Harold Leevit anager ll secoluli a XX-le a fost desemnatin anal 2000 Joh We = ydcomenieitier Implenernt tate de oe edetgl A st roi oarhps (re 75 co crc canst 9M Saturn re aterm at vor de ine conte aig # = grate (napa ‘ee pa 2 Ac. "Keto Cored Letanatimsamar rents ss ict ansgonent Cont iaerty (rangement ai pe ‘dente Regn 5050 an tances dep rng {0h tdovle. Lustre pai Stor Conte Cora Cu citiva ant in uma, Michael Porr a observat et invepindrile ant conde de inrprinzator spre deosehire de ele smercane ee confuse de manager. fnueprinztori reper ovesus at, et esa neu Managedt de nivel tna sf de nivel mediv fomeszi staful jt, Manage sunt salsa, dar de un tp apane, Consating acest oecph Schumpeter aim: seul nu este un coleg mai abil decit Touro", ia Fr. Peroux spunea; ful nu este un luritr ca eres privind lendersipul le-au inteprins John {nie Cosi de Adminisrai manager de nivel inal se incheie wroct de agente, manageral Tied un agent. Teoria ageii fost protesa Hava In 1972. Stl exe acta Hrs th de Michel Jensen impeeund cu Wiliam Meckling. Manager Pcie Cutie sna Poormance (1982), fn servi nial ones fe persoant de ncrodere, si existe respect coats i887), De fp in socictatea comercial sunt dol contract de agen, cu Harold Loavit (1922-2007) — psholog american, 9 snk insrasorl cu diretorl genera {en CoS rela rm Michal Jonson (71936) a sucat sconomia gh a obut occa a lA fot prteor de Conportrt Oran tro in 908 le Uveitis Choago. A fot proeror Se nt [a Uvertaea Stare Water Konno Kip Cesar pe ‘Sivrabare sacri la Unvestann Rochester fy a avd anager Paolo (1078), Top Doo (2005) ‘Buaness Sete. A fst pregedo al Asoc Americana ce Frans ‘corel probiera guerre earprave 9 2 formant Teor gee {utoe pelt: Thooy of ho Fim (107), John Kotor (0.1947) stat Hard 8 MT Primal manager nuit lider a fost Lee Tacoea, dar cel ma Lido Anthony "Lee" lacocea 0. 1824) a fost un i ameran prevent dnt fame de emigrant. & stat ‘Tavarals Leni Unversy din Baioem, Pooryhan i ‘rat Ford Meter Company in prestare oo vara mmng ‘shns decir Dups co otal cu Favs Sc, ama ia ‘nara une a fost rut preqedne¢ CEO pana a persionar In Cinta rents si eorducrea I. In camel cl a ‘manage american eae pe lo 18. Luvan pincpak coc ‘ater (184), Where Have Al be Loodrs Gone? (2007) ogra 1. G. Charen 1997, 2.V. Avram, Manogementul procesuui de creore @velorit Btu ed, Bucur, 2002, Coline, Excelenta fn afacr. Bditure Cortea Veshe, Bucur Le gouvernement denireprise, Edt Economica, 2 2010, 5.6. Mii Joh Wel (1935) povenea nto fame mode 15 ile imperial ui ier, Blitara devia, Bucuresti, ‘noo do ton A’ stagnate ccs la Unreal. Nassochosts apis bust maser doceat a Uns Mines In 106) 2 agai Gara lee, inde rire 8B 20 5 Mintaberg, The Nate of Management Work, EituraPrentince Hall, 0, 63. Adair, Lideral inspirional, Edita Meteor Pres, Bucur, 207, 7. R. Roy, Principle managementlul modern. Eaitura Tebnict, 1980. 5A. Bere, G. Means, The Modorn Corporation and Private Property, tra Teansatons Publishes New Branswik (NI) 1932.Mae seorgencaier ren ve Forma pin vdjare, Organiza a eapactaten "Nearing organsarion [3] pe isu ce evolueazh, Conceptual 3 fe Chis Argyis si dezvltat de Peer Senge si Reg Revan. sas alr a8 azcarh pe nv area indir, dar Tai ales pe ar pred cereals dia experena propee yi din expeiena 3.4, IDENTITATEA ORGANIZATIEL Organiza, od nna, devin persone virtuale 5 tn comport ex finfele wi, editand identiate. Mentiaten onsnieg reals de voesie, de cultura organizajonal, de filosoia mamen Gare 0 pratel (viziunea, misunes,poiiea stacy ea responsabilaea sociald (comportamentl organizstiei moniter ‘rte clea, proteta medio tie tn sce, sats ‘Aspecul onganizaii (Design Corporation) {1] este dat de modal ezine, grafic produscor anally, grficatelamelor, deta cororailor a incest fe stilt dupa 1950, prime aticoe aflindu-se ce al ht F Martineau, apr in HBR in 198 Primi sntez a domeniu’ a fst realzté de Walter Margulies in 1977, Cire gyi 1929-201) ~ a fost peor a Yale i avert 60 1077 peat Ge devotes parole run cot SEE ath ore Sia mh pene a repo Weign naconeodanfe. Luo pieipale: Personality and Organisation ‘tor gating be nda onde Cretan (988) Petr Song (0. 1947) a scat mocarca a Stared 1a dvent soe a Mi A rosie concep Go organza care Iva. Ea [at'ce! meioge pant 8 tren 0 organape cre nia Acoton ‘Sratse metonaa mba reach cesura min) Metodet sunt ‘GSraten count (pansy tenes pocesoor apnea ao ae Uiespinay exces enor modelo mova (wo cerea une! veka stron! nen gu Per Grae pepe en ferenfor fein cota pipogh ee Wetul pomevata Tm erarizaie SEOs ine ocare pncpals Tho Ft Bocas (1008). Organiza care inal promoverzh imiarea prin atune (action 2g) Ouse po inva in grup rin dezbateea anor Caza concrete ppromovat de Reg Revans in 1978), 3.4.1. Vocatia firmelor ‘Vocstia este capaciaten onpinizaici de a sitisice foune rere clinfilor sf dea Te indioe aestoraentuciasm pent produce, care Ii Te ofeed. Ee este da de competenia 4! capabitatce pe organiza le posed. Competenta reprints cunoytnjele oxpanizaie car permit sealizezeo valore (un produs) penta plat dar gi stipnires unui {chnologic comercial. Competena oganizaii se frmeaz prin in NNofunen de competenfa a fost intodush in management de Da ‘MeChalland in 1958, ‘Exemple prvind competegaidentfint la dterit rm [2]: Pil = miniaturizare optics, Thomson. — microsecond, Black’Deker minature electotdnicd, NEC. — tehnolgie digital, 1S. vidoes, Clicom ~ ssteme operative, Cael fe ye forte bune, ar Toyota are competeni. in dezvoltea,procesclor roductie. Volvo are drept competege design produscloe. a Siguranel pasigerlr, tstarea vebiullor. Alte competenle pot fi ‘mecatronicl, bioinginrie, micrelecronich ete. Sony ii defn competenia a find reprezenath de misiawizare, nelegind-o de po su pie. Motorola, incernd 38 realizeze un apart portabil eare 5 fe telefon, si caleulatr, gi televizor, ska dezvolat competence fn a Tha este roel gi Gear ice, ite De crea osu de ani (1916), pe baa saesilo cute de ). art Popper (1962-1904 — oso uric A stu meetin toca hoa nt oct otal 97 mpge present $e Teul ‘or Gn Save pots do pcs In Cowon Soka of Meena ie. fda ‘a ajoatema cts esngt Srey aa nib Ae sige to Sra) ese wo Sometidé Scone ssc, Sep pea rien Se Game ‘ora Lurore pape Cope cocetan (834 Pisid C-D se numeste deovoare 4.1, CERCETAREA-DEZVOLTAREA Prin sciviiile de cerctare, cucrinle stint sunt foloste Revotaile Industral, Dezvoltarea sin thnict este pare din juin de ansanibla,& omenin, rerezentind.tradania coming a ior dea despre activi ainale, marats de-ahangl timp nomen revlutionre. Profesoral Mihai Draginescu considera ch pink scum au avut loc evolu industria; prin revoiie a aut la bard masina eu vapor 180), ara doua revolpe ~ microleczonia (1970 (1) John Berard (2] fe tek evolu pra revue ~ magia cu vapor (sfriul i al XVIII); doa revolue ~ motcurele cu combust inte fal sgoouli al XIKcle), tela revole ~ eletonice (srt lal XX-ea). Taylor Thom defineyte sate asemenes evolu: prima tescopriea rf a dou ~topizea minererlor, a treia~folosirea forth tra pata ~ producers subetanelrehimice a cincea~elestrcitata; sea eansportrle; a gapte ~ electronica, ‘Des Tungul tmp au fost gt revolt hnolgic, conseine ale i de exempy In domenial energetic revo au fost: wilizarea ke (duph ITED); foostea leer (up 1880); introduerea isi (up 1950). In prevent, in ULE. se const existena unl noi ui indusile bazate pe eneria reutlizail gi apart unoreente 4.1.1. Progresul tehnie Activitatn de cexcetare inc are la baz eunostngoea 4 devent clar cd anterior dervlttt produslar ac de = spre deoathire de om care mu are deci o vst, torn i oars sau via une tort mu este depedenta de propria = roll exeritat deo erie mu este conitona de vloarea de a |oo Robert Solow (0.1926) Heat sud la Harvard 9g ocean 1981, A fest polsor In net de itseescnizense (Gaon, SUR) dn 195. 1878 devine SS ee peep) Se earn eae ees Bee eee ee {oman eaptaluu. A constut un medel de cre barat pe nol facto ce prodoaie, mt staal” Lust” pana ‘gramming and econome ena (158), The now alo san ofeuence (1857), pnt Prem Nobel 1887 Edward De Bono (1953) — psteog eng, nBseut in Mat. A stusat medina, pil ponoka. gs. Foal a use Eero, Ono Hana” Lusrarepnspall™ Cato Thing fo Menacoment (27) Creatvitatea sl Inovarea. Creaiviaea apare din rentals. Facort de” care aceasta depinde find. legaji de mental Fxplicareacreatvti a fst dseri de unele toi 4 teori ui Walles (1926) ~ faze ereatviiit sunt pr incubate, tuminae,verfcare: teria ii Parking — creatvtates spare din camo persistent, spins fn ukiml inp, sonoepel ceativiii au fost structurte in cadrul ci, ale ciel baze au Tost formulate in 1970 de matematicianal x de In instil Polithnie Grenoble, ca parte a sist numite Tnventica, arta dea niscoci Iucrut noi ae Ia rindul et a istic, cae aut miloace simple yi eiiete de gsi slut a vechii greci, termenul heuriskein inseamn’ a afla, a gisi, 0 enue ar scp reise noi ms posts va deci Bape hip ddosve, Mal apropine Je si wut tod Ghonerror (acceare si cowe),procum i iota, aaa cfc Un poral, ore Topeotat” Geman age im sop icc eventllor Tei, ecu de te de came ing Saatal Herm sm aint rer, am suse dene psc pe ce lew et ca dst oat nr cre un ocr pte jes acl clm, frb4 tp ico dele inl de le Bac prnle geomet, we coors inci de nea principles de som vis es pe ‘nti si percptavalrlor artiste, este ca cule neage™ pe a stnga unde se afl central auzuii al expat anaitice os talent se lan de idle despre destin si predestinae, ia mai tira ‘optat eedistes ca facie’ determinant al ceealvitipt (F. Galt Hereditary Genins, 1869). Apoi Munsterberg0 pune insist shana ca Freud consider erejacaexpresie intel prsonliti tu doar une su stein din fant psiice, Th, Ribor ine i a procespredilet lsu. ‘Creativtates fost definits de ©. W. Gondan Allport (la 1937) 5 creat acest temmen. Pentru o persoand creativa au fost identifies ‘wotoarlecaraceriscl perseverenja in munct (E. Soa toleanfa la ambiguate (A. Maslow), neconventonalismul (C. Ro Simul umoculi (F. Barron, 1968). Creatviaiea a fot leat intligon $! memovi, In 1896, Alficd Binet st V, Hens a publica, de elements. O astel de tcnaivt apatne filosoflui medieval Raimunds Lule (1232-1316) care, in Iuarea sa ecleba Ars (Marea ata), propane ca, repezentnd pin anumite simbolui ete, figu ete)osle ma importante princpi,cbiete yi matode, spout ede din el, prin ante combi ale simbolulor respective, toate ae adevaru. Regisim mai trziu caecum aceetsh preocupare Ia are propune © mathessuniversalis (tematic universal) glkJoseph Alot Schumpetr (185-1080) fost un econemit using, prec’ seat dn Graz, Gann Haver (1032) ES'ponatu do tans. Asin (1010-1820) Ca economist a faut fee gupra sewer ecooonis, a al 0 vane opie despre fom Socata, 9 sat seta potlemalr acanomien, att Leibniz, are, convin de posbiltata nei ars iveniend (ata in labora elebra De ate combinaora (1656), aie ata de ‘adevirai prin combinarea varia® a unorclemeate prslabile ‘ncererile de acest fel ma atin seopul lea svt (al alee Iai Leibniz) insemnate convibufi a dzvoltarea logic modem, fy ‘oss, cere in domenil curs fac tt ma ml pe ap metoge ale cibemcici, teovielsistemelor gi ceveuti oy folosndu-se nace sens modelrea pe calculitor(pogramare ea Prine metodele de simulate ccativiipi se muri {8 Olof Helmer de Ia RAND Corporation in 1960, dar numele propus de A. Kaplan), Brainstorming (era de Alex Osbom in taza experienc cipal fina BDO; in ani "60 ea s-2Bacuat de 9 "Hsplndie la General Eletic, IBM, General Motors, Radio Corp ‘America; analiza morflogica (reat de Fritz Zvicky tn 1942) (Gceath de W.J. Gordon in 1961); metoda seenarior (a fost rea Herman Kohn de la lstiutl Hudson); mefoda Philips 66 (fet ‘de1, Donald Philips de a Universitaet Michigan, ‘Coin caplolaraai de 2 spre monopolar penal: ‘Port er witachtchon Envling. (Towa desola economia) {fee Busnes ees (1890), Econom Theory ae erp tte 940) Desvoltarea managements inoviri a fost posit datortt not teor legate de inovae, dar gi unor studi sttisiee cae rst in acest domeni. De exemple, C. Noica eredea ef exist 0 i de grad prin cates inventeaza metodele de luna fo inventc fi, prin car se inverteazi cuogtniel. Gerhard Pal i Wolfgang to dent in 1977 0 metogh num. prolctarea sistemared ete Design, cre permite tecerea de In idee ln un pds. fn 1980 MNnm Suh dela MIT a. denvokat tora proectrl axiomatice aie Design). Alte tort sant eco-conceptia, eae introduce analiza lor pe ccll de viata produelor sl ergono-concepfia, care ce analiza eforturilr fice pe care le fa eae. Schumpeter arstl ch cilwile economice pemit’apariia tn china invenilor tence. © analiok matematich a cond gi Ia ch inovata ate le in vali, Vetus stuindu-se in 1825, 1885, interval dite vif find de crea $8 de an. Se pare ef zi ne ‘pfja unui al putea val, caracerizat de invatile in tonic, comical, inginsa genetics, laser, robot industrial, aie sini. ‘Prodasl ~ servis. Revita cercetri ete un model de pods su este un obec (eta) objinut print-un proces de mune ce are © valoare de Inrebuinjae, find porttorl material al un servic ‘sunt fe buna (bunui de consum sau bunui industrial), fe Frit Zoek (1898-1974) - astronom han. Ns pane, tl re san, ar-mama cana Asda mek Ineduta Tetnotpe ah Zu ur in 625 ¢ nein SUR: On event ptecr a neta Tomologe dn Calfora. Ian ‘pleat tpariasupemovex «aiuto ner in 1967 a props, Inofouge pony fezsateaprebemolor complexe. Lice ‘iawn, iveton, Renee (080). Desigur, este posit i descopritea prin serendptre (ese accidental) dat in ulimul sip cercetara este din ce in ce ai oi probleme. Temenul de sereadptate a fost propus de Sir Horace Wal ‘nsprat de povestea clo te pent din Serendip (Ceylon) cate deco ‘cideaal un Tuer valors in tmp ce edutau cu tru aiceva Tnovarea, concep definite Joseph Schumpeter i publica in Teoria dezvolil econonice, ete reztatl creativii El vorbege] inovagia in proce, in pith, 8 produ, in organiza. Pentru invate nevoie de aver intaprenor In Ineprinder (Drucker, 1988) 3 realizece proces de inovareJ. A. Schumpeter folst cova ino Inflesul de noua pleats in product ln imba aind inevenio 1 escoperi a da peste ceva. Schumpeter a considera inovatia ca volue sociale gia defini teva tipur de inovai:Tabriaren und Prods stu prestaea una nou service intoducerea un nou fabrcai;deschiderea unui nou debug pears rodusle fei; ob ‘un nou zvr de materi prime; o nou fom de organizar ite (O cae importants de inroducere a progresului thn este imoirea lor. Meta aceasta exte nous, denarece in peconda nterbelil un now avea de eegul asiguat vinzrea, datos capaci eduse a sis de satisface cere de consum, int produslconsituiascopul jl produstorli. Darin dacenil al gptelea al seclull ect a avut 0 shimbare a optic peivindpredusul, el find privit acum in special ea ede satisfacere a ernooruliztorior, ca oe ona o premish Bi destcei pe pa. Exprinta artic tn prezent vinarea vou estar un Jeclin dup o perioad de ec cnc anINOVAREA wanag 19 ati Prodce au con bie cere mor conan ssl XV Tora economia lad. Nann sce onsdra pons ficare mar espn in pes (ape Verb in eanomie a 1860). Teor mars pune stv ri en main Fe {any het dane te bil cont burl ey Teoria neolcs.epeentat de A Maral int pte 3 ent rina tron de rode na concep sen Iodord occa Ge EH Chaban conte pel toy ‘omogen de obiecie, conti din ansamblal de bun mai mat aa pot ion tr cae exis pad tc eet TT Levit advo cone prot t= din pg csr concentric. fl nse rnd th pots on mit aly pros serve inelger, spran Tt Lat dfn cl de Pros pri 1968 Produce no eof k mae worn opr ing (era), remodcle pin design (tombe), maemo mbit no mere Sse pop 0 gue a fet positron fi 1990 ct eons ma esa tempest rate) (8 ent agueres unor spect pace dec aia nce sncares integra Opin oa ‘oleae prpurerfor de vei sap To finn Yale nd ‘Manicuring Company in 1860, Ponce nu ie satin tn Ae inven, cre conc dept de propriate inlet rg ‘elements din 1883 sle Ces! tril de a Py ev ‘ins at 67 moh cenigeiel ene Tt pn rar pron pce a eden fc, cere NPV ws ne 2 et Con Fae, DIA'~ Destin ee tl te arcs worl prowl eae Do "iad aft popu 1980 de Geofey Bod er a Gave Role mpl Des fo mjnaliza valorii este o metod’ complex de studiere « produselor, , ‘fmbunitigi raportul dintre valoarea de intrebuinjare i A act areca ror cles Ms pe Lt ace saial eso pa me 1 aes de hoc fennel ee a i ies sea oan ee esol at Le ce bee tipo an sess bt ano Te ige aclctceemunon ops Elie enc tens wc inch, Pa So Ce a Dian: Wma nto (S0) oh fama Br) ceria tecicate ae cell de rs poeta oo Bs scr fe esa al 190 Aces fot se tla cles poh mma ter rein coda ae LD Mie, cavcnsa ce ae oa cr tee ining toi acon eet nim us ol coeuiea ofan Pca feta soea ao ts chat esr) aw Sosa «scar ane ean ri 98nd op 4.1.2. Etapele cercetirii-dezvoltirii Lawrence Mis. (1904-1969) 9 sbchit Universo dn Nebraskan 1625, doveins gr. ha caplet i General [Becteie 1922 9 008) ap 9 Soper de neat urgand recto aptoezcraes 1 047 a dent! reofa aalze val & fon prinlpreedno at Sac Araricaro de igen Vath (1980 — ‘ied Lustre rncpst Techniques o Yau Anal and Engnering (980. Cercetarea nied coprinde: ceretarea pur, cecea fundamentals gt ceetares aplicaiva, De exemply, P. Drisker fe distinc clad inte ceretarea pur, ceresareaaplicaivs i poi Meiode foloste in cerecarea iniies sunt, pine atl, in concuret,reviiapoictler,evaluaeariculi liza vale TRevisia proiectlor (Design Review) a fost clasts de american i se fealizza in etapa de incepu, pe parcel projet final. La US. Air Force se indica in plus ca revizia intermedia ‘proecelor sh cuprins revisa poietul de baz; revizia project Penta imbues constrctivs a poduseor, in analiza valor se sec lvele de control propose de. Alex Osbom (fal net agent de Iie, 0 ase de lst webuie 38 permits cSutares lorie, rea, inodificaes, dezvoltares, micjoratea, lnlouiea, arajares,INOVAREA MANA inser, dase. Mt FAST (Function dnb Stem fos poe ats inl oa pod, fst cea Boney in 968 Deroltarea experimentalé cupsnd: poten oy occas choco pice orator ‘roiecare contact, Pre consructive au fost F. Kestring si F. Hansen in junl soul i Produscle de serie realzate do intopindaie de asi, caster complestate si simpliate, se deosebese de produscle mete ‘odinioar. Mestugarl nu desens, Desenulaparecind are loc o separa inte va gn” a spliind divziunea munci inte poicetare si produc, deoarsce my ‘ealzteproduse prea compleze de un singur om (vapene, consti Divieiunen munci cae devine posibia ditorté desenlor tence, {oles nu numa pent creterescomplextii podussor, ci i rtm Ae faviafe. In producia mesteyugireast,uneledimensivn cau ned $5 ajusaa In monty, Proiecantl putea modifica mai multe pa Assen ele se acceptin dict exist o computa, Poietrea pba ‘sen poate concputh exo variant acelerth a eval mest ‘araceizata pin iberatea dea modifica mai multe elementedeode {ea modifica unl singe ‘Desenul tne reprerine inulin instani un model occa ‘uch alia. Imapnile de pe mormintsleegiptene side pe vacle ge tat iferite forme de unelte3i masin. De reuls din scot al Vill-e 1 Dlea, desenl devine mat stingaci, oricum rou de uz, do toate componcntleeraureprezentate i aclai pla, indferent de po Torin aport cu rest masini Din sccoll al XIlLieas rimas un é remoreabil datort athiteculut Vlad de Hoonecourt in Picard cae "eprezenat un firistn hidraulic. Apot desenal se degrada din ‘exemple consinindu-te cele cute de permanl Kyesser a 1400 De la mje sco al XIVclea ncepe se foloceascd in el esenul de perspectiva (un exempla Ml constiuie erologul ralizat italiana! Don. Leonardo da Vine foloseste gio acest ip de dese. din scot al XVI ‘in 140 (exist un astfel de desen al unei mapini de pola) Le sf ‘solu al XVE-lea pe desen se fe si Sef, er cares permis cae Tie folosit mu numa Ta tamer de informatics la fabricate. schimbare important a aut loe eda cu publicaen cir De Re Metall slp semmature lui Agricola cind apare st desenul de deta (0 pomp Derpectiv separa reperele component). Mai de produse cu uiitateexctica. Walter Gropius ¢fondat la Weimar iehes Bauhans”(1919), care milita pent eliminareabrierlor date aetna s - simit ma melt in ritctra Migarea Sti, 8 Fes Van Rohe, promova un elim funcional. Le Corbusier a deveit vanl tel esti specific produelor industrial, Un alt promotor Rayinond Lacy. In 1930 Jas Viennote de ree cinfrumusetrea produ inseamnd 0 revise a formelor¢adapiaea lor la funeile ease genralizca. Dsenl in eur se foloseye cul gain Looorgue Agricola (1404-1555) ~ minrtog gamen, al tut urn goa re Gedy Baus abs ia Urea Lipa ute ote wet mein ne (1528) shal ole mineral 9 {othe orev madara 1521 3-0 anf Cher unas 9 fost tear to rae aie. Cava sa, De Re Mette (12 volume in eel Seovle esas cr care earch anu opera le ‘onmbh oc po dvan apa opera ca ebul 8 exe sr lo lect i 880, so ett cu magi mine fried eure Inprspactné slr, Catena riac opera cane a i itemul acest este plu de Diderot in neiclpedia din sect a Jen fi secolel al XI%len sau dezvoltt stile privind esttca sor. Paul Souiau sa pronunfat penn Umbinareafrumosthiy eu Brin 1907 Herman Muthesius a creat o importants could de arte $i “unde prune lor in eh lator gi muncitoilo eu sepa Unterschimbabilitate a fost splicat nial de El Whitney si Simeon ‘care, Irind independent, au conceput armele de. foc eu stored, agazile,pertoaele citi, iterschimbabile. S. North a iat um 10 de. pintoale gl le-a realzat pe toate (20000) babe. El vnney (1765-125) - fabian ametean Cu bani seg sinus ns sea a Unvesa Yaa pecs sb fn TS frp mvntt 9 magna e petra bun, ce a mat mut Caetaten pret a et oben se marca In 1708 a bat ‘contact pr brent put proaucandvle © descopet avenge imereShnbcols 9 rcdoe cvs muna posciede maak In 1785, Thomas Jefferson, ministra american la Pats, se sven sc vn inventor, Honore Blane, art face put numa lemente demontaile, pe ear le Aetinsinterechimbabltaten {aes pot schimiba ine ele a intmplare ln 1916, 3.W. Roe ind ata dea produce main din elemente