Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Elemente de Lingvistica Generala 1970 2-1 PDF

    Uploaded by

    Daria Ungureanu
    6 views141 pages

    Original Title

    Elemente de lingvistica generala 1970 2-1.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views141 pages

    Elemente de Lingvistica Generala 1970 2-1 PDF

    Uploaded by

    Daria Ungureanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 141
    Referent Andrei Avram André Martinet Elemente de lingvistica generala Coperta Victor Magek traducere $i adaptare la limba romind de Paul Micldu INIMUO 724222 André Martinet eo ‘Eléments de linguistique générale Armand Colin « Paris 1967 Editura $tiinfifica Bucuresti + 1970 arn) (Dh oF, 1995 | Cuvint inainte Dac ne gindim ott este de natural si de avantajos pentru ‘om sisi identifice propria limbi cu realitatea, sie dim Seama de gradil de Sofisicare care ia fost necesar pentru a le disocia si fentru a face din fccare wun obiect de Studi. Este cunoscutd povestea tirolestlus care, intorcindw-se din Htalia, Lauda in fata compatriotilor frumusetea acestei{ari, dar ailauga cd Tacuitorii ei sint de bund seamd nebuni de vreme ce se incdpafineasd sd numeascd cavallo ceea ce orice om ou judecata stie od este um Plerd. Accastd identificare a ‘uvintidui cu ducrul este probabil. conditia sunei minuiri inconstiente si nestinjenite a limbajului. Dar ea trebuie sd fie oarecum” depiisitd daca vrem sd trecem de la stadiul ‘olosiris limbs la acela al observaris ei. In aceasta privint’d, primele strddanii ale omului au dus la identificarea limbit fu ratiunea: logica desemneazd, incd de la inceput, arta de 2 vorbi. Accasia insemna, bineinfeles, fie a considera cele ‘mai grave inconsecvenfe ale Proprici limi ca fiind rationale $i logice, fie a legifera faptele de uz ourent care pircau ci fu se conformeasd rafiunii. Numai compararea limbilor, facut cel mai adesea cu intenfit istoriciste, a permis sd se intrevada varitateastructurilor ‘lingvistice. “Astfe, dacit rafiunea ora socotitd una $i acceasi, formele Himbajulwi ‘Se putea confunda cu ca. Trebuia deci sd se vada in limb 0 reflectare a gindirit, a unei gindiri despre care se bdnuia mai degrabit cit este detorminata de structurile sociale dectt ‘ lemente de lingvindeS generat €f ete subrdontd leon Igic. Atfl,linsistion a foto sili pooled sbi ae tee St ba fd oe Send faut eye eee ula me 18 Necdprettcttrle cna ts eae tn eh de edt rt Crone ate Pet aa ake ape de ye nae aber he Simtel oma ciate, poe hired ete Leptimintea nei ingitic: generale comple autonome mal este pus la Snovaé la pudlicare tuo fa Seattre Coarse tingeitigse nates a Shree el Ifiigal sreph ke de ica eee txt dsiline Ce tale teckee‘efien i, eg sada onde dct dined tt eat Bll marca at Ds Gn se JU te one pe i ral alin epic ae ese ea atau ties sakes fra rcs wa be dim kno ct cca ener a pom Slt subform san a, cre pn Chea wSitutralisi™ de ates pone de ta principe prio Fig epaize snoronice tela espingrde ioe Bee spectii. In rest, punctele de vedere si metodele diferd simitor i ssl si endinjt aes arene inc” Scoperd ede tere herein: test roerfim te preentee tana Pebe anna dco ete ie ea eae errs Contonpoant Se infeed la sine ie Meng Sholom arf sorta ect Price mec oe for expe mas jos id marca trap te rin mama eon fh mal ai Joon eae a 6 Cuvine faaate rl emt tf sl ma ir fr fim a mato ehedre te Fm ean “en ke a i cea fe ii Hai Ce dn tte ee Senne oi ooh dase, fee fa ee a a indoialt preferintele si personalitatea axtorulus, dar in il pe foci a ce fies ite! alt woe Soc tn Fes ele dd ele, nr seater cap | Tee si ot Br on fe parle pi i 2 de i eS na ele ot ee Bed opts pe been bilor este de wr omai in original; sub o formd sau alta, otal a fost Loni mak taint ford fed ba total sd fib universal admis. - refefele sint fin citite. Dacd totusi un ince oY sar ie pet at cn eo Ses fe has Serta lees fore adel edible ihe a André Martinet Prefatdé la versiunea romaneasea Domnut Paul Mictiw a dat Elementelor mele o versiune romdneascd, care merge mult mai deparle dect simpla traawcere, prim acca cd Tnlocit san tubal de mie or exemplele originale, franceze sau allele, prin exemple romé- esti mai bine adaptate nevoiler $i cuiostinfelorcititritor sdi. Este un procedeu pe care Lam recomandat desea tt. ducdtorilor miei. Cuncasterca mea prea lacunar @ Himbi roméne, imbinata cw preoeupirile si luerivle suplomentare erate di pateafrojesoitr dé lv Sortona in entra orga: suixaris nollor wntverstafi parisiene, nu mina ingadudl sd dau aprobarca specificd et rivire la ficcare din modifi tri aus de BE MTCLAE teats 9 ee oi acord incredere. fi mullumesc aici pentru ostencala $i grija care $a achital de sarcina je care a Dinecol sé 50 De la publicarea acestei cart, in 1960, s-a rispindit doc- Irinele cunoscute sub rubricite de linguistic. transforma fionala si de gramatica generatioa. Ele au apirut in Staele Unite ca reacic. impotriva rigidilagis,structuralionu’ oomslion sf nu ft legate cect referoare a fraducerca mecanict. Oricare ar fi interesul preventat de geste dein in ee ist, cle pan obra apo Jingvistce ta wn prea mare's priori, inacceptabil Pentru sine este linguist inainte de a fi logician sms matematictan Ni se pare uil si amintim aici anumite principit desprinse Prefaja la versianen comincasch din examinarea celor mai diferite limbi_si_pe care nici © constatare recentd, nici 0 consideratie nowa nu ne invité sii le dim Ia o parte. Fapiud of limbile sint diferite nu este wn accident regretabil, cium fapt simplomatic al insisi naturit limbajui. Eforturile depuse pentru imbundtativea conditiilor de trecere de la 0 limba la alta, in domenint traducerii, nu trebuie si intervind in infelegerea la care vrem sa ajungem asupra limbii si naturit limbajului. De indaté ce am hotarit ce orem sd gasim intr-un obiect pentru al nmi limba, trebuie sd ne asteptam, din partea limbilor, la tot ce este compatibil cu accasté defini O definific larg acceplati a expresiei 0 limba este cea care prezintéo limb: ca un instrument de comunicare permifind ‘omului sisi analizeze experienja in wnitati de infeles inzes- trate ow 0 manifestare vocald, care este anatizabila inlr-0 succesiune. de segmente distinctive. Aceste segmente dis- tinctive, fonemele, corespund la tot atitea deprinderi articulatorii a citror realizare mu este afectatd in principin de natura semanticd a mesajului in care apar Foncmele unci limb aledtuiese un sistem inchis care merit ‘sd fie examinat in el insusi, fird considerarca inircbuintarilor particulare. ‘Manifestarea vocala a unci unitati de sens determinate este ‘aledtuita de obicei din acceasi succesinne de foneme sau de tony, epcare af hoa cre aber monomal Dex se intimplé ca accast varieze de la un contex {a altul. Studiud si presentarca acestor variafii este obiectul 4a ceea ce se numeste morfologie. Se recomanda sd epuizim studiul morfologied inainte de a ‘aborda sintaxa. Prima cercelare sintacticd consti in deter- ° lemente de lings general sminarca felului in care ascultatoral poate reconstrui uni- latea de mesaj, plecind de la succesiunea de unit de Sens care ise oferd Intro limba data, anumite opositis distinctive pot inccta sd fuctioncse in anumite contete. Se spune ed ah nee iralizae. Diferenfle semnificative se pot afla. tn pericol in. doud feluri: fie dcoarece formele lor, distinctive in anu mite posiis, nu Sint distintie fn allele: este ceea ce se desem. neasd ca wn sincrcliso fie deoarece anumite diferenfe de sens, manifestate in anuimite cazuri, me se manifests in hed ea ee desnncas o etralcare, Nofiunea de transformare a. pul. parea. indispensabila acolo unde se operon ant Wefinile fe base natant for fisice. Nu la fel stan lucrarite acolo onde unitdjile find ‘definite pe ba:a opostilor, protlema identtafit lor se in mow de indata ce se schimba complexul oposifional care le fundamenteaza, Este limpede cd, pentru a fi compleld, 0 gramaticd trebuie Stee informa ncecarl hentia drodu tote tone acceptabile gramatical. In acest sens, gramaticile bune n-au ‘asleplat a doua jumdiate a secolulut al doudzecilea, penins aft ygonerative’. André Martinet Adaptarea A traduce pur sisimplu, {xk adaptare, o carte ca Eléments de linguistique générale este un’ nonsens. Nu este cazul aici sf prezentim toate trissturile care o caraclerizeazt am feut-o ou alt pre), iar de fapt cen mai bund recoman- dare este insisi éxpunerea obieetulut in cauzd. La pld- cetea intelectuala a cuncasterii confinutulai,ciitorul va adiuga pe aceea receptir mesajul. in propria ul limba Cit prileal tradueerlor in nameroase Imi, auto- Tul a insistat de fiecare data ca Elementle 4 fie cit se poate de mult adaptate, asa incit nol cititori si aibs Impresia autenticd ‘ch hirarea a fost serist. pentru ei Este oatitudine de generozitate siinfifca, care corespunde psig structuri manuatut 2 scurtd vreme dupa apariic, Elemente au devenit un Indrumar clasic pentru euneasterca stractaralismulul fn eneral si a structuralismiud functionalist in particular, a inceput instrument indispensabil al studenilor care audiay Cursul de lingvstick generat, predat in fecare Simbata in amtiteatral Descartes dela Sorbona, manual acueeritrepede cers mai ar, devennd uh punet de reper tn nesfiritle dezbateriangajate in Franja sim alte pag in jor! structuralismulit Scrist intr-n stil sobra, extrem de concentrat, cartes este un model eu o forfd explicativa neobignuita? mimic nu este de prisos, dimpotrivs, cititoral simte nevoia si a Elemente de lingsinic generat duck demonstratia mai departe pe cont propriu, In aceste imprejre once Ouemple secant ce te ponle de important numal'oInglungat experienté fo predaren Fae Geet eta ak kta cata Cae Ne hirer Ore radar adapiael devine sete neal dovada'a salbitishl estes apeaiaan a fy Saltz waka ingelatcd Bela cli terete came Cars de ngs Snead a ts Ferdi Seaene £Gior tadbecre ne pone probleme: dooebite. Alek fi Stata te carl Blemayo, conte pe Wael tenn 6 Sol expuneremetodloges eae cete adc s adevined sai Se actin Evident, traducrea In limba romin ma pune_ prbleme teat de omplate ce abpunce inl hi x fia dealt tip deat ible Indeeuropene Tout print limbile romafie: omdne eats aga chm gue’ cde bal Sinetch eo pistrasd Thal 6 decimate a nh, at Stele este Fotpun gt st la sbetesie; enone ittea carte veial are desinente sare: Or, meen Aint doit suflante pests complica pctlena Hanspunert iuston Cancese iy semana BRC wore tna des de nivel piel areal, de aalce it weten inate mnie mane exp ete ferine emai multe ov In Blots alsa bao Aeoarece in orga! enunful elon pent aerated inmoncmecarfeorepund uceen so trealtonal Se cheaeh Givintes fe ecvalonal rondnese verbal emsiaeatea Ii nt'monomonematce,Sekimbarca ttal's eeemee Tniarfl fest oslujie weak, duct aceasta nar corto pea mare modifcare» comentariaul in orig, Aum Itcercat mai ntl slujia md sind ru leap, eae avem 2 Adapraes tunitaii. semnificative neanalizabile. Neajunsul este ci © astfel de propozitie, normala formal, nu este prea natu- fal pentra’ un roman, fn cele din urmi am adoptat o Fezolvare de compromis, propunind echivalentul asi me ind sim bine. Tn procedeu de transpunere destul de comod, mai ales ind’e vorba de enunfuri simple continind articae, este Ge'a recurge la articolul nedefint in roman’, chiar acolo finde in france este articolul definit, Iuai_ bineinfles ea monem separat astfel sub 2—6 am redat fr. prends Je live! prin ta wn eaiet! unde, pe ling’ modificarea arti- colufui, a trebuit Inlocuit si substantivul cu unal neana- fizabil: Fireste, atime! clnd articolul este Tnat doar ca ‘monem, fara ca s& se pun problema notarii Ini separate, formele'sint echivalenter nasul se poate analiza ca le nex. nai nu intotdeauna Iucrurile sint la fel de simple, In schimb, am prezentat cu satisfactie inlocuiricompacte die exemple acolo unde romana pirea chiar c& se preteazi mai bine la teorie, Este cazil paragrafului 43, printre altele,consucratanalizel fm moneme? o form de, mat mult ca perfect ca luplasem are o structuri morfologicd Complerd dar cao segmentare in moneme foarte ear, far toeziinea cu celelalte paradigme este mai izbitoare dectt in diferitete puncte snaloge ale flexiunii verbale franceze Se infelege cd limbile ,contrastearS si la nivelul celei de 2 doua articulir; Incl aici find vorba de unititi mono- Plane, problemele de segmentare si de clasare, deci de Corespondenti intre cazurile tipice, sint mai simple. Peste {ot unde a fost posibil am introdus in discufie realitatea fonetica sau fonologici a Timbii romdne, mai ales c& $i originalul confine unele teferti Ia Himba’ noastra. Totusi ro Flemente de fingvitck generat Astiel, de pildi Ta paragraful 118 muse ad nusniral de mai putin clarificate pind in prezent, : poles, eam peat etal a of sioata detail de amber wiser agse BCHE Flow stout cnet ebvget a acordacen ied nora Ia cts co the a hE rerultd ci dacoroméina se imparte in dialecte, Aceseg achat veer ov anole eae puter mai de grabi am putea spnne ed idiomurile romanice ty fapte de limba roman mai mult sau ma putin soeelane Asemenea exerci chiar se impun in corourle 9 seminaele " Adaperea studiaz’ aceasta disciplini, sau in cereuri mai largi, fa Garo of favock foal ingvinticstctusle penis gfe Sobrictatea exprimirii are la autorul Elementelor 0 cores- pondenti stricta si in aparatura tehnicd folositi: aceasta Corespunde in lini mari cu gama de notiuni strneturaliste, faceeptate in genere de aproape tofi specialist Acolo unde intervin elemente nol, mai ales in capitolul in care se trateazd unitatile semnificative, se dau definiti precise, insofite de exemplifieri adeseori abundente. De aceea mi s-au) pus in fa{a traducitorului probleme deosebite de terminologie. ‘Trebuie totugi semnalate neconcordantele dintre uni termeni tradifionali din gramaticile celor dow limbil In asemenea situatit sa optat pentru terminologia roma~ eased, freste in cazurie cind s-au luat in discutie exemple din limba noastr’, Astfel In loc de epile? am folosit ter- rmenul romAnese afribud (1—19 si mai ales 442); de fapt, tile in lingvistica romaneasc& este mai curind un, termen Stilistic decit. gramatical. In schimb, alyibulul nostra ‘cuprinde si ceca ce francezii numese compliment du nom. ‘Adevaratului atribut din francezs fi corespunde la’ nor tnumele predicativ, termen introdus in pasajul referiton Ia limba romana (4—42). La drept vorbind, terminologi, de acest gen este mai mult sau mai putin conventional jar cititornl vede usor din redactare realitatea lingwistici desemnati., In ce priveste terminologia mai now, structuralists, am pistrat preferinfele antorului. Astiel, se stie ch André Martinet a contribuit mult la consacrarea termenului de ‘monem pentra desemnarea unitatilor semnificative mini- ‘male, Lit i corespunde in zoulte (ari, printee eare si fara 1s Elemente de lingvisied generals noastri, termenul de morfem. Acestuia insk autora fi da altgacceptie,inconcordanta exo anunititadifietn Franka tnde morfeml este sootit un monem gramatieal, Pose jena am adopat ternenl de motom, acting mri lui semmificstic mai deosebith (ct, Le signe linguistiqus Ed. Kiincksick, Paris, 1970, p. 20-21) Tasodueses termensh de sonom in lingitica nase ar iserna un citi de claritate gi sporain et aparifia. Elemental ha lb emit conta fa aca opi ce am vizut problemele de prncipiu puse de adap- {ai i line omind a Eloonly, sneer a Be im asupra unor aspecte mai coneete legate, Im pei Hind, de exemplifcart a De multe ori pentra a se sustine 0 teorie, se invoct 0 singurd linbtfranceza cea ce e satleent pentru gstrarea mecanismutui demonstrafier O'alts constants ste reluarea exemplelor in paragrate diferite, ape care Constituie un avantajpedagogte, considera Acolo unde autora! recurge doar la francea’ pentrailus- trarea ime teze, am introdus in expuncre fapto analoge de limba romani, A fost tsi mai geen si relnim In ace, leagi paragrafe unl sf acelas! exemplu, Pentru cititorul diomie sd vada cum sa operat franspunerea In Toman a tateraluai, menfionam tn pasagrat interesante 11S, Gare pune problems repastifel ustfilor fn enunt at acral primer cit seve de a dows articular. Yn teemenes fazati pau efeetuat inlocuicd masive si spertim ed text da Iimpresia dea fi fost seri anumne penttn publica tomanese Tihstedrle pentew segmentarea fonslogich, eu. ditertels posiiali'de comutare, int din ele mal compese fle intinndusse pe spatial mai multor parageate (3-8, 379,310, 311, 9-12). fn original ant date exeraple we Adaparea aproape exclusiv din francezi. A trebuit si cdutim serii inteegi de cuvinte. (sand, cramd, rad; tare, sare, dare, care, mare, nare, bare, rare etc) care si dea 0 imagine ssupra. aceloragl probleme puse de original. Cu mict excepfii, rezultatul este satisficator, in sensul ck am putut pistra intact redactarea din original. Cum insé pe Alocuri intervin unele aluzii la fapte din alte limbi (Spa- niolé, danezd), pe lings acestea, am introdus si unele mentiuni la exemplul francez, Iuat de autor ca element de referint (bache, eruche). Asemenea trimiteri succinte la francezi am mai intercalat si in alte paragrafe; In astfel de situafil, pertinenja exemplului frances rezulta doar din raportarea la cel roménese, céruia ii este subordo- nat; el poate constitulsi_un punct de reper pentra cine doreste Si vada cum este sustinut’ ilustrarea tn original Referizea la faptele din francezi a prezentat si avantajul @ putea introduce in privirea de ansamblu asupra Stemi fonologic (3-13, 314), serile date de autor. aici, ca si in alte pirfi, am evital de a angaja pe autor —.—rti—r—S—sSsSsS In realitate, aceasta nu diminueazi din valoarea lucrari, de vreme ce Elementele nu sinto introducere in lingyistiea tunel anumite limbi. Bazate in original pe francezi, ele {gi caut o now’ fandamentare prin adaptarca la diferite Umbi, dar rimin mere o introducere in lingwistica gene- ald,” Pentru amatorii de enciclopedism lingvistic, 0 solutie interesanti ar fi regruparea Ia un Ice a tuturor adaptivilor feute pink in_prezent asupra Elementelor. Sistemul de gindire elaborat de André Martinet cuprinde nu numai elemente de deseriere a uneilimbi izolate ci si fapte care se refer la relatile dintrelimbi. Un exemplu in aceasta privintd fl constituie paragraful 5—28 despre interferenfa, ” Elemente de lingvint ence Am dat ic tata inten xr de race asupra romdnel in domenil frazologe: a psi pal upl todelal ganer de i. Alte exemple sindlare na foe | Sect sf schitene bogatelefenomene de interferen{a dint francerd gi romand, are, fest, nan putut fel meat enumerate in economia strict a Elomontelor. Tot cle contribute a infelegere mai larga semmficatiel adapt tet Iver fndamentale de ngvistich general it pes ‘Steal! limb romaine. Pentru ilustrarea daletci function limbi, am fnlocuit total exemplele franceze cu alele-analoge din roman (G29), att n planul ele dea doua ct giptme articular Evident, dee are'o ltd structura in fapart cu fe je, dar tensianile pe axa paradigmatic 41 een sintagmoed Feflectdacclaifenomen de baat Este inutils& subliniem ci transpunerle compacte, tn care romdna intervie. direct can material. prozenat tural, spontan, pentra a conertiza uncle teze generate Sint cele mat intretante, Am increat peste tot cats iesel Tedactirt din original sf introduce fitese faptele de Foming. Uncoriscestea"au un ‘caructer conmgitor poate mai evident tn romana, tn spey in sectoarele und fa reflect mai bine dect'frantess anumite teitan Uingvstice, cum ar fi strucurte sintetice, Dact nu ne Ingelim fntro asemencaapreciere, reruti ef avem 6 compensafe fad de situate tn care smn tntimpinat di fnltafi prea mari si am secure la iustarte din orginal, Unul din marie mite ale structuralismutu-este da fi aritat cum substantelingvisticeaproape identice capaho Organaatedifertd de lao limbi ln ala In rapest eu pring pial fanctionaltatl, In operafia de adaptate ineepeinek ici, acest ern capt pregnane inedite, Se tie ef penta 8 Adsprates rlnaes feral: structure tn noun. erielae, a amaticlor contrastive. se. recurge. nori le erterul Gipinl al tracert fn cated wosite aomisia ero rice de test mult mai semnificaiv. Cind se Intimpls ea Un texemplu st poati fi tradas automat, aceasta tran tehettara analiaté este de mare generaliate sl sat multe sase ca ea i se prezinte Ia fel i mumeroase mbt Ca St eeisttura este mal concreth, cu atit exemplele trebuie modificate. Fe, de pila, exeniplul france je fle donne (E17), dat pentru & arti postbilitatenintccaliritfntte 4J2 donne a'altorelemente} tn versinea romaneascd am Propas cova echivalent ca mi fev rap. Lisind lao, parte ifeenta de conotafie afectiva, prevent’. in romana bsentd tn francers, apare ovalt@ chestiune, mat grava, in corolaral ‘mentionat de autor: pentru franceat este normal ea in formule ca cea de mall sus unit lingigt sk ‘add un singur cavint, in timp ce pentru roman’ age ceva E mal geet, De aceed am fntodes tn text st cemplul fences In din, dk In"romfat ayia ded, acenta este un argument in plus, de flozotie adapt infavara prefer stage! sna fel enn tulai, age. cum o cere programatic til, parageatula Un exempli lar de asentinate de substan dar de dife- ren structurals.© ofeit de statutul aficatelor, Redac- tarea orginal se bazeaad pe spaniolt tn. parageatal 256, unde se di interpretarea fondogich a ferometul ‘Am addugat pe ling sp. mucho si exempul Tomaness tric, semnalind doar of afriata noastrd are alt statat fonoiogi Tafel stauIucrurile comparind engleza. cu romana (223), unde am introdus o explicate fonalogicl, fn cuda faptului cea neste unanimt acceptaté de spe: cialisti 0 Elemente de lingisick generalé Prezen{a limbii romane in Elemente devine astfel fate autentict a linguistic noaste indirect a lings Ini, cum am mai spus, axgumentarea prin material Yomanesc nu trebuie si ajunga un scop in sine, Evident, intraun rafionament fonologic general, exemplele roma nesti se impun, ca in $12. Cind Inst autora conchide Ja un nivel abstract ca fn 314, unde se prezint& rela roportonale dite seni de foneme, am stat the rurite cele mai simple, degajate de altfel sub pers fanceaeis introducerea ealititi romaneyt ar ficomplicat Iuerurile, cerind. prea multe explicafit Dac un traduettor este un triditor, atunci ce problemelor puse de adaptarea la o anumita limb a unui Inanual de pul Blementelor. Este imposibil de justificat toate modificirile de aparaiura ilustrativa, aduse origi- nalalui: confruntarea structurilimbit de plecare ou 2 limbii de destinatie implic nenumirate deosebi hnumai un tratat de lingvistic’ contrastivl lear putea lucida in mare, 1 schimb, puterea explicativi a unui model structuralist face ca un anumit principiu si Iumi- neze fapte aparent eterogene. Cititoral romtn poate completa viziunea, structurii_ de ansamblu a limbit noastre si ponderea principiilorifustrate dde ea prin recurgerea la unele Iucrivi fundamentale de ingvisticd romfneascd cu. profil general. Am introdus a Blemente de lingvinics generat JP cibliografia de la sfirsit doar citeva Iucrati de acest tip. Ztebuie mentionat aici cel putin manuatul de Fnivoduate in Lingvistied, din picate epuizat, a cirui lecturd este ta multe privinte complementard ‘Elementelor: preluceiad tunele idei din Elemente, ca in capitolul despre sintants autorii Introducerii acordi un spatiu mai ‘cupringien, Broblemelor de ilozofie a limbajuli,lingvistici externe gi diacronice. Ge forma de prezentare, Elementele sit deseori simplifi cate tehnic: ortografia romaneasca find In cea malate arte fonetic’ si fonologica, am renungat in foarte multe Sazuti la transcrierea corespuncitoare celot dowd aspecte, indispensabila in originalul francez, Ambricind in hain§ romancasct Elementele de lingoistica Seneralé ale profesorului André Martinet, am treet si nu jtirbim cu nimic din valoarea autenticd a originalulay Acesta este un bun inalienabil al autorului, jar‘de uncle Repotriviri in transpunerea de fafd este rispunzitor doar traducitorul. Modesti. si ingrats, munea'de traduccrs si adaptare are o semnificafie culturala profum Gialist in lingvistica metodologic, dr. doe. ltatea de a studia efectiv manuscrisul, recomandindieos ‘modificdri sau completati' importante Capitolul 1 Lingvistica, limbajul si limba 1-1. Linguistica, disciplina neprescriptiva eee Ceti aoae cotta ee a dd otc maa Sa me eal gar caret cat dats ‘aeestel tinge fiind ) activitate umand, exist’ o mare So epee meh Beetle tnd nes wha ant ent acer sp altel a chiar cel eultivat, ignoreazi aproape existenta une siinge inbajuluh deseebied de sean ela ie Ser uunfurl ca ef face mud care mam tals cu, eiorept Sentra barb in lingvistul contemporan nu ru roa din nail, lingvstal contemporan nt 3s Elemente de lingviniS genera area iconoclastului, El vede in asemenea cazuti simple fapte, pe care trebuie si le noteze si si le explice in cadrul in care se manifesta. EI nu-si va depasi rolul Iuind act de rotestele sau de ironiile unor ascultatori si de indiferenta tora iin ceea cel priveste el se va abjine sh adopte © pozitie san alta. 1-2. Caracterul vocal al limbajului Limbajul pe care il studiaza lingvistica este cel al omului, Ne-am putea abtine si precizim aceasta, cil celelalte intrebuinfiri ale cuvintului limbaj" sint ‘aproape intot. eatina metaforice: ,jimbajul animalelor™ este 0 nascocire a fabulistitor; , limbajul furnicilor* reprezint mai eurind 4 ipotezd decit un element al observatiei; limbajul florilor” e un cod ca atitea altele, In vorbirea obignuitd elimbajul desemneazi de fapt facultatea camenilor de a Se intelege cu ajutorul semnelor voeale, Merit si ne oprim asupra acestui earacter vocal al limbajului: de clteva ‘ii de ani incoace, in firile civilizate se folosese destul de des semne picturale sau grafice, care corespund semnelor Yocale ale limbajului. Este ceea ce se numeste serierea, Pind la inventarea fonografului, orice semn vocal emis era perceput, nemijlocit sau se pierdea pentru. totdeauma. Dimpotriva, un semn seris dura atita vreme eft ddinuia suportul, piatra, pergamentul sau hirtia, si urmele Hisate pe acest’ suport’ de daltd, stilet sau penifa. Este tocmai eeea ce se rezuma cu ajutoral dictonului wera wolant, scripta manent. Acest caracter definitiy i-a dat scrisului un restigiu considerabil. Sub forma scrisi se transmit pind fn zilele noastre operele literare (numite astfel tocmai

    You might also like