Capitolul 5 Publicurile si opinia publica Qpinia publicé nu mai inseamna de mutt opinti exprimate fe de presé. Opinia publica este In public $i apoi redate i formata de presd si modelata de industria aparatului de ‘sondare a opiniei publice. Astazi, sondarea (cuvantul, foarte interesant, deriva din vechiul sinonim pentru votare) este 0 incercare de a simula opinia publica pentru a preveni formarea unei opinii publice autentice. James Carey, ,The Press, Public Opinion and Public Discourse’, in A Critical Reader “Obiective _*_Aprecierea asemanarilor si deosebirilor dintre termenii de relatii publice pari interesate, public si audienta. us __ * Recunoasterea si capacitatea de a identifica publicurile priorit i A ale unei organizati < ae ___ * Injelegerea felului tn care publicurile prioritare pot fi d is it nore ae, pot fi descrise nominal, rea unei sensibilitati fajé de minoritati, cum ar fi femeil de origini etnice si religioase ‘iter. me de a identifica elementele Potentiale care pot crea problemePUBLICURILE 5 ICURILE $1 OPINIA PUBLICA “ enka. Acest concept e Organizatie, iar acea: ilitate, PArtile intere: de unele publicuri Partile interesate au facut intr-adevar o ‘ste mai potrivit deoarece partile interesate sta trebuie si dea dovada fata de ele de un sate se bucura de o pozitie mai bund decat au unele asteptiri de lao anumit nivel de responsal cea periferica ocupata ie financiara, dar j aa lara, dar investitia poate fi gi a 4 lojalitatea, autoidentificare: Las si nemateriala, cum ar fi: timpul, activitatea, diverse publicuri, ‘a, dependenta. Asadar, opinia publica este opinia colectiva a Identificarea si descrierea publicurilor {n nicio situatie intalnité in relagiile publice, fie ci este la nivelul managementulut, fie la nivelul comunicarii/tactic, nu se poate lucra fara identificarea publicurilor. Fiecare disciplina tinde si-si dezvolte propria terminologie ; cateodat4, acelasi termen este folosit in moduri diferite de citre oameni care activeaz in domenii diferite sau care au profesii diferite. in aceasta carte, un termen deosebit de important este cel de public, care are un inteles foarte precis in relatiile publice. Este esential ca un practician de relatii publice s& sesizeze distinctia dintre un ,public” si o ,audienta”. ‘Termenul public a insemnat, in mod traditional, orice grup (sau individ) care are vreo implicare intr-o organizatie. Publicurile ar include, astfel, vecinii, clientii, angajatii organizatiei, firmele concurente si institutiile guvernamentale cu rol de reglementare. Publicurile si organizatiile sunt interdependente : actiunile publicului au impact asupra organizatiei, si invers. Ne-am putea imagina c& ,public” si ,audient4” sunt sinonime. Dar ele nu sunt sinonime, iar asta chiar in punctele esentiale. c x relatiilor publice, termenul audienfa sugereazi un grup de persoane storii unui anumit lucru - un mesaj sau un eveniment. O audienta ntru a face distincfie intre audientele pasive si cele active. rmenul public (sau audienjai activa) cuprinde orice grup de 5, chia 'destul de slab, prin interese si preocupari comune, mai bun mod d142 CERCETAREA DE RELATI PUBLICE »publicului general” si nici nus Nimeni nu poate fi, pentru ca nu existd un asifel de public. in schimb, sunteti membru al multor publicuri, care pot fi definite si descrise, Este treaba practicienilor de relaii publice s& identifice aceste publicuri, aga cum sunt ele legate de organizatiile in care activeaza ei Publicurile sunt deseori identificate nominal, dar desi le putem da un nume, este important si nu uitim c& niciun public nu este omogen. Toi membrii acelui public sunt diferiti. Formularea acestei ipoteze poate crea probleme. Poate ca ajuti si retinem c& o alt metodi de analiza a publicurilor are la baz demografia i psihografia, Legaturile Psihografice dintre persoane creeaza un sentiment al identitéyii comune. Desi in general este un lucru pozitiv, sau macar benign, cum ar fi practicangii de scuba diving sau iubitorii de fotbal, poate fi si negatiy, asa cum este cazul bandelor de adolescenti In literatura de specialitate traditionala, a relajiilor publice, publicurile sunt impartite in doua categorii: cele interne si cele externe, Publicurile externe exist in afara unei institutii. Ele nu sunt in mod direct si nici oficial o parte a organizatiei, dar au o relatie cu aceasta, Anumite publicuri externe, cum ar fi institutiile guvernamentale de reglemen- tare, au un impact substantial asupra organizatici, Publicurile interne impartasesc aceeasi identitate institutional4. Ele includ condu- cerea, angajatii si mai multe tipuri de sustin&tori (investitorii, de exemplu). Ocazional, conceptul de publicuri interne este folosit, in practica relafiilor publice, pentru a face referire exclusiy la angajati - adic& la muncitori. Aceasti utilizare este nefericitA, totusi, pentru c& ne determin’ si considerim muncitorii independenti de conducere, si nu ca parte a aceleiasi echipe din care face parte conducerea. Acest tip de gandire are un efect de marginalizare, ducdnd la probleme serioase de comunicare. in situatia in care exist un sindicat puternic, separarea dintre aceste categorii ale publicului intern este reald, iar _ conceptul de echipa devine improbabil. Totusi, relatia conflictuala poate fi sanatoasi, __ atta timp ct se mentine comunicarea dintre cele doua grupuri. ‘lor. O tipologie care a ramas definitiva a fost dezvoltati de Jerry A. identificat urmitoarele tipuri majore de publicuri: media, angaja at ul, inyestitorii, publicul international, publicurile speciale si stea, chiar si un termen precum media a devenit mai iei, conceptele de jurnalism comunitar si participarea le stirilor, Multe publicafii specializate existPUBLICURILE $1 OPINIA PUBLICA Pe Ia sfirsitul anilor °S0, teor glongului magic era, ca si spunem aga, ciuruita masa sau propaganda de mash nu erau neapdrat ceva ciruia s4 nu i te poi opune. Efed mass-mediei Ii s-au addugat multe alte influenfe. Audienta nu era o tint pasiva, ci, mai degrabi, rdinar de activa? Cu sigurant’ c& majoritatea practicienilor de relatii publice sunt de a public-intd tinde si nu fie pasiy si sA dezvolte comportamente imprevizibile. Totusi ideea care se afla in spatele acestui termen este valida - ca profil statistic, bineinjeles, nu ca dimensiune reala. Desi public prioritar poate fi un termen ceva mai adecvat, nosiunea de public-sintd continua sa fie utilizatd astizi pentru a semnifica niste audiente care pot fi definite si c&rora li se adreseaza publicitatea $i informatiile special pregatite. , Audienta de masa” este un mit, iar folosirea unei abordairi dispersate pentru a defini publicul-tinta este stupida $i neeconomicd. /dentificarea publicurilor prioritare Ca practician de relatii publice, trebuie s& studiagi atent lista publicurilor si s& identificagi fiecare public prioritar pertinent pentru cazul respectiv, Trebuie, de asemenea, si desemnati si publicuri care ar putea s& nu se afle pe lista initiala, dar care ar putea fi incluse pe viitor. O modalitate de a izola astfel de publicuri periferice (care nu se afla, in mod normal, pe lista dumneavoastra de contact) este aceea de a determina modul in care veti objine numele, adresele si numerele de telefon, in cazul in care va trebui si contactati direct fiecare membru al acelui public. Indicele PVI (Public Vulnerability Importance - importanta vulnerabilitayii unui public) a fost dezvoltat pentru a ajuta organizatiile s4-si identifice publicurile-fint& sau prioritare. Potentialul P al unui public plus vulnerabilitatea V a unei organizatii la actiunile acelui public este egal cu importanta / a publicului respectiv pentru organizatie si pentru programele sale de relafii publice. Cheia in identificarea si ierarhizarea corecti a publicurilor-tint o constituie cercetarea — a afla cu exactitate din ce persoane sunt compuse aceste publicuri si ce cred ele cu adevarat. Daca nu se face o cercetare si doar se presupune care sunt aceste publicuri, sricolul este foarte mare. Practicienii de relatii publice mai vigilenti iau in calcul nu ‘opinia colectiva sau majoritara a fiec&rui public, ci si opiniile contrare. Pentru a dezvolta o sensibilitate fay de atitudinile diferitelor publicuri prioritare, un pecialist in relagii publice trebuie si dovedeasci faptul c% are o atitudine empatic’ faya e dintre ele, cam ca un actor care studiazi un rol si apoi intra in pielea iy, El trebuie sa se intrebe: ,,Dac& eu ag fi acest public, cu acest ., in aceastA situafie anume, cu aceste atitudini, cum ag reactiona dacd care o reprezint ar introduce acest set de circumstante?”. Dezvoltarea unei fay de public - incercarea de a ne imagina cum ar reactiona publicul - , rea cu precizie a situatiei, ci gi la selectarea canalelor de paises: ile publicuri primare, dintre care pot fi prioritare toate ermeni nu sunt neaparat sinonimi, O afacere, de exemplu, , angajati, comercianti si reprezentanti de vanzari)_ ~144 CERCETAREA DE RELATII PUBLICE guvernamentale de reglementare, furnizori analistii pietei de valori mobiliare si investi- =, precum si comunitatea local) in orice unul sau mai multe dintre aceste si publicuri primare externe (clienti, agentii firme concurente, comunitatea financiara ~ torii, care se adaug’ propriilor actionari moment, in functie de problema sau de situatie, publicuri primare pot deveni public-tinti (deci prioritar). Descrierea publicurilor prioritare Publicurile prioritare pot fi descrise in oricare dintre urmatoarele trei moduri : nominal, demografic sau psihografic. Forma nominala de descriere const mai ales in a da publicului un nume, cum ar fi ,actionarii”. Abordarea demografica implica luarea in calcul a caracteristicilor statistice ale publicului, cum ar fi varsta, genul, venitul, nivelul de educatie etc. Metoda psihografica examineaza caracteristicile definitorii din punet de vedere emotional si comportamental, Aceste elemente psihografice ne arata adesea modul cum un public primar seamani cu altul in cea ce priveste interesele, atitudinile, credinjele sau comportamentul. ‘Asemenea descrieri devin din ce in ce mai importante, pe masurd ce diyersitatea publicurilor creste. O dovada scris% a acestui lucru a aparut in Wall Street Journal, intr-un articol despre selectarea juratilor’. in Statele Unite, oamenii trebuie s4 fie judecati de citre ,egalii” lor, ceea ce inseamn’ ci avocatii care selecteazi juratii folosesc caracteristicile demografice, Totusi, uni dintre ei au realizat ca profilul demografic corespunz&tor clientului lor nu beneficiazé de 0 opinie atat de favorabilé precum se asteapti, in ciuda atitudinilor atribuite anumitor grupuri. O presupunere, de exemplu, a -c& este mai putin probabil ca femeile si voteze pentru pedeapsa cu moartea, decat i ‘putem baza pe o astfel de presupunere. Conform cercetarii realizate on (Asociatia Baroului American), caracteristicile demografice variatiunile preferinelor unor jurati in ceea ce priveste aceste caracteristici atat de des folosite ? Pentru ¢4 sunt usorgi satisfactie propriilor vie, Motivay . 4s itor la sine sau ‘Mia principa an sunt ate ne Teprezinti partes ae 1 unei persoane stabileste ce anume. aac. ee : aa i ‘OnsuMaLOrii Motivagi in Dri meiner Princip sipprincipii. Consumatorii care fy Pal de ideal ° ; " nt Motivagi i agtere si serviciile care sa ui in principal de : in principal de autoexprimare dorese HI semenilor sai. Consumatorii motivati activitate s . Mate sociala sau fizica, diversitate si risc teccousuma bunuri si servicii nu depinde de #1n sine, intelectualitatea, cdutarea ineditului, Resursele : tendinta une} Persoane varsti, venit si educatie. Energia, inen inventivitatea, impulsivitatea, leaders n hi : 4 Aceste trasaturi de personalitate a hipul si vanitatea joacd un rol deosebit de important “he uti de caracteristicile demografice-cheie, constituie uri de resursele unei persoane. Diferitele nivele Worldwide, in care a fost folosita incruci: . area i 5-1 RSW a sondat opiniile a 1,5 miliande isarea referinfelor obtinute din mass-media. a fa z de persoane, a intervievat 35.000 de persoane cu varste cuprinse intre 13 si 65 de ani, din 35 de tari de pe toate continentele. folosind chestionare de o ord, cu 1.000 de intrebari, in interviuri faa in fata. Intrebarile se bazau pe ceea ce Roper a numit cele 58 de ,principii dupa care isi ghideaz oamenii viata". Din cele 58, primele zece valori globale sunt: 1) protejarea familiei ; 2) onestitatea ; 3) respectarea inaintasilor ; 4) autenticitatea ; 5) stima de sine ; 6) prieteniile ; 7) libertatea ; 8) sndtatea si condifia fizic& ; 9) relatiile personale stabile ; 10) siguranta financiara. Aceste valori sunt folosite pentru a descrie sase categorii psihografice, incluzand si puternicele variatiuni ale tiparelor de consum pentru produsele mediatice’. Modul in care acestea sunt interpretate de cAtre practicienii de relajii publice poate fi puternic afectat de folosirea din ce in ce mai crescutd a celui mai nou canal de comunicare, Internetul Cercetatorii care studiaza psihografia au realizat dificultatea prezicerii comportamen- telor pe baza atitudinilor, dar atitudinile raman in continuare mai usor de masurat decat comportamentul (fara invadarea spafiului privat). Pentru a ameliora presupunerile bazate pe studii, inainte ca decizia final 8 fie luata, informatiile demografice si cele psihografice trebuie s& fie combinata cu alte statistici. Numeroase firme coreleazi datele cu potentialul diferitelor forme ale mass-mediei Studiul Roper Starch Worldwide descris mai sus, de exemplu, a folosit efectiv combinarea datelor obtinute din cercetari cu cele din mass-media. Cercetarea si utilizarea medie! Studierea audientelor este folosita de mass-media pentru a vinde spatiu timp publicitar si de catre cei care cumpaira spatiu/timp publictar, pentru a determina felul in care isi vor maximiza bugetele in scopul influcngini eit mai eficiente a publicurilor. Unele firme specializate in cercetare mediatica ofer§ baze de date combinate pe care le vind celor care cumpara spatiu/timp publicitar. Firmele care furnizeazd informatii rezultate din ued le ofera adesea la un cost mai scizut decat duc ar vinde aceluiasi client toate bazele de date, dintre care unele ar ajunge 88 fie folosite doar ocazional ; ew singuranga - ca acest Jucru este mai usor decat si incerce si alcituiasca ei insisi o biblioteca de date146 CERCETAREA DE RELATH PUBLICE atiile cu mass-media folosesc, de asemenea, firme specializate in melor, cat gi informatii provenite de la fant pe care il pot furniza firmele utile. Specialistii in rel media, dintre care unele ofera atat plasarea recl birourile de relajii publice. Un serviciu import Piao paar specialitate este interpretarea informatiilor din baza de date. O problema grava ¢e trebule Juati in considerare atdt pentru plasarea publicitatii, cat si a informarii publice este interesul tot mai sc&zut pentru stirile mediei tradigionale. Ziarele au mai putini cititori, iar programele de stiri ale televiziunilor au o audien{a doar cu putin mai mare decat ziarele, In cazul mediei audiovizuale traditionale, statisticile releva diminuarea interesulut pentru stirile despre evenimentele internationale, nationale, statale si locale, ins nu si pentru stiri de divertisment sau programe de divertisment care includ diverse anunturi Acestea au audienfe mai mari, asa cum este cazul talk-show-urilor si al comentariilor. Se citese reviste si cirti, dar nu cele despre afacerile publice. Desi numérul persoanelor expuse la stiri prin intermediul surselor audiovizuale traditional continua s& scada, ‘oamenii primesc totusi stiri, prin intermediul Internetului. O problema de natura si creeze confuzii pentru cei care, realizeaza studii despre utilizdirile mediei o reprezinta interpretarea ,audienjelor” de pe Internet. Desi numérul paginilor Web a crescut, iar conectirile pot fi numarate, totusi este dificil de determinat cine sunt vizitatorii lor, Paginile Web sunt create de catre organizatii pentru a oferi informatii, a-si face publicitate si a oferi reclame si pentru.a determina publicurile, in special publicurile prioritare, s& raspunda la acestea. Cine sunt cei care acceseaz efectiv si rispund la informatia din paginile Web devine un lucru din ce in ce mai important de stiut in societatea noastra global, compus’ din publicuri fragmentate. Un aspect al acestei fragmentiri este cresterea numarului de persoane, in special in Statele Unite, care se simt sufocate de avalansa de informatii ce le asalteaz& prin toate canalele de comunicare. Mediile specializate le invadeazi spatiul privat prin telefoane si corespondenta postala si electronic nesoliciiata si nedoriti. Bineinfeles, o parte dintre acestea vin ca urmare a capacitiii de urmarire electronici a tuturor tipurilor de informatii personale, din chiar actiunile lor cotidiene : folosirea cartilor de credit, a telefonului, rezervarile de bilete de avion sau a unei camere la hotel, serviciile bancare si altele aseman’- toare. Rezultanul tuturor acestor informatii este cresterea numarului serviciilor care oferi astfel de date despre indivizi, dintre care unele sunt vandute apoi pe Internet. Oricine Poate cumpara aceste informatii, dar in general este vorba despre persoane care yor si vanda an Efectul acestui lucru asupra marketingului si cercetarilor de pial a fost destul de important, de vreme ce Direct Marketing Association le cere acum membrilor Sai sd dezvaluie public modul cum igi adun’ informatiile si cum le folosesc®. Multe persoane au raspuns ,inchizdnd” efectiv aceste medi, de mas& sau speciali {in plus, asa cum s-a precizat in capitolul de; f Sima m capi spre cercetare, telefoanele mobile au inlocui telefonia fixa, iar numerele de telefon nu mai sunt la fel de usor de obtinut. plus o& Probabilitatea de a fi Schimbate este mai mare, Unele dintre aceste schi aris a rezultatul tehnologiei, iar altel i ie vi mae int ze ee fe reprezinta 0 reactie violentd la adresa incAlcarii vietii Private, ar fi motivul, organizatiile care incearc& si trans it i publicuri au recurs la noi metode si mai ales noi abordatri, ae a en c eraereee, peg, 2 anwar folosirea Intraneturilor in Se oe een cel care za esr, Oe Publicar ii mediei spera si faciliteze , fees +5ie UBLICURILE gy OPINIA PUBLICA Totusi, acest tip de parti tri publicurilor, jn mi K faemen Ee y sura in care sensul construiriiunor grupuri ge spin dentine fragmentare functioneazs in Internetului, Pentru adolescensi, ger. anomie: De exemplu, unul dintre mirajele i cBrora Ie ese teams sa deste ota cals merci pentru a care au fost consi, re ents Probleme controversate. Pentru c: ie all la inceput ca find ‘ izatori ; Prea putin probabil sa devin ators eS acesta a devenit un mod de Socializare gi de pastrare a legaturii ou familia, dar $i de a se concentra ASuPra unot probleme care fi privesc, precum ingrijirea medicala sau ajutorul medical ae urgenta®, Asigurarile sociale Sunt un alt element de ingrijorare, dar audienta pentru acest tip de informatii, de interes pentry guvern, | en Politicieni, companii de asigurare si intreaga comunitate medicala, solicita o Precizare clara cu privire la ce date merg la fiecare grup fn parte si cine formeaza acele grupuri, 0 definire neatent& a publicurilor a condus la presupuneri incorecte. De exemplu, grupul cunoscut sub numele de ,baby boom = persoanele nscute in perioada 1946-1964 — nu este nici pe departe unul omogen, din cauza diferentelor foarte mari de natura economica, politica gi sociald din acei ani. Pe asemenea, presupunerea cd oamenii care beneficiazi deja de asigurari sociale sunt un Fi de spectatori ai acestei probleme este tot o greseala. Aceste persoane ‘sunt taviamede diminuarea resurselor pentru copiii si nepotii lor. La discursul public pe acest ties jai contribuie si clasa mijlocie americana, aflata in declin, multi dinwe.cxponen a find absolventi de facultate si abili in utilizarea Internetu Beis antes ie exagerat parerea ca togi adolescent se descurca pe Internet, Poate c: : ee a video dan cd vine, vorbs 38 obi informa de eal aerator een ae feidedi sunt usor de utilizat i oferd in ippeaateide)informatii, care tului de c&tre aceste grupuri au fost semnificative pentru Beneficiile utilizarii Internet izeaz& site-urile Web si forumurile ca parte a identi- FE eee ca gel pocedurlor, Lassa ra pusiapoztvtatrernette ii i itorizarii : ‘| ea 5 ficarii problemelor si a monitorizz ceea c{ grupurile de utilizatori pot ataca organi- icienii de relagii publice este ite-uri parodice, care imitd site-ul pentru practicienii de rel de exemplu, a unor site-uri pa ae iil direct, prin crearea, de exe tive’. in alte cazuri, grupurile Be aareae dar care congin informatii pe fic (mpmoemtl desandit, Eise Vator: coalizead cam in acess mca rc al ibis Teun . jimi jinstiny i include si o parte a it dincol limitele sferelor instity uri se poate include si o parte See eee unei onganizal Se ee ew ac aleris i en oak ane a ati, precum gi ce cae flosesc Iet- 0 i " ol L c anumite relafii cu organizatia, wu avut in trecut 7 a atrage platform pentru Cipare prin ji ntermediu} Internetului serveste ta sublinierea alti oameni spre problemele care fi preocupa pe ei.CERCETAREA DE RELATI PUBLICE 48 ntr-o perspectiva mai larga, constituie publicuri semniticative rte fad de femei si ia unei organizatii. Lipsa de sensibil rat la pierderi materiale, ct gi de starut, tn angajati. dar, in plus, din care pot distruge reputal crmoritay, tn toate tipurile de relatit,& dus tadral firmelor, fie ele orientate spre profit sau nu. ile la locul de munca intr-un trebare ,,Se mai poate inrdutati are c& este afirmativ, conform unut numéar de ‘economiilor najjonale. in cele mai multe unta cu presiuni incredil Angajatii. Angajatii se confr il a urmatoarea In! titly din 2001 in Wall Street Journal se ridic stresul la locul de munca?" Raspunsul se pé pai eare analizeaza costul stresufui in eadru patiuni occidentale, contribuie la stres nesiguranta financiard, ca urmare a econ” faziunilor si restructurarilor de personal, precum $! abilitatii managerilor de a monitoriza performanfa indivizilor la locul de muncd Supraincdrcarea informationald este © Urmare Pejecvoltarii tehnologice, ce face ca angajatil st poatd fi contactati oricand, crescand teringele de a rispunde imediat", Orele suplimentare si spafiile inghesuite creeazai conditile pentru ,starea de ner rea cumpatului, exprimaté ; de la birou”, care poate varia de la pierdet prin fipete si abuz verbal, pan’ la violen{é fizicl. Munca peste orele de program este la fel be nociva ca si spatiile de lucru inghesuite. ‘Angajafii sunt mai grupati decat in trecut, de cele ‘nai multe ori in cubicule de tipul celor din desenele lui Dilbert. Chiriile mari determina tinele persoane si se mute mai departe de locul de ‘muncé in zone cu o chirie rezonabila'?. ‘Cu toate acestea, cei mai multi angajasi vor da dovadi de loialitate faya de angajatorii lor dac& sunt apreciafi la adevarata valoare’?. at nu o constituie atat salariul sau beneficiile materiale, Cheia pentru a va simi valorizs cat calitatea timputui petrecut la munca spatiu corespunzator si comunit imbundtiqita din partea managementului, adic& lucruri care asigura construirea unor relatii mai puternice, Practicienii de relatii publice pot avea 0 coniributie important’ in acest sens. emeile, Femeile sunt mai predispuse stresului Ia locul de mune& decat barbati si desi unele femei pun acest lucru pe seama combinatiei de presiuni de acasi si de 1a locul de muneé, pentru multe dintre ele este numai o chestiune de lipsi de putere. Desi femeile constituie majoritatea populatiei lumii, multe se gasesc intr-o pozitie minoritara din punctul de vedere al puterii, in mediile economic, social si politie. Deoarece majoritatea femeilorIucreazd in medii dominate de barbati, in care au o autoritate sclizut’, 0 bund parte dintre ele se confrunté cu hirjuirea sexuala. Totusi, doar putine dinire ele se plang de acest lucru, dar, in Statele Unite, teva cazuri de acest gen au avut ca rezultat actionarea in judecatd, ajungéndu-se la procese risundtoare. Pierderile nu au fost inst doar are Compania care creeazit reputatia c& abuzeaza de angajatele sau de eres a egua in incercarea de a le mai atrage. Aceasta este una dintre chestiunile trebuie discutate, in orice organizajie, inainte si se creeze ew sian lucru este valabil si pentru chestiunea tratérii minoritatilor Ceca Minoritatile. consit i Ei Meer a ie Miri pot fi considerate grupurile etnice sau religioase ; ele pot fi ere ae inane sacs sau reprezentate de grupuri din afara (arii - conectate eae sera pacer tale: prin intermediul Internetului, Acesta reprezinta un potas anon eae us monitorizarea problemelor, Desi o problems anume perce leloonlz area uot upuri de diferite religii sau etnii, este important si grupuri nu au, adesea, niciun fel de omogenitate realaPumLicu RILE Stop INIA PUBLIC, LICA te Hispanicii, de exe, Statele Unite. ca tral ee si din alte Parti, cum ar in calcul impreuna specialisti in ret, fel. Cultura si j Problema consti Constituie Multi sunt de or fi Cut ei de catn ; Are politicie Ai public, Spaeth’ Poiticiens, ACEStOF grup in prezen Se eens Cea mai mare minorit gine mexicana, d, ae fe etnicd din lar exist grupuri semnificative Aceste grupuri etnice mu trebuie {uate ici de industria publicitara pol ; it publicitara sau de “ext limba fotositt de toti, dar au toli'o vortece i, N ethice sunt foarte diferite MN Basireg hispanica ~ insa ¢. Basirea ex prim Pi INS este nevoie si de nent in spaniola pentru fiecare audienga Hara fered el mesajul tradus va fi nu doar eoreet cy si in concordana cu tespeca procesatorilor de tape din co cultura. Californian Milk Processor Board (Consiliul Tor, «Got milk? cay “alifornia), de exemplu, a dlescoperit cd sloganul campaniei de genul . Alaptezi >” Ma ~ Purea fi tradus ca atare, deoarece ar fi insemnat ceva se sugera faptul ca pent 1 Ttmane frd lapte tn cast nu era ceva hazliv, pentru c& Tesponsabilitati, O agent in Casi nu mai poate face fata acestei and, de origine hispanic, a fost angajata pentru a dezvolta can {iunilor economice, ¢; In loc s& se concentreze asupra priva- de adecvate au ardtat cdo simpla traducere a sloj ar fi fost si foarte stanjenitoare Cutturi se i ij Pa 7 ee hispanice sunt foarte diferite. Mai mult, diferenta dintre imigranqii Boag y ainilil se aflé in Statele Unite de multe generatii poate fi deseor! mai Problemele: identificarea, monitorizarea, evaluarea gi gestionarea lor Identificarea chestiunilor de natura s& creeze probleme pentru 0 companie sau o organi- zatie nonprofit reprezinta primul pas in procesul de monitorizare, nu doar a problemelor, ci sia climatului socioeconomic si politic al fiecdrui eveniment care ar putea avea un efect asupra oricarui public al organizatiei, Nu orice apare pe radarul biroului de relajii publice reprezint4 o problema care se poate rezolva, dar totul trebuie evaluat din perspectiva potentialului de a crea probleme serioase sau de a oferi 0 oportunitate. Monitorizarea Poate ajuta managementul sa prevada situatiile in care o opinie se poate coagula in jurul unor incidente sau tendinte. : . Anticiparea problemelor face mai usoara confruntarea cu ele, inainte si apari o dificultate majora care s4 ducd la o criza. Nu toate problemele conduc la o situatie de crizi, Unele probleme pot fi gestionate, cel putin din perspectiva rispunsului organizatiei in multe cazuri, aparitia unei probleme creeazi si 0 oportunitate ; chiar si o eriz’, pe termen Jung, poate fi transformat intr-o experientd benetica. Din ce in ce mai oe problemete sunt generate de situatiiglobale, De obicei, ele sumt prezentate de organizat nonguvernamentale (ONG-uri), dintre care unele sunt grupuri de lobby. Multe, ins’, suntUU 130 CERCETAREA DE RELA i Manevrarea cere o abordare integ! ema, publicul si situagia in care apare prob! een uz de toate unelrele de com ; .o organizatie, tun punet In care barierele artifciate dintr-o organizatie: or orteasca p strategiile in care se va face sale de comunicare, pot fi extrem de daunatoare. singurd voce, iar aceasti voce trebuie s8 fie cl Problemele Gestionarea problemelor odati ide! indat ce se ajunge la 0 solusie favoral in cinci pasi: 1) intuirea unei probleme (cercetal ; 3) stabilirea sol argumente si stabilirea prioritiilor) utiilor ( lementarea strategiilor i la fiecare nivel al solutiei finale, pe masurd ce se politicilor si strategiilor); 4) imp! rezultatelor. Procesul poate fi aplicat Jucreaz’, Feedbackul va determina ajustari ale planurilor, cu fiecare pas, la prima etapa’. pit PUBLICE obiective limi -organizayii voluntare private (OVP) care au Lace gi Ami Cnganizaiile de acest gen se mumtrd Onion ges ‘a comunicdrii. Problema in sing oate cer 0 lara si neambigua ntificate nu este 0 bila, Dimpotriva, este vorba despre un proces ciclic rea); 2) definirea problemei (prin oe | tate, de naturlt sociala. Pring, nesty International evaluare care 84 ia in caicy) municare posibile. Acesta poar in special cele dintre unitay, actiune liniar®, care se incheie lutiilor (prin intermediul selectari politicilor; 5) evaluarea lucru care va duce la reveni Evaluarea problemelor si gestionarea lor cazuri, strategia adecvati depinde de stadiul in care se afl problema, in cadrul ‘ei de viati, dup’ cum se spune in lucrarile lui John F. Mahon, de la Boston ‘University, School of Management’”. El sugereaza trei strategii : 1) delimitarea probleme: pentru cele care abia izbucnesc; 2) stabilirea unui format, pentru o problemi care beneficiaza de atenjia mass-mediei sau se afl pe agenda publicd; 3) confruntarea cu si rezolvarea ei, pentru problemele legate de actiuni legislative, de reglementare ‘unor grupuri de interese. Cand apare 0 noua problemi, Mahon recomandi ct a ei sau a celor care o promoveazi, pentru a dezamorsa situatia. Cea ma’ pe care 0 poate adopta o organizatie consta in definirea sau conturarea termenii propriului interes. A crea strategii presupune niste etape precum i, negociere, capitulare, terminare gi incetarea activitaii, Daca problema ii, spune Mahon, organizatia nu are alti solutie decat sd is! in mod substantial. iclica a problemei, multi teoreticieni argumenteaz’ in favoares suit (vezi teoria corespunzatoare in capitolul 6). in acest model. de-a lungul ciclului stu de viata spre o rezolyare care sa fie in odelul ia in calcul o examinare intensiva a publicurilor implicate | lor potentiale la informatii despre problema respectiv. « Baur pmioranian ze problPUBLIC BUICURILE $1 OPINTA PUBLICA ist Prin si descrienea g . 2) kettle adverse ee est Pe Putea avea asupra organizatie deoitzia de a se tua o inten : aliatilor; 3) dervottarea unei ttrategit care 4 lng nate coalaii'= NY" SAU nu: 4) SH se stabileascd dac rezolvares va implica care aceasta le-ar Probiemele $1 rolul practicianutui de relatii publice Spre deosebire de orice alt cadru de condi Practicianul de relatii publ ‘ompanizatiel, dar si cum lucere (exceptindu-I pe directorul executiv), ice bate SA stie tot ce se intimpla in interiorul gi in exteriorul S¢ corelea ile gi ii Sere Dek mca ama ane te S& fie objectiv in rezolvarea Sarcinilor de lucru si s vind cu informatii reale, necosme- aate, utile, In procesul decizional, Speciatistal tn relapii Publice afl ce se intimpla in afara organizatiei prin faptul cA Sse exPus presiunilor generate de diferitele grupuri de persoane care cautd sprijin. Rolul Practicianului, din aceasta perspectivi, este de mare finete si complexitate. Cateodata, el trebuie sk joace rolul avocatului diavolului, incercind s& giseascd toate argumentele Nmportante Impotriva unui plan de actiune propus si s& explice ce ii vor avea un fect advers si asupra clror grupuri. Ciiteodata trebuie intreprinse actiuni care vor ofensa wn public majoritar, astfel cd managementul trebuie avertizat, pentru a putea oferi Publicului explicagii eficiente asupra necesititii actiunii, Cu ani in urma, nimeni nu intrevedea rolul pe care il joac& acum relatiile publice in Problemele curente si in crizele sociale. Desi nu mai este in principal un comunicator, Specialistul in relatii publice trebuie si actioneze ca o persoani care intervine, ca 0 instangi care construieste o relatie si care incearc’ si impiedice o problema potentiald si scape de sub control. Intr-adevar, cea mai valoroasi activitate in relatiile publice const in formularea de planuri si convingerea conducerii si ia masuri de prevenire a problemelor ‘sau, cel putin, si incerce si le rezolve cat timp sunt minore. (Citeva dintre instrumentele pe care le foloseste practicianul de relatii publice, cum ar i contactele personale si mass-media, rimin aceleasi, Masurarea adecvatl a perfor- mangelor sale nu se reduce la cat de eficient este transmis mesajul clientului, ci dacd un incident care putea dauna activititilor unui client a putut fi preintimpinat, Specialistul in relagii publice are obligatia de a ajuta angajatii sau clientii si-si conduc’ afacerile intr-un mod care si rispund& noilor cerinje ridicate de preocuparile oamenilor de stint, ecologistilor, organizatiile de aparare a consumatorilor, liderilor minoritailor, segmen- telor mai pugin privilegiate ale comunitatii si angajatilor.ll sunt tet CHRCRTARRA DE ROLATH PURE! 1s Tabolut $1. Publiounie interne externe gi media : in plan extes | in pes ise 6 (coMmUnE Indirecte (comunicares Conttuceren (de nivel superior st medi) | Lala oe keting) | mnstitutionalay Peal angio ce ena ee) Cae ale angaja oe rc vei | vaneati a oor Ceavercianii st | Conunitateaflnanciar distribuitol Comunitatea special Purnzori aleatuitd din institugiy Competitorii Guvernul (la nivel focal, federal, statal) Comunitatea (probleme de mediuy ‘Contactele personale (de la om la om Contacte personale (de la om la om sau de | sau de la persoana la grup) la persoana la grup) ‘Audiovizualul (mediile specialize: | Audiovizual (filme, diapozitive, filmari, filme, diapozitive, casete video, media, medii specializate disponibile televiziune cu circuit inchis, rejelele | audientelor externe, cum ar fi prezentirile de computere sau intraneturile) de slide-uri etc.) Publicajii (mediile specializate ; c&rti, | Publicatit (de masa si specializate, incluzind reviste, ziare, newslettere) publicitatea controlata sau necontrolata, Posta traditional precum si reclamele institusionale si Canatete de | TO%e elememtele vizuale ce pot fi comer : : comunicare | °*Puse !4 sediu (incluzind posterele, | Posta traditional (personalizat, instinutior articolele de la gazeta de perete si | Stu promoti) elementele personalizate, cum ar fi _| Expunerile de elemente vizuale specifice afigele sau trofeele) organizatiei (in mijloace de comunicare de CD-ROM-uri masa sau specializate), incluzind amba- | oo lajele produselor, grafica yi promotiile de Fax la punciele de vanzare Pagini Web CD-ROM-uri Fax Listserv-uti (prin e-mail) Internet (www) ‘Sursa prelucrare din Doug Newsom si Jim Haynes, Public Relations Writing, Form and Style ed. a Vill-a, Wadsworth, Belmont, California, 1998, p. 8, adaptare dup& modelul utilizat in pr reporter, 33(30), 30 iulie, 1990. Public Relantions Writing Copyright © 2008. Reprodus prin amabilitatea Wadsworth, 0 divizie a Cengage A fi constient de publicuri si de reactiile lor cere o sensibilitate crescuti, o atentie constanté si multe presupuneri ~ asta in cazul in care nu aveti un profil statistic al acestor publicuri, pe care sa il aduceyi la zi cu regularitate. Exist o tending’ vizibila, in relatiile publice, de deplasare dinspre latura artistica spre cea stiintificd. ‘Tot mai mulsi clienti IeGer specialistitor in retyy Danielson conchice - Ideea este c¥ interes) spiritului vremuritor nomen i $i peniry a Ei Ie Inkinese cot timput oe, CoMUNIcan PUNE HED! since reprezno pane a deosebire de cele antl vor pune 1a uonisti nu vor putea evita aceste intrebari | Mbit cite “ nesfirsit si dea rispunsuri stiingifice, spre | Renate I, es C Stiintifice unor intrebiri ‘tint C CTO desp Ice despre comuni ite incerearea de a da rispunsuri care"? A fi constient de pub : Public) ‘ Va ajutl st va creat babies Cbiniile lor depinde $i de accesul la informatia care organizatia. Institutite Satie despre pozitia lor fags de problemele ve privesc lor cotidiene. Desi unces Rik a © mare cantitate de informatii in cursul operagiunilor informatii, cel mai a Preocupari legate de modul cum vor fi utilizate asemenea | desea acestea rima + ea rman nee; a Cereetarea in vederea unei plan aie i ificari sigure in relagil 6 intr-un sistem de baze de aq n relatiile publice poate fi incorporata 3 te dac it ; P informatilor. Informatie desire ‘I se ia in calcul si o modalitate de repdsire a . a lente di ct (vezi capitolu 4, reteritor la corcenncn Oi" PePestvarelailor publice sunt esentale Publicurile interne si perceptia pe care o au acestea despre organizatie. Un aspect rtant referitor la Publicurile interne ale organizatiei il reprezinta perceptia pe care © au despre organizatie: imaginea ei in ochii lor. Perceptiile colective ale suiuror Publicurilor unei organizatii - pe baza a ceea ce spun gi realizeazs - reprezint’ imaginea Sa. Trebuie facute anumite precizari pentru cuvintul imagine” in relatiile publice. Majoritatea practicienilor de relatii publice ar interzice cu mare pldcere utilizarea cuvantului imagine, pe de o parte pentru c& este, frecvent, gresit folosit si gresit inteles, dar si pentru ca lor nu le place sa fie descrisi drept ,creatori de imagine”. Cu toate acestea, cuyantul imagine descrie perceptia unei organizajii sau a unui individ, iar aceasta perceptie este bazat’, destul de mult, pe ceea ce face sau spune organizatia Fespectiva ori individul. Binefnjeles, organizatia este perceputi rar in acelasi fel de cdtre toate publicurile ‘sale, la un moment dat ~ dar ne vor intoarce la acest aspect al subiectului ceva mai tazi . Un factor major al perceptiei pe care o Pot avea publicurile despre o oranniatie il nt angajatii acesteia, Pentru a complica lucrurile, angejatii ie , ss inci ¢ al organizatiei, care are propria perceptie despre canna lul angaj stituie 0 preocupare semnificativa in activitaile de relatii publice. pene ipsa de omogenitate a oric&rui public ridicd probleme pentru practici de rel ( Jueze respectivele publicuri. Acest lucru este adevarat in Se oe cael, pouicyiia la ahi denies amuse EE aaa meri, tehnicien, profesionisi, administatori, Mai mult, in S en se vid pe ei insisi ca fiind in procesul de cee oe alii igi vad slujba ca pe un loc de munca Hy soda gers categoriile principale ; profesionistii, de exemplu, pot Gori sau avocati. | modul in care administratia colaboreazt Be ann ee alg care, afecteazd Duleraip cu ati cu ov dn afar, Acest hor afesteazee CERCETAREA DE RELATH PUBLICE anizatia. {n plus, avand in vedere diversitatey wajionald crescutd la capital, dar gi legituriig Neative is Fe este perveputd 01 Ja randul sau, fetul in o4 ‘A 91 participarea inte erescutl a foryei de nu operationale internationale, asemenea diferene tntre angajati pot fi set Desi cea mai bunt cale de a afta ce cred diferitele publicuri 0 represinh Cereeiareg Hlingificd, towugi se por pune gi cAteva intrebari informative © 1) Dac instiwulla are o imaging fworabill, se ridicd ea la inaltimea acesteia? Sau una spune gi alt face ? 2) Duct oryanizagig are o imagine, pot angajatii sA se ridice la indljimea acesteia ? Sau poate ca acest LuCru sf fie imposibil, din cauza sarcinilor de lucru conflictuale, a salariilor miei gi a altor factor, 7 4 3) Dac © schimbare de imagine este necesari, sunt angajafii ajulati s@ fac schinburey Printr-un management participativ ? 4) Daca organizagia nu are 0 imagine FeCognOscIbILA il ca acest lucru SA dued ta confuzie, identificare limitath yi valori disparate ? sit fie sensibile, in mod special, 1a felul in, este pos: Este cel mai probabil ca publicurile intern Care © institutie este prezentata publicurilor sale externe, pentru ca, flind parte a avele) institutii, este impticat si ego-ul lor, ‘Toate tipurile de comunicare dinspre organizatie spre celelalte publicuri ale sale trebuie si reflecte experientele majoritatii angajagilor, cat mai fidel Cu puting’ ~ in special prezentirile institufionale, cum ar fi paginile Web sau reclamele, Maj ‘mult, toate publicurile interne sunt vizute ca surse cu autoritate in cea ce priveste organizatia, ‘motiv pentru care ele trebuie si aib&t acces la cat mai mult informatie cu puLingi A realiza faptul c& fiecare membru al unui public intern poate constitul un potential bun de pret pentru relatiile publice ar putea face munca majoritagii managerilor de relagii Publice mult mai usoart. Cel mai bun mod de a promova utilizarea publicurilor interne ~in prima linie” a frontului relatiilor publice este de a-i face pe angajali sa se simu implicagi. Cercettorul in relaiii publice James E. Grunig spune ci 0 persoand implicata intr-o situatie cauti informatii si cA o persoans motivat’ si comunice despre o situatie este de asemenea motivata si giseasci o solutie mai bun’ pentru aceasta Sondajele de opinie interne, conduse pentru a afla ce cred angajaii despre organizatie, Sunt acum la fel de obisnuite precum cele efectuate in afara intreprinderii, Exist dovezi care sugereazi ct se pot reduce conflictele de munca prin sondarea periodica @ atiudinii angajajilor. Aceste sondaje influenteazi adesea deciziile organizationale reteritoare la politicile de personal, practicile de munca, la comunicare, productivitate, compensare, Ja structura orga ional sau la imbundtatirile materiale ale fabricii Comportamentul organizational al angajatilor, care produc cultura corporativa sau organizationala, contribuie semnificativ la imaginea organizatiei, Joseph F. Coates a descris conceptul de culturd corporativa, recunoscind ca fiecare organizayie umand stabil prezint& tipare de comportament consistente, ce reflecti credin(ele yi valorile implicite si explicite. Coates sustine c& tristturile culturale ale unei organizatii sunt exprimate de obicei in termeni pozitivi de cdtre angajati, intrucdt acegtia nu reuyese, adesea, si vada cl persoanele din afara organizaiei pot percepe acelayi comportament sau aceeasi politic organizafionala in termeni negativi ~ de exemplu, mai mult, pater- nalist” sau ,moralist” ori chiar ,,intervenind in problemele Personale”, decAt ca ,oferind consiliere” sau ,,sincer preocupat”. Coates identificd doua credinge larg raspandite in ceea ce Priveste cultura corporatival Prima : cultura ar veni de sus. Cealaltt: ar determina sau ar influenta puternice doringa imbarea, de a promova inovarea, de a tolera disensiunile gi unei corporatii de a adopta a incuraja criticile, de a experimenta gi a tine seama de alte calit&i care ar caracteriza o firma competitiva. Organizatiile care au culturi corporative puternice se pot bucura de o imagine55 PUBLICURILE $1 OPINIA PUBLICA, t Japtindu-se bine la schimbare ai coerentl, dar ele tind sd fie mai putin fexibile, ne Mat nat cultura corporativa este format de mediul ine re aperenrl corporat (locale). domeniul de aetivitate al avesteia (de exempta, teteviziunea sau producerea de bunuri) § de cultura social prinuard a angajatilor sii (de exemplu, american sau japonez’) : De obicei, practivientlor de relatii publice nu Ti se cere si-i convinga pe angaja ¢ ar trebui si-si aevepte cultura corporativa. De obicei, oamenii merg, sd munce or in locuri unde se simt confortabil, Cea mai obisnuita problema intalnitd in relatiile publice este aceea dea face fat& schimbdrti culturii corporative la aparigia unei noi conduceri Coates recomand’ ca angajatii si fie atragi” in schimbarea culturii corporative prin Giscutti st cerindu-ti-se contributia ~ desi tor el conchide ca aceasta misiune nu este deloc usoard. Philip Lesly era mai pesimist, El afirma cd aceasta ar fi ca si cum ai Incerca SA .rastorni un elefant cu ajutorul unui incalyator™’, Oamenii isi vor schimba mai degrabi slujba decat valorile. Publicurile externe si pereepfia pe care o au acestea despre organizatie. Publicurile externe nu se afla in proprietatea exclusiva a niciunei institujii. Orice public extern poate deveni o tint’ a activitAilor de relajii publice. De exemplu, elevii de liceu si persoanele angajate interesate si-si reia studiile ar putea deveni publicuri-tinta pentru recrutarea universitar’ Luarea in calcul a diferitelor segmente de persoane care constituie publicurile externe ale unei organizatii poate sa fi ajute pe practicienii de relajii publice si evite greseala de @ considera publicurile externe ca fiind ,publicuri de mas”. Nu exist .publicuri” sau vaudiente de mas”. Publicurile externe constau de obicei din segmente ceva mai largi de Persoane decat publicurile interne, dar cele externe nu ar trebui niciodata considerate ca find .mase” nediferentiate?! Publicurile externe se pot coneretiza in grupuri de sprijin - cum ar fi cetitenii rezidenti ai unor orase care au o echipa sportiva profesionisti - sau grupuri adversare cum ar fi cei care militeazd impotriva serviciilor de electricitate care folosese energia aucleari, Ambele tipuri trebuie Iuate in considerate atunci cand se realizeaza planifiearea activator de relatit publice sau strategiile de comunicare. Publicurile externe sunt, si cle, foarte legate de imaginea unei instituji. Cand publicurile interne gi cele externe impartisesc aceleasi percepyii referitoare la ce este gi ce ar trebui si fie institusia, atunei imaginea ei este cel mai probabil bund, deoarece este coerentt Ferceptia asupra imaginii unei instituti poate varia de la public la public, dar sep Schimba si in timp, date fiind schimbstrite semniicative, in plan economic. te demografic, din mediul atacerilor, Organizaiiile ar trebui sam petceptia celorlali despre identivatea lor, dar, in acelasi timp identitatea in urmatoarele situaii : ate hnologic gi onitorizeze constant . tebuie sd isi examineze * Cand perceptia publica despre 0 companie nu reflects realitatea. Vestigiile unor Brevell din trecut ale conducerii, salariile mici, problemele legate de mediu si altele asemenea pot avea i cle un impact negativ, . eee * Cand fore externe, cum ar fi noii compe : je ‘ mpetitori, un pr 01 : i sau schimbarea de identitate : ape a teXHOF. noite reglementai care, eiMitate a unui competitor deja existent. nent comtraidenuticare. : ee . Cand competitorii sunt pre Proieetata eficient, a corps Proprie reprezin i lenti in ineercarea de a prezent aviel si/sau a unui produs M4 un clement OPOrtUn 91 poate deveni un ena o imagine definitd si In acest sens. identitat avanjat competitiv in sin16 CPRCETAREA DE RELATH PUBLICE tap diferentele dintre autudins. opinii 5; Analirhnd relatia cu audiemele externe, nu vital QCA Sa i credinje. Desi unii oameni folosese terment free are pa emaaae aleatoriu, cercetétorii din domeniut wingelor 908% va sau cineva - 0 stare Giferite. Aritudinite sunt tendinjele sau orientirie: *Pre oe ee, peers tuniert, 0 dispozitic, 0 pozivie. Opinife reprezinis exPrct i a ‘ecum sunt convingerile, dar care ~ ceva neral, nu atal de puternic pr : rabeitteer taeda vedere. Credingele sunt convinges! fixate term articuleaz4 un sentiment sau un punct de ; cette Titetnelia sistemului de valori al cuiva, intruchipand ideea Oe adevat de relajii publive care 84 se . A gandi programe : Joritare gi planificarea. A g3 ie ere uri prioritare presupune o identi : for Jor (atat cu ajutorul metodelor formale de cercetare, cit sea avestor informatii intr-o ingelegere profunda felului in care trebuie comunical cu fiecare Publicurite pri potriveasca diferitelor public publicurilor 5i a caracteristicil $i cu ajutorul celor informal), transpune! a nevoilor fiecdrui public si cunoasterea i Ginee ele. Peniru 2 dezvolta un program care si fie stat real, cAt si realist - #i mu doar 6 imagine de falada care sf producd deziluzie si alienare, atunci cand nesinceTiates este detectaté -, trebuie s4 dovedim c4 avem respect si empatie pentru publicurile-tinté, Un public reprezinté o priorivate nu doar atunci clnd este afectat in mod evential de cdtre recomandarile de relajii publice. El este o prioritate si atunci cand e reprezentat de grupul cel mai influent implicat in decizia acceptarii unei idei. politici, a unui eveniment, 2 unei hotérari sau a unui produs. Odaté identificat un public prioritar, grupul respectiv trebuie studiat pentru a i se afla celelalte relatii. Insensibilitatea la compozitia publicu- rilor, la interrelatile acestora, la relatile cu alti membri ai altor publicuri (dar si la propria organizatic), Ia idealurile si atitudinile lor poate face ca o organizajie sé iroseasc& mulyi bani si mult timp si efort pe programe de relatii publice care ii plictisesc sau fi ofenseazé pe cei vizaji sau care au un efect negativ asupra celor nevizati in mod intensionat Mediile informative sunt adesea trecute cu vederea de cétre practicienii de relagii publice, atunci cénd se face planificarea. Cei care vad presa ca reprezentand .un dusman” vor sfarsi prin a regdsi aceastd atitudine reflectaté in materialele din pres& despre orga- nizajia lor. Pentru a ilustra contrastul, s4 ludm ca exemplu 0 organizatie care 2 cooperat ‘imotdcauna cu mass-media si 2 continuat s4 facé acest lucru si cand fabrica sa « fost Taree each ears eA US He SRTCTGTTEE ee au descris ce facea compania pay Paratha ye neal atonal @ fost cauza. in mod evid Sea ea ae ae evident, specialistii in relatii publice pot beneficia de pe urma mentincrii unui contact strans atét cu mijloacele de comunicare in masa, cz: mijloacele specializate, cum ar fi publicayiile comercial pe eee atv Lape alae cam af publicaille comercial, industries cele ale ssociaor. : ” . ional este concurenja. Concure: mtd tun public care este bine s4 fie cunoscut, cu care trebu ani estaboreseU nit iietetreltssal ne lal leases mere acca Se de obicei, s& stabileasch aceasta relalie cu ajutorul organic Ot TeUsese. jutorul organizatiilor comerciale si al Pe cineva pe care il cunosti al. i Australes a Cuno personal. In plus Profesiei ajutd la prevenirea unor ostiitgi deschise, care ur putea sé producd pagube in toate taberel le