rigore Mot 1905-1973 ‘Manager moder rcs an ia deiilapde cores nian modi tot mai concretion contnas miscare, ‘Matematin activate coonomice sf fto rele dune: > Shine economic, inca sintacondoceri ve rmatematieaza rapid > Matematcile se inp dn meal economic, oferin instrament le pen laboraenstintfcn a Secale “Total jor ow eto umn de erze fete: cadre ier corprilr, rods de crcl frm avila, ‘miscarea in amp gravintional, formar profi wn frme, cum obosr ominge lsat in aru wi dale. ‘Fenomenci i proctele po impati in mai mut ategori, de exempt: 1 Deterinite Hhcice 1 Stohastie seu estare > Determine (Cauae > ehect ncleat aura > sels eect) Isaac Newton, Laplace ~ Mecankaclasica In con inital entice, feneomenele se petrec af Exempl: ‘© Daca stm pot, viteza nif frtle care actioneazaasupra unl orp atnc tems cusguranta ‘ralectora, posta, vteza, energie pentru orice moment ulterior. ‘© Aruncarea In camp gravtalna.Tralectora este preditbla. (> Sistemul solr Fema Lage lu Arhimede >> “Teoria osu! su teoriasstemelor complexe est o amir matematisl fied modems care descrie comportamentl anumto sisteme dna nlnlare, »acelor seme cae pret fenomenu de instabitat nuit sensibitate fa de consti ina, mot pentru care comportamentul lr pe termen telat lung (ese confrmeaz ep termite) este impreval ale aparent hac (de undef! denumivea teori- “Teoria hsosul a fost frmulata de Edward Loren: in 1960 Savant spune, "Un enomen care parea se estqur a ‘ntmplre are de fapt un element de reguartate ce er putea fi descrsmeteratic In termeni mal simplest © cordine ascuns (su deordine aperenta) In orice volute aperenthaotic a orca sistem dinamic complex. ‘Mic modifi ale condiilor intial (cum ar rtunres numerlor cu car se lcreazS) a ca efetrezutate haotce,facind ca anticparea efecelor pe termen lng sale mposbl Cu alte cite, natura determin @ acestorssteme ne face totus predict, Acestcomportament este cuoseut sub denumirea de "faos ecermini‘Srtemete compass sunt skteme' care cortin att de multe elementetn misare Incite nevolede wn calvator ‘care of colulere toate poste de interactiun.Acesta este unl dntre motvele pentru care Teoria Hsu nu ‘apart Inne de frp secohdu at ea. Alt motiv eae a favorzt sparta aestel tom este revouia Mecanick Cuan “Teor Haosukd ne rat cS nstura creas dup anumite tipre care sunt suma mal mutormpusyr mérurte xemple: ‘+ starea vrei n meteorologe ‘lect futuro este sensbtatea dependerel fa de condi nial, tn care omic schimbare trun oe ‘tun iter nel determinit post duc Ia deren mar Into stare tre. Numele fect, vertat ‘ern Loran, este dervt dn exempllteoreti de formereaunul uragan cae est condonatdefaptul cd un future Inept btu sou nu in ap tn umd cu mal multe sEptama Pend magnetic ‘Problems celor ue corp ‘emuleadne “Trbulena In mecanica der Dinas popultl, mal lestn cal specilor sate, aimlabe modell “pred - prbditor ‘cra bursier Un proces stohasti, (proces aleator, ste opusulprocsulldetermins. Taloc de sngur restate posi despre cum pot evolve process n tmp (aga cum este eal solulor uel ‘cua ferential orsinare, de exempl)int-un proces sthasic exist oIncerttudlne in eveluia vitoare descrsS ‘de dribui de probabtate, Acst ru nsearnd ch des se cuncate cond Intl sau punctl de pec), ‘sf mai mule post de contnuare aprocesuu dar uneeclfindt mal probabil deci ale. Enemple: fluctua rateor de schimb sale otatitoracturilor dela bursele de mrt. 1 semnalele aio video | atele medisle cum ar EXG, EEG, tensunea arterial au temperatura corpull nual de tur ezat! lo penslune In lca saptamana. > profitu e100 de eompotn in primaluna a null + sruncarea une! monede Fenomenel ptf impatite sin fenomene: 1 Statioe (ou dpind de inp) | Dinanice (nem sams de timp) = Brpodice Determinism este supunereaefectuhi de cate cau (Opus eterinismul este vatabitatesDe tpt, in eat ma exis enomsene integral determinit es ntgrl letore, dr ania stdite ‘consderum cz idea. Asfl stintele xete com sunt materaticn,chimi, Sica toe, xroomiaetaiaze ‘enommele determin, matematen xe apa de cele hectic, ar atistica de cle lento. -Feromenle stasis (leuoars) sun fonomenecomplee,rexlaele fed tftuntae de mal mt ecer, uncon ecunasent, car se manfese ifr de lan ind la al, dar care reine» tndinta enera, cet fenomene se manfs'aasemanatr. dar nu demic. prezinta fore lndldvale difee. vr ning In spat prodse i condi de incertae Nupot sudan individual, numa la nivel nega ‘ansambte FFenomeaelestchustie se produc pe baz leplrnatic (mum gl cde masa care conduc la concluil robbie. Fenomenele de mass runt fonomene specifce wns mumar mare dent dato colectiviat (pentru ce ete lor 1 fle pain evident dp. dv. static et nevoie de wn mama mare de crt individual). De ex. entra ‘ormare pret uni produs este nevois de un numer mare de prodstr el consumo, Logie de mae (aise) se mae catenin pot cummacatg, dentate oi stuine mma pe aneamblat ‘mitra caren roduc. Abate intampatoar, nun sen anal eeompensera eipoc. Observe ‘Fenomencior determinss ete carctriticn dentinten,fenomendtrnedeterinie le ene wpecion ‘Staite eto pi car, oosind calcu! probabito, unc fromenele procesce de ip cole aia scien ec) dn pune de vedere ant, fo copa esti aero yl descoperi elon eae ‘vernecl manifesare lor ‘Sutiica se ocap de obinere de informa elevate dn dutalenpoiile ivan volum euicint demare, Informal pot flsitepenruaneloge dale iponibie (staat deserve peat encope ol Informa despre eveimens irae dine else sk sen), ‘Station tudizafenomenele de masa din punt do vedore cent le intrpreteaa ca fenomen probable. Jn crete sation eto nooner s ein earn de legea numer (formalin de Berl ia 1713). ‘Aces lege ara nt-an numer wficient de mare de cau indvide fen fctorilor ltr we pote ‘compen in x linea nell ensemble ponte ange io vloae tip (einteic) pears ntreg ‘nau investi Mali 8 ver fry hurler 5 apols8 te pac de wie“ ESP ‘asus ce poate masa tacelt nemssrabilol mural” G. GALE Metoda statisti ete format din tliatesproodelor operilor specif’ de clegere pelos snalizt statist a fenomenelr din elias econo social near ctor ac vec lege sate CComplestatea amplonren cercetirlstntatice fac necevardperfectonarescontinud a metodelor de observare, preucrare anal: Dezvolinres metodlor Drobebila ir, statistics matematcs oi domen i. Necestateapreuerdrll unt volum mare de ervolaren malar de clu pli a formarenprogramelt de eat (Ex EXCELy SPSS, ae)‘Concepts de bak lost In procesul de cerotre stich {In satite eflona o sere de noi (concepts de baz cu cae se opera tn ae capleceretr gn toat satis apeate 1H Colectttea (pula stated Bh Ontate nasa: {3 Caracteritc! variable statstice {Hh Daeg indicator stats. BE Marworeawatatica 1 Eetmare noriict WE Broa vatinicd 8) 0 primi fine de bask din statin o reprint coletvtata (demumit popula statistic care seit en corner en ak rome cect ils asta pote: ' Concrdloblctvk alt, dl nip, pais mod de orgsiare ce care opereat Siatiscn social-economels “Tafa abstract cu cre open Satta matric, ‘Teeter cores uni model de ala lanai satis tn carl crea exist rea matematcn, aris determinate, Surisioa short de wemence: “Colac sae cere exo stare, un nivel lun moment dat; (ex Populate Bayona la 1 de. 2003) ‘Coletti inanice~carecracteriane wn proces, odeveire ta inp (ex. nagterl ty Bucweyt! nace ana) Un att concept Unites state —represits elements coma al ne colt statics, ‘Vane otf: ‘Simple (Ex. pecioaa, unitor ee) ‘Camplece Ex ail chip eis, anu de stud ete) agi coleciiil, unitiple pot staice pi dnamie ©) Ceracerisdcile statitce Sensi variable attic as variable alatoaerepreinpropretile comune ale utile care formeazao coletviatestastck {in epturt o acest se floese urnttoarle nin Weriabild-cte orice caraceritil statietioh mami sau neaumercd care se repstreazi; Yerlantl ese forna concep cae o variable tte 0 pousInrgisra la nveul Secre unt pin ‘vite sau exprsio numeric Verlje propitte vcnbilelorsatsce de ei schimba nveal de devote su forma concrete “cimp devrite (mp de mprigere ior unl ealectivia in fue de fecare variabiléaregistat, Pestuvarilele mmr sctt cp se mlsoart prin amplindina varia, cre ee egal ca diferena nie ‘oar maxinl i vlourea mining tnegistate. “Precvenpa repent amir de wii la cares negra aces varanth ‘Ponderea cate local pe cre o2%p8 vara sau un interval de yan in ead coleetivii soe ‘Vaisbileleetisice se po case: Dep confit ‘Varlabile de tmp — rath apartenen unto a Variable de spp = sitvares in trai luni Variable eibutive~ out toute seat sug numerie gi calitativ le unit. moments peroasa ce timp ‘Dypt modal deexprimare in: ‘racer cttatve (exeimat prin evi) x. profesia ‘carateriel eantiave(exprimate merc) Ex. Vira,‘Dupt narra vrais past Vara continua. Vata Varkte scontinud sau dere Bx Voloarea copa fit Dap mod de nanifestare ta: ‘ternative manifest direct seu opus el (ral Urban} ‘neliernatve ~cx variant itintenumurioeseucaliutve (x Salat profs) ‘Dupt modal de ogee flotioadatslor le otf: “Brinare bate proces! de elogre datlor Numi dec in bibicted ) ‘derivate - ioute prin plcare ul model de cal etic (Ex 90% din cn fo te) atl indicator stats reprein crac merce le until obinte pin obsrvare prehurare. state ile sunt notdeuna marin conees, Meal dtlor il epeznt bformata ttc, "Dupl mod desire tlre pot 8. _Primar cgi n process de obserare ‘erie - ote pin prolarare (© pare din dtl stisice se rege sub forma de nator sai. Deotcirn const, c dtl atistice sunt noi genrlizatoare, tn timp os neato ut parca pe dome, Masurare tattle -presspune exprimarea tn nll coerete de meu ‘Eutnare stated —presspne yi caracrzare wack liad un models poate rin Eroare satiated ~ojlegam abatrle care po st apart nt dimensune ella fnorenekr staat gi ‘el subilte pin-un model de clea rae He sunt anise otro propoie de 5%. Acs sua reps pia, ‘propre gi oumerslor mari sunt calcul, ta gens, cu Yutortlfmcilor de prota, cores de ‘Tatsica matematch “STATISTICA ent alina olectr chsitice flor pe ban nua lor rel de apace buza pene ‘wn topament terior; compile sintenaticn «stupa dedoer woe adeverun generale docrna epario de event Dctionarl Webster (1952) (Creare ttt ge elie prcargnd wor ps: ‘Otserares |_, [reucores | | [anata sritea inteoretarea cree sates 1H Obscrvarea statstica = culegerea si inregstraresdatelorsatisticeclementare Hl Pretucrare ststicn = Sistematizares dateor Clea indcatr stint Prezetarea dlr sb forme de abel, sei attics rafice 1H Analiza si interpreta statistice = Confrutares si comprare atlor Veriicmes ipotczlor Formulten conch asopracercetari Fundamentare calulelr de prognosastorie statin” » “status tna) =starea pla sou deseriere statu NNotione fost uiizata prima data de Gott Achenwal (271-1772); “stns descr statu” in veclera cnoaster in expesiesntetca variabileorrefertoare a producti si consuml de produse agree 1a sointaa, pele organisms centrale de statist au fot nfintte de dormir AL. aa: a 28 ‘ap 189 Boul de Static al Tari Romanestcondus de Dionisie op Martian x Directs de Statistica 2 ‘fotdovelauile 1859 sub conducere i on lonesc de a Brad ‘conceptie moderna in statistic eat pomoveta in see aLXVI~ia prin soal englers a “Arteta pole” reprezentta de Jha Graun, Willa Petts! Edmund Haley. \attam Paty (1623-1587, economist sl stmt, profesor la Oxford, a pus batele satel ca stints floseste peor prima data nottunes de marie medi. ln Geol axviteantroducara calcul probabiltator dao nous dmensune satis. 1. Pascal (1623-1662. Fermat (1601-1667 au Itt calcul probit. 4 Beroal (1654-1705) a formula lees numerelor mart . F. Gauss (17755055) 2 elaborat metodn color mai ml patrate #12 defi legen normals 2 partie (urbe Gous-oplce) imo Center (1673-2723), domn sl Molovel, sel “Desripto Moliave” monogrfe penta 8 ‘carl valoare ext sles in 1734 mambru al Academie din Bertin. Aceasta poste fconsiereta prima Iucrarede statistics descrip dn tra nostra In scolele YK 1 XCF Galton, K Pearson, W.'S. Gosset, R Fisher au adus contribu In analiza de ragresiescoeltl, n laborare nferetestatisticeplecand dea unesation aleatr. akon si Fisher eru matematteny, sation! si geneticenl, lar Pearson era metematiin, statist bolo. ijocu see. 2% este marcat de J. Neyman, E. Pearsons! O. Oniceseu. Se elaboreara metode de control al cata, metoda analiel muivarite, teoria predicts teria modeelordnamice,teoria tgonerala de verfiare a jpotezlr statist, tera statistic a deck ‘Sensuri ale termenului “statistica”: 1H Actvtate practice (a actvate praca statistes «apart da nevola cunoaser in expeesie numeri (ante) @ ‘enomenelrsprceseloreconomicosrile. (stints treburor statu) (bloc static ca acivtate praca este obtnerea dateorstatstie. Goethe despre important dteo stotisice In vata proce: “nu numal ca fee guvemeaze les, e| ‘le rata cum mea este guverata.”We Metoda tsi Incatate de metoda, statistin ete olan decatre clalate die stmifce pantry descoperires legior prop dome de studi permanentlrstendlteor are se pot constitu ca element de prevtine. ‘-u dervotat stati specie laote: aca statis, statistic biologic, econometr,stattica soci, stata memati, et. 1 stots: Oblctl de sud latte I repreinafenomencle demas, Fenomenele de mata spre deosebie de cl le naturils tel sunt fenamane complexe, stipe, rexutat leer combina st repetateaunul numar mare defector infer, ‘acpi snc, statins subdivide, dupa seopuleunoase In: 4) STASTICADESCRPTIVA: descre stare sl vriatotea unl colette statitee dupa una ‘au mol multe crete, Reolzorea acest oblectpresupue: 1 Cilegrea date state 7 1 Prlucrare sl prerentareadatelor > sub forma muraric prin ctor stat) > sub forma gaia pn gre tobele stn tne de marl veilr considerate: stata descriptive unldnenstnae(nvet) “> sti desrgtve idinersionala (aria) > static descr limestone 2) STATSTICA NFERENTALA: > a apart dup consent robebiator, > proces prin cae extropolam conclu pe core lam obtnut ‘pfortr loo numba coecterictica pond de esantion, pentru ‘one forma eu priv acarocerstiea sinlara a integl populat 13)" ANALRA STATISTICA: urmarstedescopenreg ace ese permanent essen egc in vrata Droceselors!fnomenelr demos] masurareaIfvente! fectorlor cae le determina variati n timp, n spats dnpunct de vedere cata. Sfoloseesc aol decree, aaa de reqresie, ANOVA, analaa sero de tmp. COMOMETRIA:apicarea statistics matemati In Investigneafenoreneor economic. ————————=_ovrrrrr—s—————— ‘Cuantifearesferomenelor economico sociale impli un proces dolar, masurare sl inrghtrare 2 ‘elementlor unecolectvtat Doperetaaecuorifeare este speci stats pfesypune unt de reullda atriuie a unelvalot “antatioe statis ale ue’ colette states a functle de arate tuts,« Unelefenomene pot cvet masa canta cal feromencir fice. feta fenamene masurabile ca aprosimati, cum sunt fenorele sociale ar prin natura lor sun mal ‘ell de masurat, compari fenemenee determi ‘tanta soeavs, sana eeopates: x opnia ue pesoere vi names persoanel ‘Numan! et reukatl uel masurator. Maries et oisuse a obiectuu. Numer # mare) Masure: >> Alogerea unitate masura ade o cantkate fha din marimea de masurt) > Compararea marimi ces masoara cu untatea de masura ‘Untate domasrensotest totdenuna volorea numerics obtinuta in ama msura. \EXEMPLE: 1) SecanoasteduretsSeuruli (ale) nto stadune pentru un mumar de urs. Funcia EXCEL "FREQUEN pu 2 4 6 suparea datelorpe variant su pe Imeervale: By ae) Datla se seri pe ocoloana woe on Hotaram cate itervale de pupare “i woe ori st. afl lunge a un Inter oli cea ma inultvaformola son wo ‘mane (GRUPARE PE VARIANTE Se genereara vectoucoloana BINS ‘porind de la partes iteaga 2 celal mal ‘meivalor sau char dele MIN pana a BINS ale frequency an) 3 “Genera srl pin ecurentaXeXsh 9 Generam vector coloana al 5 frecventelor absolute : 6 4) seectam un vector coloana liber F egal ca lungime cu vectorl BINS . 2) Inprima eaule a vectorlal ramae selectat scriem »FREQUENCY(selectez . vectorul date, solectezvectrul BINS) 10 3) apasam simultantastele CTRL SHIFT sl ENTER (primele doua tnate ‘apasate ENTER trio)ce Py 1 s 1 16 2 ” ° Fr 1 0 ° 2 a tote! 30 ‘GRUPAREPEINTERVALE (ase Interale de ungme tele) nteval «BINS FA FL_—FCCRESC—FEDESCRESC. FRC Ba 6 6 om woz ee oa ms 0887 qa) 3 7 assssssser ror eC 4 ssesseeer say akon m0 ees an . Be (el Gad las) sa (azn) HISTOGRAMA®reprezentareafrcvetelor absolute pin dreptunghiur (pe axe orizontle Ox. De le petecite de ust insane seta verti Oy or. devalriale variable doi Neere interval (isin de frecvente a leer petreaten statue)