I MOLDOVA PANA LA STEFAN CEL MARE 1288-1457. 1. PREDECESORI LUI ALEXANDRU BUN, Dragos, Sas si Balk, 1288-1348. Am véuut la studiul intemeierei domnict in Molde cum aceastit fara a primit in dove rinduri imigrivi ‘din Maramu- reg, cea intii sub Dragos, pe timpul cind regele Un- gariei Vladislav trecu peste amuntii rasiriteni ai Transilyaniei, spre a readuce in ea pe Cumanii, ce tugise de sub st&pinirea maghiara, si a doua sub Bogdan, care se smulse de sub accastit stitpinire, si punind muntii hotar intre el si Unguri, intemeie in Moldova o domnie neatirnati. Moldova exista deci ca tari supusit coroanei un- guresti, ined de pe la 1288, si era organizati inci de pe atunci sub voevozi, isi vasali ai regelni Un- gariei. De aceea nu trebue si ne mirim daca aflim in istoricul polon Dinugos, c& la anul 1825 regele Vladislav al Poloniei, adunind ui mare numar de ogti, si cu ajutorul popoarelor vecine adeci a Rute-132 PREDECESORUL LUL ALEXANDRU CEL BUN nilor, Moldovenilor, si Litvauilor, intra in marea de Brandeburg', Totus istoria propriu zist a statului moldovan, nu inecpe de cit cu Bogdan, care destaeu si aceast%i domnie de sub autoritatea maghiaré, dup. cum desficuse Radu Negru pe aceea a Munteniei. Bogdan I, 1348—1365. La anul 1348 Bogdan deslipi Moldova de corona ungureascé, si o faicu de sine sthtitonte: punind astfeliu inceputul statulni moldovenese. El & apitala lui_ in Suceava, pe eare o aflé Fniometats de mai inainte in Moldova, precum fusese intiluit Cimpulung in cale de Radu Negru, si de acolo incepu repedea latire a tirei ciitra pajistele, nu deserte de oameni, dar lipsite de organizare, ce se intindean catra sud si ri- sixit. Numarul emigrantilor de peste munti sporea pe fie ce zi, simarca multime a Rominilor ce euprinser’ aceasta tari, o ficu in curind st dobindeased puteri indestule, pentru a se opune cu succes névalirilor ma- ghiare, care se repetau mai in fie ce an, si aveau de scop intoarcerea accstei tari sub suzeranitatea ungu- reascai. Bogdan batu pe Balk, finl lui Sas, (preeum si pe regele Ludovie, ce alergase in ajutorul lui), si ‘1 alung® peste munti si guste acolo in pace si liniste duleele roade a ic stipinirei unguresti, curiti Mol- dova de partizanii supunerei maghiare, descendentti vechilor voevozi, iar dinsul se hotari si rupa pen- tru tot deauna aceste lanturi ingreuictoare, si muntii pe care fi interpuse intre el si Unguriii ugsurara greua intreprindere. Moldova incepu a trai propria ei viata. 1. Diugose, Historia poloniea, Vrancofurti, 1711, ad annum 1325, p. 389: wEt contractis magnis suartm gentivm copiis, auxiliis etiam vicinorum popu- Jorum, videlicet Ruthenorum, Walechorum et Lithnanorum, marcham Brande burgensem ingreditur. In terminologia polon’ Walaché au insemnat totdea- uma pe Moldoveni ; Muntenii sunt mumiti Mu/teny.—Cronologia celor intai domni ai Moldovei este tot atit de putin sigura ca siacea a celor munteni.PREDECESORIL LUJ ALEXANDRU CEL BUN 133 Asupra miasurilor pe care Bogdan le Jua in Mol- » dova, pentru a’si intari stipinirea, suntem din neferi- cire mai saraci in stiinte de cit asupra cclor sivar- site de Radu Negru in Muntenia. Fara indoiala ca el recunoscu, ca si Radu Negru, privilegii grupelor de Romini agazati prin locurile tari. preewm celui lalt Cimpulung din Bucovina, gi celor din codrul Tigheciului sau Codrenilor pe care fi lisa si se ocir- muiasct de sine, numindu-si ei judecitorii lor si pla- tind domnului numai un tribut anual, apoi fiind in- datoriti la slujbai armati, pozitiune de care se bueu- ra locuitorii acestor dou’ regiuni pina pe timpul lui Cantemir, care ne arata privilegiile lor *. Intinderca Moldovei catré sud trebui si se oprea- sei putin mai jos de Baciu gi Birlad, pana unde se in- tindean_stipinirile Basarabilor. Ea nu putea apoi si ating’ Dunarea, a carui imal sting era de asemene sub a lor autoritate*®. Pentru a se deschide in spre mare, ea se lAfi mai a it, ajungind chiar la tra farmurile acesteia, putin timp dupa descalecare, citri. gurile Nistrului, la cetatea Alba. Lateu, 1865—1874. Data mortei lui Bogdan nu este cunoseuti, Ea a fost ins anterioara anului 1371, cind domneste fiul seu Lafew. Izvoarele cele mai vechi a le istoriei moldovene, precum pomelnicul de la manistirea Bistrita si cronica putneand 4, spun am- 2. Deser. Mold., p. 124. 3. Chalcocondila, Bonn. p. 77, spune ch Muntenia se intindea pina la ma- rea Neagri, fiind udetd pe partee dreapld de fluviul Istru, iar Je slinga eé mérginindu-se cu Bogdania (Moldova): yizer 02 éni degie dv xnGncovon ext déduaoay réy "loryov motauor, ga’ duiategd de Boydariay yuiyay ofto xclouuévny.” Privelegiul comercial al lui Alexandru cel Bun din 1407 pre- vede plata unei vami la fruntorie ln Bacdu, (Ath. Ist., 1, 1, p. 130), iar age- zimintul lui Stefan cel Mare din 1460, vorbeste de Aotarul de la Bacau sate de la Birlad (Idem, tl, p. 172). Vezi harta de la p. 130. 4. Melchisedek, 0 vizitd Ia, clte-va manastiri din Bucovina, in Revista d-lui Gr. Tocitescu, U1, p. 59; Hasdeu, Ath. ist, IW, p. 1134 PREDECESORIL LUE ALEXANDRU GEL BUN bele ci Latcu a fost fiul lui Bogdan, ceea ce este conform si cu faptul ci pe cind pe Bogdan 1 intil- nise domnind in Moldova pe la 1848, Lateu nu a- pare de cit la 1371. Numai Ureche, nu stim prin ce imprejurare a intervertit sirul, sia facut din Bog- dan fiul lui Lateu *, Dugmianiile cele neincetat rein- noite a le lui Ludovic contra lui Bogdan, slitbise de Ja un timp statul nou infiintat, care avea nevoie de odih- ni, spre a’si reculege puterile. Latcu, stiind c& prigo- nirile cirora cra expus, erau fieute mai ales din pri- cini religioase, se declara de proteguitorul religici catolice in Moldova; ha chiar dinsul se prefa primi acea re FUNC, “pentru a se imbuna si mai bine cu Ungurii. Papa, atlind de aceasta plecare a dom- nului moldovan, irimite in 1371 0 serisoare citré doi mmeci papali din Ungaria, prin. care fi instirei- Neat ci: voi sau anh u unul din voi s& ceree- tati pe prezisul Laten si poporul lui, si daca ii veti afla ci vreav tare, curat si limpede s& primase’, ere dinta eatoliea, dup ce ci sau parte dintr’insii vor lepada toaté schisma, si scoateti si se eliberati cu totul prezisul tirg al Siretiului si toata fara Moldo- veneasci de sub autoritatea episcopului Haliciului. tnd ca fie supus wuntai sfintului scaun, si apoi si ridicati prezisul tire la rangulde cetate, si si su- puneti acelei cotiti ca mitropolie toatit fara Mol- dovei, & va fi acolo biserici euviincioasa, faceti Iiseri copala catedralis. Calnga nese insireina si chinarea catolicé. Sotia lui ins care nu inteleges motivele politice a le barbatului ei, refuzi si se le pede de credinta ci, si se vede ca trimisii papei vor fi stiruit ca Latcu sd se desparta de ea, spre a nu’si pune sufletul in primejdic. Domnul roman ins&, carePREDECESORIT LU1 ALEXANDRU CEL BUN 135 se intorsese numai de formi Ja eredinta apusani, nu intelegea si facdé o asemene jerttit, si era pericol ¢ daca catolicii ar fi stiruit in cererile lor, Laten nu arunce masca catolici, ce si o pusese pe fatit atunci toati intreprinderea papei si fie zidarnicita. De aceea papa, luind cunostinfa de toate aceste im- projuriri, serie Ini Lateu insus in 1372 0 scrisoar im care fi spune toarcerea ta la religia catolici, asttelin ne pare rew de fe- meeca ta, care stilrueste in raticirile cele vechi, spe- rind c& tu prin sfaturi priincioase vei intoarce-o catré eredinti: adevarati. Nw'fi impunem ca sa o lepesi nici mitcar pentru cit-va timp ; numai cit baga de sama. e& nu, din impreuna vietuire cu acca sofic, si te lagi a fi ademenit de ea, si sii te lepezi de credinta cato- lie&» © SA se observe ei tot pe atunci lueran papii si asupra Muntenici, prin vaduva Clara a lui Alexan- dru Basarab, spre a intoarce ta catolicism pe Vlad lav domuul acelei tari *. Papa izbuti si de vastil data tot atit de putin de a face pe Romini sii *si lepede religia stribuni. El cistiea totusi mi pas indestul de insemnat, infiintarea unei episer pil catolice in oragul Siretiu, in care cel intii episcop rinduit de papa ‘fu Andreiu din Cracovia*. Aceasti episcopic fu sti tata mai tirzin, la 1401, la Bacau’. Cit de putin se- «prectnn. te felicitiim pentru in- 6, Bulele papale in Mag. ist, (III,p. 124—141. Se vede ck Engel, Gesch der Moldan, p. 103, mi cetise aceste bule, de vreme ce sustine ct Latcu, s'ar fi intors la catolicismu spre a se putea despirti de sofia lui. Tot aga si Dl. Onciu!, im Conv, Lit. XXII, p. 7. Cu toate aceste locnl din bua papala dia £372, (Mag. ist. p. 140), nu last nici o indoiala: mon intendimus co- gere ad eam ghocunque tempore dimittendam ; sed caule caveas ne propter mntuam cohabitationem ipsius uxoris ab ea quomodo libet seducaris et a tuis sanctis propositis et professione retraharis" @. Mai sus pag. 83. 8. Leguien, Oriens christianum citat de Sincat, I, p- 340 9, Kemeny, Ueber das Bisthum zu Bakow in Aw, Magazin far Geschichte Siebenbiirgens, 1846, Il, p. 42.136 PREDECKESORIT LUL ALEXANDRU CEL BUN vede de pe aceea ct el moare tot in religia ortodoxa, si este ingropat in biserica romina din Radauti, unde Stefan cel Mare impodobeste mormintul «strabunulut sen Lateu Voevod» 1%. Inga Coriatovici, 18374—1375. Murind Latcu, yamine dupi cl numai o fata, Anastasia, in cit di- nastia Ini Bogdan se stinsese in linie barbateasc’, chiar in a dona a ci generatic. Pe atunci era urmat puincipiul ci nu putea fi data domnia de cit unei vite de domn. Moldovenii, negasind o asemene vifi in fara lor, chemart la et un domn litvan, care pe aecle vremi, cind religia era totul iar nationalitatea nimic, nici nu putea fi considerat ca element strain. Acesta este Iuga I Coriatovici. Ca ef n’au uzurpat domnia Moldovei, ci a fost chemat de Moldoveni si le fie domn, se vede din cronicile litvane, care spun ck «Moldoventi Yau ragat si le fie domn> '®. Prin urmare el nu trebue confundat cu Tuga al II-le, care domneste pe la 1400, inainte de Alexandru cel Bun, si despre care Cantemir spune ca ar fi scos pe Stefan din domnie cu puterea!®. De si cronicarii nostri nu cunose doi Inga, ci fi confund’ in unul singnr, a- ciruia dommie o pun imediat inaintea Ini Alexandru cel Bun, totusi se vede din modu] deosebit cum au obtinut domnia Tuga Coriatovici, cel adeverit doeu- mental la 1374, si Inga al [-le, e& nu au fost una 10. aelohéccdet, o visit Ia clte-va mintstiri din Bucovina, in Revista Dl. Gr Poctesu, Wo v.31 - Pe o inscriptie din Ridaagi (Meiviéncaee, Idem, p. 60), cetim: ,sfoan seen Voevod in anil 7003, au mai inframuseyat acest mormtnt strimoagei sale Maria, fata dnastasiri, care a dat Cotmanti acestal stat licas, fléce tut Lajeu Vor. Ch Pray diseritiones. p. 140. . Letopiscie litvy in Hasden, Ist. crit. ps 92. 1s Cantemir, Desce. Mold, p. 40. Vom vedea c& Inga al U-le a scos nu pe Stefan, ci pe Roman a! ILle.PREDECESORI LUI ALEXANDRU CEL BUN 137 si aceeasi persoani ‘*, ‘Tot de asemene spune gi Séri- covski, ci cronicele litvane si rutene ar mirturisi cit pe priucipele litvan Iurie Coriatovici, din cauza de- osebitei sale bravuri invitindu’l la domnie Moldovenii, jl coronar&é in Suceava; dar fiind din natura oameni iubitori de schimbare, én curind il otrivira. E inmor- mintat: intr’o manistire de piatri, o jumitate de zi din colo de Birlad, wnde am fost ew insumi, in 1575 *. Aceast&é mirturisire formali a Ini Stricovski, ci a vézut el insugs mormintul lui luga Coriatovici in Mol- dova, care ar fi perit aice otraivit de beeri, ridic’ ori ce posibilitate ci el si fi domnit inci odati in Mol- dova 26 de ani dupa aceea, mai ales ci Juga al IJ-le, vom videa c& a fost prins de Mircea cel Mare, voevodul Muntenici si dus acolo, unde i se pierde urma pentru tot deauna. Asttelin acesti doi domni cu acelag nume, nu numai ocupt scaunul in chip deosebit, unul prin chemarea farei, celalalt prin un act de silnicie dar il si pa- riisesc jariisi fie-care in alt mod si anume, Tuga I omorit de boieri si ingropatin o manistire linga “Bir- Jad, iar Tuga al Il-le prins de Mircea, Este deci in- viderat chiar din aceste imprejurari, ci avem a face cu doue persoane deosebite, purtind din imtimplare acelas nume. Aceasti imprejurare se va intari inc&d gi mai mult, cind vom fi aratat eA Iuga al ILle, era fiul lui Roman si fratele Iui Alexandru cel Bun, pe eind Iuga 1, era un principe din Litvania. Domnia acestui Tuga Coriatovici in Moldova se in- timpl& la 1874, si este adeverit& pentru aceasta dati prin un document, in care se spune ci «kneagul litvan lurg Koriatovici, voevod, gospodar intregei Moldove 14. Identitatea celor doi Iuga a fost sustinuta de D/. Onciul, in Cony. lit, XXIM, Nr. 1, si XX, Nr 3. 1h, Hasdew, Arh. Ist, Uh, pe 7-138 PREE SOR LOL ALEXANDRU CEL BUN da& credinciosului seu pan, Laega Litavor, locotiitorn] seu de la cetatea Aiba, pentru vitejia sain lupti cu Tatarii la satul Vladin pe Nistru, satul Zabraut Seris in Birlad 1374 Tame 59%. Asupra acestui do- cunent observa intii ci. cl aratt e& Inga se atta sau poate chiar sedca in Birlad, unde boierii il uciseri, curind dupa darea documentului, sil iIngro- para. in ministires, de lingd acel orag, Apoi mai a- flam ch Moblova atinsese pe tiniprl dommutui } litvan, adeci&t minal 26 de ani dupa dese Alecar > la ma nile sale firexti «: Ne i pe de alia parte Muntenic Litvani dvegitoriite intovici aulitsose | cu el ‘din mai miulii conationali, pe care ft PUSCSC in ei, precum pe acest pan, Inesa Litavor, care ni saming adi fost Moldovan. Dinaceasta se ex- plied wa boierilor contra, tui, eare fi impinge si pus wai un capat zilelor sale. Ureche arati despre Inga, acel amintit de Ja anul 1400, mai mnite amirun- fimi, care saat atribuit lui Tuga Coriatoviei, pe care cronicarul nostra il confund’ cu ecl de ai Tl-le. El spune despre dinsn) ¢& «s’au aritat ori vrednic in toate, au desedleeat orase prin tari tot Ja Jocuri bine si ales sate, gi leaw ficut ocoale impre- jury, si au inceput elites ocine Ja voinici ce ia cean vitepi la ost, Paptul ca I ‘oriatovici ar fi descalecat sate : orage, este caracteristic pentru jntreaga ai fiuilie, ineit lor He se atribue de istori- cit rugi, reitocmirea mai a toturor cctitilor din Po- dolia, precum: Bakota, Smotriciul, Camenita, Bray- lavul, Vinita’. De aceca videm e& fratele lui Tu fuga Co ef de IS UG. Ist. crit, p, 8g.--Numele de laga era purtat gi de Romini, dovadi voivodal Rominilor /ug din Maramures. Mai sus, p. 41 17. Letopi Loz, IR Auerwnsin, Mistoive de Russie traduite en francais, V, p. 7. (Ed. E nerling),PREDECESORIT LULA IXANDRU CEL BUN 130 Teodor, este chiemat in Maramures, pentru a impo- pora si ridica tara sAricita si aproape degartaté prin emigrarea lui Bogdan. Facerea de ocoale in jurul satelor, insemmata de Ureche ca ceva neobichuit, uu este decit sistemul slavon de intemeiere a agexiirilor omenesti, toate prevéaute cu asemene intiri cit si aceasta particnlavitate ce face sa atribuim lui biga 1, cele ce Ureche aduce despre Tn veel din 100. Apoi mai observim si modul cnm eronicarul introdnee domnia lui Tuga prin o dedi. ci Sar fi avitat mai vrednie in toate, care cum de si stim. Tot Ini liga Coriatoviei treme raportate si spn sele lui Ureche, cA «ar fi trimis la patriarhia de O- hrida de a Inat blagoslovenie gia pus mitropolit pe Teoc 4) Jntearcerea momentanda a dui Laten la eatolicism, avuse de fect seoaterea bisericei moldo- vene de sub autoritatea iitropolituhi de Halieu, ceca ce papa ordona sa se faci de c&tra cei doi tri- musi ai Ini, si fiind c& in asemene aficcre ascultarea ierarehiea, de la care atimiau incasarea yeniturilor, era tot deanna intrebarea de capitenic, fara indoiala, ch trebue si admitem e& odati en infiintarea. epis patulut eatolie in Siretiu, an incetat si autoritat mitropolici din Halicin asupra biscricci moldovenc. Cind vine luga Coriatovier la domnie in Moldova, el trebnia, ca principe ortodox si pentru a-si cistiga simpatiile farei, si restabileased iaris 20- ortodoxisninl in toata deplinitatea lui, care tot fusese zdrnucinat prin aplecarea lui Lateu edtra catolicism. Intemeierca unei mitropolii in Moldova, este chiar dupa izvoarcle Notitia fundationis Theodori Koriatowits olim ducis de Mun- caes, Cassovine. 1799. 20. Pic. Zur rumiinisch-ungarischen Streitirage, Leipzig, 1886, Capitol Burgen,* p. 148 % u. 1. Letopisefele, p., 102. Acest mitropolit ‘Tcoetist I, este altul deci Teoe- tist al I-le, de pe timpul Ini Stefan cel Mare Die140, PREDECESORI LUL ALEXANDRU CEL BUN grecesti pusi inainte de 1381°, incit din aceasti imprejurare se intdreste faptul infiintarei unui scaun mitropolitan im Moldova pe timpul lui Juga 12%, Sti- pinirea, de si scurta, a acestui energie priacipe in Mol- dova, avu de cfeet a consolida puterea statului gi mai ales a insemma cu mai mare | utere indreptarea spre ortodoxisin, dupa sovairile eatra catolicism de care fusese insotite incepututile sale. Petru Musat 1375—1391. Inga find ucis, era yorba de a gasi inrasi o vitt de domm pentru scau- nul Moldovei, din care se stinsese familia Tui Bog- dan. Maldovemi 0 gisira de asti dati la fratii lor din Muntenia, de unde adusera dinastia Mugsatestilor, Este urai intai invederat ct Musitestii eran straini de familia Bogdanestilor, si cea mai buna dovada st in imprejuraren ci Roman Mugat fiul hui Costea, ic in c&sitorvie pe Anastasia fiiea lui Lateu, ceea ce pre- supune o lipsi a de inrudire san wna foarte inde- partat& intre damilia Musiatestilor si aceaa Bogdane- stilor 74, Despre originea : sestel familii din Muntenia, yor- ten Mar Historine bizamtinae, Venetits 1729 Xt, p. 351+ Ch. Aun fi die Rumiinen und ihre 1883, p. 136, 3. Mai malte amiruntimi asupra bisericei romtne in No. IV, 3 al acestui capitol. Domnul #. cot, Chronique d’Ureche, Paris, 1878, p. 35, fara cu- yint se inteweiact pe jurimtntal depus de Petra Musat regelui Poloniei in intea mitropolitului din Ayer in 1387, pentru a t&gidui existenfa, la aceasta dat%, a unei mitropolii in Suceava si a combate deci infiintarea mitropoliei Moldovei de fuga I. Jurimintul fasese depus ia Polonia, Ia Lemberg, prin ucuare era firese Incr’ si se fi cut inaintea unui mitropolit din acea fart. Vezi actul de inchinare a Ini Petru Muyat gi acel al boierilor sei din 1387 in Ulianitedi, Matevialt dla istovin vzaimnih’ otnogenii Rossii, Polsi. Moldavii, Valachii i Turi v NIV--XVI yv., Moseva, 1887 p 1-2: yactum et da- cunt in Lemburga ZA, Sincai admite ck Petre Musat ar fi fiul Ini Lacu (I, p. 257). Atunci Rowan fratele Ini Petr Musat, ar fi lust pe propria Ini sork, Anastasia, gi diusa fiiea Ini Lageu. Tos aga onstine yi Znyed, Gesch, der Moldau. p. 112.PREDECESORIT LUL ALEXANDRU GEL BUN 141 beste chiar numele ei de Musat, care insamna frumos gi se intilmeste destul de des in Valachia ca nu- me de localitate: Mugédtesti, sate in Gorjiu, Arges Musttoiu munte in Gorjin; Musdtese munte in Mus cel. In Moldova este o singuri localitate eu numele de Mugata in judetul Valciului, in apropiere deci sau chiar si hotarul Munteniei vechi *°. In Mintenia ins, patria Musiitestilor, singura fa- milie princiara erau Basarabii. Musitestii, intrn cit trebuiau si dinsii si fie o viti de domn, e&tau deci a se fi inrudit si ei cu Basarabii, si despre aceastit imrudire sunt mai multe urme care, toate imprennd adue o convingere aproape deplina a faptului. Astfelin mai intai lista dommilor, aledtuiti de Scar latti pe la 1753, pentru Constantin Mavrocordat, : cirui secretar era, list redactatit dup& documente v elu, spune despre Costca Musat sau Musatin eur il numeste dinsa, c& «nu se gstie unde au domnit: se spune insi ci din familia despotilor r gilor Serbiei», sast& origine o da aceeasi list’ familici Basarabilor °°, indusi probabil la accas- ta prin asonanta intre numele Basarab si Sir poi marca de familie a Basiribestilor era trei ca- pete de Arab, proveniti fara indoiala din finala nea- mului de Basarab, iar aceca a Musitestilor care mn mai avea acclas temein de a purta in ca asemene fi- guri, era cu toate acestea doue capete de Arab? Se adauge la_acesta si relatiile cele de tot strinse ce exi tan intre Mircea cel Mare si Petru Musat, care mij- loceste incheierea tratatclor sale cu Polonii?*. Apoi insusi incuscrirea Ini Petru Mugsat cu mindra familie vunsescu, Dictionar geografic al Rominici, s. v. 6. Pray, dissertationes, p. 140. + Hasidet, Ist. Crity, p. 95, pe care'l wrmim in acest punct al amnte- nismulni dinastiei Musitestilor. 28. Mai sus p. 95.142 PREDECESORU LUT ALEXANDRU CEL BU a yegilor poloni, find cummate lui Vladislav *%, ara- tii inviderat si dinsul trebnia, se tragd din vi de domn, de eave nici odati Iaghellonii nu gi-ar fi dat pe rudele lov in cisatorie dupi niste simple odrasle boicresti. Despre Costea Mugat, lista lui Scarlatti spune pre- eum am vest e& mu se stic unde a domnit. Ureche, cronica putieand si in deohste izvoarele noastre cele vechi, nw] insanma’ ca domn, Singur pomelnicul de la Bistrita, il treee in lista voevozilor si anume : Bogdan, Lafeu, Costea, Petru, Roman, toti cu epitetul de vocroda Find insi ca, preenm se stie, nu in tot deatna acest epitet insauméa domnie, s’ar putea ad- mite ¢& Costea sic fi fost tatul batvin al lui Petrn si Roman, care veni si dinsul in Moldova. cind fiul seu lua coroana si fu onorat si el cu titha de voevod, ca tata al dommnini, preenm erau denumiti ex acest titha fii dommulai ce nu donmiau ine: Ar urma din toata aceastt discutiune c& dupa Tuga Coriatovici, an apucat dommia Moldovei, un membru din familia Daséirabestilor din Muntenia. Petru Musat este aritat de Ureche ei ar fi dom- vit 16 ani e stie despre el, cum am amintit mai sus, ci urmé o politica in totul conforma en in- teresele lui Mircea ecl Mare. Asa am vézut e& Petru trimite po Dayoiu, impreund eu solii lui Mircea, la 29. Doc. din Sin Av cumnaid si prictenui nostr mmble de argint i st. 1, Ys pe 177. Vladislav facem cumoscut ct :1 Moldovei, imprumutindu-ne cu 4000 ani, ne obligiim catri el, ctr fratele seu Roman si ¢ 5 ntoarce banii Ia termin, ext conditie ca in contrar si to ram pentra acca sum orasul nostra Haliez, ca pro- vincia* In texiul tradas de Dl. Hasdeu st ginere in loc de cumnat. Ziwt, ins& insammna cumnat si anume birbatul surorei nn fratele sogiei. Comp. DV. Onciui, iu Cony. lit, NVI, p. 5. Mai amintim in sffrsit gi tidul de radi al regelui Poloniei ce sil dt Mircea cel Mare in tratatul seu'din 1411 si cave nut se explie: prix inrudivea ei Mircea cu Alexandra cet Bun, finl lui Roman, de esc, care Alexandru era el cumnat at regelni Vladislav BU. Me in Revista Zuetteseu, I, p 59.PREDECESORIL LUL ALEXANDRU CEL BUN M3 Vladislav regele Polonici, pentru a inchee din partea lui Mircea tratatul de alianti contra regelui Ungariei. Mult mai delicat si mai gren deveni rolul lui Musat, cind trebui si desfac& pina la un punt legatura cea ineheiet& cu Viadislay, atunci cind Mircea ineepuse a se inclina catraé alianta maghiari. Intr’adevar noul tratat subsemnat atunci, prin care regele Poloniei se le- gaa mu putea pretinde ajutorul Ini Mircea contra re- gelui Ungariei, de cit daci& de-mai inainte el va fi notificat pricinile risboinlui, gi aceste pricini vor fi fost ineuviintate si de dicta polona si de divanul Munteniei, punea inviderat pe regcle Polonici in o po- zitie de infevioritate fat eu Mircea, cu atita mai mult ei Vladislav se mai obliga c& la cazul cind Mircea, incheind pace eu Ungurii, Var cuprinde si pe el in triitat, regele polon se fic indatorit a o primi. Acest triumf al politicei lui Mircea, oare cum dicta vrointa Ini craiului Polonici, fusese opera ghibace a diplomatic: Ini Petru Mugat. ‘Tratatul din urma fit se incheiet chiar in Suceava, si Ja el Iuase parte in secret si Petru Musat, ceea ce se vede din clauzula finali, cave prevedea ci «de ar vrea ori cine dintve aliati, macar cum s’au primit in aceasta alianti, si se deshine de dinsa, atunci pe desbinatul ceilalti aliati, dup& ce ’l vor dojani cu dinadinsul, sil sileasci a se finca de fagiduinti pe deplin» **, Se vede ci Petru Musat mu voise si iee fiitis parte Ja un act de dusminie eventuala contra regelui Un- gariei, si de aceea se introdusese acea clauzula, care era ins indestul de strivezic. F ‘agit cu Polonii Petru Mugat urma o politica paci- & si de indatoriri; se incuserca cu familia regeasc’ imprumuta pe Vladislav cu 3000 ruble de argint. BL. Doghiel, 1, p. 598: yquicumque confederatorum gualitercumgue in con- federatione sit receptus.144 PREDECKSORIL LUL ALEXANDRU CEL BUN Actul fusese fiient intii pe 4000 de ruble, dar se vede ca Petru, neputind gasi aceasti suma, trimite regelui numai 3000, rugindu’l si prefac& inscrisul pe suma imprumutata **, Dtsemnitatea sumei pentru a- cele vremuri se vede mai int&i din faptul e& ea con- stituia un imprumut intre doue state, apoi de pe a- ceea ci abia atita se putu gisi de Petru Musat in Moldova, spre aimprumuta pe cumnatul seu; in sfir- sit din amanctul constituit pentru siguranta ei, in- ea provincie din jurul oragului Haliciul. Roman Musat 1391—1394, Petru Musat lasind mogtenitori nevristnici, pe Roman gi pe Ivagen, fi ur- meazit in tron fratele seu, Roman; ‘Toate cronicele spun despre acest doum au domnit 3 ani. El sc fisittoreste cu Anastasia, fica Ini Lagen vod, din care isiitorie se néseuri sese copii, ech mai tina fiind domnul de mai tirziu Alexandru cel Bun 3, El se intitn- leazit cn mare pomp «ctu marele antoerat Ioan Ro- man voevod stapinind fara Moldovei de Ja munte pant la mar desealee’t orasul Roman, ce poarta de atunci mele lui, si care in documentele veehi este aritat ca oragul lui Roman voda, In 1392 el di um document prin cave raspliteste vitejia, unm Tanog, daraindn te pe n: Cinrsitecutii, Vla- dimirtiutii si Bucuriiuii, pe eredinta Ini, a fitlor sei. Alexandru si Bogdan, sia mai multor boieri insirati in decwnent +4, 32. Arh, de ruble, no . 3. List ovlutti in Pray, dissertationes, p. 148. Tot aya se afl ine sivafi domnit in pameinien! versuit al mitropolitului Dosofteiu. “Yeri Aelci« sede, Cron. Romanului, 1. p. 8. Comp, Letopisetele, I, p. 100, si wn docx ment de la Alexendin cel Yun, care pomeneste pe muma Ini, doamna Anas- tasia (Afohivedes, idem, p. 103). 4. Arh. ist, 1, 1, p. £8: Doc, din 1392 Martie in 30. dat in af nosirw al ivi Kons wok. Doe. lui Alexandew cel Bun din 1407 (Idem J, 1 p- 130) vorbesie de asemene de (trgud da’ Romer, Geografia rusased care 1, Gp. 277. Vex’ mai sus reproducerea inserisului pe 4ovoPREDECESORIT LUI ALEXANDRU CEL BUN 145 In 1393 gisim pe Roman ci jura credinti yeeclui polon *. Sincai, Iuindu-se dupa Bonfinius si Leunelavius, pune intre Petru si Roman pe unul Stefan Voda **. Bonfinius anume spune ci in 1390, regele ungu- resc Sigismund, in al 4-le an al domniei sale, a ‘icut o expeditie contra Ini Stefan al Moldovei. A- ceasti stiinti este neexacti, intru eft in acel an se inchee tratatul dintre Mircea si Vladislav, prin inter- mediul lui Petru Masat. Leunclavins, in analele tur- cesti, spune iartsi cit la 1392, s’ar fi resculat Moldo- venii contra lui Stefan, pentru cai el ar fi naauit la : jutor tureese, notiti combatuti prin documentul din 1392 si actul de inchinare din 1398, care emanind ambele dela Roman, exclud putinta unei domnii in- termediare. Ramine deci sa admitem numai_ ste- cesinnea indicat’ de cronica putneand, pomelnicul de la Bistrita, Ureche si mitropolitul Dosotein, in po- melnieul seu versnit, care nu crmose nici unul un donm Stefan intre Petru si Roman, ci pun pe acest Stefan dup Roman, unde este dovedit gi documental. Stefan I Musat si fiii lui, Stefan al IL-le si Petru al Ti-le, 1895-1899. In 1395 gasim pe acest Stefan fra- tele lui Roman, care se poarti foarte supus catra regele polon, ceea ce se pare cia provenit din cauzi cit acesta fi ajutase la detronarea Ini Roman. Aga el trimite indata dupa suirea lui in scaun pe mai multi boieri, care tagaduess ci voevodul Stefan va veni la regele Vladislav si va depune juramintul de credint pomeneste acest orag, intre altele din Moldova, nu poate fi anterioart Ini Roman, si indreptim in acest sens parerea emist i tinga cd acea geografic era axterioard descillecarei o sustinusem dupa 0 comu nicare epistolart a D-lui Pic DI Hasden w'a convins de contrarul. MA. Dogitel, I, p 599. 36. Sincaé, Ty p 357 10146, PREDECKSORIL LUL ALEXANDRU CEL BUN iar daca citi-va din sfetnici nu vor veni, ei vor depune juramintul inaintea solilor regelui. In acelas an giisim si jurimintul lui Stefan insugi $7, Putin timp ins& dupa prestarea jurtonintului, Stefan esi din domnic, nu se stie pentru ce, lasind doi fii, pe Stefan al Il-le gi Petru al JI-le, infre care izbueneste o lupta pen- fru tron, in care se amestecs Polonii, facind si cada tot mai mult Moldova sub ci. Petru anume este pri- mit do boieri, iar Stefan, care cra mai mare, cere a- jutor de la Poloni, intra in Moldova. Petru pune taie copacii im pidurea Sepenicului, unde in- trind Polonii, sunt cumplit stileiti si micelarigi prin pravalirea copacilor peste ci, Acest fapt raportat de istoricul polon Dlugos, este de admis ca adevirat, fiind o imprejurare care interesa istoria Poloniei, si apoi, pe ling aceasta, concord’ pe deplin en aré- tarile cronicilor moldovene, care toate pomenese des- pre asemene lupta *. Dlugos, inst face o confusie, cind pune acest fapt la 1359, pe timpul lui Cazimir cel Mare (1352—1370), de oare ce peatanci domnea in Moldova Bogdan in- temeietorul ci, nu fiii Ini Stefan, ce n’au putut veni de cit la 1395, dupa retragerea tatilui lor Stefan, adeverit documental in acest an, Neculai Costin 14- mureste insi eresala istoricului polon, El zice : «Pe- tru Voda fratele lui Stefan Voda, dupi gilceava ce au avuto cu Lesii, pe urmai s’au_ agezat, si singur Petru Voda in zilele acestui craiu Vladislav Taghelton, au mers la Leov impreand cu boierii tirei. Acolo 37. Doghiel, Lp. 599- 38. Diugoss, Historia, ad annnm 1359. Comp. Ureche in Letopisete, I, p- 100. Neculai Costin in adnotirile la Ureche, idem, p. 102. Cantemir, De- scriptio Mold., p. 40. Numai cronica putnean& nu-i cunoaste, Ne pare ne~ indrepiait, dupX asemene marturii. a pune in indojala existenfa acestor doi fii aj Ini Stefan T, cum face DL Oued, in Conv lit, XX, p. 276, cu atita mai mult ci despre ei se povesteste un fapt. care trebuise sf lese o adinc& inti- parire in mintea Polonilor.PREDECESORIL I ALEXANDRU CEL P 147 aflind pe craiul, s’au agezat legtiturit de pace de am- be partile, cici Petru Voda vézuse ca eriiia Unga- viel rimisese la moartea Ini Ludovic fi craiu, si sau inchinat sub ascultarea lui Vladislav crailui le- sesc> **, Asa dar intimplarca, pe care Dlugos 0 pu- ne gregit pe timpul Inui Cazimiv cel Mare, Neculai Costin © asazii unde se cuvine, sub Vladislay Iaghello, Insi gi Neculai Costin face alti amestecare, auume ie pe acest Petru al Il-le drept Petru Mugat, spu- nind ci ar fi Iuat parte la tratirile de alianti intre Mircea si Viadislav. Roman al IL-lea, 1899—1400. Petru al IL-lea gi cu Stefan al II-lea neinpacatii dusmani, care singe- rase Moldova prin luptcle lor, sunt ambii iniiturati de la domnie de ctr’ Roman al W-lea, find lai Pe- tru Musat. Despre acest Roman ne spume un docu- ment din anul 1400, ca el au trimis la regele polon pe fratele seu Ivaseu si pe boicrul Vileea ca si’i jure credinta ”. Ga acest Roman nu era acel ce dom- nise in Moldova de la 1391—1894, se vede dintr’un alt document, dat din anul 1400, in care Ivaseu fiul voevodului Petru, stiruind Ja regele polon pentru re- dobindirea scaunului pivintese, fi figiduieste intre altele si’i ierte si banii pe care tatdl sew ti imprumu- tase. Aceasti figiduinti se referea invederat la cele 3000 de ruble pe care Petru Musgat le imprumutase regelui Poloniei Vladislav ‘!, Daci insi Ivageu era 39. Letopisetele. I, p. 102, note. AU. Doghiel, I, p. 600; ,,Ivasco Petri Palatini Moldaviae filius et Wilzo fi- dejubent regi pro Romano fratre suo. In docsmentul original publicat de Di. Ulianit:ti, p. 11, numele boerului este scrisin slayoneste Vtcea, 4. Doghiel, Idem, Ulaniteai, p. 14+ y,lvasko Petri palatini filins promit- tit Vladislavo regi et Vitoldo duci et regno fidelitatem si pateraum dominatum recuperaverit; ilaque condonat regi et regno terram Szepinensem remittit etian pecuniam quam pater eius vegr dederat™, Vexi mai sus nota 28.~Din dis~ cufiunea faentd in text remultd cf cetirea datel documentalui din Wekenhanser148. PREDECESORIL LUL ALEXANDRU GEL BUN fiul lai Petru Musat, iar Roman fratele lui Ivageu, si dinsul era tot fial lui Petru Musat, pe cind Roman cel ce a domnit de la 1391—1394, am vézut cd era fratele lei Petru Musat; prin urmare Roman acesta din anul 1399-—1400 pe care il numim al U-le este nepotul de frate al celui intai. Dup& cit se vede Ia moartea lui Petru Musgat, in- timplat& pe Ja 1391, rimasese copii lui, Roman si Ivaseu, nevrisnici, si mogul lor Roman I ocupase sca- woul, Dinsil fusese insi risturnat in 1395 de catri. al treilea frate Stefan I. Acesta el insusi fusese alun- gat de propr i fii, Stefan al [-lea si Petru al ILlea. intre cave ishucneste o erincent Iupti, provo- cata de Stefan contra fratelui seu, eu ajutor polon. Fiii lui Petrn Musat ajungind vrisnici, cel mai mare Roman al H-le ceupi cu violenti scaunul tatului seu; dar si cl am sta in domnie de cit unan de zile, fiind ucis de Juga fiullui Roman J, care alungi pe frate- mei sale, Ivaseu, in Polonia, unde ilaflam la ftorind ajutorul regelni, pentru a redobindi domnia pirinteasca duind cum am vézut Ini Vla- dislav, dac& va recbtinea domnia, iertarea datoriei contractati de rege de la tatil seu Petru Musat. Astfeliu se mincan intre ei coboritorii Mugatestilor, faicind se eadi toi mat mult Moldova in vasalitatea Polonici. Se Iuga al Ii-le, 1400—1401. Acest domn, prede- cesoru] lui Alexandru cel Bun, nu trebue amestccat cu luga Coriatovici, care domneste de la 1874—1375. e zur Geschichte der Moldauy und Bukovina, I Czernovitz 1885, p. 241, de la Roman Vodt cel I, in care se pomenese copii cunoscuti ai acestuia, Bogdan, au poate ft aceea ce o scoate Di, On ctul, Conv. Ii 41 Ps 277, 69081399. de oare ce atunci domnes Ro- man al I-le, care este nepotul lui Roman I, ci numai acea data de Wicken- hanser insugi, de 6901==1393, an cind domnea Roman J.PREDECESORII LUL AK ANDRU CEL BUN wg El nu este un principe strain ca vrednicul Litvan, ce stétuse un an pe tronul Moldovei, ci fiul lui Ro- man I, dup& cum se vede dintr’an document din 1400, dat de Inga si de fratii Ini, Alexandru si Bog- dan lui, 'Tiban «ce au slujit mai inainte intru_ sfingi odihnifilor parintelu: nostru, lui Petru Voevod si lui Roman Voevod i Stefan Voevod» **. Documentul fiind pastrat numai intr’o traduccre reu fieuti, da lo¢e la greutifi de intelegere. Din fraza «ce au slujit mai ina- inte intra sfinfi odihnifilor p&rintelui nostra, (in loc de parintilor nostri), lui Petra Voevod si lui Roman I Voevod i Stefan Voeyod>, nu se poate cunoaste care din acegsti trei era parintele lui Inga Din inprejura- rea inst ci Juga arata de frati ai sei pe Alexandru si pe Bogdan, cunoseuti din documentul lui Roman din 1892, ca fii ai lui, reiesi intr’'un mod evident ca si luga col din 1400 este fiul ini Roman 13%. Svar putea parea curios cum de, in documentul din 1392 gi in acel din 1893 ramase de la Roman 1, gi care arata de fii ai sei pe Alexandru si pe Bogdan, nm se amin- teste pe Inga ca al treilea al seu fin. O asemenea omi- AZ. Acest document interesant, de si pistrat numai in o traducere mai nouk. este inviderat autentic, intra cit corespunde in data lui domnici Ini luga al ILle, si aminteste in el pe frajii Ini Alexandru gi Bogdan, ea si documentul nedatat, dar care se rapoartt inviderat tot Ia acest domnitor, publicat in Avhi- va romineasca si pe care tl yoni adnce ceva mai jos. Documentul se afi in Athiva Sf. Spiridon, documentele inosiei Bicest#, yi a fost publicat de mine, in Revista D-lué Toctlesen, WV, p. 714. 43, Doe. din 1392 in Arhiva ist., I, 1. p. 18: ,eu marele autocrat Roman voevod impreuna cu fii mei Alexandru si Bogdan’. Acel din 1393 in Wie: kenhauser (vezi nota 41) p. 170: ,der grosse Selbstherrschende Iospodin I Roman Voevod mit unserem Sohne Alexander und mit unserem Sohne Bog dan‘, Doc. din 1400 Arh. Sf. Spiridon in Revista Dé. Gr. Toctlescu, IV, p Cu mila lui D-zeu noi Iuga Voevod domnul jarei Moldovei, cu frafit { mele, domanul Alexandra si domnul Bogdan". DZ Onciul, care sus- fine cu ori ce pret identitaten ambilor Inga, crede c& tilul de /rafé, dat de Juga lui Alexandru si Bogdan ar f o formula de curtenire. (Conv. lit. XX. p. 271). Aceasta ne aduce aminte pe D/ Pic, care sustine cd papa ficea com- plimente Ini Jonifi domnul Romino-Balgarilor, cind ti spunea cx'i de origine romana. Vol. I, p. 603.150 PREDECESURIE LUL ALEXANDRU CEL BUN tere fsi poate avea temcinl seu de a fi in vreo rivas litate dintre tata si fiu, precum am vézut mai sus § pe Mircea ci nu aminteste in hrisoavele sale pe fiul seu Vlad, urgisit de cl din pricina rasvratitoarei sale purtari, ci numai cit pe Mihail, ca sicind numai pe dinsul Var fi avut. Tuga al H-lea se vede c& se iupaease cu Stefan 1 fratele si rasturnatorul tatului seu, si eu fii Iui, Dara in timpurile de atunci, eind competirile pentru dom- nie inchegau yi desticeau de azi pana mini priete- nia gi dugnutuiile, ascimenca intoarcere a. simtimint lor nu trebuc de loo si ne puna in mirare. Am v mut pe vase stiruind Ja Poloui, pentru alungarea Int Roman Musat erau dupa maniti cuaceia Ini Petru Musat, 1 Musat, pe care Juga + pune silintele Tui Ivageu. De aceca itilnim petrectnd la curtea Ini Tu- ga pe Stefau Mugat, fosinl domn al Moldovei si pe fii Ini, carora probabil Inga le va fi dat o parte din tara in administratia lor, dupa chipul pe care il vom vedea aplicat de mai multe ori, mai tirziu, intre co- boritorii Ini Alexandrn eel Bun, Un doerment de Ja Inga Voda fara dara este intérit pe credinta sa si fillor sci si pe credinta lui Stefan Voevod si a fiilor lui, precmm si pe credinta Ini Alexandru sia lui Bog dan (fratii Tui luga) * Pe timpul Ini Inga al [l-lea, Iupta intre — biserica moldoveneased contra pretentiilor patriarhului de Con- stantinopole Inase im caracter de tot ascutit. Mircea cel mare al Muntenici fiind pe atunci in bune rela- fiuni cu capul bisericei crestine din 'Tarigrad, scoate pe luga din scaun, yi il duce prins in Muntenia ; citse vede mai indu de cit cu familia Ini Ste sprijinea tocmai spre a putea 44, Publicat de DL Af. fniceanu, in Arhiva romaneasct, I, p. 14.PREDECESORIT LUL ALEXANDRU CEL BUN 11 jar in Tocul lui pune domn in Moldova pe fratele lui Iuga gi fiul lui Roman J, Alexandru cel Bun *°. Pe cind Muntenia incepe prin un gir de domni energici, care culmineazi in eroicul Mircea, in Mol- dova vedem din potrivi o snecesiune de domnitori slabi si bicisnici, care se intree in injosire fati cu ewtea poloni. Certele pentru donmie care ieu naste- ve in Muntenia cu moartea lui Mircea, in Moldova se ivese indati dup& stingerea scurtei vieti a dinastici Bogdinestilor. Moldova find mult mai slab organiza- ti, se explicd de aicep reviominarea Muntenici in valea Dunirei, Accasti. superioritate a Munteniei, in primi ani ai existentei statclor romine, cra ins neaparata, dac& era scris acestor state si triiiasea si si se desvolte : cici pericolele, care amenintau Moldova, eran departe de ase putea asemana eu acele ce ridicau bratul asupra 45. Cantemir, Deser Mold., p. 40, raporteazt pant la un punt adevirul asupra lui Tuga al Hele, amestecind fapte reale cu idei grejite. DL. Hasdew Ust. crit, p- 91) raporteazt scoaterea Ini Iuga al Hele Ia cel I din 1374, sustinind ci Mircea ar fi procurat astfelin scaunul Moldovei Musitestilor, ru- deniilor sale. Dar in 1374 nu dommea Mircea cel Mare, care se sue in tron abia in 1386, si spusele lui Ureche c& yluga yoda au domnit 2 ani si aw Inat Mircea vod%, domnul muntenese, In sine™ (Letopisetele, I, p 102! nu invoesc ipoteza D-lui Hasdeu ci Mircea ar fi comandat ostirile tatine-seu, Radu al Ie. Dam aici arborele genealogic al primilor Musitesti. Costea Musat 3, Petru Musat 2. Roman I Musat Anastasia 3. Stefan I Musat 1375139! 1391-1394 fata Tui Lagew 1395 \ A Pe \ ° NX > / \ 4 \ ~ / 6. Roman IT Wagon 7. fuga IT 8. Alex. c. Bun Bogdan 4. Stefan IT 5. Petru 17 1399—1400 1400—1g0r 14011433 1395 1395-1399152 PREDECESORIL LUL ALEXANDRU CEL BUN surorei sale. Polonii se multimeau, in mindria lor, cu rectnoasterea suprematici. Ceea ce ei yroiau erau mai ales repetite acte de inchinare. Din spre Unguri, care cereau mai mult, Moldova era aparata prin masa mult mai compactit « Carpatilor, de cit acei ce se intindeau pe laturea munteana. Pe lingt Poloni mai turburaa de cind in cind linistita desvoltare a tirei Moldovei nivalirile tétaresti, care cu cit tara se im- bogi ‘uti gi se impopora, cu atita trebuia si deving mai dese si mai pierziitoare. Din contra Muntenia era a- menintati la ineceput de Unguri, care tindeau si zdro- beasea chiar forma de viati ce se injghebase pe pi- mintul ci. Apoi abic se mintuise de aceasta amenin- tare, si Turcii, spaima Europei, maiutau, ca lava re- virsati de un vulean, ca si destrug’ gi si inghita tot ce le sta inainte, si primul stat ce se oferea privir lor lor, cind citan spre Europa, era acest mie dar barbatese stat al Muntenici, care stiu s& pun& de mai multe ori in cumpanai izbinzile Cureilor. Muntenia luptase gi ciizuse. Venea rindul Moldovei. $i dinsa, la vim pul trebuincios, produse omul de care avea nevoe. Inainte inst de a ajunge la el, maiavem de cercetat © figuraé interesanti, accea a organizatorului statului moldovan Alexandru ecl Bun, apoi iar o perioada de friguri_ ne itoase, in contra cirora, ca o puternica reactiune, apare de odatii imaintea risiritului inmi- uunat figura mareati si legendara a lui Stefan cel Mare.