sorn012019 Desevierea navel, elemente de construc le navel HEE ES Eee meseria se fuwc_ INGINERIA se invata + Aeronits Comuinth_—Canstnsth_ leone —=“Nawignle Porte Navigatie Index » inginerie » Navigatie > Deserierea navel. elemente de constructie ale navel Like Descrierea navei. elemente de constructie ale navei DESCRIEREA NAVEI, ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVEI A.CORPUL NAVET Cea mai Importanta parte 2 unei nave este corpul, care se mai numeste si coca navel. Corpul navel este realizat din constructie astfel incat sa corespunda destinatiei navel. Pentru aceasta corpul trebule sa asigure navel etanseltate, rezistenta le actiune fortelor naturi, precum si spatiul necesar depuneri in interior a instalatilor si mecanismelor, a incaperilor de locuit, depozitelor de alimente si materiale, tancurilor de combustibl si apa, magazilor pentru marfa etc. Corpul navei se compune din doua parti mari : osatura navel si Invelisul exterior. 1.OSATURA satura navel insumeaza totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si transversale care formeaza structure de rezistenta a navel. Oupa madul cum sunt aleaturite si dispuse elementele de rezistenta fata de principalele plane de referinta ale navel, se deosebesc dou feluri de elemente de osatura : longitudinala si transversele, Osatura navel se confectioneaza gin lemn sau din metal dupa felul si destinatia navel Ichila ; 2 coasta , 3 genunchiul coastei ; 4 carlinga ; 5 contra carlinga ©; supra- carlinga ; 7 traversa punte ; 8 stringher inferior ; 9 stringher superior ; 10 coltar ; 11 pontil ; 12 murada j 13 puntea principala i 14 puntea intermediara ; 15 galbord ( filele chilei ) 16 bordajul fundului ; 17 gurna ; 18 bordajul braulul ; 19. bordaj lateral ; 20 centura ; 21 parapet ; 22 copastie ; 23 stalp de nto swe rasfiese.convinginerienavigai/DESCRIEREA NAVEILELEMENTE-DE-C23.ph9 18sorn012019 Deseverea navel, elemente de constructie ale navel Parapet ; 24 caviliera <1 ee jeu Ym gS tenia; 2 ourna; 3 varange ; 4 carlinga ; 5 traverse ; 6 coaste ; 7 stringher ; 8 bordajul lateral; 9 paiol; 10 bordajul fundulul ; 11 puntea ; 12 coltar; 13 perete transversal a) Osatura longitudinala este alcatulta din plese de rezistenta dispuse de-a lungul navel. Principalele elemente de rezistenta care alcatulesc osatura longitudinala a navei sunt : chila, etrava, etamboul, contrachila, cariingile laterale, curentii de unte, curentii de bordaj. Chita este piesa fundamentala a oricarei nave. Ea este situata in planul diametral al navel, pe fundul acestela si se intinde pee toata lungimea-de la prova la pupa, Chila constituie elementul cel mal robust, cel mai rezistent al oricarei nave, Dupa forma si constructle se deosebesc mal multe tipuri de chile -chila masiva-formata din otel masiv, laminat, de profil dreptunghlular; -chila platasformata dintro fila de tabla groasa cu latimea de 90+170 cm. Este tipul de chila cel mal utlizat in constructile de nave; -chila tunel-constituita din otel laminat ce profil dreptunghiular sau patrat, gol la interior. Etrava este piesa de rezistenta a extremitatil prova. Etrava constitule de fapt prelungirea chilel care se curbeaza si se indreapta in sus, vertical sau oblic le extremitatea prove, EA. NAVEI-ELEMENTE-DE-C23.0h0 29 itp www rastoiese.comvingineriinavigate!DESCRIESsorn012019 Deseverea navel, elemente de constructie ale navel Etamboul este piesa de rezistenta de Ia extremitatea pupa. Ca si etrava le prova, etamboul constitue prelungirea chilel la extremitatea pupa. Contrachila sau carlinga centrala este un element de rezistenta loncitudinala care dubleaza chila pe toata lungimea el, cu scopul de a inter! fundul navel. Carlinglle laterale sunt elemente de rezistenta longitudinale, paralele cu carlinge centrala si dispuse pe fundul navel simetric fata de planul diametral. Carlingile laterale leaga varangele intre ele formand impreuna o retea care constituie structura de rezistenta a fundului navel, Curentil de bordaj sau stringheril sunt elemente longitudinale de intarire, dispuse de-a lungul bordurilor. Stringheri indeplinesc in borduri acelasi rol ca si carlingile laterale pe fundul navei -ei leaga coastele intre ele formand reteaua care constituie structura de rezistenta a bordurilor. Stringherul care leaga capetele superioare ale coastelor si se afla la 0 cots mai inalta decat puntea se numeste murada. Curentif de punte sunt elemente de rezistenta longitudinala care sustin si intaresc puntile, Curentii de punte leaga intre cle traversele farmand reteaua care constitule structura de rezistenta a puntil b) Osatura transversala este alcatuita din elemente si plese de rezistenta dispuse paralel cu planul cuplului maestru Principalele elemente care alcatulesc osatura transversala 2 navel sunt : coastele, varangele, traversele, Coastele sau crevacele sunt clemente de rezistenta transversale, fixate, la intervale egale asa-numitele distante intercostale, Asamblu a doua coaste situate intr-un bord si altul in acelasi plan transversal, formeaza un euplu, Cele doua coaste ‘ale unui cuplu sunt identice ca forma si simetrice ca dispunere fata de planul diametral al navel. Coastele au forme curbate, care determina in final forma navel. Astfel, coastele care formeaza cuplurile din prova au forme ascutite-asemanatoare literel V-si se numesc si coaste stelate, cele care formeaza cuplurile din zona centrala au forma de U, iar cuplurile din zona pupa au forme rotunjite si se numesc coaste deviate. rice coasta se compune din trei portiuni principale -capatulinferior-extremitatea coastei la imbinarea cu chila; -genunchiul coastel-portiunea curba a coastel cin zona care delimiteaza fundul de bordaj; -capatul superior-extremitatea coaste le imbinarea bordajulul cu puntea. La orice nava coastele sunt denumite prin rumarul lor de ordine. Numerotarea se efectueaza de la prove spre pupa Denumirea coastelor, numarul corespunzator fiecarel coaste, este inscris pe placute metalice (de regula din alama), fixate in reptul coaste! respective, pe puntea arincipala, sau direct pe prelungirea coastelor deasupra punt principale. Varangele sunt elemente de rezistenta transversale care nese capetele inferioare ale coastelor cu scopul de a intari ansamblul de legatura chila-coasta-carlinga si a da o rezistenta mai mare fundului navel. Traversele sunt tot elemente de rezistenta transversala care unesc capetele superioare ale celor doua coaste ale unui cuplu, Sunt deci riste grinzi transversale, neantrerupte pe toata latimea navel si care Impreuna cu curentil de punte, formeaza reteaua de rezistenta pe care se sorijina puntea. La navele cu mai multe punt’ existe tot atates randuri de traverse cate punt sunt La navele mai late, pentru marirea rezistentei traverselor, acestea se sprijna la centru pe niste stalpi vertical fixati, de regula, pe chila si care se numesc pontil Toate piesele descrise mal sus descrise mal sus constitule elementele principale de rezistenta care alcatulesc osatura navel. Bineanteles ca mai exista si alte plese care indeplinesc functil avxliare. De exemplu pentru asamblarea elementelor de rezistenta se folosesc plese se legatura care au rolul s2 asigure rezistenta imbinaril si care se numesc coltare sau gusee. Coltarele sunt piese metalice cu doua brate in unghi drept, folosite pentru consolidarea imbinarii a doua elemente structurale ale nave. Guseele sunt piese de tabla de forma triunghiulara care au acelasi rol ca si coltarele. 2.INVELISUL EXTERIOR Peste reteaua de grinz! longitudinale si transversale care alcatulese osatura navel se fixeaza invelisul exterior, obtinandu- se astfel corpul etans al nave! Invelisul exterior, ca si osatura navel, este confectionat din lemn sau din metal dupa felul si destinatia navel. La navele construite din lemn, se folosesc pentru invelisul exterior scanduri de esenta tare-stejar, cedru, tek, mahon sau pin-, iar la cele metalice table groase de otel fixate intre ele prin nituire sau prin sudura. Locul de Imbinare a tablelor se numeste cusatura, Fiacare rand de scanduri, sau de table, care formeaze invelisul exterior se numeste fila Principalele parti componente ale invelisului exterior sunt bordajul si puntea. 2) Bordajul navei constituie invelisul partilor inferior si laterale ale corpului navel, care porneste de la chila spre tribord si babord si se continua pana la extremitatea supericare a coastelor unde se imbina cu puntea. itp shew. rastoiese.comvingneriinavigatie!DESCRIEREA-NAVEI-ELEMENTE-DE-C23.pho aesorn012019 Deseverea navel, elemente de constructie ale navel Partea de borda) cuprinsa intre chile si genunchiul coastel intr-un bord si altul se numeste bordajul fundului sau mai simply fundul navel. Tablele de otel care invelese bordajul fundulul se numesc file de fund, lar cele din vecinatatea imediata a chilei flele chilei sau filele galbordului File care Inveleste partea de bordaj situata in zona de curbura a coastelor-la nivelul genunchiulul coastelor-se numeste gurna, lar celelalte table dispuse in partea superioara se numesc file de borda} Partea bordajului navei, aflata in vecinatatea liniei de plutire, se numeste bordajul braului, iar partea care inveleste zona unde coastele sunt verticale (drepte) se numeste bordaj lateral. Utima fila 2 bordajului asezata la locul de imbinare 2 bordajului cu puntea superioara se numeste centura, Prelungirea bordajului deasupra puntli principale se numeste parapet. La unele nave parapetul este inlocuit cu 0 balustrada de protectie confectionata din pontil verticall legati Intre el prin bare orizontale sau lant. In partea superioara a parapetului sau balustrazii se monteaza o plesa numite copastie, care este confectionata din lemin, metal sau materia plastic. Pe partea exterioara a bordajulul, in zona gurnel, se fixeaza in ambele borduri chilele de ruffu. Chilele de ruliu sunt dispuse in planul longitudinal al navel pe aproximativ o treime din lungimea acestela in portiunea dreapta a corpulul. Ele sunt confectionate din fasil de tabla de otel cu latimea de 20-25 cm si au rolul de a reduce amplitudinea ruliulul si a-i mari perioada, >) Puntea navel constitule invelisul exterior al parti superioare a corpulu navel, ea este continua, acopera in intregime corpul navei de la prova la pupa si asigura etanseitatea navel. Puntea este alcatuita, de regula, din file de tabla de otel denumite file de punte. Fila din imediata vecinatate a bor¢ajului, care face legatura dintre ‘puntea principala si bordaj, este mai groasa decat celelalte fle ale puntil si se numeste fila Jacrimay Ih funetie de marimea si destinatia sa, flecare nava are mal multe puntl. Unele punti sunt continue Intre prove si pupa s! altele discontinue, Navele mari pot avea sub puntea care inchide corpul navel una sau mal multe punti intermediare continue de la prova la pupa. Asemenea punti au rolul de a imparti, in partea orizontala, spatiul din interiorul navel, si de a mari rezistenta corpulut Puntea continua cea mai inalta, care inchiée corpul navel se numeste-coverta. Puntea cea mai rezistenta se numeste puntea principala. La majoritatea navelor converta corespunde cu puntea principala. Daca nava are mai mult de trel punt continue atunc! ele poarta urmatoarele denumiri -coverta (puntea superioara); -puntea principale, urmatoarea punte continua sub coverta; -puntea mijlocie si puntea inferioara, urmatoarele puntl aflate sub puntea principala; -paiolul, puntea cea mai de jos, care inchide sub ea spatiul denumit dublu fund (se mai numeste si puntea dubtutul fund) La bordul oricarei nave se mai intalnesc o serie de punti discontinue, dispuse de regula deasupra punti superioare si care acopera suprastructuri ale navel. Acestea sunt -puntea teugii-punte discontinua dispusa la prova, deasupra covertel. Pe teuga sunt dispuse dispozitive ale Instalaatiei de manevra prova si instalatia de ancorare; -puntea dunetel-dispusa la pupa navel, deasupra covertel; -puntea barcilor-puntea destinata amplasaril barcilor si plutelor de salvare; -puntea de comenda-este destinete ampleseril incaperilor si aparaturi necesare serviciului de navigatie; -puntea etalon-este situats deasupra puntil de comanda. Pe ea se instaleaza compasul magnetic etalon pentru 2 4 mai ferit de influenta maselor magnetice de la bordul navel. In functie de tipul si destinatia navei mai pot exista si alte punti B. COMPARTIMENTAREA CORPULUI NAVEI S-a aratat ca una cin calitatle nautice ale navel este nescufundabilitatea, care consta in capacitatea navel de a plutl si 2-si ‘mentine stabilitateain cazul cand unul din compartimentele sale a fost inundat cu apa, ca urmare a avarillor suferite la corp. Tnundares cu apa a unui compartiment modifica greutatea navel cu greutatea apel care a intrat in nava. Aceasta determina mocificarea pescajului, deci modificarea flotabilitat’ si stabiltatii navel. Din aceasta cauza, pentru a asigura nescufundabilitatea navel este necesar ca de la constructie, corpul navel sa fie impartit in cat mai multe compartimente etanse, de volum mic Impartirea interiorulul navel, prin pereti transversall, in compartimente etanse se numeste compartimentarea navel. Ea are rolul sa realizeze nescufundabilitates navel, sa limiteze extinéerea Incendillor dintr-un compartiment in altul, sa Imparta nava in incaperi cu ciferite destinati. Principalele compartimente etanse ale navel, obtinute prin pereti transversall etansi sunt urmatoarele -compartimentele de coliziune ale navel dispuse la prova si la pupa. La prova, compartimentul cuprins Intre etreva si primul perete transversal etans, se numeste pic prova seu forepic si este folosit de regule ca magazie de materiale de Intretinere si vopsele. La navele cu constructie mai inalta, partea inferioara a compartimentului de coliziune prova poate fi folosita itp www.rastoiese.comvingineriinavigatie!DESCRIEREA-NAVEI-ELEMENTE-DE-C23.pho 49sorn012019 Deseverea navel, elemente de constructie ale navel ca tanc de apa iar partea superioara ca magazie de vopsele. La pupa compartimentul cuprins intre ultimul peret sl etambou se numeste afterple sau picul pupa si este folosit fie ca tane de apa, fie ca magazie de materiale; snsversal etans compartimentul masini, in care sunt dispuse masinile principale si auxiliare precum si toate celelalte instalat importante ale navel, Compartimentul etans al masinilor poate fi impartit in mai multe incaperi neetanse cu destinatil diferite- uzina, atelier, pompe, compresoare, magazii de materiale etc.; -compartimentul caldari in care sunt montate instalatiile pentru obtinerea aburulul. La unele nave cum ar fi navele de lupta exista chiar cate 2-3 ccompartimente de caldari etanse intre ele; -compartimentele etanse destinate magazillor (hambarelor) de marfa care la navele medii pot fl in numar de 4-6; Peretitransversali etansi oj) i TL a ee prova conan coferdam Duta fund Ma v2 Mt -coferdamurile sunt compartimentele etanse realizate intre peretiltransversali dubli, care despart compartimentul masini de magazii sau de tancurile de combustibil. De regula, coferdamurile sunt compartimente de izolare, foarte inguste, in care ‘RU sunt montate Instalatll si nu se depoziteaza nimic In afara de principalele compartimente etanse prezentate ral sus si care sunt delimitate de bordaje, peretl transversal, unti, mai exista la bord 0 serie de compartimente etanse obtinute prin separarea cu pereti etansi longitudinal a spatillor dintre peretli transversall. Aceste compartimente sunt tancurile de combustibil si lubriflanti, tancurile de apa si tancurlle de balast, dispuse de regule pe fundul navel s in borduri in mo simetric, Unele gintre compartimentele etanse sunt la randul lor impartite in compartimente neetanse, Acestea sunt de regule incaperi cu diferite destinali, ce privesc asigurarea viel si activitati echipajuluisaloane, cabine, careuri, bucatarl, bai, spalatoare, cambuze, magazii pentru produse alimentare, club, sali de gimnastica. (¢. SUPRASTRUCTURILE NAVEI Constructile situate deasuora puntil principale (covertel), delimitate de pereti longitudinali si trensversali, precum si de punti discontinue, dispuse simetric fata de planul diametral al navei se numesc suprastructuni, Acestea sunt destinate in primul rend amplaserii comenzil si instalatillor principale. Totodata, suprastructurile asigura spatil suplimentare pentru amplasaree Incaperilor de locult si deservire. Forma, dimensivnile si destinatia suprastructurilor difera de la ava la nava. In functie de dispunerea lor pe puntea navel, suprastructurile pasagerelor, suprastructurile navelor de transport si suprastructurile navelor tehnice. ‘Suprastructurile pasagerilor sunt de regula continue, suprapuse pe 2-3 nivele si servesc pentru amplasarea saloanelor, restaurentelor, cabinelor pentru pesageri, puntilor de promenada, bazinelor de inot. Elementul de suprastructura cel mai inalt este comand de navigatie. Suprastructurile navelor de transport sunt intotdeauna partiale si de regula cuprind tre’ tipuri elasice de constructii de suprastructuri: teuga, duneta si castelul centru. 1 teuga j 2 duneta j 3 castel central ; 4 castel pupa Teuga 1 este 0 constructie de suprastructura, dispusa la prova navel si delimitata de prelungirea bordajului lateral si puntea teugii. Accasta suprastructura are de regula, un singur nivel si este folosita ca spatiu de lecuit pentru marinari sau magazii de materiale. La navele moderne nu se mai prevad locvinte sub teuga. Duneta 2 este suprastructura dispusa la pupa navel, delimitata de prelungires bordajului si puntea dunetel. Sub duneta se amplaseaza cabine si careun de locult pentru marinari mecenici, bucatarii, cambuze, spalatorli, magazii si alte incaper itp www.rastoiese.comvingineriinavigatie!DESCRIEREA-NAVEI-ELEMENTE-DE-C23.pho 59sorn012019 Deseverea navel, elemente de constructie ale navel Castelu! central 3 este suprastructura dispusa in zona centrala. Este construita din pereti vertical! longitudinal transversall si poate avea mai multe puntil. In castelul central se amplaseaza cabinele de locult ale offterilor, diferite careur, statie de radio, puntee barcilor cu instalatile de ridicare @ acestora sie rivelul cel mai inalt comenda de navigatie. La navele moderne s-a renuntat Ia aceste trei suprastructuri clasice, In prezent, petrolierele si mineralierele precum si mare majoritate a cargourilor se construiesc cu singura suprastructura la pupa Castelul pupa 4 in care sunt dispuse toate incaperile necesare vietii la bord si desfasurarii activitatii de conducere a navel, La aceste nave, compartimentul masini este dispus suo castelUl pupa, lar restul corpului navel este folosit in totalitate pentru magazii de marfa, respectiv tancuri, Cargourile moderne de asemenea tind catre © singura suprastructura dispusa fie de centr, fie de le pupa. Un alt gen de suprastructuri sunt rufurile. Ruful este o suprastructura usoara care spre deosebire de castel nu se intinde pe toata latimea navel ci numai pe o anumita portiune. Este destinat sa adaposteasca diferite instalatii dispuse pe coverta D, DESCHIDERILE IN PUNTI, IN BORDA) si IN PERETI Principala insusire 2 corpulul navel este etanseltatea si totusi, pentru accesul personalulul in interior, precur si pentru Introducerea si scoaterea marfurlor este necesara existenta unor deschideri in punte, in Borda} si pereti Aceste deschideri au forme deosebite, si denumiri aparte. 1.DESCHIDERI IN PUNTE Deschiderile in punte sunt de mai multe feluri in functie de scopul pentru care au fost create ~ incarcarea si descarcarea marturilor in magazii; accesul personelului sub punte; uminarea unor compartimente eu lumina naturala; aerisiree etc. 2) Gurile de magazii sunt deschideri in punte, de forma dreptunghiulars si dimensiuni mari destinate, pentru @ permite Incarcarea sau descarcarea marfurllor. Ele se mai numese si guri de hambar. Gurile de magazie sunt prevazute de Jur imprejur cu © rama inalta de minimum 60 cm, fata de nivelul puntii, care are rolul de a nu permite patrunderea apei in magazie si de a sprijini capacele ce inchid magazille. Capacele sunt formate fie din panouri de lemn de forma dreptungniulara numite bocaporti, care se manevreaza manual, fie din panauri metalice de dimenstuni mari manevrate mecanic sau hidraulic. Socaportil din lemn sunt asezati pe mai multe randurl si se sprifina cu capetele pe rama guril de magazie seu pe minginil. Minginille sunt grinzi metalice ‘mobi, disuse transversal pe gura de magazie. Pentru elansarea gurii de magazie peste bocaporti se pun 3-5 randun de musamale fixate cu pene si chingi. Navele moderne sunt prevazute, pentru inchiderea magazillor, cu capace metalice cu actionare mecanica sau hidreulica, In practica se folosese trel sisteme principale de Inchidere-ceschidere a capacelor ce se deosebesc intre ele dupa modul de manevrare si asezare 2 panourilor -sistemul orizental-cel mai simplu-consta in éeschiderea capacelor prin riicare panourilor si asezare lor unul peste altul lateral, pe punte, tot in pozitie orizontala. La navel maderne se foloseste sistemul orizontal telescopic cu actionare ‘mecanica, care permite miscarea pe orizontala a capacelor glisante ce se pot deplasa pe doua sau trei cai de rulare suprapuse; -sistemul vertical-consta in deschiderea capacelor prin trecerea panourilor din pozitie orizontala in pozitie verticala, Acest sistem este intotdeauna actionat mecanic sau hidraulic; -sistemul rotativ-consta in deschiderea gurii de magazie prin infasurarea capaculul pe un tambur. In acest caz capacele sunt glisate si exibile, panourile find inloculte de un mare numar de file metalice inguste, legate intre ele intr-un sistem elastic, b) Tambuchiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma circulara sau dreptunghiulara destinate accesulul foamenilor in compartimentele aflate sub punte. Tambuchiul are aspectul unul put in Interiorul carula este montata o scara verticala confectionata cin scoabe metalice sudate in perete. La nivelul puntii tambunchiul este prevazut cu © rama inalte de circa 20-25 em, care se inchide cu un capac etans. Pe tambuchi poate urca sau cobor, in acelasi timp, un singur om. Din aceasta cauza, educatia si cultura marinereasce obliga pe cel ce urmeaza sa foloseasca tambuchiul, sa strige cu voce tare cobor seu ure. Nefolosirea acestul semnal de atentionare constitule 0 dovade de lipsa de educatie marinareasca, dar si un pericol pentru cel care urea si se trezeste In cap cu picioarele altuia care coboara, itp www.rastoiese.comvingineriinavigatie!DESCRIEREA-NAVEI-ELEMENTE-DE-C23.pho crsorn012019 Deseverea navel, elemente de constructie ale navel ©) Splralurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma dreptunghiulare, destinate in special penteu lNuminatul si aerisirea compartimentelor masini, caldari. Spiraiurile au si ele o rama care se ridica deasupra puntil circa 30-40 cm si sunt acoperite cu un capac format dintr-un cadru metalic care fixeaza si protejeaza stcla ©) Gurlle de ventilatie sunt deschideri in punte de dimensiuni miei si de forma circulara. Ele sunt acoperite cu ‘aparatoare in forma de ciuperca sau tromba (tub metalic incovoiat la 90° care poate fi rotit in functie de directia vantulu). 2. DESCHIDERI IN BORDAJ Deschiderile in borda) sunt si ele de mal multe feluri. In functie de poritia lor deschiderile in borda) se impart In doue categori. DESCHIDERI IN OPERA MOARTA, 2) Sabordurile sunt deschideri in bordaj de forma dreptunghiulara, de dimensiuni variate (mai mari sau mai mici) si cu destinatil dferite. Pe vremea navelor cu vele sabordurile se deschideau pentru a scoate tevile tunurilor in afara bordurilor. La navele comerciale se intalnesc in general urmatoarele tipuri de saborduri -sabord de incarcare-deschidere in bordaj ce dimensiuni mari prin care se incarca sau descarca marfurile; -sabord de acces-deschidere in parapet folosita pentru accesul persoanelor la bord. La sabordul de acces se ‘monteaza capatul superior al scarii de bord; ~sabord de furtuna-deschidere in parapet prevazuta cu 0 usa suspendata in balamale la partes superioara si care se deschide numal spre exterior. Are rolul de a permite evacuarea apel de mare care Inunda puntea navel pe timp de furtuna. b) Hublourile sunt deschideri in bordaj sau in peretii suprastructurilor de forma circulara destinate pentru iluminarea naturala si aerisirea compartimentelor interioare. Huplourile sunt deschideri prevazute cu doua sisteme de inchidere etansa-primul ‘rama metalica cu geam gros si al dallea cu un capac metalic La navele moderne hublourile din partea superioara a castelelor au forma dreptunghiulara, lar capacele de obturare au rol de camufaj pe timp de noapte, cand trebuie sa se vada numal anumite lumini. 6) Urechile sunt deschider! in parapet pentru dirijarea _paramelor de manevra si protejarea lor impotriva frecarilor. 6) Orificli de scurgere sunt deschider' in bordaj de forma circulara, de dimensiuni mici, destinate pentru evacvarea apel de racire a motoarelor, apei Sanitare si uneori chiar 2 apei de pe punte, DESCHIDERI IN OPERA VIE a) Prizele de apa sunt deschideri in bordaj de forma circulara sau patrata care asigura accesul apel de balast sau evacuarea acesteia. La nevole prin aceste deschideri se pot inunda anumite compartimente. ») Sorburile de bordaj sunt deschideri, de forme circulara sau patrata, destinate absorbiril apel de mare necesare pentru racirea_motoarelor, pentru instalatia de stins incendiu, pentru instalatia sanitara si pentru balastare. Sorburile sunt revazute cu un gratar caré Impiedice patrunderea unor oblecte din apa care ar Infunda tubulaturile sau ar deteriora pompele, ©) Deschiderile pentru montarea diferitelor aj lochuri ete.) re de navigatie (vibratoare pentru sonde, emitatoare pentru 4) Etambreul carmel este o deschidere de forma circulara prin care trece axul carmel, Etambreul este prevazut cu un dispozitiv de elansare numit presetupa, itp new rastoiese.comvingneriinavigate!DESC! EA. NAVEI-ELEMENTE-DE-C23.0h0 79sorn012019 Desevierea navel, elemente de construc le navel 3. DESCHIDERI IN PERETI Comunicarea intre compartimentele etanse ale navel se face prin deschideri existente in peretil etansi transversall si longitudinall. Dupa rolul care+!indeplinesc la bord aceste deschideri sunt de dova feluri : porti etanse si capace de vizitare 2) Portile etanse sunt usi metalice foarte rezistente prevazute cu garnituri de cauciuc pentru asigurarea etanseltatil si cu un sistem foarte robust de inchidere b) Capacele de vizita sunt orificii in peretii etansi ai unor compartimente, de forma lipsoidala sau circulara si de dimensiuni mici-atat cat este necesar sa permita trecerea unui om. Capacele de vizita stau de regula inchise, cu un capac metalic, prevazut cu garnituri de cauciuc si bine strans cu un mare numar de suruburi. Capacele de vizita de deschid numal atunci cand sé erisesc si se curata tancurile ce combustibil, de apa, de balast sau coferdamurile, Deschiderile practicate in peret ‘au forma unor usi si ferestre obisnuite. ransversali sau longitudinal ai suprastructurilor sunt de regula, deschideri neetanse s! In nomenclature marinareasca, prin expresia porti etanse se inteleg toate deschiderile etanse existente la bord : guri de ‘magazii, tambuchiur, spiraiuri, hublouri, porti etanse, capace de vizita, Pentru respectarea ordinei interioare pe nave, toate aceste sisteme de inchidere etanse trebule sa poarte o inscriptie notata cu literele Jecare inseamna in permanenta inchis; (0-se inchide la ordin; ‘A-se inchide la alarma (gaura de apa, incendiu etc.). Ca regula generala, marinaril trebule sa stie ca in timpul marsului toate portile etanse trebule inchise, Ordinele privind Inchiderea portijor etanse trebule executate cu constlinciozitate si cu mare operativitate, in timpul cel mai scurt. Orice negljenta in acest domeniu poate provoca necazuri mari-chiar ireparabile, Istoria navigatiel cunoaste cazuri de nave care s-au scufundat, ‘numal pentru ca navigau cu hublourile deschise. Navigatie ‘Search Instat de lager aun nave EVALUAREA SITUATIEI DUPA 0 “COLZIUNE ‘Coldaina navaa tip MONARCH PREGATIRIPENTRU ‘ABANDONAREA NAVE! MANEVRA DE ANCORARE, ANCORARE IN BARB, AFURCARE, AMBOSARE ‘Structural functle portulu nto swe rasfiese.convinginerienavigai/DESCRIEREA NAVEILELEMENTE-DE-C23.ph9 89sorn012019 Desevierea navel, elemente de construc le navel main “rmvetsade,Navigatla POZTIEINAVE! nto swe rasfiese.convinginerienavigai/DESCRIEREA NAVEILELEMENTE-DE-C23.ph9