Prof. dr. doc. ing. Edmond Nicolau (coordonator), ing. Agoston Agoston, ing. Maria Agoston, ing. lon Alexiu, Conf. dr ing. Mariana Belis, ing. Mircea Bodea, ing. Tiberiu Bocaniciu, ing. Valentin Buiculescu, ing. Vergil A. Goian, ing. Mariana Goldhamer, ing- Albert Goldhamer, ing. Mariana Gurau, dr. ing. Aurel Millea, ing. Dan Manasiu, dr. ing. Dan Raicu, Prof. dr. ing. Gheorghe Rulea. ing. Dragos Zaharia. Manualul inginerului electronist Masurari electronice Editura Tehnic& Bucuresti — 1979Copitolut 1 Ed. Nicolau Copitolul 2 A. Millea Copitolul 3 D. Manasiu, 1. Alexiu Copitolul 4 ~ Vi Buiculescu Capitolul 5 + D, Manasiu Capitolul 6 . A. Agoston, M. Bodea Capitolul 7 A. Millea Capitolul 8 M. Belis Copitolul 9 M. Belig Capitolu! 10 T. Bocaniciu Capitolul 11 .. M. Belig Copitolul 12 D, Zaharia Capitolul 13 A. Millea Copitolul 14. V. Buiculescu Copitolu! 15 . Gh. Rulea, D. Raicu Capitolul 16 . A. Millea, V. A. Goian A. Goldhamer, M. Goldhamer, M. Guréu Capitolul 17 6... eee eeee eee ee ee eceu sees a eeeee M. Agoston Redactor: ing. SMARANDA DIMITRIU MARIA TRASNEA CONSTANTIN GULUTA Tehnoredactor: Coperta —seriei Bun de tipar: 27.11.1979, Coli de tipay: 54,5 Tiraj: 22,000+904+30 ex. legate. C.Z. 987.7: 6213826812 7: 621.38: 681.2 ‘Tiparul executat sub comanda Nr. 2208 Intreprinderes_poligratics i3 Decembrie 1915", ste, Grigore Alexandreseu nf. 88-91 Bucuresti, Republica Socialista Romanta Porch ®®PREFATA Tréim in epoca celei de a doua revolupit industriale, revolufie in care elec- tronica este chemata sd aibd un rol deosebit de important atit in sfera producties nemijlocite de bunuri materiale, cit si in alte domenii de activitate. Asa dupa cum se poate constata cu usurinfa, practic astdzi nu existd domeniu de acti- vitate in care electronica sa nu participe activ — fie ca este vorba de cucerirea spatiului cosmic, de studiul particulelor elementare, de conducerea proceselor industriale sau de manifestéri artistice —in ultimul caz intilnind aparate de prelucrave electroacusticd, de control a luminilor etc. In mod implicit, inginerul electronist devine prezent tn tot mai multe locuri de munca, el fiind chemat sé ‘proiecteze, sa realizeze, sa tntretind si sd exploateze instalafiite electronice tot mai: complexe, La noi tn fara, datoritad politicit intelepte a Partidului Comunist Romén, industria de electronica a cunoscut o dezvoltare deosebit de mare. Dacd la 23 august 1944 la not in fardé fumctionau doar citeva ateliere de produs: aparate de radioreceptie — aceasta productie avind mai degrabd un ca~ vracter mestesugdresc, astdzi dispunem de o industrie electronica bine dezvoltata, ce acoperé un domentu larg, produsele noasire electronice fiind exportate in numeroase tari. Este suficient sd ne gindim cé datoritd unui plan judicios intocmit si realizat in mod corespunzdtor, in fara noastra se produc astdzi o gama variaté de componente electronice, mergind de la diode, tranzistoare $i circuite integrate, la cinescoape, componente pasive dar si cristale lichide ; pro- ducem aparate electronice foarte variate, cum ar fi radioreceptoare si televizoare, radiorelee $i statit de emisie; producem si o aparaturd electronica destinaté automatizérilor industriale si in numeroase fabrict construite de specialistis nostri pentru beneficiari externi, este inclusd inteligenta tehnicd si sub forma instalatiilor de automatizare electronica, ginditd si realizatd in tard. La urma, dar nu pentru cé ar fi cel mai putin important, amintim de calculatoarele elec- tronice, protectate $i realizate de specialistii nostri intr-o gama variatd, de la mici calculatoare de buzunar la instalajii mari de prelucrare automata a datelor. Este un domeniu in plinad dezvoltare, la care tindra generatie de specialists romani a trecut cu succes un examen dificil. Succesele prezentate sint chezdsia unor succese viitoare. Asa dupa cum ardia secretarul general al Partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu in Raportul la Conferinja Nafionalé a Partidului Comunist Romdn, 7—9 decembrie 1977, wes Vittorul cincinal va marca un nou salt calitativ pe toate planurile viefir economice $i sociale. Romania va depasi starea de tard in curs de dezvoltare, in accepfiunea contemporand a acester nofiuni, trectnd la stadiul de fara cw o dezvoltare medic". ; Acest salt trebuie sd se traduca atit prin dezvoltarea intregii noastre economii cit si o atenfie mai mare acordata calitatii produselor — domeniu tn care electronica este de asemenea chematd sa aibd un rol decisiv. Deoarece astizi a6 PREFATA masura precis inseamnd a mdsura electronic, a prelucra datele cu ajutorul cal- culatoarelor electronice, a conduce intregul proces de productie prin metode ciber- netice, cu aparate electronice. Injelegind rolul major pe care il are si tl va avea in continuare electronica, Editura tehnicd a inifiat publicarea Manualulut inginerulut electronist, lucrare chematd sd pund la indemina inginerilor, subinginerilor si tehnicienilor de inalta calificare cunostinje sintetice referitoare la electronica. fn linii mari, acest Manual va avea trei volume: primul, cel de fata, este dedicat Masurérilor electronice; cel de al dotlea se va ocupa de Componente si circuite electronice; cel de al treilea va fi destinat Radiotehnicii. Faptul ca primul volum se referd la metodele si apavatele de masurare elec- tronicd nu este intimplator. Activitatea inginerilor electronisti este foarte variata, dar o trdsdturd comund tuturor activitafilor este masurarea diferit imi. Aceasta se explicd prin faptul cd in orice stadiu al realizarii unui produs electronic, ca $t mat tirziu in functionare, trebuie sd sé urmareascd anumite marimi, tensiuni, curenfi, frecvente, grad de modulafie etc., spre a vedea dacd sint sau nu cuprinse in limitele stabilite. In electronica, datorita complexitatit fenomenelor, numérului mare de fenomene parazite prezente, este uzual a se recurge la tratdri simplificatoare. Schemele realizate vor avea deci un numar de impedanje de cuplaj parazite, neprevdzute in calculele inifiale. Dacd ele modifica substanpial sau nu functionarea, nu se poate sti decit prin masurare. La fel, produsul final trebuie supus la teste spre a se constata dacé el satisface sau nu normele ‘interne si standardele. In timpul functiondrii, mdsurdri periodice ne asigura funcfionarea corecté, iar in caz de deranjament tot prin mdasurari se stabileste care este defectul si se repard apoi aparatul. Tocmai tinind seama de rolul important al mdsurérilor electronice, la noi in para s-a dezvoltat un sistem de tntreprinderi specializate in acest domeniu. Produsele Lntreprinderii de aparate electronice, de masurasi industriale—-IEMI— sint binecunoscute specialistilor si sint bine apreciate peniru performanele lor vidicate. Aparatele de masura produse sint tot mai diversificate si prezintd per- formante de inalt nivel. Productia de aparate de masurd electronice beneficiazad si de alte surse. Ne referim la microproductia wnor institute de cercetari si este cazul sd ne min- drim cu o realizare de virf, cum este generatorul de frecvenfa etalon, produs in cadrul Institiutului de Fizicd Atomicd,, etalon ce se énscrie la nivelul de virf pe plan mondial, avind o precizie de 10-®, Volumul de fata este rezultatul muncii depuse de un colectiv larg, ce reflecta si el politica partidului nostru de integrare a invdjdmintului cu cercetarea $i cu productia. Astfel autorii acestui volum sint in parte in invdfamint (Insti- tutul Politehnic Bucuresti), in parte in cercetare (Institutul central pentru electronica, electrotehnicd, automaticd, masini unelte si mecanicd find, Insti- tutul Nafional de Metrologie din Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitétii Produselor), productie (Intreprinderea de Piese Radio si Semiconduc- tori IPRS). Autorii au céutat sé pund la dispozifia specialistilor tn electronica o informatie ampld, care sd poatd fi utild in primul rind in situafii concrete, dar care, in acelasi timp sa ofere un minim de cunostinfe teoretice cu cave sé se poaté infelege noile aparate de masurd ce apar mereu, bazate pe principiiPREFATA 7 tot mai diferite. Desigur, tinind seama de dinamica foarte pronunjata a acestus domeniu ca si de faptul ca este pentru prima data cind la noi in fara apare un astfel de manual, in mod inevitabil la viitoarele edifit va fi necesaré o revizuire temeinica a sa, spre a face fata progresului tehnic. Conceperea sa modulara a Jost aleasdé tocmat spre a permite mai usor astfel de revizuiri si tn acelasi timp spre a permite o orientare mai rapidé a cititorului in multitudinea de metode $¢ aparate intilnite azi in mdsurarile electronice. Marele numér de méarimi ce se mdsoard tn electronicd, domeniul foarte extins de valori ale marimilor mdsurate ca $i gama extinsd de frecvenfe la care se efectueazd masurarile, fac necesar ca cei ce sint confruntafi cu probleme de mdsurdari electronice s& posede si un minim de cunostinte de bazd — care, de asemenea, sint incluse in prezentul volum, Colectivul de autori tsi exprima mulfumirile pentru modul exemplar in care s-a coblaborat cu Editura tehnicad si spera cd aceasté lucrare va contribute la dezvoltarea electronicii la noi in fara, si, implicit, la tnflorirea patriei, la vidicarea ei pe not trepte ale civilizafier si culturit. Prof. dr. doc, ing. EDMOND NICOLAUCuprins PREFATA 1, NOJIUNI INTRODUCTIVE Ll. Marimi .... 1.2. & 410. Valorile unei marimi |. : pereeeerernen 1 1 i 1 1 SRRSoR Sistem de unititi Sisteme simetrice 1.2.2, Sistemul international de . Demumirile si simbolurile prefixelor utilizat multiplilor zecimali si unit&tilor ST | Reguli de formare a multiplilor si submultipiiior zecimali ai unitatilor SI. . Definitia mAsurdrii . Mijloace de miAsurare . . Categorii de m&surSri Metode de msurare . Masuri_ etalon 4.11. Erori de masurare ... . ae 1,12. Teoria erorilor de masurare 1.13. Relagii uzuale Bibliografie 2, ETALOANE 2.1, Etaloane de tensiune 2. 2.2. Etaloane de rezistent& 2.3, Etaloane de capacitate ........ 2.3. 2.4. Etaloane de inductant& si factor de calitate ...... Etaloane normale Etaloane de tensiune cu diode Zener Etaloane de tensiune reglabil& in trept 2.2.1. Materiale pentru rezistoare etalon - 2.2.2. Parametri principali ai rezistoarelor etalon 2.2.3. Etaloane de rezistent& utilizate in c.c... 2.2.4, Etaloane de rezistenf& in c.a. Etaloane de capacitate cu dielectric gazos Etaloane de capacitate cu dielectric solid Etaloane de capacitate pentru frecvente inalt 23 23. 24 Etaloane de inductan{& pentru frecvente joage . Etaloane de inductan& pentru frecvente fnalte . a iogare Se dao Tear leila 3, ELEMENTE COMPONENTE ALE APARATURI DE MASURA ELECTRONICA 3.1, Elemente componente analogice . Amplificatoare de curent continua .. . Amplificatoare de curent alternativ . Amplificatoare operationale 1.5, Amplificatoare de mAsur& difefenfiale10 CUPRINS 3.1.6. Amplificatoare selective si filtre active . 74 3.1.7, Atenuatoare 77 3.1.8. Multiplicatoare electronice 79 3.1.9. Detectoare de amplitudine 83, 3.1.10. Discriminatoare de frecventa . 85 3.1.11. Discriminatoare de faz 87 3.1.12. Cirewite basculante .... 88 3.1.13. Elemente pentru evitarea cuplajelor parazite 89 3.1.14, Instrumente indicatoare 93 3.2. Elemente componente digitale 94 3.2.1. Sisteme de numeratic . 95 3.2.2. Coduri numerice .. 96 3.2.3. Cireuite logice combinationale 7 97 3.2.4. Caracteristici prncipale ale circuitelor logice .. 100 3.2.5. Tipuri de circuite logice 101 3.2.6, Cireuite basculante . 107 3.2.7. Numar&toare .. 5 113, 3.2.8. Registre de deplasare . 117 3.2.9. Decodere si multiplexoare 118 3.2.10. Memorii . 120 3.2.11. Sisteme de afisare 122 Bibliografie 126 4. SURSE DE ALIMENTARE 4.1, Redresoare oe... eesseeee seeeeee 128 4.1.1. Redresoare necomandate , cw diode semiconductoare 128 4.1.2. Redresoare comandate, cu tiristoare 134 4.2. Stabilizatoare de tensiune 138, 4.2.1, Stabilizatoare de tensiune continud 139 4.2.2. Stabilizatoare de tensiune alternativa 148 4.3. Stabilizatoare de curent ........eeee 149 4.3.1. Stabilizatoare de curent continuu 149, 4.3.2. Stabilizatoare de curent alternativ .... 151 4.4, Masurarea parametrilor surselor de alimentare 153 Biblicgrafie 134 5. GENERATOARE DE SEMNAL 5.1. Generatoare de semnal sinusoidal . 155, 5.1.1. Parametrii generatoarelor de semnal sinusoidal .. 156 5.1.2. Oscilatoare cu circuite selective . 159 5.1.3. Oscilatoare RC 163, 5.1.4. Oscilatoare LC 71 5.1.5. Oscilatoare electromecanice 175 5.1.6. Oscilatoare interferentiale 176 3.1.7. Oscilatoare cu multiplicare si divizare de freeveny& 180 5.1.8. Sintetizatoare de frebvent . seeee 180 5.1.9, Oscilatoare cu sincronizoare 183. 5.1.10. Scheme bloc ale generatoarelor 186, 5.2. Generatoare de impulsuri 187 5.2.1. Parametrii generatoarelor de impuisuri 188 5.2.2, Elemente componente ale generatoarelor de impulsuri . 189 5.2.3. Scheme bloc . i90 5.3. Generatoare de functii 192 5.3.1, Parametrii generatoarelor de functii 193 5.3.2. Elemente componente ale generatoaretor de functii 193 5.3.3. Scheme bloc ao 196 197 Bibliografic .......CUPRINS 6. OSCILOSCOPUL | CATODIC 6.1. Introducere we 6.2. Osciloscopul in timp real ‘Schema bloc. Sistemul de deviatie pe verticala - Sistemul de deviatie pe orizontala . . Osciloscopul cu esantionare 6.3.1. Principiile de baz& ale o: aan pului cu esantionay 6.3.2, Schema bloc a osciloscopului cu esantionare . 6.3.3. Poarta de esantionare 6.3.4, Sistemul de deviatie pe vertical 6.3.5. Sistemul de deviatie pe orizontald : 6.3.6. Osciloscopul cu esantionare aleatoare 6.4, Tuburi_catodice 6.4.1. Coeficienti de deviatie - 6.4.2. Caracteristici de frecvent& 6.4.3. Distorsiuni specifice ... 6.4.4, Tuburi catodice cu memorie 6.5. Cirenite de alimentare 6.6. Amplificatorul de deviatie verticalé 6.6.1, Etaje finale a 6.6.2. Linia de intirziore si corectia distorsiunilor . 6.6.3. Circuitele de intrare ..... aoe Circuite de intrare cu esantionare '. Cirenite de sincronizare 6.7.1, Amplificatoarele de sincronizare 6.7.2. Comparatoare cu nivel variabil. be eeeseeee 6.7.3. Formatoare si separatoare de impulsuri de declansare ... 6.7.4. Circuite auxiliare de sincronizare ..........0++ 6.7.5. Circuite divizionare de frecvenf% pentru esantionare 6.8. Generatoare de semnal pentru deviatic orizontalS ...... 6.8.10 Circuite poarth —sseseesesereeene 6.8.2. Generatoare de tensiune liniar variabile . 6.8.3. Circuite de refinere r 6.9.2. Circuite de comanda prin blocarea turnului electronic . 6.10. Amplificator de deviatie orizontali ..... 6.10.1. Etaje finale ....... 6.10.2. Etajele cu amplificare ‘variabil in trepte 6.10.3. Circuite de intrare . Bibliografie ..eeseveeeee il 7. INREGISTRATOARE 7A, Generalitati se eeeeeeree laa 7.1.1, Tipuri principale de inregistratoace |. TAL Sisteme de coordonate pentra inregistrare 7.1.2. Sisteme de imprimare 12. Servotnregistratoare we 7.2.1. Ynregistratoare y — t 7.2.2. Ynregistratoare x — y 7.3. Ynregistratoare galvanometrice 7.4. Ynregistratoare magnetice Bibliografie .......4. 5 iL12 CUPRINS 8. MASURAREA TENSIUNILOR SI CURENTILOR 8.1, M&surarea tensiunilor continue .. 279 8.1.1. Aparatul magnetoelectric 279 8.1.2, Voltmetru magnetoelectric cu amplificator de c.c. . 280 8.1.3. Voltmetre de c.c. in punte .... 281 8.1.4, Voltmetre de c.c. cu compensare 282 1.5. Voltmetre numerice ...... 283 8.2, Masurarea tensiunilor alternative 209 8.2.1, Voltmetre de valori medii 300 8.2.2, Voltmetre de valori de virf .. » 301 8.2.3. Voltmetre de valori efective .. 2 8.2.4, Voltmetre cu esantionare ..... . 307 8.3, M&surarea curenfilor ....... 309 1. Ampermetrul magnetoelectric ... 309 .2, Ampermetru de c.c. cu transformator cu flux comandat. 310 3. Ampermetre cu amplificator cu voltmetru de c.c. 312 .4, Ampermetre pentru frecventa de refea . 313 .5. Ampermetru cu redresoare 314 .6. Ampermetru cu termocuplu 316 ”. Ampermetre bazate pe efectul . 37 fultimetre 321 8.4.1. Misurarea tensiunilor continue 324 8.4.2, MAsurarea tensiunilor alternative 321 8.4.3. Masurarea rezistentelor » 321 .4.4. Masurarea curentului con: ~ 322 Bibliografie.....c-0seeeeees 322 9, MASURAREA PUTERII 9.1, MAsurarea puterii in curent continua sees 323 9.2. MAsurarea puterii in curent alternativ + 324 Bibliografie . eeeteteat 332 0, MASURAREA TIMPULUI $1 FRECVENTEI 10.1. Unit&tile de timp si frecvent&. Scri de timp . 333 10.2. Etaloane de timp si frecventa . 334 10.2.1. Etaloane cu cuart 334 Etaloane atomice a 337 10.3. Transmiterea timpului si frecvenfe 10.3.1. Transmiterea semnalelor de timp si frecven{& prin conductoare electrice 339 10.3.2. Transmiterea semnalelor de timp si frecvent& prin unde electromagnetice 339 . Transmiterea semnalelor de timp gi frecvent& prin satelitiartificiali 341 10.3.4. Compararea prin transportul etaloanelor . 341 10.4. MAsurarea timpului 341 10.4.1. Orologii ...... 342 10.4.2. Cronometre digitale 342 10.4.3. Cronografe . 344 ; i 345 10.4.5. Milisecundmetre 346 10.5. M&surarea frecventei 346 10.5.1. Metode directe 346 10.5.2. Metode de comparatie 333 359 Bibliogvafie......00..0000+CUPRINS 1h, 13. . MASURAREA NELINIARITATIL SISTEMELOR 11.1, Masurarea distorsiunilor de neliniaritate .. 11.1.1. M&surarea neliniaritSfii sistemelor cu ajutorul analizoarelor 11.1.2. Msurarea neliniarit&tilor sistemelor cu ajutorul distorsiometrelor. 11.2. MAsurarea defazajelor 11.2.1. Masurarea fazei cu osciloscopul 11.2.2) Detectori sensibili la faz... 11.2.3. Fazmetrul analogic cu circuit basculant 11.2.4, Voltmetrul vectorial 11.2.5, Fazmetre numerice 11.3. Masurarea amplitudinii rispunsului unui sistem 11.4, Masurfri asupra semnalelor modulate .... 114.1. Masuriri asupra semnaiclor modulate in amplitudine 11.4.2. Masur&ri asupra semnalelor modulate in frecventi . Bibltografie . MASURARI ASUPRA §I IN PREZENTA ZGOMOTULUL 12.1. Definitia si clasificarea zgomotelor ... 12.2, Descrierea zgomotelor cu ajutorul functiilor de probabilitate de amplitudine, densitate spectral& de putere ......seeeeeeeee 12.3, Mecanisme de zgomot ........ 12.4. Banda echivalent& de zgomot 12.5, fnsumarea tensiunilor de zgomot. 12.6. Zgomotul echivatent la “intrasea cuadsiportilor 12.7. Factorul de 2gomot 12.8, MAsurarea amplitudinii zgomotului 12.9, Masurdri pentru determinarea funcfiei densitate spectrald de putere a gomo- telor -...es. hiatal 12,10. MAsurdri pentru determinarea distributiei de amplitudine a zgomotelor... 12.11, Masurarea generatoarelor de zgomot Ezy, Izg a unui cuadripol 12.12, M&surarea factorului de zgomot al cuadripolilor ..... 12.13. Sistem de m&surare a temperaturii folosind zgomot alb . 12.14, Semnale digitale ‘tn prezenta zgomotului Bibliografie .. MASURAREA IMPEDANTE! 13.1. Generalitti 13.1.1. Defi 13.1.2, Rezistoare, reactoare si combinatii rezistor-reactor 13.1.3. Impedante ale unor multipoli m&surabili direct... 13.2, Masurarea rezistentei prin metode directe 13.2.1, Ohmetre .. : 13.2,2. Ohmetre digitale . 13.3. Misurarea rezistenfei prin comparatie . 13.3.1. Miliohmetre 13.3.2. Megohmetre, te 13.4. M&surarea rezistentei prin metoda ‘de punte 13.4.1. Punti Wheastone echilibrate ...... 13.4.2. Punfi pentra msurarea rezistenfelor mi 13.4.3, Punti pentru masurarea rezistentelor mai 13.4.4, Punti neechilibrate .. 13,5. Masurarea impedantei prin metode directe 13.5.1. Capacimetre 13.5.2. Inductantmetre . 13.5.3. Impedantmetre14 . CUPRINS 13.6. M&surarea impedantei prin metode de punte 13.6.1. Generalitati ..... 13.6.2. Tipuri particulare de pur 13.6.3. Surse de erori la m&surari cu punti 13.6.4, Punti cu transformator 13.6.5. Accesorii pentru puntile de c. 13.6.6, Punfi pentru mA&sur&ri si condifii 13.6.7, Punti de c.a. neechilibrate ........4. 13.6.8. Punti semiautomate si automate 13,7. M&surarea impedantei la frecvente inalte 13.7.1, Generalitati 13.7.2. MAsurarea impedantei la frecvente inalte metode de zero .. 13.7.3, MAsurarea impedantei prin metoda de rezonant& ...... 13.7.4, M&surtri automate de impedanti de frecvente inalte Bibliografi i = MASURAREA DISPOZITIVELOR ELECTRONICE 14.1. Trasorul de caracteristici 14.2. Masurarea diodelor semiconductoare 14.2.1. Caracteristici statice 14.2.2. M&surarea parametrilor dinamici 14.2.3, Masurarea parametrilor de comutatie 14.2.4, MAsurdri la inaltA frecvent . 14.3. Masurarea tranzistoarelor .....- 14.3.1. M&surarea parametrilor statici . 14.3.2. M&surarea parametrilor Ja semnal mic 14.3.3. Masurarea elementelor schemei echivalente . 14.3.4, Masurarea frecventelor limita 14.3.5. MAsurarea parametrilor de comutatie 14.3.6. Masurdri la inalt& frecventa 14.4. M&surarea circuitelor integrate . 14.4.1, Masurarea amplificatoarelor operationale -. 14.4.2. M&surarea circuitelor integrate logice ........ 14.5. M&surarea tuburilor electronice ... 14.5.1. Ridicarea caracteristicilor statice . 14.5.2, Masur&ri dinamice Bibliografi 15, MASURARI IN DOMENIUL MICROUNDELOR 15.1. M&surarea frecventei si a lungimii de und& 15.1.1. Masurarea frecventei prin metode de comparafie . 15.1.2. Msurarea frecventei prin metode de rezonanfa . 15.1.3. M&surarea lungimii de und& cu linie de m&sur& 15.1.4, M&surarea lungimii de und& prin metode interferometrice . 15.1.5. M&surarea frecvenfei instantanee si a deviatiei de frecvenfi 15.1.6. Analiza spectrala 15.2. MAsurarea puterii ..... 15.2.1. Procedee termice pentru mAsurarea puterii microundelor . 15.2.2. Procedee bazate pe efectul mecanic al puterii microundelor . 15.2.3. Procedee bazate pe fenomene electronice dependente de puterea mi- croundelor . iu iis 15.2.4. Msurarea puter: pe o linie de transmisiune 15.2.5, M&surarea puterii impulsurilor de microunde . 15.2.6. M&surarea puterilor extrem de mici .... 15.2.7. Erori in mA&surarea puterii microundelor .CUPRINS 15 15.3, Masurarea atenu&rii si defazajului .. 35. 4. . Misurarea parametrilor rezonatorilor electromagnetici 15.3.1. Standarde de atenuare pentru microunde 15.3.2. Masurarea atenudrii unui cuadripol pentru microunde 15.3.3. Standarde pentru defazajul diferential in microounde 15.3.4. Masurarea defazajului difefential al unui cuadripol pentru microunde. 15.3.5. MAsurarea constantei de atenuare a unei lini uniforme. 15.3.6. Masurarea constantei de fazA a unei lini uniforme .. 15.3.7. Metode dinamice pentru misurarea atenuarii si defazajului Miasurarea impedantelor : aes 15.4.1. Introducere 15.4.2. Msurarea impedantelor cu ajutorul undelor stafionare . 15.4.3. M&surarea impedanfei cu ajutorul cuplorului directional . Misurarea impedanjei prin metode de comparatic. Punti de mAsurd in domeniul microundelor .... MAsurarea automat’ a impedantei . . Masurarea parametrilor tranzistoarelor in microunde , Adaptarea circuitelor in microunde . Diagnosticul plasmei Caracteristicile rezonatorilor electromagnetici . Metode de m&surare a factorilor de calitate . Masurarea raportorului Rg/ Qo Metoda perturbatiei cavit&tii Determinarea factorului de calitate al activit&tii clistronului reflex . Metod’ de nul dinamici .. . Metodi static’, 6. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE 16.2. “iG. 1. 4. 5. = . Misurarea m&rimilor geometrice - Generalitati 16.1.1. Traductoare 16.1.2. Caracteristici generale ale ansamblurilor de m&surare a m&rimilor neelectrice 16.2.1. Msurarea deplasirilor ... 16.2.2. Masurarea grosimilor 16.2.3. Masurarea_nivelului 16.2.4, Masurarea rugozitatit Masurarea deformatiilor si eforturilor unitare Traductoare tensiometrice rezistive 16.3.2. Aparate tensiometrice ‘Masurarea masei si fortei .. 16.4.1. Aparate de misurat tensometi 16.4.2. Aparate cu traductor inductiv sau capaci . Aparate cu traductor piezoelectric |. Aparate cu traductor magnetoelastic Amplasarea dozelor si m&surarea dinamica, Misurarea cuplului si a puterii mecanice . : Torsiometre cu traductoare tensiometrice . Torsiometre cu traductoare magnetoelastice . Torsiometre cu traductoare inductive Torsiometre cu traductoare capacitive Torsiometre cu traductoare fotoeletrice Torsiometre cu traductoare de impulsuri . Alte tipuri de torsiometre .. Masurarea puterii mecanice 605 607 608 616 618 623 628 632 635 635 636 664 667 670 67 672 677 681 68t 692 715 nT 718 719 720 720 724 725 726 730 730 T44 748 749 752 752 760 76h 762 162 762 162 765 167 768 7 773 774 775 116 780 780 783.CUPRINS re vitezelor eesseeseesseeee Miswrarea temperaturii 16.9.1. Tranzistoare metalice 16. 16.10, M&surarea umidititii materialelor 16.10. Vacuummetre —... Manovacuummetre Manometre entra presiuni mari 1, Debitmetre "lectromagactice Debitmetre cu ultrasunete Debitmetre cu laser ..... a Mésurarea debitului gazelor cu’ metode radiometrice | Debitmetre termice ... Debitmetre cu traductoare digitale Debitmetre cu m&surarea diferentei de presiune Debitmetre cu corp plutitor (rotametre). ‘Tahometre cu. traductor electrodinamic Tahometre cu curenfi turbionari .... Tahometre cu traductoare cu impulsuri ... Cirenite de m&surare pentru traductoare cu impulsori Strobotahometre .. j MAsurarea vitezei liniare . Termistoare ...... Termometre cu cuarf ‘Termocupluri . Pirometre de radiatie . ‘Umidometre electronice ..... 16.10.2. Higrometre electronice ..... Bibliografie .. 5 1%, SISTEME DE MASURARE AUTOMATE 19.1, Definitia sistemului de mAsur& . 19.2. Posibilititile de utilizare ale siste 19.3, Clasificarea sistemelor de mAsuré ...... 1¥.4. Specificatii privind componentele sistemului 17.4.1, Blocul de memorie si control 17.4.2. Blocul de m&surari .... 6... 0eee es 19.6, Generatoare de semuale de test . 17.5.1. Generatoase de impulsuri programabile - 17.5.2. Surse de alimentare _Programabile Biblicgraf automate1. Notiuni introductive 1.1, MARIMI O teorie fizicd a unui domeniu de cunostinfe (mecanic&, electromagne- tism etc.) este un sistem format din marimi fizice primitive si legi, care permit explicarea tuturor fenomenelor din domeniul considerat. In cele ce urmeazi ne vom ocupa de mirimi. Observam ca ceea ce numim miarimi fizice (masa, distanta, timpul, viteza, intensitatea curentului electric etc.), sint, de fapt, specii de marimi, dar, pentru simplificare, ele se numesc m&rimi.[1] Marimile pot fi clasificate din diferite puncte de vedere. Din punctul de vedere al modului de introducere intr-o teorie, marimile fizice se impart in méarimi primitive si marimi derivate. Din punctul de vedere al functiunii lor in sistemele de unitati, ele se impart in médrimi fundamentale si mdrimi se- cundare. Se numesc mirimi fizice primitive marimile care, neputind fi definite $n cadrul unei ramuri a fizicii cu ajutorul altora, trebuie introduse direct in studiu. Aceasta se face in doud moduri: prin reprezentarea in concret a uni- t&tii lor de masurA si prin indicarea explicita a procedeului de m4sura ; prin legarea lor de marimi ale ramurilor constituie in prealabil. Se numesc mirimi fizice derivate m&rimile definite fntr-o ramurd a fizicii prin expresii analitice fn care intervin si alte marimi presupuse cunos- cute. O teorie fizicd se poate constitui eventual numai cu ajutorul marimilor ei primitive; marimile derivate se folosesc in general pentru a usura formu- larile [2]. Din punctul de vedere al sistemelor de unit&fi, se numesc marimi fizice fundamentale marimile ale cdéror unitati de masura au fost alese ca funda- mentale — independent de altele — in cadrul unui sistem de unitati de masura. Num&rul de marimi fundamentale este mai mic decit num&rul de méarimi primitive, sau cel mult egal cu el. : Se numesc mirimi fizice secundare mirimile ale caror unit&ti de masura rezult{ fn mod univoc prin alegerea unit&tilor de m&sura fundamentale.18 1, NOFIUNI INTRODUCTIVE 1.2, SISTEME DE UNITATI Acestea difera intre ele atit prin alegerea conventionalé a unitatilor fundamentale, cit si prin definirea unitatilor derivate, ceea ce fixeazd valoarea si pozifia factorilor numerici in formulele fizice respective [3]. 1.2.1. SISTEME SIMETRICE (Sistemele Giorgi, Kalantarov si Budeanu) Dintre sistemele practice cu patru unitati fundamentale independente se disting, prin simetria lor, sistemele la care printre marimile fundamentale intervin numai dowd ma&rimi din domeniul electromagnetic, ceea ce permite s& reprezinte o simetrie in raport cu fenomenele electromagnetice exprimate prin legile cimpurilor electromagnetice fea lui Maxwell). G. Giorgi a propus un sistem simetric bazat pe patru unitati fundamentale: metru, secunda, amper, volt alese astfel deoarece aproape toate masuratorile electrice se pot reduce la masur&tori de tensiune si de mtensitafi de curenti. Redam, spre exemplu, citeva dimensiuni din acest sistem in tabelul 1.1. Tabetul 1.1 Sistemul Giorgi; exemple de relatii dimensionale Electvicitate Magnetism TIIV] LY} (1) L- TY} (yu) = (28 1-4 Vy Sistemul propus in anul 1929 de savantul sovietic Kalantarov are ca marimi fundamentale electromagnetice sarcina electrica Q si fluxul magentic ®, pe ling& marimile lungime L si timp 7. Prin aceasta alegere, se obtin formule dimensionale deosebit de simple pentru majoritatea marimilor electro- magnetice, energetice si mecanice. Sistemul Kalantarov pune in evidenté modul simetric in care apar di- mensiunile electrice, magnetice si energetice alegind lungimea, timpul, sar- cina si fluxul ca marimi fundamentale, astfel cum se vede din tabelul 1.2. Tabelul 1.2 a fost intocmit de savantul C, Budeanu.[4] Tabelul 1.2 Sistemul Kalantarov; exemple de relatii dimensionale Electricitate Magnetism Energetic Sarcin’. electric’ @ ] Flux magnetic ® | Actiune 9 Intensitate QT-* Tensiune OT-* Energie Q@T-* Variatia Variatia intensit&tii QT? tensiunii D7-2 Putere QOT-? Deplasare Inductia | Actiune electrics QL~2 magneticd DL-* specifics QDL-* Intensitatea cimpului Intensitatea cimpului electric @L-! 7-1 magnetic QL-? T-? Forti QOL“! T-1 Constanta dielectricd Permeabilitatea Masa QOL~? T | QA 12 7 Q? OL T1.2. SISTEME DE UNITATI 19 Savantul rom4n prof. ing. C. Budeanu a aratat ca, in conformitate cu caracteristica principala a sistemelor simetrice, se pot imagina multe sisteme din aceast& categorie, ca de exemplu: LTEH; LTDB; LT¥®; LTQm; LTIV; LTQ®; etc. — unde y este fluxul lui D. Toate conduc la urmatoarele proprietati esentiale: expresii dimensionale foarte simple, fara exponenti fractionali si simetrice fn raport cu méarimile electrice si magnetice respective; simetria lor exprima, de fapt, proprietatile de simetrie ale legilor cimpurilor electromagnetice (Maxwell). fn general analiza dimensionala este un mijloc de verificare a omoge- nitatii formulelor. Nu trebuie acordata o semnificatie deosebita faptului ca in diferite sisteme o anumita marime capat& expresii diferite: este o situatie cu totul analoga faptului ca in diferite limbi naturale o aceeasi notiune se exprima prin cuvinte diferite. 1.2.2, SISTEMUL INTERNATIONAL DE UNITATI (SI). Sistemul International de unitati (SI) este sistemul de unitati de masura Ja baza caruia stau unitatile fundamentale: metru — pentru lungime, kilo- gram — pentru. masi, secund4 — pentru timp, amper — pentru intensi- tatea curentului electric, kelvin — pentru temperatura termodinamicd, candela — pentru intensitatea luminoasa si unitatile siuplimentare; radian — pentru unghi plan si steradian — pentru unghi solid. Sistemul International de unit&ti (SI), adoptat de cea de-a XI-lea Con- ferinta Generala de Masuri si Greutati din 1960 a statelor membre ale Con- ventiei metrului, desemneaza un ansamblu organizat sistematic de unitati de masura si de multipli si submultipli zecimali, precum si de reguli de for- mare si scriere a acestora. Republica Socialist RomAnia, tara membra a Conventiei Metrului, a adoptat in 1961 Sistemul International de unitafi (SI) ca singur sistem de unitati de masura legal si obligatoriu. In celé ce urmeaza se definesc unitafile fundamentale ale Sistemului International. Metrul — simbol m — este lungimea egala cu 1 650 763,73 lungimi de und in vid ale radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 24,9 si 5d, ale atomului de kripton 86. Kilogramul — simbol kg — este masa_,,kilogramului prototip internatio- nal“ adoptat ca unitate de m4sura a masei de Conferinta Generala de Masuri si greutati din 1889. Secunda — simbol s — este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamen-~ tale a atomului de cesiu 113. Amperul — simbol A ~ este intensitatea unui curent electric constant, care mentinut in dowd conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si de sectiune circulara neglijabila, asezate in vid, la o distanta de 1 metru unul de altul, ar produce intre acestea, pe o lungime de 1 metru, o forta egala. cu 2- 10-7 newtoni.20 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Kelvinul — simbol K — unitate de temperatur& termodinamica, este frac- tiunea 1/273,16 din temperatura termodinamic& a punctului triplu al apei. Candela — simbol cd — este intensitatea luminoasa, in directia normalei, a unei suprafete de 1/600 000 metri p&trafi a unui corp negru la temperatura de solidificare a platinei, la presiunea de 101 325 newtoni pe metru patrat. Unitatile suplimentare ale Sistemului International sint: Radianul — simbol rad — este unghiul plan cu virful in centrul unui cerc, care delimiteaz4 pe circumferinta cercului un arc a carui lungime este egal4 cu raza cercului. Steradianul — simbol sr — este unghiul solid cu virful in centrul unei sfere, care delimiteazi pe suprafata sferei o arie egal cu aria unui p&trat a carui laturé este egalé cu raza sferei. 1.3. DENUMIRILE $I SIMBOLURILE PREFIXELOR UTILIZATE PENTRU FORMAREA MULTIPLILOR $I SUBMULTIPLILOR ZECIMALI AI UNITATILOR SI. Multiplii si submultiplii unitatilor SI sint multiplii si submultiplii zeci- mali ai unitafilor SI si se redau in tabelul alaturat. Tabelul 1.3 Multiplii $i submultiplii zecimali ai unititilor SI ‘Simbo- i Factoru! de multiplicare Prefixul 1.000 000 000 000 = 10% tera 1.000 000 000 1.000 000 1.000 da d c nm 0,000 001 B 0,000 000 001 n 0,000 000 000 001 0,000 000 000 000 001.= 10-15 | femto 0,000 000 000 000 000 001 = 10-18 | atto1.6. MIJLOACE DE MASURARE, 24 1.4, REGULI DE FORMARE A MULTIPLILOR $I SUBMULTIPLILOR ZECIMALI AI UNITAJILOR SI Multipli si submultiplii zecimali ai unit&tilor SI se formeaza cu ajutorul unui singur prefix. Se spune, de exemplu, nanovolt (nV) si nu milimicrovolt (simbol mp V). Multiplii si submultiplii zecimali ai unitatilor SI reprezentate printr-un produs sau raport de unitafi se formeaza, de preferinta adaugind prefixu) numai Ja prima unitate a produsului, respectiv Ja prima unitate de la numar&- tor. Se prefer, spre exemplu, folosirea submultiplului microfarad pe metru (simbol pF/m) fn locul submultiplului farad pe megametru (simbol F/Mm), 1.5, MASURAREA A masura, fnseamna a efectua o experien{& in care comparam o marime M cu o alt& m&rime u, de aceeasi natura (de aceeasi specie) cu cea dintii, luaté ca unitate. Prin actul masurarii se stabileste o aplicatie de la o specie de marimi X, la multimea numerelor reale R — mai rar la R®. Altfel spus, se stabileste o relatie intre valoarea unei m&rimi si un numir real. Raportul — stabilit experimental — dintre 0 marime de masurat M, care exist4 independent de noi, si o unitate w, care este aleasd de noi pentru acea marime, reprezinta rezultatul masurarii: M/w = N. 1.6. MIJLOACE DE MASURARE Pentru executarea unei masur&ri prin comparare directa a m&rimii ne- cunoscute cu unitatea de masur&, este nevoie ca unitatea de masur4 s4 poata fi realizaté in mod concret. Realizarea material4 a unittii de m&sur& se numeste masur4 ; ea este posibild, binefnfeles, doar pentru unele dintre unitafi, cum ar fi metrul, litrul, ohmul etc. Pentru masurarea acelor marimi ale ciror unit&fi nu se preteaz si fie concretizate, se utilizeazd de obicei aparate de méasurat. In aceast4 categorie intra multe marimi electrice, care se msoard cu aparate de m&surat — frecventmetre, distorsiometre etc. Exista marimi care pot fi masurate folosindu-se fie masuri, fie aparate de miasurat. Astfel, rezistentele se pot masura fie cu puntea Wheatstone, care foloseste in schema sa rezistente cunoscute (m&suri), fie cu ohmmetrul (aparate de masurat). Misurile, aparatele de masurat si instalatiile de masurare formeaz4 mij- loace de m&surare. Dupa rolul pe care il ocupa in procesul de mAsurare, legat de exactitatea pe care o posed&, mijloacele de mAsurat se impart in: de lucru, model si etalon.