WOK HS>eHnoOsww| A. HRISTEV FHUDLENIE NEZULWAIE Ui FiZiGHh EDITURA APH BUCURESTIDr. Fiz. ANATOLIE HRISTEV PROBLEME REZOLVATE DE FIZICA TERMODINAMICA. FIZICA MOLECULARA. CALDURA EDITURA APH BucurestiBREVIAR Molul este cantitatea de substanta a unui sistem care contine tot atatea entitati elementare cati atomi exista in 12 g de carbon 12. Entitatile elementare pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte par- ticule sau grupuri specificate de asemenea particule. Unitatea atomica de masa este egala cu a 12-a parte din ma- sa atomului de carbon 12C. Atunci rezulta: 1 u [kg] = 10°: {Ny [mol"t]} . (1) Masa molara yu [kg/mol] si masa molecularé M [u] sunt lega- te prin relatia: # [kg/mol] = 10°3 M [u} . (2) Legea lui Dalton. Presiunea unui amestec de gaze este egala cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente. Prin presiu- nea partialé a unui gaz component se intelege presiunea pe care ar exercita-o acel gaz component daca ar ocupa singur intregul volum al amestecului la aceeagi temperatura, adica abstractie facand de prezenta celorlalte gaze din ames RT pe Ea TE AP = Dig he Yin kT. 3) Observatie. in problemele unde apar coloane de lichid (apa, mercur, etc.) este comod sa exprimam presiunile in mm.col.lich. Unitatea mm.col.lich. este egala cu presiunea exercitata de 0 co- loana de 1 mm din acel lichid la temperatura 0°C si acceleratia gra- vitationala normal g,, = 9,80665 m/s? : 1 mm.col.lich. = p 99, * 108 Pa. (4) Atunci presiunea unei coloane (sau paturi) de lichid exprimata in mm.col.lich. este pam pg nie, (5) PoIn 103 Po, OM 3 Hemm.coltich =Daca neglijam corectiile de temperatura (densitate) si gravitatie : Himm.col.tich.] = Mmm) - (6) Pentru mercur avem aproximativ: pg = 133 kPa/m = (400/3) kPa/m = (4/3) kPa/cm . (7) Presiunea atmosferica normala: py = 101,325 kPa = 760 torr, deci Po/ [eg nl = 9.760 m si P4/ [Pape Gn] = 10,332 m. (8) * Lucrul mecanic elementar efectuat de gaz intr-o destindere (cvasistatica, de echilibru) elementara (parametrii de stare V, p, T se schimba infinit de putin) : dL=pdV , de unde t= Jat =|? pav. (9) 1 Pentru a putea efectua integrarea trebuie exprimata presiunea p ca functie de volumul V in procesul considerat. Ecuatia primului principiu al termodinamicii : dQ=dU+dL sau Q=AU+L, (10) unde pentru gaze perfecte (ecuatia caloric de stare) : dU=vC,dT (legea lui Joule) . (11) Definitia caldurilor molare (indicele din dreapta derivatei indica care parametru se mentine constant la derivare) : dQ ¥y aU 4 dQ 4 0H on ter] Ler], on AG), Lar), “) unde H=Ut+pv (13) este entalpia (functie de stare). Teoria clasica a caldurilor molare \a gaze ideale : [ease tar 0 [op rong pear a ba nce pod monoatomice | 3R/2= 12,5 5R/2=20.8 5/3 = 1,67 (He,Ne.Ar,Kr,X,Rn) triatomice sau poli- atomice (fara vibratia atomilor) (03,COz,NH3,CH,) diatomice | 5R/2=208 7R/2=29,1 775= 1,40 (Hp,0g,Np,CO,NO) I l 4R=33,3 4/3 = 1,33La gazele monoatomice avem numai energia cinetica de 1 737 3 translatie zmv" = 2 kT. La gazele diatomice se adauga gi ener- gia cinetica de rotatie (modelul haltera al moleculei), in total 5k7/2. La gazele triatomice'sau poliatomice, fara vibratia atomilor in mo- lecula (molecule “rigide”), avem in total 3kT. Principiul Il al termodinamicii afirma existenta unei functii de stare numita entropie. Intr-un proces reversibil : dS=dQ/T, dQ=TdS (14) gi combinand cu principiul | : TdS=dU+dL. (15) * Distributia moleculelor dupa viteze (Maxwell |859): m, 2/2 2 dn(v)= of 0 } eM AKT) any 2dy = nfv) dv, (16) 2nkT unde dn(v) este numarul de molecule din unitatea de volum care au modulul vitezei cuprins in intervalul (v, v+dv), m, - masa unei molecule, 3/2 2 anv) | w)= anv? mo } eoMov? 247) (17) ndv 2nkT reprezinta functia de distributie sau densitatea de probabilitate, adica probabilitatea ca o molecula sa aiba viteza in intervalul (v, v+dv) raportata la intervalul dv (per unitate de interval de viteze) (fig.1) sau, altfel, dP = f(v)dv reprezinta probabilitatea ca o mole- cula sa aiba viteza in intervalul (v, v + dv). Fig.1 =o = 2-45 - +Numérul de molecule care lovesc o arie elementara dS a unui perete, in intervalul de timp infinitezimal dt si au modulul vitezei cuprins in intervalul infinitezimal (v, v+dv) este (1/4) n f(v) v dv dS dt, de unde rezulta numarul de molecule care lovesc unitatea de arie a unui perete, in unitatea de timp si au modulul vitezei in intervalul (v, v+dv): N,(v) = (1/4) 0 f(v) v dv. (18) Integrand dupa viteze, gasim numArul total de molecule care lovesc unitatea de arie a unui perete, in unitatea de timp: 1 1 Jang = No == nut) av == ny, (19) ceea ce reprezinta densitatea fluxului (curentului) de molecule, V=/8RT/(xpu) este viteza medie a moleculelor. Distributia moleculelor dupa coordonate (Boltzmann) : dN(x,y.z)= const e7°°/(*7) gy (20) sau p(x,y.z)=const @ °/(*7), (21) unde dN(x,y,z) este numarul de molecule din elementul de volum dV situat in punctul (x,y,z), (x,y,z) este energia potentiala a particulei , p- densitatea. Formula barometrica da distributia in inaltime a densitatii gazului, a presiunii sau a concentratiei moleculelor (la T = const si g = const): p= py ev HMAT) | n=, e HIRT) , (22) P= Py & ugz/(RT) (23) unde yz este masa molara (dae, = 28,97 g/mol = 29 g/mol). * Coeficientul de tensiune superficiala o este egal cu forta tangenta la planul peliculei $i normala la conturul peliculei, rapor- tata la lungimea marginii peliculei superficiale de lichid (forta pe unitatea de lungime) sau altfel, este egal cu minus lucrul mecanic efectuat izoterm de pelicula superficiala raportat la aria peliculei (energia superficiala pe unitatea de arie) : 6, [a] =Nim=J/m2. (24) La o pelicula superficiala curbata presiunea de partea con- cava este mai mare decat de partea convexa cu saltul de presiune (formula lui Laplace) : Ap=2a/R (sfera), Ap=o/R (cilindru), (25) unde R este raza de curbura a meniscului sferic sau cilindric. Fig.2a Fig.2 b N ~- 7 Ascensiunea (sau depresiunea) capilara este data de legea lui Jurin (R - raza de curbura a meniscului, r- raza tubului , d- distanta dintre placi) :20 20cos9 h= (tub) (26) pgR pgr == 20 coss (placi paralele) , (27) pgR pgd unde J este unghiul de racordare (de umectatie), egal cu zero la lichidele care uda perfect peretii, si egal cu zla cele care nu uda deloc (fig.2). * Viteza de evaporare v [kg/s] a unui lichid : ve kg Ps Pv , (28) H unde K este o constanta de proportionalitate, S - aria suprafetei libere prin care se produce evaporarea , p, - py - deficitul higro- metric , p, - presiunea vaporilor saturanti la temperatura evaporarii (vaporii saturanti sunt vaporii in echilibru termic cu lichidul din care provin), py - presiunea actuala a vaporilor din vecinatatea suprafetei de evaporare. Umiditatea absoluta a aerului este egala cu densitatea vapo- rilor de apa continuti in aerul respectiv (p, in g/m’). Umiditatea relativa : U=p,!ps=Py/Ps + (29) unde p,, py sunt densitatea si presiunea actuale ale vaporilor de apa din aer, iar p,, p, corespund vaporilor saturanti la aceeasi temperatura. Punctul de roua este temperatura la care vaporii din aer devin saturanti prin racirea unui volum de aer. * * *1. LEGILE GAZULUI PERFECT 1.1. Transformarile izocora si izobara 1.1.1. O butelie a fost astupatd la temperatura t, = 27°C $i Ja presiunea atmosferica p, = 100 kPa cu un dop de sectiune S = 4,0 cm2, depunand un efort F = 10,0 N. Pana la ce tempe- raturd trebuie incalzita butelia pentru ca dopul sa sara ? Rezolvare. Initial, la introducerea dopului, presiunea gazului din butelie era egala cu presiunea atmosferica, deci forta depusa F trebuie sa invinga forta de frecare dintre dop si peretii de sticla : F=F,. Prin incalzirea buteliei, presiunea gazului din interior creste, conform legii transformarii izocore (legea lui Charles): Po/Ppy=T2/T,, Po = Py To/T, - (1) Forta asupra dopului generata de diferenta de presiune din interior si exterior trebuie sa invinga forta de frecare pentru a putea azvarli dopul, deci (Pg ~Py)S 2 FHF, py(Tg/T,- 1)S=F, (2) Ty = T, [F/(Sp;) + 1] = 375 K = 102°C. (3) 1.1.2. Un vas izolat este impartit in doud compartimente printr-un perete termoconductor. Initial gazele din comparti- mente au temperaturile t, = 17°C gi tp = 127°C gi raportul presiunilor este p, /P2 = 2,9 .Care va fi raportul presiunilor dupa terminarea schimbului de caldura ? Rezolvare. Fiecare gaz din compartimentul sau sufera o transformare izocorda (T ' - temperatura finala comuna de echilibru): Py'/Py= T/T,» Po /Po=T'/To . (1) impartind membru la membru cele doua ecuatii, obtinem : (P4'/ Po’) (P2/ Py) = To/ Ty > Py'/ Po" = PyT2/ (P2Ty) = 4,0. (2) 1.1.3. O eprubeta de lungime ¢ = 16 cm este cufundata in intregime cu capatul sau deschis in mercur la temperatura t = = 27°C si presiunea atmosferica normala, astfel incat coloana de aer are lungimea h = 40 mm. Se scoate eprubeta vertical afard, astfel ca gura ei sa se atinga totusi de suprafata mercurului, ca in figura. Cu cate grade trebuie racita acum eprubeta pentru ca coloana de aer sa revina la lungimea sa initiala ?Fig.1.1.3 Rezolvare. Initial aerul ccupa volumul Sh la temperatura t si presiunea H + pgh (presiunea atmosferica H plus presiunea hidro- statica a stratului de mercur pgh ). Final, aceeagi masa de aer ocu- pa acelagi volum (deci transformare izocora) la temperatura ft" si presiunea H - pg(é - h), adica presiunea atmosferica H minus pre- siunea hidrostatica a coloanei de mercur pg(é = h) : TH = pg(@ = h)] : [H+ pgh}=(T- AT): T , (1) AT= T= TIH- pg(é-h)]: [H+ pgh] = T 2: [h+H/(pg)] = 60K. (2) Fig.1.1.41.1.4. in cabina unei navete spatiale presiunea initiala a fost cea normala. in timpul decolarii verticale cu acceleratia a = 9,8 m/s? , barometrul cu mercur incepe sa arate presiunea H' = 55,73 kPa. De cate ori a crescut temperatura absoluta Kelvin din cabina ? Rezolvare. Presiunea atmosferica H este echilibrata de pre- siunea hidrostatica a coloanei de mercur H = pgh .Barometrul este etalonat conform inaltimii barometrice h , dar in conditii standard de 0°C si acceleratie gravitational normala g, = 9,80665 m/s? . Prin urmare, presiunea hidrostatica depinde nu numai de densitatea lichidului folosit, ci si de acceleratia gravitationala g (intensitatea cadmpului gravitational). Dar, daca barometrul urca cu acceleratia a, totul se petrece ca si cum barometrul ar sta pe loc, dar ar mai actiona suplimentar un camp gravitational echivalent g ech = =- a , care se adaugé la cel existent: '= 9 +Geqn=9G-4.in cazul problemei sensul lui-a este acelasicu g , mercurul devine mai “greu” si presiunea coloanei de mercur va fi in al doilea caz : h'pg'=h'p(g+a)=[H/(pg)] p(g+ a)=H'(g+a)/g=p', (1) egala cu presiunea din cabina. Cum aerul din cabina sufera o transformare izocord, avem : T'/T=p'/p,=[H(g + a)/g]:py=1,10. (2) Pp Vv 2 3 4 3 - 1 i 4 po? Vote T, o| a) 0 b) Fig.1.1.5 111.1.5. Pentru ciclul din figura se dau temperaturile : T, = = 300 K, Tp = 400 K, T3 = 500 K. Affati T,. Desenati ciclul in diagrameleV-T si p-T. Rezolvare. Avem succesiv pentru transformarile izocore : Po/Py=T2/T,, dar po/p, = p3/P4y=13/T, > To/T, = T3/T4, Tg = Ty Tg/ To = 375K. (1) Se poate judeca si folosind transformarile izobare : V4/V,= 74/7, dar V4/V; = V3 /Vo = T3/To > Ty/Ty=T3/ To. In diagramele V-T, p - Tizobarele, respectiv izocorele sunt drepte care trec prin origine. Observam ca in V - T sensul de par- curgere a ciclului se inverseaza. * * 121.2. Transformarea izoterma 1.2.1. Transcriefi ciclul din fig.1.2.1 a in diagramele p-V;p -T. Rezolvare. V. fig.1.2.1 b, c. Observam ca in diagramele V-T, p- Tizobarele, respectiv izocorele sunt drepte care trec prin origine. v 2, P| 43 3 izob, (zot. izoc, et jibe | oh at aT ol» VO - °) T Fig.1.2.1 1.2.2. Reprezentati ciclul din fig.1.2.2 a in diagramele V-T, p-T. Rezolvare. V. fig.1.2.2 b, c. In diagrama V - T sensul de parcurgere a ciclului se inverseaza. Ply 2 v P jzot. . 3 izot! 4 0 a) v oO b) T 0 Fig.1.2.2 1.2.3. Transcrieti ciclul din fig.1.2.3 a in diagramele V-T $ip -T. Rezolvare. V. fig.1.2.3 b, c. 1.2.4, Se da ciclul din fig.1.2.2 a. Completafi tabelul cu- noscand parametrii in starea 1. Transcriefi ciclul in diagramele V-T,p-T. Rezolvare. V. fig.1.2.2 b, c. 133 izot. Transformarea 7 - 2 este izobara, deci Vo/Vy = To/T, = BTy/T, > Vo = Vy. (1) Transformarea 2 - 3 este izoterma, deci P2V2 = Px(BV;) = PV = Pal @V;) Pg = fpy/a . (2) Transformarea 3 - 4 este izocorda, deci P3/ Pa = 6p; /a) : Pg = T3/ Ty = To/T, = ATT; > Py= pla. (3) 1.2.5. Un aerostat a fost umplut cu f = 50 % din volumul sau cu heliu la presiunea atmosferica H = 100 kPa. La ce inal- time heliul va umfla complet aerostatul, stiind cd gradientul presiunii atmosferice este p* = - 10,0 Pa/m ?. Temperatura se considera constanta. Rezolvare. La altitudinea h presiunea va fi H + p* h. Atunci legea Boyle-Mariotte da H-fV=(H+p*h)V, (1) h=(1*f\H/(+p*)=5,0km. (2) 1.2.6. Un cilindru orizontal este impartit in doud compar- timente de lungime h, = 10 cm , hy = 30 cm printr-un piston care se poate misca etans fara frecari si care initial este blocat. in primul compartiment presiunea este de k = 3,0 ori mai mare decat in al doilea. Cu cat se deplaseaza pistonul daca se lasa liber ? 14Rezolvare. in starea finala de echilibru presiunea gazului de o parte si de alta a pistonului va fi aceeasi, p' . Gazul din fiecare compartiment sufera 0 transformare izoterma la temperatura mediului ambiant : kp-h,S=p'(h,+x)S; phoS=p'(hy-x)S, (1) de unde, impartind ecuatiile membru la membru, rezulta : Kk hy/ hy = (hy X)/ (hy =X), X= hy (k= 1) 2 (14+ khy/hg)= 10 em. (2) Fig.1.2.6 Fig.1.2.7 1.2.7. Un piston, care se poate misca etans fara frecari, imparte un cilindru orizontal in doud compartimente cu rapor- tul volumelor V ,/ Vp = k = 3,0, continand gaze la aceeasi tem- peratura si la aceeasi presiune p = 100 kPa . Care va fi dife- renta de presiune dintre compartimente daca deplasam pis- tonul fa mijloc ? Rezolvare. Gazul din fiecare compartiment sufera o trans- formare izoterma : PV, = py"* (Vy + Vo)/2, PVo = Pot + (V, + Vo)/2, (1) de unde, prin impartire membru la membru, respectiv prin adunare membru cu membru, obtinem : Vi/Vp=K=py'/Po', — p= (y" + po')/2, (2) de unde rezulta: (Vy = Vo) (Vy + Va) = (k= 1) 2 (K+ 1) = (Dy' = Po’) = (Py > Pa!) > Py" = po’ = 2p (k= 1): (k + 1) = 100 kPa. (3) 1.2.8. Un vas cilindric orizontal este impartit in n com- Partimente cu ajutorul a n- 1 pistoane ugoare care se pot mis- ca etansg fara frecari. Initial pistoanele sunt blocate astfel incat volumele si presiunile sunt respectiv V;, p,,i= 1,2, 3,...,n.Ce presiune se stabileste in compartimente daca pistoanele sunt deblocate (T = const) 7. Rezolvare. In starea finala de echilibru presiunea va fi peste tot aceeasi p* . Gazul din fiecare compartiment sufera o trans- formare izoterma : 15pVYap' Vy ,f=1,2,3,..0. (1) Sumam aceste ecuatii membru cu membru : LUpV=LTp'vi=p'Zvy, (2) i dar suma volumelor ramane aceeasi (volumul total al cilindrului): XLViaXLV, SUpVYap'lVy, pt=(VpjVji):(LH%). (3) 1.2.9. O pompa cu volumul de lucru v = 20 cm este co- nectatd Ja un vas de volum V = 10 L. Intai pompa efectueaza N = 1000 curse (sau rotatii) ca compresor, dupd care este co- nectata invers ca pompa de vid si efectueazad acelagi numar de rotatii. Care va fi presiunea finala din vas daca presiunea atmosferica este normala 7? Rezolvare. In cazul compresorului , la fiecare cursa, din aerul atmosferic se ia un volum v de aer la presiunea H si se introduce in vas, deci la N curse se ia in total un volum Nv la presiunea at- mosferica H gi se introduce izoterm in vas, unde va avea presiunea partiala p* = H Nv/V care se adauga la presiunea atmosferica existenta initial in vas : ' Py =H+HNv/V=H(1+Nv/V). (1) De la aceasta presiune incepe vidarea vasului. Pentru prima cursa de vidare, aerul din vas se destinde izoterm pana la volumul V + v capatand presiunea Pr(V+V)=PQV, py =PolV/(V+ VI]. (2) De la aceasta presiune incepe a doua cursa de vidare, analog primei curse: Po(V+W=p,V, Po=Py[V/(V+V]=PolV/(V+ We (3) si aga mai departe pana la ultima cursa : PNEPtin= Po [V/(V + v)]N = =H (1+ Nv/V)[V/(V + VIN = 41,22 kPa. (4) 1.2.10. Un tub subtire inchis la un capat contine gaz care este inchis printr-o coloana de mercur de lungime h = 10 cm . in pozitie orizontala coloana de gaz are lungimea é,=40cm. in pozitia verticala cu capatul deschis in sus coloana de gaz are lungimea ¢, = 36 cm . Care este presiunea atmosferica ? Care va fi lungimea coloanei de gaz in pozitia verticala cu capatul deschis in jos ? Rezolvare. Masa de gaz inchisa in tub sufera transformari izoterme (la temperatura mediului ambiant). In pozitia orizontala 16presiunea gazului din interior este egala cu presiunea aerului din exterior (altfel coloana de mercur s-ar deplasa). Wo A H—> | €—-H Fig.1.2.10 ul 4, tle H a) b) c) In prima pozitie verticalé presiunea gazului P, se compune din presiunea hidrostatica exercitata de coloana de mercur de deasup- ta (o gh) la care se adauga presiunea atmosferica : p, = pgh+H. In a doua pozitie verticala presiunea atmosferica H de la mar- ginea inferioara a coloanei de mercur trebuie sa echilibreze presiu- nea hidrostaticd a coloanei de mercur de deasupra, p gh, plus presiunea gazului din interior: H=pgh+ po. Scriem legea Boyle - Mariotte : H+ £48 = py * £48 = py laS (1) sau H ¢,=(H+pgh) ¢,=(H-pgh) ty. (2) Din prima ecuatie avem H= pgh[0,/ (ey > £4)] = 119,7 kPa, (3) iar din prima cu ultima : ly = Ly [ €4/ (20, = £5)] = 45 cm. (4) Fig. 1.2.14 174.2.11. in mijlocul unui tub de lungime ¢= 100 cm se afla o coloana de mercur de lungime h = 20 cm. Ridicand tubul din pezitia orizontala in cea verticalé coloana de mercur se deplaseaza cu d = 20cm. Care a fost presiunea initiala a aerului din tub ? Rezoivare. in pozitia orizontalé presiunea de 0 parte si de alta a coloanei de mercur este aceeasi (la echilibru). In pozitia verticala presiunea aerului din compartimentul inferior trebuie sa echilibreze presiunea hidrostaticd a coloanei de mercur de deasupra, p gh, plus presiunea p ‘ exercitata de aerul din compartimetul superior : pght+p'. Aerul din fiecare compartiment sufera o transformare izoterma (sectiunea S a tubului se simplifica) : p:(é- h)2 =p '[(e- hy2+ a], p: (> hyl2 =( p +p gh) [(é= h)/2 - d]. (1) Scoatem presiunea p ' din prima ecuatie gi o introducem in a doua; rezulta : p=pgh[(é-h)2 = 4a2] : [4d (¢-h)]=20kPa. (2) 1.2.12. in mijlocul unui tub subtire orizontal, inchis la ca- pete, se afla in echilibru 0 coloana de mercur de lungime h = = 19,6 cm . Dacd punem tubul sub un unghi a = 30° fata de o- rizontala, coloana de mercur se deplaseaza cu d, = 20 mm, iar daca punem tubul vertical, ea se deplaseaza cu dz = 30 mm, ca in figura. Aflati presiunea aerului din tub in pozitia orizontala. a) 6) Fig.1.2.12 Rezsivare. Observam ca presiunea din compartimentul infe- rior este egala cu presiunea hidrostatica a coloanei de mercur de deasupra p gh sin a@ (inaltimea coloanei masurata pe verticala), respectiv p gh, la care se adauga _presiunea aerului din com- partimentul superior. Aerul din fiecare compartiment sufera o 18succesiune de transformari izoterme (la temperatura mediului ambiant ) (sectiunea S a tubului se simplifica) : pl=py (C+ 04) =p (C+ do) , (1) pl=(p,+ pghsin a\(l~d,) = (pp + pgh)(é - dy). (2) Din (1) scoatem p, » pe care le introducem in (2), obtinem doua ecuatii din care eliminam @ si obtinem p= (1/2) (ogh sin a)- (dq? = d,?): = [dydo(d, = dosin a)(dp- dysin @)]"?=13,3kPa. (3) 1.2.13. in mijlocul unui tub orizontal inchis la ambele ca- pete se afla o coloana de mercur de lungime h = 30 cm, fieca- re coloana de aer avand Iungimea ¢ = 0,50 m. Presiunea at- mosfericad este H = 100 kPa. Pundnd tubul vertical, mercurul se deplaseaza cu d = 10 cm. Cu cat se deplaseaza mercurul fata de mijlocul tubului daca: 2) se deschide un capat al tubu- lui in pozitie orizontala, b) se deschide capatul superior in po- zitie verticala, c) se deschide capatul inferior in pozitie ver- ticala 7? H p | Heegh ¢) Fig.1.2.13 Rezolvare. Observam ca presiunea aerului din compartimen- tul inferior trebuie sa echilibreze presiunea hidrostatica a coloanei de mercur p gh plus presiunea aerului din compartimentul superior. Aerul din fiecare compartiment sufera transformari izoterme (la temperatura mediului ambiant)(sectiunea S a tubului se simplifica): pl=p'(e+d), pl=(p' pgh\(e-a), (1) de unde rezulta prin eliminarea presiunii p' : p= pgh(@2=d2)/(2éd) = 96 kPa < H= 100 kPa .(2) 19a) Daca deschidem un capat al tubului in pozitie orizontala, mercurul se va retrage cu x, (deoarece p < H) : pl=H(l= x1) > x, =@(H=-p)/H=20mm. (3) b) Scriem direct ecuatia transformarii izoterme a aerului din compartimentul inferior din starea initiala in cea finala : pl=(H+pgh)(l- x2) > Xp = (H+ pgh-p)/(H+ pgh)=15,7cm. (4) c) Scriem direct ecuatia transformarii izoterme a aerului din compartimentul superior din starea initiala in cea finala: pl=(H -pgh)(é+x3) > Xg = (p - H+ pgh) /(H = pgh) = 30 cm. (5) 1.2.14. In camera barometricé a intrat putin aer. Cand ba- rometrul arata presiunea p, = 91 kPa , Jungimea coloanei de aer din camera barometrica este ¢, = 30 mm. Traégand tubul in sus cu h=50 mm barometrul araté acum pz = 95 kPa (gra- dafiile fiind pe o rigla fixd alaturatd tubului). Aflafi presiunea atmosferica . Fig.1.2.14 Rezolvare. Ceea ce citim pe scala barometrului reprezinta presiunea hidrostaticd a coloanei respective de mercur, adica dife- renta dintre presiunea atmosferica si presiunea din camera baro- metrica, ceea ce coincide cu presiunea atmosferica, daca in came- ra barometrica este vid (“vidul lui Torricelli”). Prin urmare, presiu- nea aerului din camera barometricd este H = pghy 2 =H=p;2 si aceasta masa de aer sufera o transformare izoterma (la tempera- tura mediului ambiant) atunci cand tragem tubul in sus (sectiunea S se simplifica): 20(H = py) €, = (H= po) fg. (1) Pe de alta parte, inaltimile coloanelor de mercur se obtin din citirile respective, dupa cum am spus , Ny2 = P12/(P9)- (2) Atunci din geometria instalatiei rezulta : hy +0; +h=hgt ly sau p,/(pg)+ l,+h=p/(pg)+ la. (3) Scoatem ¢, din (3) gi fl introducem in (1) : H= (Dalp = pyly)? (lg > &) = = Po + £4(Pp + Py): [A = (Pp = Py) /(2.g) = 101 kPa. (4) 1.2.15. intr-un tub barometric vertical coloana de mercur are lungimea h= 40cm, iar coloana de aer £ = 19 cm, pre- siunea atmosferica fiind normala. Cu cat trebuie cufundat tu- bul in vasul cu mercur pentru ca nivelul mercurului din tub sa se egaleze cu nivelul mercurului din vas ? Rezolvare. Masa de aer din camera barometrica sufera o transformare izotermé (la temperatura mediului ambiant). In primul caz presiunea atmosferica este echilibrata de presiunea hidrosta- tica a coloanei de mercur, p gh, plus presiunea aerului din camera barometrica, deci presiunea acestuia este H - p gh. In al doilea caz presiunea aerului este chiar H, deoarece nu mai avem nici o deni- velare. De asemenea, din geometria instalatiei rezulta lungimea coloanei de aer in al doilea caz. (H -pgh)£=H(e+h- x), (1) de unde rezulta x=h(H+pgf)/H= 50cm. (2) Fig.1.2.15 Fig.1.2.16 211.2.16. Un tub de lungime L = 1,00 m inchis la capatul su- perior este cufundat, vertical, cu capatul inferior deschis, in apd pe o adancime ¢ = 27 cm. Presiunea atmosferica este nor- mala. Aflafi lungimea coloanei de apa care patrunde in tub. Rezolvare. In momentul atingerii suprafetei apei in tub se izo- leaz4 o anumita masa de aer la presiunea atmosferica H si avand volumul tubului LS. Aceasta masa de aer,sufera o transformare izoterma. Presiunea finala a aerului din tub trebuie sa echilibreze presiunea hidrostaticad a coloanei (¢ - h) de apa plus presiunea at- mosferica : (¢ - h)pg +H. Legea Boyle-Mariotte da (sectiunea S a tubului se simplifica) : HL=[H+ pg(f-h) (Lh), (1) de unde solutia : h= (1/2) [€+L+H/(pg)] # (1/2) {[2+ L+H Mpg)l2-4eL}". (2) Sa facem cateva evaluari : +L +H/( pg) =0,27 + 1 +10,33 =11,6m, [€+L+H/(pg)?= 134,6 m2 > 4€L= 1,08 m2. (3) in acest caz radicalul se poate aproxima conform formulei (v. anexa cu formule de aproximatie): favb ~Va (12) Jas, dacd |b|«a>0. (4) 2a ava in cazul nostru : {(€+L+H/(pg)2-4eL}? = wO+L+H/(pg)-2eL:[€+L+H/(pg)). (5) Atunci (2) devine he (1/2) [+L +Hi( pg)|+ +(1/2){£+L+H/(pg)-20L:[€+L+H/( pg) }= =l+L+H/(pg)-0L:[€+L+H/(pg)] = 11,6m-0,023m, respectiv €L:[€+L+H/( pg) =0,023 m=23 mm. (6) Prima solutie evident nu convine find h > L. 1.2.17. Intr-un vas cu mercur se cufunda un tub deschis la ambele capete, lasand afarad o lungime £ = 60cm. Tubul se astupd cu degetul si se cufunda cu inca h = 70 mm. a) Ce Jungime va avea coloana de aer, presiunea atmosfericd fiind normala ? b) Cu cate grade trebuie racit acum tubul pentru ca nivelul mercurului sé se egaleze, temperatura initiala fiind T = 300 K ? 22Fig.1.2.17 Rezolvare. a) in momentul astuparii am izolat o masa de aer la presiunea atmosferica gi de volum ¢ S, care sufera o transfor- mare izoterma. In starea finala presiunea aerului din tub trebuie sa echilibreze presiunea hidrostatica a stratului de mercur pg(h +¢ '-€) plus presiunea atmosferica H. Legea Boyle-Mariotte da (sectiunea Sa tubului se simplifica) : Hl=[H+pg(h+l'-ee', (1) €"= (1/2) [€-h-=H/(pg)]+ + (1/2) {[€-h=H/( pg)? + 4He/(pg)}"*=57cm — (2) (cealalta solutie este negativa). b) In starea final presiunea revine la presiunea atmosferica H (nu avem denivelari), deci putem considera direct transformarea izobara din starea initiald in cea finala : (T -AT): T=(€2 A): 2, AT=Th/=35K. (3) 1.2.18. Un tub cilindric inchis la capatul superior este cu- fundat intr-un vas cu mercur, astfel incat nivelul mercurului in tub siin vas este acelasi, iar aerul ocupa o portiune de lungi- me ¢=73 cm. Presiunea atmosferica este H = 100 kPa. Tubul este tras in sus cu d = 40 mm. a) La ce indltime urca mercurul in tub ? b) Cu cate grade trebuie incalzit tubul pentru ca nive- Jul mercurului sé coboare la loc ? Temperatura initiala T=300K. Rezolvare. a) Presiunea atmosferica este echilibrata de presi- unea hidrostatica p gh a coloanei de mercur plus presiunea aerului din tub. In cazul problemei masa de aer inchisa in tub are initial presiu- nea egala cu cea atmosferica (nu avem denivelari), sufera o trans- formare izotermé (la temperatura mediului ambiant) gi are in starea finala presiunea H = p gh (sectiunea S a tubului se simplifica) : 23H¢=(H-pgh)(é+d- h), (1) h= (1/2) [€+ d+ H/( pg) + (1/2) { [0+ d+H/( pg)? -4Hd/( pg}? =2,0cm (2) Fig.1.2.18 Jinand seama ca d=2cm<« H/(pg)= 75cm, sa facem urmatoarele transformari : [f+ d +H/(pQ))? - 4Hd/ (pg) = [¢ + H/ (09g)? = d [2 H/(pg) = (= 2+ d= (73 + 75)2- 2 (2-75-2-73-2)= 1482-22 cm2. (3) In acest caz putem aproxima radicalul cu formula cunoscuta : va+b Var?) Var, daca |b|«a>0. (4) 2a 2Va In cazul nostru: {[€+H/(pQ)l2-d [2 H/(pq) = 2¢- a) }"?~ = L+H/(pg)-d[H/(pg)-¢ = d2]:[€+H/(pQ)) si solutia (2) devine : h xd[H/(pg) - d4] :[H/(pg) + = xd [H/(pQ)]:[H/(pg) + @] = 2,03 cm. (5) b) Fata de starea initiala avem o transformare izobara, deci (T+ AT): T=(C+d):2, AT=Td/l=164K. (6) 1.2.19. Un tub cilindric subtire de lungime ¢=1,00 m des- chis la ambele capete, este cufundat pe jumatate intr-un vas cu mercur la presiunea atmosferica H = 100 kPa . Tubul se in- chide fa capatul superior $i se scoate vertical din lichid. a) Ca- re este lungimea coloanei de mercur ramase in tub ? b) Se ras- toarna tubul cu 180°. Cu cat coboarad coloana de mercur? c) Se toarna apa pana la refuz. Cu cat coboard coloana de mercur ?H yf H-pgh 4 § edt H Ve H,0 qte 4 }s Po? 4. Hg Re repgn H+pgh ~s gh +. ==] bh +ga(q+@) H a) i, ¢) d) Fig.1.2.19 Rezolvare. Dupa inchiderea capatului superior avem o masa de aer care sufera un sir de transformari izoterme (la temperatura mediului ambiant). a) H£/2=(H~-pgh)(€-h), (1) h= (1/2) [0+ H/ wah = (1/2) {02+ H?/(p gh? }'?=250m, (2) unde H/(pgh) =75cm. b) Scriem transformarea izotermé direct din starea a in starea c : H0/2=(H+pgh)(£-h-q) > g=0-h=[H/(o gh) -(¢/2):[H/(pgf) +h] =37,50m — (3) sau pentru transformarea b -c: , (H= pgh) (€-h) =(H+pgh) (¢-h-q) > q=2h (€-h):[h +H/( pgh)] = 37,5 cm. (4) c) Transformarea izoterma c - d se scrie: (H+ pgh) (€-h=q)=[H+ pgh+ p,g(q + 6) (£-h-q- 2). (5) Deoarece este de banuit ca < este foarte mic fata de q , putem neglija termenii patratici in ¢ (de fapt in ¢/q), fapt ce trebuie sa se confirme prin rezultatul obtinut (pentru a fi “autoconsistenf’). Atunci (5) se simplifica si obtinem : = q(l+h=q):[H/ (29) +h pipgtq-(C-h-qi=1,00m (6) (se justifica ipoteza ¢ « q) . 1.2.20. intr-un tub subfire vertical de lungime ¢ = 0,50 m se afld sus o coloand de mercur de lungime h= 15cm care ajunge pana Ja marginea superioara deschisa a tubului. Ras- turnand usor tubul cu deschiderea in jos, o parte din mercur 25se scurge. Presiunea atmosferica este H = 100 kPa. a) Care va fi lungimea coloanei de mercur ramase ? La ce lungime a tubului mercurul s-ar scurge complet ? b) Tubul este intors in Pozitia initiala. Cu cat coboara coloana de mercur ? c) Se toarna apa pana la refuz. Cu cat coboara coloana de mercur ? Cu cate grade trebuie incalzit tubul pentru ca toatd apa sd curga afara ? Temperatura initiala t= 7,0°C . Fig.1.2.20 Rezolvare. Aerul inchis in tub sufera 0 succesiune de trans- formari izoterme (la temperatura mediului ambiant), afara de ultima incalzire, care reprezinta o transformare izobard fata de situatia c . a) Transformarea izoterma a -b: (H + pgh)(é - h) = (H= pgh')(é =F’), (1) h'= (1/2)[ + H/( pg)] - ~ (1/2){ [0+ H/( pg)l2-4h[h- €+H/(pg)}}'7= 50cm. (2) Conditia h'—> 0 implica €=h+H/(pg)=90cm. (3) b) Transformarea izoterma b - c: (H = pgh')(é = h') = (H+ pgh'\(é-h'= €"), (4) €'=2h'(0=h'): [h' + H/( pg)] = 5,6 cm (5) (unde H/( pg) = 75 cm). c) Transformarea izoterma c - d: (H+ pgh')(E=h'= €")= =[H + pgh' + pag(é" + w)(é -h'= £* = w). (6) Deoarece este de asteptat ca w « £', neglijam in (6) termenii patratici in w si atunci obtinem : 26wee! (C- hh-€'):[H/( pag) +h p/pat £'-(2- ht = a €* (0-h-0'):[H/( pag) +h’ p/patl']=2,0cm, (7) unde H/( pg) = 10,2 cm , de aceea am neglijat termenul din paranteze de la numitor. Se verifica aproximativ w« ¢'. De la c la e este o transformare izobara : (T-AT): T=(€-h): (C+h'=0'), AT=T2L': (f= h'=£')=40K. (8) 1.2.21. O eprubeta de masa m=50g gsivolum V = 150 cm? este cufundata cu gura in jos in apa pana la adancimea h= 10 cm. Ce forfa trebuie aplicata pentru a mentine eprubeta la aceasta adancime ? Presiunea atmosferica H = 100 kPa. Cat la sutd din volumul eprubetei se umple cu apa ? Rezolvare. Sa evaluam masa aerului din eprubeta . Densitatea aerului in conditii obignuite py, = 1,29 kg/m , deci Maer = Paer V¥ 0,29 ¢( ~0,2m), ¢ (6) = atunci radicalul se poate aproxima conform formulei cunoscute : Garb War) iorste, dacd|b| «0. (7) Tn cazul nostru : {{H/ (pg) + hl? 4H £/ (pg)}"? = H/(pg) + h + 2¢ [H/(pq)] : [H/(pg) + Al, (8) atunci (5) devine 27F = VH: [H/(pg) + h] = mg = pgV = mg = 1,0N. (9) din aceasta expresie se vede cé ¢'~ ¢. In adevar, aplicand apro- ximatia (8) in (4) avem £'x lH: (H+ pgh)~é(1-pgh/H), (0-2): £=h:[H/(pg)]<1%. \ (10) Fig.1.2.21 ig.1.2. 1.2.22. O caldare este cufundata in apa vertical cu gurain jos. Evaluati la ce adancime ea se va scufunda singura. Rezolvare. Aerul inchis in caldare sufera o transformare izo- terma (la temperatura apei): H£= (H+ pgh)|e'. (1) Pe de alta parte, conditia de plutire este mg = pVde2.9 = pS "9. (2) Din (1) si (2) rezulta prin eliminarea lui @ ': = [H/(pg)l [pS &-m]: m=[H/(pg)] [pV- m]:m. (3) Pentru evaluare luam: H ~ 100 kPa, atunci H/( pg) = 10m; V=10L, m=1kg. Rezulté h~ 90m. 1.2.23. Un pahar cilindric de masé m= 100g $i secfiune S = 30cm? este cufundat cu gura in jos in apa. Punand pe fundul paharului un corp de masa M = 200 g, fundul paharu-lui coboara pana Ia nivelul apei din vas si paharul pluteste. Presiunea atmosfericé H = 100 kPa. Cat la sutd din volumul paharului se umple cu apa ? Care este inaltimea paharului ? Rezolvare. Aerul din pahar sufera o transformare izoterma. Initial aerul era la presiunea atmosferica, iar final va avea presiu- nea atmosferica plus presiunea exercitata de pahar si de corpul M, 28prin greutatea lor: H+ (m+M)g/S. Daca fractiunea din volumul paharului care se umple cu apa este f, atunci f= (V-V'): V. fl Fig.1.2.23 Legea Boyle-Mariotte se scrie astfel : HV=[H+(m+M)g/S]-(1-fV, (1) de unde rezulta f= (m+ Mg: [((m+ M)g+HS]=1,0%, (2) adica intra foarte putina apa in interior. Pe de alta parte, conditia de plutire este (m+ M)g = pVger.9 = p(1-AVg, de unde V=Sl=(m+M):[(1-fpS(m+M):(pS)=10cm. = (4) 1.2.24. In sistemul din figura S,=20cm?, £,= 15cm, Sp, = 9,0 cm2, ¢, = 30cm, presiunea atmosfericd H = 100 kPa. a) Cu cat va cobori nivelul mercurului din tub, daca introducem pistonul pan Ia refuz in cilindru ? b) Care trebuie sa fie aria S, minimé pentru ca aerul sa inceapa sa iasa din tub 7 Fig. 1.2.24 Rezolvare. a) Aerul inchis sub piston sufera o transformare izoterma. \nitial are presiune atmosferica (nu avem denivelari), iar 29final presiunea sa trebuie sa echilibreze presiunea paturii pgh plus presiunea atmosferica: HS, 6, = (H+ pgx)Sox . (1) x=[1/(2 pg] {-H+[H2 + 4H pgl,S, / Sp]? } = 25 cm. (2) b) Punem conditia evidentaé x — ¢,, atunci HS,0, =(H+ pgls)Solo, (3) Sy = So(lo/ 0H + pgla):H= 252m. (4) 1.2.25. Un tub in forma de U contine in ramura inchisa o coloana de aer de lungime ¢ = 18 cm la presiunea atmosferica H = 100 kPa. Cat devine coloana de aer daca turnam mercur pana la refuz in ramura deschisa ? Ce masa de mercur s-a turnat daca sectiunea tubului S = 1,00 em? ? T : H+pgx x 4 1 v Fig.1.2.25 a) b) Rezolvare. Aerul inchis in ramura inchisa sufera o trans- formare izotermé : H0S=(H+ pgx)xS, (1) x=[1/(2 pg)] {- H+ [H2 + 4H pg ¢]"7} = 15 0m. (2) Masa de mercur tunata : m= pS(é+f-x)= 286g. (3) 1.2.26. in dispozitivul din figura h = 10 cm. Desthizand robinetul, o parte din mercur curge si in ramura inchisa nivelul mercurului coboara cu h'= 9,0 cm. Cu cat coboara nivelul mercurului in ramura deschisa ? Presiunea atmosferica este normala. Rezolvare. Aerul inchis in ramura inchisa sufera o trans- formare izotermé (sectiunea S a tubului se simplifica) : 30Hh=[H= pg(h"= h(h+h'), (1) in al doilea caz presiunea atmosferica echilibreaza presiunea hi- drostatica pg(h" - h') plus presiunea aerului inchis. Din (1) rezulta: A"=h'+[H/( pg) [h's(h+h")=45 cm. (2) H-pg(h"-h') h TT Aly H 4] ]-- , 4 Fig.1.2.26 a) 1.2.27. Un cilindru de masa M = 100 kg, inchis cu un pis- ton de masa m = 20 kg gi arie S = 0,200 m?, contine aer, initial Ja presiunea atmosferica p, = 100 kPa $i volum V, = 0,200 m°. Cilindrul este cufundat in apd gi pistonul ancorat cu un lant in care tensiunea este F =300 N. Aflati adancimea Ia care se afla pistonul. Rezolvare. Aerul inchis in cilindru sufera o transformare izoterma : PoVg=pSh. (1) Conditia de echilibru mecanic a pistonului : (Pp + pgx) S=mg+F+ps. (2) Conditia de echilibru mecanic a cilindrului : PS=Mg+[pot pg(x-h)]S. (3) Din aceste 3 ecuatii trebuie sa eliminam pe p si h. Scoatem pe pS din (2) gi il introducem in (1) si (3) : PoVo=h[ (Po + pgxX)S-mg-F], (4) (Po + pg x)S - mg - F= Mg + [pg + pg (x- ANS (5) sau -mg-F=Mg- pghS (6) (ultima relatie s-ar putea scrie si direct). Scoatem 4h din ultima relatie gi il introducem In (4) : PoVo = [ (Mg + mg + F)/( pgS)][(P_ + pgx)S - mg - F), (7) de unde rezulta in sfarsit x : X= PoVo : [ (M+ m)g + F] + [mg + F - pS}: (pgS)=3,6m. (8) 31Fig.1.2.27 Fig.1.2.28 1.2.28. Un vas cilindric inchis de volum V =5,0L gi lungi- me ¢ =1,00 m, agezat orizontal, este impartit in doud comparti- mente egale cu ajutorul unui piston mobil, etans, fara frecari, de masda m = 2,00 kg. Presiunea in fiecare compartiment este p = 100 kPa. Cu cat se va deplasa pistonul (la echilibru) daca vasul este tras orizontal cu acceleratia a = g ? Rezolvare. In starea de echilibru relativ pistonul va avea ac- celeratia a , deci conform principiului fundamental al mecanicii (lex secunda) asupra lui trebuie sa actioneze o forta rezultanta ma . Aceasta forta se naste din diferenta de presiune dintre com- partimente : F=(po-p;)S=ma. (4) Dar aerul din fiecare compartiment sufera o transformare izoterma: pV/2=p,(V/2+ Sx), pV/2=p,(V/2 = Sx). (2) Scoatem p, 2 din (2) si introducem in (1). Obtinem ecuatia de gra- dul doi : x2+x+pV/(ma) - V2/(4S 2) =0, (3) x= ~ pV/(2ma) + {{pV/(2ma)}? + ¢2/ 4 }"? = = [pV/(2ma)][-1 £{ 1+ [mal/(pwpP2}'?. Deoarece maf = 19,6 J « pV=500 J, radicalul poate fi aproximat conform formulei cunoscute: Vivke 14>, daca |x| «1. (5) Tn cazul nostru : x= [pV/(2ma)] (1/2) [mae / (pV)? = maé 2: (4pV) = 1,0 cm. (6) 1.2.29. Intr-un vas se aflé gaz inchis cu un piston de masa m=9,2kg sisecfiune S = 98 cm? care se poate misca etans fara frecari. Migcand vasul cu acceleratia a=ng, n= 4,0, in 32jos, volumul gazului a crescut de k = 1,5 orila temperatura constanta (in miscare stationara). Aflati presiunea atmosferica. Rezolvare. Gazul sufera o transformare izoterma. Initial, pe langa presiunea atmosferica H, mai actioneaza si presiunea cores- punzatoare greutatii pistonului, mg / S. in starea finala stationaré pistonul are acceleratia a imprimata de forta rezultanta: (H+ mg/S-p')S=ma. (1) Legea transformarii izoterme se scrie : (H+ mg/S) V=p'V'=[H+ m(g-a)/S]-kV, (2) de unde rezulta : H=(mg/S) (nk = k+1):(k=1)=101,2 kPa. (3) 1.2.30. Presiunea din cabina unei navete spatiale este masu- rata cu manometrul din figura , care contine aer in ramura inchisa, astfel incat in repaus, la presiunea p = 98,7 kPa din cabina de- nivelarea este h = 40 mm gi /ungimea coloanei de aer ¢ = 20cm. Care va fi denivelarea la pornirea verticala a navetei cu accele- ratiaa=9? Fig.1.2.30 Rezolvare. Observam ca intr-un sistem de referinta neinertial, in translatie neuniforma fata de stele si nebuloase indepértate, totul se petrece ca si cum sistemul de referinta ar fi inertial, dar apare un camp gravitational echivalent g o,, = -a care se adauga la campul gravitational existent. in cazul nostru: g'= g-(-a)=g+a. Observam mai departe, ca intr-un tub cu aceeasi sectiune peste tot, cu cat urca lichidul intr-o ramura, exact cu atat coboara in cealalta ramura (lichid incompresibil). Aerul din ramura inchisa sufera o transformare izoterma : (p + pgh) £ S= [p + p(g + a)x] [0 = (h = x) /2)S. (1) Aceasta este o ecuatie de gradul doi in x, a carei solutie accepta- bila pentru problema noastra este x = 3,0 cm. 331.2.31. intr-un vas cilindric de inaltime 2h = 1,00 m se afla initial jumatate apa si jumatate aer la presiunea atmosferica = 100 kPa , separate printr-un perete in care este un mic ori- ficiu. Ce grosime va avea stratul de apa in jumatatea inferioara atunci cand aerul incepe sa iasd prin orificiu ?. H T| x . h h [-E==lr a) b) Rezolvare. Pentru ca aerul sa inceapa sa iasa prin orificiu tre- buie ca presiunea sa sa egaleze presiunea hidrostatica a paturii de apa pg(h - x) plus presiunea atmosferica H : p=H+pg(h-x). (1) Pe de alta parte, pana in acest moment aerul inchis in jumatatea inferioara sufera o transformare izoterma (sectiunea S a vasului se simplifica): Hh = p(h - x) = [H + pg(h = x)] (A= x) Fig.1.2.31 sau (h=x)2 + (h=x)H/( pg) = hH/( pg) =0. (2) Din aceasta ecuatie de gradul doi rezulta : x=h+[H/(2 pg)] [1 = {1 +4 pgh/H}? ] = 2,24 cm. (3) Deoarece H/(pg)] = 10,2 m si h = 0,50 m , putem aproxima tadicalul cu ajutorul formulei cunoscute r r(r-1) 2 = (1+ x) a1 KES x +... , daca [x|«1. (4) In cazul nostru x= 4 pgh/ H gi r= 1/2: {1 +4 pgh/H}'? ~1+2 pgh/H=2(pgh/H)2 +... (5) Daca pastram prima aproximatie, de ordinul |, efectul “dispare” : x— 0, deaceea pastram si aproximatia urmatoare, de ordinul Il, atunci : x =h-pgh/H=h: h:[H/(pg)]=2,45 cm. (6) 341.2.32. In dispozitivul din figura : €@=24cm, h=20cm. Initial mercurul umple ramura orizontala, iar in ramura inchisa este aer $i presiunea atmosferica este normala. Cu ce turatie trebuie invartit dispozitivul pentru ca mercurul sé urce cu h'= =16cm? Fig.1.2.32 Rezolvare. Aerul din ramura inchisa sufera o transformare izoterma. Initial are presiunea egala cu cea atmosferica si volu- mul Sh: Hh=p(h-h'). (1) Pe de alta parte portiunea de mercur ramasa in ramura orizontala (€-h') are o miscare circular sub actiunea fortei centripete data de diferenta de presiune : F=(p+pgh')-H=macy=morR, (2) unde m=p(é-h')S, R=(h'+2)/2. (3) Scoatem p din (1) si il introducem in (2), tinand seama de (3) : Hh/(h=h') + pgh'=H= p(é-h') Sa%(+h')/2, (4) de unde rezulta n= of /(4 2) = [1 /(4 n2)] 2 gh'[h- h'+H/(pg)]: :[(h-h'\(2 2 = h'2)] = 49 rot?/s?, n=7,0rot/s. (5) 1.2.33. La mijlocul unui tub de lungime 2¢ = 1,00 m, inchis la capete, se afld un piston subtire de masé m= 0,40 kg si arie S=10cm2, care se poate deplasa etans fara frecari. In stanga $i dreapta pistonului se aflé gaz la presiunea p = 100 kPa. Tubul este adus in rotatie intr-un plan orizontal in jurul unei axe verticale care trece prin mijlocul tubului. Temperatura este menftinuté constanta. Aflati viteza unghiulara daca pistonul s-a deplasat cu distanta x = 30 mm. 35Rezolvare. Pozitia centrala a pistonului este instabila. La cea mai mica trepidatie el se va deplasa in pozitia de echilibru (relativ) stabil , ca in figura , efectuand deci o miscare circulara uniforma sub actiunea unei forte centripete data de diferenta presiunilor: F=(pp-p;) S=ma= mor. (1) A Fig.1.2.33 Pe de alta parte, aerul din fiecare compartiment sufera o transfor- mare izoterma : p l= pall =X), pl=py(l+x). (2) Din (2) scoatem p, » si le introducem in (1) : pe[i/(@-x)-1/(€ +x] S=merx, wo? = 2peS : [m(é 2 = x2)] = 625 rad?/s? , w = 25 rad/s. (3) 1.2.34. intr-un tub orizontal de lungime ¢ = 80 cm , inchis la un capat, se afla in echilibru o picadturad de mercur de lungime h = 3,0 mm, /a distanta d = 64 cm de capatul inchis. Presiunea atmosferica H = 100 kPa, densitatea mercurului p = 13,6 g/cm? . La ce viteza unghiulara in jurul unei axe verticale trecand prin capatul inchis, picdtura de mercur iese din tub ? d Ah o Lo | H H SF et a) ' b) Fig.1.2.34 Rezolvare. Aerul din tub sufera o transformare izoterma, avand initial presiunea H : Hd=pl, (h=3mm «¢=800mm). (1) Pe de alta parte, picdtura de mercur are o miscare circulara sub actiunea fortei centripete , data de diferenta de presiune: F=(H-p)S=ma= phS- o£. (2) 36Eliminam p din (1) , (2) si obtinem wo = H(1-d/0) : (phe) = 625 rad’/s?, w= 25 rad/s . (3) 1.2.35. In sistemul din figura se dau p, = 100 kPa, S, = = 100 cm? , Sz = 400 cm2, V=6,0L- volumul initial total al gazului. Cu cat se deplaseaza pistoanele (cuplate rigid intre ele), daca presiunea exterioara creste pana la p = 200 kPa ? Rezolvare. Sa scriem conditia de echilibru mecanic a siste- mului format de cele doua pistoane cuplate rigid : DS, + p*Sp = pSp + p*S, — (p= p*)S, = (p= p*)So, (1) deoarece S, # S,, rezulté de aici p = p*, adica presiunea aerului din cilindri trebuie sa fie permanent egala cu presiunea exterioara ! Aerul din cilindri sufera o transformare izoterma : PoV = p(V + xSy = xSo) , (2) X= [Vz (Sp = S,)] [(P = Pg): P]= 100m. @) Fig.1.2.35 Fig.1.2.36 4.2.36. Intr-un cilindru orizontal vidat sta in echilibru 1an- ga un capac un piston (care se poate misca etans fara frecari) prins printr-un resort orizontal de celalalt capac. Se introduc mase egale din acelasi gaz de o parte si de alta a pistonului. Aflati raportul volumelor de gaz, stiind ca prin vidarea com- partimentului cu resort, volumul celdlalt creste de n= 2,0 ori. Rezolvare. Fiind mase egale din acelasi gaz, la aceeasi tem- peratura, putem scrie legea Boyle-Mariotte pentru starile 1 - 2 (pV = (m/p)RT): PXx,S = (p + kxp/S)xoS , (1) unde am tinut seama de presiunea suplimentara exercitata de resort kxp/S. Pe de alta parte, prin vidarea compartimentului cu resort, gazul din celalalt compartiment sufera in continuare o transformare izoterma : 37(p + kxXg/S)XpS = (k NXq/S) Nx2S . (2) Din ultima relatie scoatem presiunea p pe care o introducem in (1): P= (kxp/S)(n2=1), (n?_ = 1)x, =n? Xp, Vy [Vp =X /Xq = n2/ (rn? =1)= 4/3. (3) * 381.3. Transformarea generala 1.3.1. Un vas cilindric este impartit cu ajutorul unui piston termoizolant , care se poate misca etang fard frecari, in doud compartimente de lungime ¢, = 20cm, ¢,= 40cm, continand gaze la presiunile p, = 300 kPa, pz = 100 kPa $i /a aceeasi temperatura, ca in figura. Cu cat se va deplasa pistonul daca il lésam liber $i incdlzim gazele pana la temperatura T , = 400 K, respectiv T, = 300 K ? Rezolvare. Gazul din fiecare compartiment sufera o transfor- mare generala (masa m = const). In starea finald de echilibru de o parte si de alta a pistonului trebuie sa fie aceeasi presiune p': PylyS/T=p'(l,+x)S/Ty, PoloS/T=p'(lg-xX)S/T2. (1) Impartind membru la membru ecuatiile, gasim X= 4 ly (PyTy = DoT) : (Py £4 Ty + Po £9 To) = 20 cm. (2) t Fig.1.3.1 Fig.1.3.2 _ 1.3.2. Camera unui barometru contine putin aer. Intr-o zi, cand temperatura este t, = 17°C $i presiunea atmosferica nor- mala, coloana de mercur are indltimea h, = 710 mm $i lungi- mea coloanei de aer £, = 29 cm. In alt zi coloana de mercur 39este h, = 700 mm , temperatura fiind tp = 27°C. Care este pre- siunea atmosferica in ultimul caz ? Rezolvare. Aerul din camera barometrica sufera o transfor- mare generala. Presiunea atmosferica H este echilibrata de presiu- nea hidrostatica a coloanei de mercur pgh la care se adauga pre- siunea aerului din camera barometrica: H=pgh+p. Legea transformarii generale da : (Hy = pghy)e,S/T, = (Hz = pgha)laS/ To, (1) dar h,+¢,=ho+é5, atunci rezulta : Hp = pghy + (Hy = pghy) (To/ Ty) (2, (0, + Ay = Ap)] = 100 kPa. (2) 1.3.3. O eprubetd de lungime L = 28 cm este cufundata cu gura in jos in mercur, astfel incat lungimea eprubetei ramase afard este ¢ = 25cm. La temperaturat = 27°C in eprubeta a patruns o coloana de mercur de lungime h = 5,0 cm. Pana la ce temperatura trebuie incalzita eprubeta pentru ca aerul sa in- ceapa sa iasa din ea? Presiunea atmosfericad este H = 100 kPa. Fig.1.3.3 Rezolvare. Aerul din eprubeta sufera o transformare generala. Initial presiunea atmosferica este echilibrata de presiunea hidro- statica a coloanei de mercur , pgh , plus presiunea gazului din eprubeté: H=pgh +p, In starea finalé presiunea Po din eprubeta echilibreaza presiunea hidrostatica a paturii de mercur pg(L = ¢) plus presiunea atmosferica: p2=pg(L-¢)+H. Prin urmare, (H=pgh) (£-h)S/T=[H+ pg(L- 2) LS/T' , (1) T'=T[L/(€=h)] (H /(pg)+ L = 2]: [H/( pg) - Al= =468K= 195°C, unde H /(pg)=750mm. (2) 1.3.4. O eprubetad de lungime ¢ = 20 cm este cufundata cu gura in jos in apd, astfel incat nivelul apei este acelasi in vas si 40eprubeta, si in apa se afla an = 10 - a parte din lungimea epru- betei. Cu cate grade trebuie incalzita eprubeta pentru ca sa iasa aer din ea, temperatura initiala fiind t = 27°C $i presiunea atmosferica normala ? Fig.1.3.4 Rezolvare. Aerul din eprubeta sufera o transformare generala: H(€-£/n)S/T= (H+ pgl/n)@S/(T+ AT), (1) AT=T(H+ pgé): [H(n = 1)] = T[H/(pg) + 2]: :[(n = 1) H/(pg)]=34K, unde H/(pg)=10,332m. (2) 1.3.5. Un tub cilindric de lungime & = 30 cm, inchis la un capat, este cufundat complet, cu capatul deschis in apa. Tem- peratura aerului t = 27°C este cu AT = 10K mai mare decat temperatura apei. Ce lungime va avea coloana de apa care a intrat in tub dupa ce aerul! din eprubeta ia temperatura apei ? Rezolvare. Aerul din eprubeta sufera o transformare genera- 1a. Initial presiunea este egala cu cea atmosferica, iar final presiu- nea din tub trebuie sa echilibreze presiunea stratului de apa pg(é - h) plus presiunea atmosferica : Hé/T=[H+ pg(é -h)] (2 -h)/(T-AT), (1) A=H/(2 pg) + €#(H/(2 pg) {1+ 4{6 : [H/( pgIT> AT) / T}'7,(2) Deoarece H/(pg) 10m » £=0,3m, putem aproxima radi- calul conform formulei cunoscute : (14x)? 214+x/2, dacd |x|« 1. (3) In cazul nostru : h =H/(2 pg) + € £[H/(2 pg)] {1 + 26: [H/( pg) - AT) /T} = =€AT/T=1,0em, (4) cealalta solutie nefiind acceptabila pentru problema (h » 22). 44Fig.1.3.5 Fig.1.3.6 1.3.6. Un pahar cilindric de lungime & = 10 cm pluteste in apa cu marginile (gura) chiar la nivelul apei, daca este umplut cu f = 3/4 cu apa. Acelasi pahar continand aer incalzit la tem- peratura t, = 127°C este cufundat cu gura in jos in apa care are temperatura ty = 27°C . Presiunea atmosferica este H = 100 kPa. La ce adancime paharul va fi pana la urmd in suspensie ? Rezolvare. In cele doua cazuri avem conditia de plutire (m - masa paharului): mg= pS&(1-f\g, mg= pS(- x)g > x=fl,(2) ceea ce era de asteptat. In al doilea caz aerul sufera o transformare generala : H 0/T,= [H+ pg(h - x)] (€ = x)/ Tp = [H + pg(h = F2)] £ (4° fY Tp,(3) h=f+[H/(pg)l{ To: [7,(1 - A] -1}=20,7 cm, (4) unde H/(pg)= 10, 20m. 1.3.7. O eprubeta continand gaz este cufundata cu capatul deschis intr-un lichid de densitate p= 1033 kg/m®, astfel incat la temperatura t = 30°C $i presiunea atmosferica normala, de- nivelarea lichidului este zero $i lungimea coloanei de gaz £ == 30 cm. a) Pand Ja ce temperatura trebuie racita eprubeta cu gaz pentru ca volumul de gaz sa scada la f = 90 % din valoarea initiala ? b) Dacd cufundam complet eprubeta, cu cat se redu- ce lungimea coloanei de aer la cele doua temperaturi ? Rezolvare. a) In acest caz aerul sufera o transformare generala : 42Fig.1.3.7 He/T= [H-pg(é-fefe/ T', (1) T'=fT (H=pg(1-fQ]/H = fT=273K=0°C. (2) b) De la ala c gazul sufera o transformare izoterma : He= [H+ pg(f-x)] (£-x) . (3) Deoarece x « @, putem neglija termenii patratici in x (x/& «1) si obtinem : xx l:[2+H/(pgt)] = pgé/H=9,0 mm. (4) c) De la b la d avem iarasi 0 transformare izoterma : [H~ pg(1 = fe] f= [H+ pg(fl =x") (fe-x"). (5) Deoarece x'« f £, putem neglija termenii patratici in x ' si obti- nem x'xf:[2f+H/( pg) =fe -pgl/H=8,0mm. (6) 1.3.8. Un tub indoit in forma de U are la capatul inchis o masa de aer. La temperatura t, = 17°C $i presiunea atmosferica H, = 102,66 kPa aerul ocupa lungimea ¢,=29cm gi denive- larea mercurului este h, = 10 mm, ca in figura. Intr-o alta zi de- nivelarea a devenit h, = 30 mm /a temperatura t, = 27°C. a) Ca- re este presiunea atmosferica H ? b) Care va fi denivelarea in conditiile normale de temperatura si presiune ? c) Pentru ce temperatura (la presiunea atmosferica normala) denivelarea se anuleaza ? 43Rezolvare. Aerul inchis sufera o transformare generala. Presi- unea aerului inchis echilibreaza presiunea hidrostaticad a coloanei de mercur pgh plus presiunea atmosferica: p=pgh+H.De asemenea, observam ca, - sectiunea tubului fiind aceeasi, - cu cat mercurul coboara intr-o ramura cu atat urca in cealalta. a) (Hy + pghy) €,/ Ty = (Ha + pghg) [24 + (hg = hy) /2)/T2 (1) Hy =(Hy + pghy)(To/ Ty) &4 2 [24+ (hp - hy)/ 2] = pghy = 100,0 kPa.(2) b) Punem in (1) conditia Hz = pp = 101,32 kPa si Tp =T, = = 273 K. Rezulta 0 ecuatie de gradul doi in hy : ho! = (12)L = Po/ (pg) = 26; + hy] # £(1/2){ [P9/ (pg) = 264 + Ay]? + 8[Hy /( pg) + fy] by To/ Ty}? = = (1/2) ( = 133,0 + 131,9) cm =+5,5mm, (3) unde p,./(pg) = 76,0 cm , H,/( pg) = 77,0 cm (denivelarea mercurului se inverseaza). c) Punem acum in (1) conditia H, = p= 101,32 kPa gsi hy = 0: Te! = Ty { Wo/ (pall 14 /( pa) + hal} ie hy/2): 4 = = 286,8 K = 13,6°C . (4) Fig.1.3.8 Fig.1.3.9 ® 1.3.9. In conditii normale coloana de aer de la capatul in- chis al unui manometru cu mercur in forma de U are lungi- mea ¢,=27,3cm $i denivelarea zero. Legat la o etuva mano- metrul araté o denivelare a mercurului h = 46 mm, temperatura fiind t = 27°C, iar in ramura legata la etuvd s-a condensat o co- loanda de apa de lungime w = 68 mn, ca in figura . Aflati presi- unea din etuva . Rezolvare. Aerul din ramura inchisa sufera o transformare generala. Initial, - denivelarea fiind zero, - presiunea va fi egala cu 44cea atmosferica. in starea finala, luand o suprafata orizontala tre- cand prin nivelul inferior al mercurului avem egalitatea presiunilor (principiul vaselor comunicante) : p'+pgh=p+p,gw > p'=p+p,gw-pgh. (1) Pe de alta parte, tubul avand aceeasgi sectiune peste tot, avem evident din figura €=0,-h/2. Polo! To = (2 + pagw~ pgh)( f-h/2)/T, (2) P=-p,gw + pgh + py (T/T) £o/(€,-h/2) = 127 kPa. (3) 1.3.10. intr-o eprubeta de lungime 2h se afld o coloana de aer de lungime h = 760 mm peste care sta o coloand de mercur de inaltime h = 760 mm. Presiunea atmosferica este normala, jar temperatura t = 7,0°C. Pana la ce temperatura trebuie incalzit (cvasistatic) aerul din eprubeta pentru ca tot mercurul sa curga afara ? Reprezentati grafic procesul in diagramele p - V,V-Tsi p-T. izoterme 1 3Poh. Sh 2Sh 3Sh 0 T Fig.1.3.10 Rezolvare. in conditii normale de gravitatie (g, = 9,80665 m/s?) si temperatura (0°C) presiunea atmosferica normala p, = =101325 Pa este echilibrata de o coloana de mercur inalta de h = =760 mm [ PHg (0°C) = 13595,1 kg/m ]. Si reciproc, o coloanad de mercur h = 760 mm exercita o presiune hidrostatica egala cu py = =101325 Pa numai daca mercurul este la 0°C gi gravitatia este cea normala (9,). In cazul problemei, neglijand corectiile de temperatura si gra- vitatie, putem considera ca pgh = p, si ca p este practic constant. Atunci presiunea aerului din eprubeta egaleaza presiunea hidro- statica a coloanei de mercur pgx plus presiunea atmosferica pg : P= Py * POX = Py + pg(2h = V/S) = = 3p, - pgV/S = 3p, -Py V/(Sh)=a+bV, (1) 45adica presiunea aerului variaza liniar cu volumul, starile extreme avand parametrii (2p, , Sh, T) , (P9, 2Sh, T ), temperatura fiind aceeasi in starile 1, 2 (flindca pV este acelasi). Temperatura este maxima acolo unde produsul pV este maxim : PV= [3p = PoV/(Sh)] V = [pg /(Sh)] (3Sh = V) V. (2) Deoarece suma ultimilor doi factori este constanta, produsul lor este maxim cand ei sunt egali : 3Sh-V=V > V_=3Sh/2, (3) introducand in (1) rezulta py, = 3 py/2 . Consideram acum transformarea generala de la 1 laB: 2P9* Sh/T = (3p9/2)(3Sh/2) = Tmax» Tmax = T+ 9/8 = 315 K = 42°C . (4) Se poate judeca gi astfel : Trasam familia de izoterme. Obser- vam ca exista in general 2 puncte de intersectie cu graficul proce- sului - cele doua volume. Izoterma cu temperatura maxima este tangenta la dreapta procesului, deci cele doua radacini pentru V (sau p) se confunda (dupa aceea avem radacini complexe). P=3py~PoV/(Sh) & pV=c=Cconst = [3p, = pyV/(Sh)]V= c.(5) V2-p,/(Sh)=V+3p,+c=0. (6) Aceasta ecuatie de gradul 2 in V are radacini confundate daca discriminantul este nul si atunci radacina dubla este [ - b/(2a)]: Vin = 3Po : [2P9/(Sh)] = 3 Sh/2, etc. (7) Pentru a obtine grafice folosim ecuatia de stare : pV=vRT, [3p,-PoV/(Sh)]V= vRT - parabola , (8) pV=vRT, p[3Sh-Sh-p/p,] = vRT - parabola , (9) fiind functii patratice. 1.3.11. intr-un cilindru vertical cu sectiunea S = 20 cm2, inchis cu un piston care se poate misca etans fara frecari, se afla gaz ideal. Se pune peste piston un corp de masa m = 5,0 kg $i se creste temperatura absoluta cu f= 10 % . S-a constatat ca volumul gazului a scazut cu acelasi procentaj f . Aflatimasa pistonului, presiunea atmosferica fiind normala . Rezolvare. Gazul din cilindru sufera o transformare generala. Presiunea gazului este egala cu presiunea atmosferica la care se adauga presiunea exercitata de greutatea pistonului (si corpului) : (H+ mgg/S) V/T= [H+ (my +m) g/S\(1-fAW[(1+ AT), (1) My =m (1 =f) /(2f) = HS/g = 1,83 kg. (2) 461.3.12. Un vas de masa M = 2,00 kg si Jungime L = 1,00 m, cu rotile, se poate misca fara frecare pe un plan orizontal. Va- sul este impartit in doua jumatati. in jumatatea stanga se afla gaz ideal de masa m = 40 g si temperatura T , iar jumatatea dreapta este vidata. La un moment dat peretele desparfitor se deschide. Care va fi temperatura finald a gazului si cu cat se deplaseaza vasul ? Rezolvare. Din experienta lui J. P. Joule (1843) privind ener- gia interna a gazului ideal se stie ca /a destinderea gazului in vid nu se efectueaza lucru mecanic si energia interna a gazului ideal depinde numai de temperatura si nu depinde de volum. Prin ur- mare, in cazul nostru temperatura gazului nu se schimba, el nu efectueaza lucru mecanic si nu face schimb de caldura cu exteriorul (Trina = 7)- Alegem axa Ox orizontala, cu sensul spre dreapta, cu originea in centrul vasului. Atunci, nefiind forte orizontale, centrul de masa (CM) al sistemului ramane pe loc, si deoarece jumatate din gaz se duce in jumatatea din dreapta, vasul se va deplasa spre stanga : Xom = [m(-L 74) + M- 0]: (m+M) = x'oy = [(m+M)s : (m+M), (1) s=-(L/4)m: (m+ M)=-5,0 mm (spre stanga). (2) 1.3.13. Un gaz ideal suferad procesul din figura. Se cunosc temperaturile T, = 250 K , Tz = 300 K . AffatiT . Reprezentati procesul in diagramele V-T $i p-T. 2 3 izocory 4 parabola b) Fig.1.3.13 Rezolvare. Pentru transformarea izocora 1 - 2 avem : T,/T2 = Py /P2 = Py/Ps - (1) Pe de alta parte, pentru transformarea liniara 1 - 3 avem (din ase- manarea triunghiurilor) : P1/P3 = V2/V3, dar Vo/ V3 = T2/T3 (izobara 2 - 3). (2) 47Egaland (1) cu (2) obtinem : P,/P3= 1) /T2= T/T3 > Tg = T2/T, = 360 K.(3) Ecuatia procesului 7 - 3 este reprezentata de o dreapta in dia- grama p - V, deci are ecuatia de forma: p=a-V_ (a=const). Atunci, folosind ecuatia de stare avem : pV= vRT + aV2=vRT - parabola, (4) _ pV= vRT - p?/a=VvRT - parabola. (5) In diagrama V - T, respectiv p - T, izobara, respectiv izocora, se reprezinta printr-o dreapta trecand prin origine (v. figura). In V- T sensul de parcurgere a ciclului se inverseaza . 1.3.14. Un gaz ideal sufera procesul din figura: V, = 1,00L, Vp =4,00L, T, = 100K, T3 = 300 K. Pe portiunea 2-3 existao stare 4 cu p4=p, . Aflati V,. Reprezentati procesul in dia- gramele p-V si p-T. v p 2 Vo - 4 P,=Pyb - 1 3 “4p “3 ' ‘T, . Ol T Tg 73 ol T a) Fig.1.3.14 Rezolvare. Din asemanarea triunghiurilor avem : (Va = V4) 2 (Va > V4) = (T= 74) ¢ (Tz = Ta) - (1) Pe de alta parte, pentru transformarea izobara 1 - 4 avem : Vg/V,=T4/Ty . Ty = Ty °° Vg/ Vy - (2) Introducem V, (2) in (1) si obtinem : Vg = (VoTg = V4T4) = [Tg + T(Vo/ Vy > 2) = 2.2L. (3) Ecuatia procesului 2 - 3 se scrie V=Vo-aT + T=(Vo-V)/a. (4) Atunci ecuatia de stare da: p= vRT/V=vR(Vo = V)/(aV) - iperbola , (5) P=vRT/V=vRT/(V,-aT) - iperbola . (6) 481.3.15. Un gaz ideal parcurge procesul ciclic din figura. Reprezentati procesul in diagramele V -T ,p-T . Cunoscand volumele extreme V,=1,00L , V3=4,00L, aflatiVy=V4. Fig.1.3.15 Rezolvare. Ecuatiile proceselor 1-2, 3-4 sunt p=a,V, p=aV, a> a. (1) Atunci ecuatia de stare da pV=VvRT, a4 9V?=vRT, V= [vRT/ay2 - parabole . (2) Pentru transformarile izoterme avem: _ PAs = P4V4 = P4Ve. respectiv paVp = p3V3 - (3) Inlocuind aici (1), obtinem 4, V12 = apVp?, respectiv a, Vo? = apV32. (4) Impartind membru la membru aceste ecuatii eliminam ay 9: Vy2/ Vo? = Vp2/ Vx? > Vo=Vy= V3 =2,00L. (5) 1.3.16. Un cilindru orizontal este impartit in doud jumatati de Jungime £ = 13cm fiecare, de un piston de arie S = 100 cm? , care se misca etansg fara frecari. De o parte si de alta sunt gaze diferite aflate la aceeasi temperatura T = 300 K gi pistonul este in echilibru. Cu cat se va deplasa pistonul daca intr-o parte a cilin- drului incalzim gazul cu AT = 30 K, iar in cealalta pastram tem- peratura neschimbata ? Rezolvare. Gazul din fiecare compartiment sufera o trans- formare generala : pV/T=p"(V+Sx)/(T+ AT), pV/T=p(V=Sx)/T.(1) Impartind ecuatiile membru la membru, obtinem 1=[(V+ Sx)/(V= Sx)]}-T/(T+ AT) > x=(V/S)-AT: (27+ AT) = €- AT: (2T + AT) = 1,0 cm.(2) 49Fig.1.3.16 Fig.1.3.17 1.3.17. Intr-un cilindru inchis, agezat vertical, pistonul, ca- re se misca etansg fara frecari, imparte gazul ideal in doud ma- se egale cu aceeasi temperatura, volumul superior fiind de k = = 3,0 ori mai mare decat cel inferior. in ce raport + trebuie schimbata temperatura absoluta a volumului inferior pentru ca acesta sa devina de k' ori mai mare decat cel superior ? Rezolvare. In cele douad compartimente fiind mase egale din acelasi gaz, cu aceeasi temperatura, ele sunt legate prin transfor- marea izoterma : D* KV, = (p + p*)Vo, (1) unde p* este presiunea exercitata de greutatea pistonului. Din (1) rezulta : p*=p(k-1). (2) De asemenea, gazul din jumatatea superioara sufera transforma- rea izoterma : P°kVo=p':k'Vs' , (3) iar gazele din cele douad compartimente in starea finala sunt legate prin transformarea generala : p'-k'Vo'/T= (p" +p") - V2' /(rT). (4) Tinand seama ca volumul total este acelasi : Vo + kVp = Vo" + k'Va' > Vo'/ Va =(1+k)/(1+k'), (5) atunci din (3) si (2) rezulta : p=p'(k'/ k)(1+k)/(1+k'), pt=p'(k'/ k) (K-19 1+k'). (6) In sfargit, din (4) scoatem raportul cerut, tinand seama de (6) : r=(p'+p*)/(p'k")=1/k'+ (1/k)- (k2=1)/(1+ k") = 47/60. (7) * 501.4. Ecuatia de stare 1.4.1. Refeaua cristalina a Fe la temperatura camerei este cubica cu volum centrat. $tiind densitatea p = 7870 kg/m, aflati distanta minima dintre atomi. Rezolvare. Fie ¢ - latura celulei cubice. Atunci unei astfel de celule ii revin: 1 + (1/8) - 8 = 2 atomi, fiindca fiecare din cei 8 atomi din colturile celulei apartin la 8 celule vecine. Pe de alta parte, volumul unui mol (at.-g) de fier este A /p si deci unui atom ii revine volumul : Vo =(1/Na) -A/p. (1) Prin urmare volumul unei celule elementare este 2v,. Distanta minima dintre atomi este mda din sagen spatiala a celulei : nin = BS p ya, - 2 =25A. (2) Na Nap 1.4.2. careulay masa molard medie (aparenta) a aerului $tiind densitatea aerului in conditii normale p = 1,2928 kg/m3 = = 1,293 kg/m si volumul molar af gazelor in conditii normale. Rezolvare. Volumul molar este volumul unui mol. Dar volumul molar al diferitelor gaze (ideale), uate in aceleasi conditii de presi- une si temperatura este acelasi (consecinta a /egii lui Avogadro). Daca aceste conditii sunt normale, valoarea volumului molar este Vuo = 22,4141 L/mol (este o constanta a fizicii). Masa molara este masa unui mol, prin urmare Ha = PoVo = 28,97 - 10° kg/mol ~ 0,029 kg/mol. (1) 1.4.3. Volumul specific al unui gaz in condifii normale este Vo = 5,6 m3/kg. $tiind volumul molar al gazelor (ideale) in condifii normale, aflafi masa molara a gazului. Rezolvare. Volumul specific este volumul unitatii de masa : v=V/m=1/p. (1) La fel ca in problema precedenta avem B= PV = (1/ Vo) Vyo= 4,0 - 10°S kg/mol (2) (poate fi de exemplu, heliu). 511.4.4. Fie m, masele si », masele molare ale gazelor componente (i= 1, 2, ...) dintr-un amestec , m - masa totala $i p - masa molara aparenta (medie) a amestecului, g,=m,/m - fractiunile (sau procentajele) masice ale gazelor componente din amestec. a) Demonstrati relatia de aditivitate a numdarului de moli la amestecuri sau relaftia de calcul a masei molare medii : m/p=L (m/p) sau 1/ p= (g/m). b) Stabiliti relatia de calcul a masei molare medii la gaze, $stiind fractiunile volumice 1, = \,/V ale gazelor componente. c) Stabiliti formulele de trecere intre g; $i 5; . Rezolvare. a) Stim ca intr-un mol din orice substanta exista un numar de molecule N, (numéarul lui Avogadro). Atunci in v = =m/ymoli vor fi vNa = mMNa/p molecule. SA luam v=m/p moli de amestec, unde p: este masa molara medie (sau aparenta). Pe de 0 parte in aceasta cantitate sunt global mN, /1 molecule, iar pe de alta parte, sunt 2 v; Nq molecule, unde v,=m,/, sunt cantitatile din fiecare substanta componenta : v Na = (M/p)Na =X vj, Na = (m,/ 4) Na, (1) de unde simplificand cu Ng rezulta relatia din enunt . b) NumArul de moli se poate calcula (in afara de formula cu- noscutaé v= m/y) si cu formula v = V/V, . La gaze, luate in ace- leagsi conditii de presiune si temperatura, volumul molar Via este acelasi. Luam o cantitate v moli de amestec. Atunci masa acestei cantitati este, pe de o parte, global, m=vp=(V/ Vv) pH, unde p este masa molara medie, si pe de alta parte, este suma maselor gazelor componente & vj Hy» deci m=vps(V/V,) p= Lyne l(Y/V,) =D (GV/V,) ow, (2) de unde simplificand cu V/ Via , rezulta relatia ceruta : wala. (3) c) Avem proportiile la gaze : Ty tly tty. (Vy/V):(ValV):(Va/V):...= (V4IV,):(ValV,):(Val V,)2--= FV gi Vai Vg ieee (4/ Hy)i(Mo/ Hg):(Mo/ Ug):...= = (94M / py):(GoM / H2):(GgM / Hg):--.= (G4/ H4):(Go/ He):(Ga/ Hg)?---(4) 52de unde rezulta : Ft Din = = (i/o) t Z(G Hq) = BO) Hy (6) unde UH 1, 1/ p= LQ / ry) - (6) Analog avem proportiile la gaze: 945 92: Qg i... = (m4/m) : (m/m) : (m/m):... = = (v4hy) ¢ (Vobe) § (vata) 2--= (Vin /Vy) (Ve Hal Vy) # (Vg Hal) 25 = (Vy p47 V) t (Vo pol V) = (Vg Hof V) 5. yy t Follp f Pghig fe (7) de unde rezulta: Gi UO = GAH Hy? Lr by) = HB (8) unde 2g.=1, pe Xr Hy) (9) 1.4.5. in figura este reprezentat un proces Ia presiune con- stanta, in functie de T . Reprezentati grafic cum variazé masa gazului in functie de T . Vv m iperb. Fig.1.4.5 0 T 0 T a) b) Rezolvare. Conform enuntului p = const, iar conform figurii V=const, atunci ecuatia de stare da: pV=(m/p)RT > mT= const. (1) Aceasta reprezinta o jperbola in diagrama m-T. 1.4.6. Un gaz suferd transformarea reprezentata in figura. a) Daca masa este constanta, cum a variat presiunea gazului 7? b) Daca presiunea este constanta, cum a variat masa gazului ? Rezolvare. Ducem prin origine drepte trecand prin starile 1, 2. Aceste drepte in diagrama V - T au ecuatia : Ve=const-T, dar V=[mR/(pp)]-T. (1) a) Daca m= const, panta acestor drepte este ~ 1/p, decide la 1 la 2 presiunea scade. b) Daca p = const , panta este ~ m, decide la 7 la 2masa creste. 53Fig.1.4.6 Fig.1.4.7 1.4.7. Un gaz suferd transformarea reprezentata in figura. a) Daca masa este constanta, cum a variat volumul ? b) Daca volumul este constant, cum a variat masa gazului ? Rezolvare. Ducem prin origine drepte trecnd prin starile 1, 2. Aceste drepte, in diagrama p - T , au ecuatia : p=const:T, dar p=[mMR/(pV)]-T. (1) a) Daca masa este constanta, panta acestor drepte este ~1/V, deci de la 7 la 2 volumul creste. b) Daca volumul este constant, panta este ~ m, deci dela 7 la 2 masa scade. 1.4.8. O masa data de gaz sufera transformarea reprezen- tata in figura. Cum a variat volumul in aceasta transformare ? Rezolvare. Ducem izocorele prin cele 3 stari. Ecuatia izocore- lor este p=[mR/(uV)]-T , (1) deci panta este invers proportionala cu volumul, ~ 1/V. Prin ur- mare, de la 7 la 2 volumul scade, apoi de la 2 la 3 creste, trecand in starea 1 ' prin acelagi volum ca in starea intial 7 . In starea 3 volumul este maxim (V3 > V4) . 541.4.9. Un gaz ideal sufera o transformare la volum con- stant, reprezentata in figura. In ce puncte ale transformarii masa gazului are valori extreme ? Rezolvare. Ducem prin origine drepte tangente la ciclu : p=[mR/(pV)]-T. (1) Panta acestor drepte este proportionala cu masa : [MR/(V)] ~ m. Prin urmare, in 7 si 2 masa este maxima, respectiv minima, iar in 3, 4 este maxima, respectiv minima relativa . 1.4.10. O masé m= 10,0 g No sufera transformarea liniara din figura, unde p, = 300 kPa, V, = 4,00 L ; pp = 100 kPa, V2 = = 8,00 L. Ce temperatura maxima atinge gazul si care sunt parametrii de stare in acel moment ? Reprezentafi procesele $i in diagrameleV-T, p-T. i izoterme Fig.1.4.10 Rezolvare. Ecuatia procesului este de forma : P=Py-aV, dar Py2=Po-aVi2, (1) Po = (V2P4 - V4Po) : (V2 * V;) = 500 kPa , @ = * (Py = P;) 2 (Vp = V;) = 50,0 kPa/L . (2) Folosind ecuatia de stare si ecuatia procesului (1) avem vRT = pV= (p, - aV)- V=a(p,/a-V)V. (3) Suma celor doi factori fiind constanta, produsul lor este maxim cand ei sunt egali : Po/a-V=V => Vm=Po/(2a)=5,0L, (4) Pm = Po * 2Vm = Po/2 = 250 kPa , To = PmVmm/ (mR) = 421 K = 148°C . (5) Se poate judeca si altfel. Ecuatia (3) pentru T este patratica si se reprezinta, deci, printr-o parabola, care are un maxim (coefici- entul lui V2 este negativ , -a) pentru Vin = [ - 6/(2a)] = - py /(-2a), etc. (6) 55in sfarsit, dacd trasam familia de izoterme pV = const si le intersectém cu dreapta procesului, pV =const =(p,-aV)-V, (7) observam ca pentru diferite izoterme obtinem fie doua puncte de intersectie, deci doua valori pentru volum (doua radacini reale dis- tincte), fie o radacina dubia data de izoterma tangenté la dreapta, care dA Tmax » fie nici un punct de intersectie (radacini complexe pentru T> T,,,,). Prin urmare, punctul cdutat corespunde radacinii duble a ecuatiei (7), deci discriminantul trebuie sa fie egal cu zero gi radacina dubla este chiar (6). Pentru trasarea graficelor observam ca pV=vRT — (py-aV) V=vRT - parabola, (8) p=vRT/V=vRT-a/(py-p) - parabola. (9) 1.4.11. Prin ventilul unui balon a iesit gaz, astfel incat pre- siunea a scazut cu f, = 40 % , iar temperatura absoluta a sca- zut cu f, = 20 % . Cat la suta din masa gazului a iesit afara din balon ? Rezolvare. Aplicam ecuatia de stare pentru cele doua stari : PyV=(My/ WRT, (1° A)Py VE (CA = Am /p] ROW B)T, (1) de unde prin impartire membru la membru rezulta : f= (f,-f): (1-6) = 25%. (2) 1.4.12. Un balon poate contine m, = 0,100 kg Os in con- ditii normale. Ce masa de CO, poate contine balonul la tem- peratura t= 13°C si presiunea p= 1,60 MPa 7? Rezolvare. Scriem ecuatia de stare in cele doua cazuri : PoV = (4/14) RTo, PV = (Ma/ uy) RT, (1) de unde, prin impartire membru la membru, obtinem : Mg = My oP Ty! (H4yP oT) = 2,1 kg. (2) 1.4.13. Un pahar cilindric de sectiune S = 9,8 cm? $i masa m= 200 g este asezat cu gura in jos pe un plan orizontal ne- ted de cauciuc, temperatura fiind t= 27°C $i presiunea atmo- sfericd H = 100 kPa. Pand la ce temperatura trebuie incalzit paharul pentru ca din el : a) sa inceapa sa iasa aer, b) sa iasa f = 25 % din masa de aer. c) Cu Ce forfa va apasa paharul pe plan daca acum racim paharul pana la temperatura initiala ? Rezolvare. a) Presiunea aerului incalzit din pahar trebuie sa echilibreze presiunea atmosferica plus presiunea datorita greutatii paharului p = H + mg/S, deci, transformarea fiind izocora : 56(H+ mg/S):H=7;:T > T, = TH + mg/S) : H= 306 K = 33°C.(1) b) Aerul poate sa iasa din pahar numai daca presiunea sa p = H+mg/S, deci pentru cele doua stari : H-Sh=(M/p)RT, (H+ mg/S)-Sh=(1-f)\(M/p)RTo, Tp =([T/(1 =f) (H+ mg/S)/H= T,/(1 -f) = 408 K = 135°C. (2) c) Forta cu care paharul apasa pe planul orizontal este egala cu greutatea sa mg plus forta de apasare asupra fundului paharu- lui datorita diferentei de presiune din exterior (atmosferica) si inte- tior (H = p)S. Scriem ecuatia transformarii izocore respective : pxH+mg/S)=T:Tg=(1-f)H:(H+mg/S) > p=(1-f)H(3) N=mg+(H-p)S=mg+fHS=26,5N. (4) 1.4.14. Un balon de greutate G = 580 N este umplut cu o masa de heliu la aceeasi presiune si temperatura ca si aerul ambiant. Aflati forta ascensionala. Rezolvare. Forta ascensionala este diferenta dintre forta arhi- medica cu care balonul este impins de jos in sus si greutatea balo- nului (cu continutul sau). Forta arhimedica este egala cu greutatea volumului de fluid dezlocuit. Prin urmare, F=[pV/(RT) Beer 9-Mg- G. (1) Dar pentru masa de heliu avem ecuatia de stare: PV= (M/ Uye)RT > Maer dex. = [PV/(RT)] Baer =" Haer/ He » (2) F=MQ(baer/HHe ~ 1)" G=400N. (3) 1.4.15. Un vas cilindric orizontal, de lungime ¢ = 85cm, este impartit in doua parti printr-un piston care se poate misca etans fara frecari. intr-o parte se introduce o masa de oxigen, iar in cealaltd parte o masa egala de hidrogen la aceeasi tem- peratura. Ce lungime din cilindru va ocupa oxigenul ? Rezolvare. Pistonul fiind in echilibru mecanic, de o parte si de alta presiunea este aceeasi. Scriem ecuatia de stare pentru cele doua gaze : pSx =(mM/y,)RT, PS(é = x) = (M/p)RT , (1) de unde, prin impartire membru la membru, rezulta : X= 0+ py (Wy + Hy) =5,0 cm. (2) 1.4.16. Un cilindru orizontal inchis este impartit in doud jumatati printr-un piston care se poate misca etang fara freca- ri. in cele doua jumatati se afla mase egale de azot, respectiv oxigen. Cu cat la sutd se schimba volumul fiecarui gaz dupa ce pistonul se elibereaza $i se stabileste echilibrul final (la aceeasi temperatura ? 57Rezolvare. Notam volumul fiecarei jumatati cu V si scriem ecuatia de stare pentru fiecare gaz in starea finala de echilibru, cand presiunea de o parte si de alta a pistonului va fi aceeasi : P(V+AV)=(mM/py)RT, pp" (V-AV) = (m/p,)RT, (1) de unde , prin impartire membru la membru, rezulta: AV/V= (Up = Hy)! (He + Hy) = 3,3 % - (2) 1.4.17. In cele doud jumatafi ale unui cilindru orizontal, fiecare de lungime £ = 10,0 cm , separate printr-un piston care se poate misca etans fara frecari, se afla mase egale din ace- lasi gaz la aceeasi temperatura a mediului ambiant. intr-una din jumatafi se introduce suplimentar o mas4 m, din acelasi gaz de k =8,0 ori mai mare decat masa inifialé m din acel compartiment. Aflati cu cat se deplaseaza pistonul. Fig.1.4.17 Rezolvare. Scriem ecuatia de stare pentru gazele din cele doua compartimente, in starea finala. Din conditia de echilibru mecanic a pistonului presiunea trebuie sa fie aceeasi : p'(€+x)S=[(m+m)/uJRT, p'(£-x)S=(m/p)RT, (1) de unde prin impartire membru la membru, obtinem : x=f-my:(2m+m,)=f-k: (2+k)=8,0 cm. (2) 1.4.18. Un cilindru orizontal inchis, de volum V = 3,00 L, este impartit in doud compartimente printr-un piston termo- izolant, mobil, etans, fara frecari, aflat in echilibru mecanic. Intr-un compartiment se afld v, = 2,00 mol de gaz la tempera- tura t, = 27°C , iar in celalalt vz = 3,00 mol din alt gaz la tp = = 127°C . Aflati volumele V, .. La ce temperaturi pistonul va fi Ja mijlocul cilindrului 2? Rezolvare. Presiunea de o parte si de alta a pistonului este aceeasi, fiindca pistonul este in echilibru mecanic. Scriem ecuafia de stare pentru cele doua gaze : PV, =vyRT,, PVg=VoRTz > Vy/ Vo = v4Ty/(voTo) . (1) dar V=V, + Vo, astfel incat rezulta : 58Vy = V -v4Ty 3 (v47y + voTo) = 1,00L, Vp = V + vpTp: (v4Ty + VoTo) = 2,00 L . (2) Daca pistonul se afla la mijloc : V, 5 = V/2 si ecuatiile de stare sunt acum : P'V/2=v4RTy', p'V/2=voRT2" > Ty'/Tp'= v2/vy = 3/2. (3) Temperaturile cerute trebuie sa fie in raportul 3 /2. Pentru a le de- termina separat mai trebuie o conditie. De exemplu, daca cerem in plus ca presiunea sa ramana neschimbata p'=p, atunci avem transformarile izobare : (V/2):V,=T,7T,, (V/2) : Vp = To'/ To, (4) de unde rezulta, tinand seama de (2), Ty" =Ty° (v4 Ty + voTo) /(2 vy) = 450K, To! =Tp* (v4 Ty + VoT 2) /(2 vo) = 300 K, (5) 1.4.19. Un vas cilindric orizontal este impartit cu ajutorul unui piston termoconductor, mobil etans, fara frecari, in doua compartimente cu raportul volumelor V/V = 3/2. Tempera- turile initiale ale gazului t, = 27°C , tz = 127°C , pistonul fiind in echilibru mecanic. Care va fi raportul volumelor dupa sta- bilirea echilibrului termic ? Rezolvare. Pistonul fiind in echilibru mecanic, presiunea de o parte si de alta este aceeasi. Scriem ecuatia de stare pentru gazele din cele doud compartimente : PV, = v4RTy,PV2=VoRT. > vy/Vo=V4T2/(VoTy); (1) p'V,;'=vyRT, p'V2'=voRT, (2) de unde rezulta: V,"/ Va" = vy/vg = Vi T2/(VoTy) = 2,00 . (3) 1.4.20. Dintr-un balon de volum V = 200 L continand gaz Ja temperatura T, = 273K $i presiunea p, = 2,0 MPa, s-a con- sumat o cantitate de gaz, care in conditiile normale are volu- mul \V/, = 1,00 Nm (“normal-metru cub”). Masurand acum presiunea din balon s-a gasit p, = 1,4 MPa. La ce temperatura S-a masurat aceasta presiune ? Se cunoaste volumul molar al gazelorin CN gi constanta gazelor R. Rezolvare. In starea initialaé avem ecuatia de stare : PyV=VyRT,. (1) $tiind volumul pe care il ocupa gazul consumat in conditii_ normale (CN) Vy = 1,00 Nm? (Nm3 - normal-metru cub, adic& metru cub de 59gaz in conditii normale de presiune si temperatura) si stiind volu- mul molar al gazelor in CN (V,,.), putem afla numarul de moli de gaz consumat v cons, = Vo/ Vo - Acum putem scrie ecuatia de stare pentru gazul ramas in balon: PaV = (vq = Vo/ Vy)RTo « (2) Introducand aici p, din (1) gasim temperatura ceruta : To = PoV: { [PyV/(RT}) = Vo/ Vyol R } = 254,8 K . (3) 1.4.21. intr-un cilindru, sub un piston de arie S = 2,0 dm? (care se poate misca etans fara frecari), se afl4o masa m= 7,0 g azot. Marind temperatura gazului cu AT = 100K, pistonul urcé cu h= 10cm, presiunea atmosferica fiind normala. Aflati masa pistonului . Rezolvare. Presiunea gazului echilibreaza presiunea atmosfe- rica H plus presiunea exercitata de piston, datorité greutatii sale, Mg/S . Scriem ecuatia de stare pentru cele doua stari : (H + Mg/S)V=(m/)RT, (H + Mg/S)(V + Sh) = (m/p)R(T + 47). (1) Scadem ecuatiile membru cu membru : (H+ Mg/S)Sh = (m/p)RAT, (2) M=m-RAT/( hg) - SH/g = 5,0 kg. (3) 1.4.22. intr-un cilindru vertical inchis, de inadltime h =60 cm, se afla la mijloc in echilibru un piston mobil de masa m = = 20 kg . In partea inferioara se afla m, = 80 mg Ho, jar in par-tea superioara O, , temperatura ambelor gaze fiind T = 300K. Aflati masa oxigenului. Fig.1.4.22 Rezolvare. Presiunea hidrogenului de sub piston echilibreaza presiunea oxigenului de deasupra plus presiunea pistonului datorita greutatii sale (mg /S). Scriem ecuatia de stare pentru cele doua gaze: Po* Sh/2=(Mo/p_)RT, (Po +mg/S)-Sh/2=(m,/y4)RT. (1) 60Introducem pz din prima ecuatie in a doua si gasim masa ceruta : Mz = My ° We/ My = Mgh py /(2RT) = 0,50 g. (2) 1.4.23. Un incdalzitor pentru apa consuma metan la presiu- nea p=120kPa gi temperatura t= 17°C cu randamentul 1 = = 60 % . Ce debit volumic de metan este necesar pentru a asi- gura un debit M* = 130 kg/h de apa incdlzita cu AT = 80K ? Rezolvare. Caldura necesara incaizirii apei, per unitatea de timp este M*cAT. Pe de alta parte, daca q este puterea calorificé a metanului, atunci caldura degajata per unitatea de timp, prin arde- rea metanului este m*q, unde m* este debitul de metan. Tinand seama de randamentul incalzitorului, avem conditia : M*cAT = 9 m*q. (1) Dar debitului masic de metan m* ji corespunde debitul volumic D : pD=(m*/p)RT > D=(m*/p)RT/p, (2) D=M*cAT- RT/(n Qup)=1,7 m3n. (3) Putem exprima debitul in normal-metri cubi (Nm°) : PD/T=pDo/Ty > Dy=D-pTg/(PoT)=1,9Nm%h. (4) 1.4.24. Un balon de volum V = 1,00 m3, avand masa in- velisului m = 0,38 kg , este umplut cu He la temperatura t= = 27°C gi presiunea p = 124,6 kPa. Aflati indltimea la care ba- Jonul va fiin suspensie, considerand ca presiunea $i tempe- ratura atmosfericaé scad aproximativ liniar cu indltimea cu gradientul p* = 13,33 Pa/m , respectiv t* = 0,50 K/ (100 m). La sol presiunea este normala $i temperatura t = 27°C. Rezolvare. Conditia de plutire da egalitatea dintre greutatea balo- nului impreuna cu continutul sau si greutatea aerului dezlocuit, si anume: mg + [H4ePV/(RT)] 9 = Maer dezi. 9 —> Maer dezi. = 9,58 kg. (1) La inaltimea h presiunea si temperatura aerului sunt Py=H-pt-h, t,=t-t-h, (2) astfel incat masa de aer dezlocuita este, pe de alta parte, Maer dezi. = Haer PrV / (RTh) = Haer(H = p* h)V: [R(T - f* hy] . (3) Tinand seama de (1) obtinem h= (HV RT Magy dezi/ Baer)? (P* = RO Maer dezi/ Maer) = 5,3 km. (4) 1.4.25. O fiold de volum V = 3,0 cm? contine m= 5,0 g ra- diu. Radiul Ra-226 emite particule a (nuclee de heliu) cu pe- rioada de injumatafire T4/. = 1620 ani. Cu cat creste presiunea din fiol4 dupa t = 1,0 ani, temperatura fiind t° = 27°C 7 61Rezolvare. Prin definitie 1g Ra are activitatea : A= 1 Ci (curie) = 3,70 - 10'° dezint./s = = 3,70 - 101° Bq (becquerel in Sl) . (1) Atunci_ in timpul tin fiola vor aparea N = A - t atomi de heliu si presiunea va creste cu : Ap = (N/V) kT= (AtV)(RT/ Na) = 8,0 kPa . (2) Se poate judeca gi detaliat. Legea dezintegrarii radioactive este cunoscuta : : N= Noe", unde 2 = (In 2)/T4/. - constanta radioactiva. (3) Activitatea unei surse reprezinta numarul de nuclee care se dezintegreaza pe unitatea de timp : A=-dN/dt=AN,e“=AN. (4) In cazul nostru t=1an « Ty/2 = 1620 ani, de aceea A=1N eH A No (8) sau altfel e~ 1-at, dacd At«< 1, N=N,(1-21),(6) No-N = Nodt = At, No=(m/n) Na, (7) deci presiunea suplimentara : Ap = [(No = N)/ VI KT (No 2 t/V) (RT/ Na) = = (m/y) [(In 2)/Tyj2] tRT/V = 8,0 kPa. (8) 1.4.26. Un balon contine aer la presiunea atmosferica H . Prin evacuarea unei parti din aer presiunea scade la p . Apoi se introduce in balon hidrogen pana cand presiunea ameste- cului devine din nou H. Se evacueaza din nou o parte din amestec scazand presiunea la p $i apoi se introduce tot hidro- gen pentru a restabili presiunea H . Aflafi raportul my,,/Mag, al amestecului in acest moment. Rezolvare. Dupé prima evacuare raman in balon: Vaer = PV/(RT) la care se adauga vy=(H=p)V/(RT). (1) Dupa a doua evacuare numarul de moli se reduce in raportul p /H si deci raéman in balon vae,P/H si vy,p/H moli, la care se adauga v' H.= (H = p) V/(RT) , deci amestecul final contine : aer: Vag = [OV/(RT)P/H, (2) hidrogen :v "y,= [(H =p) V/(RT)] p/H + (H= p) V/(RT). (3) 62Raportul cerut este deci mf Maer =v" H, # Hf (Vaer # aer) = (H H/H aer) * (H® = p?)/p?. (4) 1.4.27. Un balon a fost cantarit vidat, obtinandu-se masa m, = 1,000 kg , apoi umplut cu oxigen Ia presiunea atmosferica normala, obfinandu-se mz = 1,016 kg, apoi umplut cu un gaz necunoscut Ja presiunea p= 202,6 kPa, obfinandu-se mg, = = 1,044 kg. Aflati masa molard a gazului necunoscut . Rezolvare. Pentru cele trei cantariri (in aer) avem respectiv (my - masa balonului , Fa - forta arhimedica): My = My~Fa/gs Mz = Mp + HoPoV/ (RT) = Fa/g = = M+ UoPyV/(RT), (1) Mg = My + BPV/(RT) = Fa/g =m, + ppV/(RT). (2) Din aceste ecuatii rezulta (mg = M1) = (Mz = M4) = HP (HoPo) > B= Ho(Py /P) (Mg = M4) : (My = M,) = 0,044 kg/mol (3) (probabil CO,) . 1.4.28. Un gaz se transforma dupa legea V=Bp, B= = const. in ce raport se schimba presiunea daca temperatura se schimba in raportul T,/T, = 2,25 ? Reprezentafi procesul in diagramele p-V,V-T $i Fig.1.4.28 Rezolvare. Pentru cele doua stari avem ecuatia de stare : VRT, = pyV, = Bpy2, VRT2 = PoVp = Bpp?. (1) Prin impartirea ecuatiilor membru la membru, obtinem Po/ Py =yT2/Ty = 15. Pentru grafic avem VRT = pV= V2/B - parabola, (3) vRT=pV=Bp2 - parabola. (4) 631.4.29. Volumul unei mase de gaz ideal variaza cu tempe- ratura dupa legea V=BT", B=const, n>0. Cum variaza presiunea cu temperatura ? Dar presiunea cu volumul ? Trasati graficele respective. Fig.1.4.29 Rezolvare. vRT=pV=pBT" - p=(vR/B)-T"", — (1) deci presiunea creste cu temperatura daca 01. pV =vRT =vR- V0/Bn_, p= (vR/BUN)- yn" (2) cu variatie asemanatoare celei precedente. 1.4.30. Se incdlzeste sau se rdceste un gaz ideal, daca el se destinde dupa legea p=B/V", B=const, n>0? Reprezentafi procesul in diagramele p-V ,V-T si p-T. Vv p ol Fig.1.4.30 Rezolvare. T = pV/(vR) =[B/(vR)]-V"" , (1) deci pentru 0 1 se raceste. Pentru variabilele p - Tavem p*(B/p)!9 = vRT > p=(vR/BUMIMrN), pAKrt) | (2)1.4.31. O cantitate v = 0,10 mol de gaz ideal suferad o transformare dupa legea pV = A=2,0-108Pa-L'¥2. Cand gazul atinge temperatura T, el sufera in continuare o trans- formare dupa legea pV? = B = 16-105 Pa-L?. Aflafi tempe- ratura T,. Rezolvare. In starea cu temperatura T, avem simultan : vRT,=pV=AW , vRT,=pV=B/V, (1) de unde rezulta imediat AW =B/V + V=(B/A)%, T, = B/(vRV) = = [B/(vR)\(A/B)?8 = = A’B = 482 K = 209°C . (2) vi 1.4.32. Se numesc politrope transformdrile descrise de ecuatia pV‘ = const, unde k este un numar real numit indice Sau exponent politropic. Cazuri particulare: izobara k = 0, izo- terma k = 1, adiabata k = y= Cy Cy= c,/ cy, izocora k- +0. a) Reprezentati familia de politrope pentru cateva valori k caracteristice. b) Gasiti ecuatia politropelor in celelalte pere- chi de coordonate V-T, p-T. c) Pentru un ciclu (parcurs de o masa de gaz ideal), format din doud perechi de politrope : pVK = ayo $i pVi= by 9, aratafi cd ViV3= V2V4, P1P3 = PaPg $i T1T3=ToTy. Fig.1.4.32 Rezolvare. a) V. figura pentru cateva valori particulare k . b) const = pVk = pV- Vet = vRT: Vet -» Tvl = const. (1) 65const = pVk = pV-(vRT/p)k — p'-k TK= const. (2) c) Pentru cele 4 puncte avem , respectiv : Dyk = ay, PyV= by > a4/bo= Vy KI, (3) PoVok = ay, PoVol= by —> ap/bo= Voki, (4) P3V3k= ay, PgVal= by > a/b,= Vad, (5) PaVgk = ay, PaVgi= by > a,/b = VAKI, (6) Inmultim membru cu membru ecuatiile (3), (5) intre ele si respectiv ecuatiile (4), (6) intre ele : 449 / (bybo) =(V4V3)/, apy / (Baby) =(VoV4)"i > VyV3 =VaV4. (7) Repetam rationamentul, folosind ecuatia politropelor sub forma pk v= const: PyVAV,/ (py Vj) = ay" / bot = py VM, 9'/ bo! = poli, ag'/ by" = pg, ay'/ by’ = py , a''/ (by'bp') = (PyPg)” Mi, ag'ay'/ (bp'b,") = (Pap4) P4P3 = PoP, - (8) Inmultind relatiile (7) si (8) intre ele, obtinem (V;P1)(VaP3) = (VaP2)(VaP4) > T173 = TeT,- (9) In particular, daca o pereche de politrope este formata din izocore, respectiv izobare , izoterme, atunci una din relatiile (7),(8),(9) devine banala, si anume : (7), respectiv (8), respectiv (9). 1.4.33. Printr-o conducta de sectiune variabila curge gaz in regim stationar. La intrare in conducta viteza gazului este v, = 2,9 m/s, aria sectiunii transversale S, = 0,102 m2, presiunea Pp; ==100 kPa $i temperatura T, = 290 K. La iesirea din conducta aria sectiunii S. = 0,100 m?, presiunea Po = 102 kPa gi temperatura T, = 300 K. Aflafi viteza v. . Rezolvare. In regim stationar de curgere este valabild legea continuitatii : debitul masic este acelagi de-a lungul conductei: P1SyVy = P2Sgvq sau [ wp, /(RT;)] Syvy =[MP2/(RT2)] Sovo, (1) V2 = V4" SyP1T2/( Sop2T)) = 3,0 mis . (2) 1.4.34. In dispozitivul din figuré avem volume egale de gaz ideal, aflat initial la aceeasi temperatura, dar in cilindrul 2 ma- sa este de r= 3,0 ori mai mare. Marim presiunea exterioara de k = 1,50 ori. Pentru a mentine volumele neschimbate in primul cilindru temperatura absoluta a fost marité de n, = 2,0 ori. De 66Cate ori nz a fost marité temperatura absoluta in al doilea cilindru ? Pistoanele sunt ideale. Fig.1.4.34 Rezolvare. Conditia de echilibru mecanic a pistoanelor cuplate, in cele doua stari : 2poS=pPySt+PoS, 2kpyS=p,'S+ py'S . (1) Ecuatia de stare pentru gazele din cei doi cilindri : PyV=(M/p)RT, poV=(rm/yp)RT > po=rpy, 3(2) Py V=(mM/pR- T= pyVeny > Py =n py, (3) Po'V=(rm/p)R> ngT=pyV-rng > py =rng Py, , (4) Conform ecuatiei (1) : k= (p4" + pa’) = (Py + Pa) = (Mypy + Fr Mgp4) : (Py + Py) = =(ny tring): (1+), (5) Ng = [k(r + 1) = ny] 2 r= 2,0. (6) 1.4.35. Intr-un cilindru vertical inchis, vidat, este suspen- dat de un resort un piston, care luneca etans fara frecari sia carui pozifie de echilibru este chiar pe fundul cilindrului. Sub piston se introduce o masa de aer la temperatura t, = 27°C , indltimea la care urca pistonul fiind h, = 10 cm. La ce indalfime hy va urca pistonul daca cantitatea de aer o marim de n=5,0 ori, iar temperatura o crestem panda la t, = 37°C ? Rezolvare. Scriem conditiile de echilibru mecanic a pisto- nului (greutatea pistonului este echilibrata de forta elastica data de deformatia initiala a resortului) : pyS= kh, , PoS=khy > py/po=hy/hy . (1) Scriem ecuafia de stare pentru gazul de sub piston : Py MyS= (M/W)RTy , Pa" heS = (n M/p)RTp, (2) Pohg/(pyhy)=n-T2/T, , dar po/py=hp/hy , (3) (ha /hy)2= 1+ Ty /T, > hy = hy nT2/T, = 22,7 em. (4) 67re Fig.1.4.35 Fig.1.4.36 1.4.36. Un cilindru cu piston contine gaz la temperatura T gi presiunea p egala cu presiunea atmosferica. Masa totala este M. Pistonul are sectiunea S gi poate luneca etans fara frecari, iar cilindrul are coeficientul de frecare ,: cu planul ori- zontal. Lungimea cilindrului ocupata de gaz este £. Pistonul este prins printr-un resort, de constanta k , initial nedeformat, de un perete. De cate ori trebuie marita temperatura T a gazu- lui pentru ca volumul sau sa creasca de n ori ? Rezolvare. Forta de frecare maxima este Mg cand apare lunecarea. a) Sa presupunem intai ca cilindrul nu /unecad. Atunci masa de gaz sufera transformarea generala : pSl/T=p'S:ne/T'> T'/T= n- p'/p. (1) Pe de alta parte, conditia de echilibru mecanic a pistonului este : p'S=pS+k(n£-l) > p'=ptkl(n-1)/8. (2) Din (1) si (2) rezulta T'/T=n-[1+(n=1)ke/(pS)]. (3) Pentru a nu luneca forta cu care este impins cilindrul trebuie sa fie mai mica decat forta de frecare staticd (de aderenta) maxima : K(n €-£)< Mg. (4) b) Daca conditia (4) nu este indeplinita, deci daca k(n ¢ + )> > p Mg, atunci cilindrul la inceput nu va |uneca gsi va incepe sa lunece la o lungime a coloanei de aer ¢, : HK &,- =n Mg. (6) In acest moment conditia de echilibru a pistonului este py S=pS+k( f,-0). (6) Din (5) , (6) rezulta (p, -p)S=pyMg. (7) Pana in momentul inceperii lunecarii transformarea este generala: 68PSL/T=p,S£,/T, > T,/T=p, ey / (pe) = = [(P+uMg/S):p]-[ (+ uMg/k): ¢]. (8) Din momentul lunecarii presiunea ramane constanté, fiindca la orice tendinta de crestere a presiunii (prin incalzire) cilindrul va luneca la stanga. Deci mai departe avem o transformare izobara : T'/T, = S-nl/(S0,)=n€: (+p Mg/k). (9) Raportul final al temperaturilor : T'/T=(T'/T,) + (14/1) =1- (p+ pMg/S): p. (10) 1.4.37. intr-un cilindru orizontal lunecd etans fara frecari n - 1 pistoane care impart cilindrulin n compartimente con- finand gaze respectiv cu masele m, , Mo, ..., masele molare Hy. H2.- $i temperaturile T, , Tz, ... Aflafi in ce rapoarte sunt volumele . Rezolvare. La echilibru presiunea peste tot trebuie sa fie aceeasi. Ecuatiile de stare pentru fiecare compartiment sunt PV, = (M,/p)RT, > Vy 2 Vos = (47/4) (MgTo/ py): 1.4.38. intr-un cilindru vertical inchis se afld doua pistoa- ne care se pot misca etans fara frecari. In fiecare comparti- ment se afld acelasi numar de moli de gaz ideal. La o anumita temperatura avem V, :V2:V3=5:3:1. Marind temperatura obfinem V,':V2':V3'=x:2:1. Aflati x $i de cate ori a cres- cut temperatura absoluta . Fig.1.4.38 Rezolvare. Conform ecuatiilor de stare : Pi = VRT/V, — Py:P2:P3 =(1/V4):(4/Va):(1/Vg) =(1/5):(1/3):(1/1); (1) Py" = Po! : Pg’ = (1 Vy") : (1 Vo"): (A Vat) = (4.x) : (4/2) 2 (11). (2) Observam acum ca diferenta de presiune de o parte si de alta a unui piston trebuie sa fie egala cu presiunea exercitata de piston datorita greutatii sale, deci putem scrie: 69Pg ~ P3/3 = p3'=p3'/2 > p3'=4p3/3, (3) Pg/3~Py/5 = pai /2 = pat /X= (1/2 = 1/x) 4p3/3 > 1/3*1/5=(1/2=1/x)4/3 + x=5/2. (4) In sfArgit ecuatiile de stare ne dau : P3°V/9=vRT, pz’ V/(x+3)=vRT , (5) T/T = [3/(x + 3)] - p3'/ Pg = [9/(x + 3)]-4/3= 24/11. (6) 1.4.39. in montajul din figura lungimea cilindrului L = 80 cm , iar pistonul se misca etans fara frecari. La temperatura T, =300K, x;=40cm, iarla T,=500K, x,=50cm. Care este lungimea £, aresortului nedeformat ? Ce valoare are x la temperatura heliului lichid ? Fig.1.4.39 Rezolvare. Presiunea la care se gaseste gazul este data de forta elastica a resortului comprimat : pakleg-(L-x]:S. (1) Scriem ecuatia de stare pentru cele doua stari : [k (€9= L+ Xq)/S] Sx, =VvRT,, — [k (€o" L+ Xp) /S] - SxX_ = VRTp, (2) Prin impartirea ecuatiilor membru la membru, obtinem (0g ~ L+ X4) 2 (0g = L+ Xp) = (Ty / To) (Xo/X4) > > b= [(L = X4)xy Te = (L = Xp)XQT4] : (XqTa = XgTy) = 70 cm. (3) La temperatura heliului lichid azotul ingheata si ocupa un vo- lum neglijabil, iar vaporii sai saturanti au o presiune neglijabila, de aceea, practic, resortul va ramane nedeformat : x=L-0,=100em. (4) 1.4.40. Un balon de volum V = 100 L éste umplut cu un gaz la presiunea p = 110,5 kPa $i temperatura t, = 27°C . In- calzind balonul pana lat, = 127°C masa saa scazutcu m= = 27,3 g din cauza cd a iesit gaz afara printr-o supapa. Aflati densitatea gazului in conditii normale. Rezolvare. Scriem ecuatia de stare pentru cele doua situatii : 70pV=(m,/p)RT,, PV=[(m,-m)/pIRT2 qd) =[mR/(pV)]- T,T2/(T2* 73) - (2) Dar densitatea este data de formula cunoscuta : Po =H Bo/(RTo) = [Po/(RTo) [MR / (PV) - Ty Tp / (To = Ty) = = (M/V) (Po/P)* TyTo/[T. (Ta = T) = 1,1 kg/m . (3) 1.4.41. Un balon de volum V = 1,00 L este vidat la tem- peratura ambianta constanta, astfel incat presiunea gazului scade cu Ap= 78 kPa, iar masa balonului cu gaz scade cu Am = 1,00 g. Aflati densitatea gazului la presiunea normala si la temperatura ambianta . Rezolvare. Scriem ecuatia de stare pentru cele doua situatii : pV=(m/ RT, (p-Ap)V=[(m-Am)/p]RT > qa) Ap: V=(Am/p)RT, p/(RT) = AmAV - Ap). (2) Dar densitatea este data de formula cunoscuta : P=HP,/(RT) = (Am/V)- py/Ap = 1,3 kg/m. (3) 1.4.42. O cantitate de pluta si o cantitate de plumb canta- resc in aer la fel : G = 1000 N.. Care este diferenta de masa dintre pluta si plumb, daca temperatura aerului este t= 27°C si presiunea p = 100 kPa ? Rezolvare. Greutatea (aparenta a) unui corp cantarit in aer (tinand seama de forta arhimedica): G=mg-Fa= mm. Paer/ Pcorp) , (1) m=(G/g)[1:(1* Pacr/ Pcorp)] (G/9) (1 + Paer/ Peo) (2) deoarece Pao, « np . Diferenta de masa va fi in cazul nostru : Am * (G/Q) Pager (1/ Py = 1/ Po) = (G/Q) Pacer (P2* P1)? (P14 P2)- (3) Densitatea aerului se poate calcula in doua moduri : Paer = HaerP/(RT) = 1,17 kg/m (4) sau cu formula Paer = Po*PTo/(PoT), unde py = 1,293 kg/m . (5) Prin urmare, = (G/Q) Paer (Po ~ P1) : ( Pi Po) = 0,53 kg « (6) 1.4.43. Un corp este cantarit cu un dinamometru in aer la presiunea H = 100 kPa $i temperatura t = 27°C . Cand tempe- ratura aerului a crescut cu A,T = 10K, greutatea (aparenta a) corpului a crescut cu AG = 10 mN. Cu cat se schimba greuta- 71tea corpului daca temperatura creste cu AjT = 15 K, iar presi- unea creste cu AH = 5,0 kPa ? Rezolvare. Greutatea (aparenta a) unui corp cAntarit in aer este (neglijam variatia densitatii corpului): G=MQ>= Paer* Veorp “9 md AG = = Voorp 9 APaer- (1) Dar densitatea gazelor este data de formula cunoscuta : p=pp/(RT). (2) Atunci pentru cele doua cantariri avem : AVG =*Veop 9{ HH: [R(T + A,T) - nH: (RT) }= = Veorp G(HH/R)-AVT: [MT + AyT)]; (3) eG = Veo 9 (H/R) [H/T - (H+ AH): (T+ AT) = = Voor 9(H/R) (HAgT = TAH): [T(T + AT); (4) AgG = A,G - [(T +A, 7) : (T +AgT)] : (H AgT = TAH) : (HA,T) =0. (5) 1.4.44. Un corp se afla in aer in conditii normale. Scazand presiunea la p, = 100 kPa $i marind temperatura aerului lat, = = 60°C , greutatea aparenta a corpului creste cu AG, = 20 MN . Cu cat se schimba greutatea corpului daca marim temperatura la tp = 50°C gi presiunea la pz = 800 torr ? Rezolvare. Greutatea aparenta in cele 3 cazuri se scrie : Gy=mg= poVg, Gy = Mg = pyV9= Mg = Po [PyTo/ (PoT4)] VO» Gp = mg = poVg = Mg = Po [P2To/ (PoTa)l Vas (1) De aici rezulta cresterile de greutate : AG, = poVg [1 = PyTo/(PoTy)], AGo = poVQ [1 = PoTo/ (PoTo)] = = AG, [1 = PaTo/(PoTa)) = [1 = Py To /(PoT4)] = 60 MN . (2) 1.4.45. Un balon de volum V = 7,8 m? este prins de un fir. Cu cat se schimba tensiunea din fir daca temperatura aerului coboara de la t, = 27°C lat, = + 13°C $i presiunea atmosferica scade de la H, = 100 kPa Ja Hp = 98 kPa ? Rezolvare. Tensiunea din fir ttebuie sa echilibreze forta ascensionala : F = pVg-mg, AF = Vg Ap = Vg [ pH /(RT2) = pH, /(RT,)] = = Vg+(w/R) (Hp/ Tp = Hy/T;) = 11,6 N. 1.4.46. intr-un tub barometric a intrat putin aer la tempe- raturat = 17°C $i presiunea atmosferica H = 101,6 kPa . Lungi- 72mea coloanei de mercur fiind h = 50 cm. Care este densitatea aerului din camera barometrica ? Rezolvare. Presiunea atmosferica H echilibreaza presiunea aerului p din camera barometrica plus presiunea hidrostatica a coloanei de mercur pgh : H=p+pgh + p=H-=pgh. (1) Aplicam formula cunoscuta a densitatii gazelor: Paer = HP/(RT) = p (H = pgh) /(RT) = 0,42 kg/m3 . (2) 1.4.47. in camera barometrica a fost introdusé o cantitate de gaz, astfel incat lungimea coloanei de mercur a devenit h = = 60 cm. Introducand inca o cantitate egala de gaz, coloana de mercur a coborit cu Ah = 15 cm. Aflati presiunea atmosferica. Rezolvare. Presiunea atmosferica H echilibreaza presiunea hidrostaticé a coloanei de mercur, pgh , plus presiunea gazului din camera barometrica: H=pgh+p. Scriem ecuatia de stare pentru gaz in cele doua cazuri: (H=pgh)-€S=vRT, [H-=pg(h-Ah)]-(£ + Ah)S = 2vRT. (1) Impartim ecuatia a doua la prima : {[H- pg(h = Ah)] : (H = pgh)}- (2+ Ah): £=2 — H=pg(h + Ah) = 100 kPa. (2) * * 1.4.48. Calculati masa de aer de volum V = 86 L , cuprinsa intre geamurile unei ferestre. Presupunem ca temperatura va- riaza liniar de la t, = - 23°C (afara) pand la t, = 27°C in camera, iar presiunea este normala. La ce distanté de geamul exterior un plan paralel separa mase egale de aer de o parte si de alta? Rezolvare. T= T, + ax , dar pentru x = b avem T = Ty, deci Tp = T, + a-b, de unde constanta a: a=(Tp-7T,):b. (1) Sa consideram un strat infinit de subfire, de grosime dx, aflat la distanta x de afara. Atunci masa de aer elementara cuprinsa in acest volum elementar : dm = pdV = [pp /(RT)] Sdx = { pe /[R(T, + ax)] } Sdx . (2) Prin integrare nedefinita : Sd. S m(x)= dm = Saeox)” * olintts+ax) +c} (3) R(T; +ax) unde constanta de integrare se determina din conditia la margine: pentru x= 0, avem m(0)=0; O=In7,+C, C=-In T, =In(1/74), deci 73(4) pV T, -T, xX = In 1+ — R(T2-Ty) T% © Se poate ont si definit (limitele de integrare se corespund): x) = [*dm(x) = fees ppSdx bps: x adx 0 R(T, +ax) +ax) Ra OTj+ax upS 7T,+ax ppV T, -T, X =— In—— = ———{ In 14+ Ra T, R(T, -T) T% b Masa totala se obtine imediat punand x = b: m={ppV: [R(Tp - T;)} In(T2/T,) = 106g. (5) Calculul cu temperatura medie (aritmetica) da in cazul nostru, practic, acelasi rezultat: m=2 ppV: [R(Tp - T,)] = 105g. (6) Distanta ceruta se obtine din conditia: m(5)=m/2 sau { ppV: [R(T2- Ty) din (1 +[(T2° T,)/T4]-8/b} = = (1/2) { ppV: [R(T2 = Ty) } In (T2/7)), de unde Wi =——=— = 0,477 b. (7) ae ec D Fig.1.4.48 Fig.1.4.49 74* + 1.4.49. Un cilindru vertical de lungime @ = 100 cm , avand un mic orificiu de comunicare cu atmosfera, confine la tempe- ratura T, 0 masa m, =10,0 g de aer. Datorita unui radiator elec- tric cilindrul se incalzeste astfel incat temperatura lui creste liniar de fa T, fa baza cilindrului pana la T'=fT,, f=2,00, la varf. Aflati masa de aer din cilindru $i inaltimea la care se afla CM (centrul de mas&) al acestei mase de aer. La ce inaltime un plan orizontal separa mase egale de aer de o parte si de alta ? Rezolvare. T = T, + ay , unde constanta a se determina din conditia ca pentru y=¢ sAéavem T'=fT,: =fT,=T,+al, deunde a=(T'-T,)/€=(f -1)T,/@. = (1) Masa initiala : My = HPV/(RTo) = H pS /(RT.) - (2) Sa consideram un strat orizontal infinit de subtire de grosime dy aflat la inaltimea y . Masa sa: dm = pdV =[ yp /(RT)|Sdy = { up S/[R(T, + ay)] }dy (3) Prin integrare definita (limitele de integrare se corespund): y a ups ady m(y)= amy) = [7 Arca) ne ica Torey) Ra “° To +ay =[ppS/(Ra)] In [(T. + Rivas ° ={ ppSt/[R(T*- T,)} In {4 + [(T' = T)/ To] -y/ 2} = = [mo/ (T'7T = 1) in{t + [(T" = To) / To] ye} = = [m,/ (f= 1) Inft + (f = 1) -y/é]. (4) Se poate integra si nedefinit : ppSdy ups dm=m| R(T +ay) in To t+ay}+C Jam = ty) = Fy a To +ev)+0} unde constanta de integrare se determina din conditia la margine: pentru y = 0 avem m(0) = 0, deci0 =InT,+C, C=-In T,, etc. Masa totala se obtine punand y = ¢: m=([m,/(f -1))Inf=6,93g. (5) Coordonata CM este prin definitie : 1 Ye = J ydm= J ypSdy = = (ees yay = ert ey 9 RT”. 0 Ty+ ay Integrala se calculeaza astfel : 75ayt+ Ty - Ty). fé (ay+ Ty To)oy _ J fay-7, of KS Ty + ay ae ay = 0+ (T,/a) In [(Ty + al)/To] = @ -[0/(f- 1) Inf. Rezulta atunci : Yorn = €* {My /[m(F = 1)]} [1 = (Inf): (fF = 1) = se [1/inf -1/(f -1))= 440m. (6) Indltimea h la care un plan orizontal imparte cilindrul in doua jumatati cu mase egale de aer se obtine din conditia: m(h) = m/2 sau [m,/(f+1)JIn[1 + (f-1)-A/=m,/2, de unde n=[es(f - 1) (e*/? -1)=0,65m. (7) 761.5. Amestecuri de gaze 1.5.1. Densitatea unui amestec de He $iNo /a tempera- tura t= 27°C gi presiunea p= 100 kPa este p= 1,00 kg/m?. Aflati : a) Concentratia atomilor de He $i a moleculelor de No. b) Presiunile partiale $i fractiunile molare. Rezolvare. a) Fie ™, >= 14.2/N, masele moleculelor res- pective. Atunci masa unitatii de volum = densitatea se exprima cu ajutorul concentratiilor astfel : P= NM, + NgMg = (Ny Hy + M2 Ho) / Na - (1) Pe de alta parte, presiunea se exprima cu ajutorul concentratiilor : P=N4kT + ngkT = (ny + 2) RT/ Ny. (2) Din aceste doua ecuatii rezulta : y= 11 /( Hy = H4)] [ap /(RT) = p] Na = 3,0- 1024 m®, Mg =[1/( He = Hy) [p= HYP /(RT] Na = 1,0 - 1024 ms. (3) b) Presiunile partiale sunt : P42 = 4,0 kT dar p=(n,+19)kT, (4) Py = p-ny/ (ny + Mg) = 75 kPa, Po =P Nng/(Ny +Mo)=25 kPa. (5) $tiind cé numarul de molecule N= vN, , N= nV, fractiunile molare sunt: Xq = V4 / (v4 + V2) = Ny / (Ny + No) = 14 /(y + M9) = 0,75, Xp = Vo/ (v4 + Vg) = No/( Ny + Ng) = Ng / (ny + M2) = 0,25, (6) 1.5.2. Densitatile a doud gaze la o anumitd temperatura $i presiune sunt respectiv p, = 1,20 kg/m3 , p= 0,80 kg/m. Se amesteca mase egale din cele doua gaze. Care va fi densitatea amestecului la aceeagi temperatura $i presiune ? Rezolvare. Densitatile date se scriu : Py = Hy /(RT) , P2= Hep /(RT) . (1) Pe de alta parte, ecuatia de stare pentru amestec este PV=(mM/py + M/p_)RT > m=[pV/(RT)] (17 by +17 pQ)). (2) Dar densitatea amestgcului este p=2m/V=2p/(RNI[(1/ ny + 1/ po) = =2:{RT/(wyp) + RT/(u2p)] = 77=2:(1/py +1/po) = 2 py po/( py + P2) = 0,96 kg/m . (3) 1.5.3. Densitatea aerului in conditii normale este p,. = 1,293 kg/m’, Considerand aerul format numai din Oz $i No (celelalte gaze sunt in cantitafi neglijabile), aflati compozitia masica $i volumica (fractiunile molare) a aerului. Rezolvare. Fie fractiunile masice 9; 5= mM, 2/m_, atunci putem scrie pentru presiunea aerului : P= (M,/pyt+ My/ py) RT/V= (gym /uy* QoM/ wp) RT/V= = (94 /Hy+ 9o/ be) RT, (1) dar 9; +92 = 1, atunci rezulta : 91 = (oy! (4 * Hed] [1 = Hep pRT)] = 26 % , (2) Go = [He /( Hy * Ha)] [HP /( PRT) = 1]= 74 % , (3) Fractiunile volumice coincid la gaze cu fractiunile molare : REVIVE /V,) (V/V,) = yiZv = vj/ Ziv X; « (4) Pe de alta parte, X= v/v = (my) : (M/ pg) = (9) 1) + (ZO_/ Hy) - (8) In cazul problemei : X= (94/4) (94 byt Go / be) = Fy = 23,5 %, Xp = (9o/ He) 2 (91 / H+ Go/ He) = lp = 76,5 %.~ (6) 1.5.4. Doud baloane identice contin la temperatura T = 300 K, respectiv O, la presiunea p, = 70 kPa si He lap, = 250 kPa Se pompeaza tot heliul din al doilea balon in primul. Ce densitate va avea amestecul din primul balon (la aceeagi temperatura) 7? Rezolvare. Scriem ecuatia de stare pentru fiecare balon in starea initial : PyV=(M/py)RT, — PgV = (Mg/p9)RT. (1) Atunci densitatea amestecului va fi p= (My + Mg)/V= WyPy/ (RT) + HoPo/ (RT) = = [1 ART] (4404 + HaPa) = 1,30 kgim’ . (2) 1.5.5. Doud vase diferite contin cate o masa egala din ace- lagi gaz la presiunea p, = 40 kPa, respectiv pz = 60 kPa. Ce presiune se va stabili in vase daca le unim printr-un mic tub ? Temperatura este constanta. Dar in cazul general cand sunt n vase diferite care contin cate o masa egala din acelasi gaz la presiunile p, ? 78Rezolvare. In starea finala presiunea in toate vasele va fi aceeasi p', atunci PY, =(M/p)RT > V,= MmRT/( pp), (1) p'EV=(nm/p)RT= p'E[mRT/( up), p'=0:E(1/p). (2) Pentru cele doua vase : p'=2:(1/p,+1/Po) = 2 py Po: (Py + Pz) = 48 kPa. (3) 1.5.6. Un numar n de vase de volume V, , i = 1, 2, ....n, con- tin gaze diferite la presiunile p, si la aceeasi temperatura. Ce presiune rezultanta se stabileste daca unim vasele intre ele ? Rezolvare. Numarul de particule sau numarul de moli intr-un gaz este determinat de parametrii p, V, T si nu depinde de natura lor: v=pV/(RT) , N=vNa=pV/(kT), (1) de aceea la amestecarea gazelor - daca nu se produc reactii chimi- Ce intre gaze care pot duce la schimbarea numarului de molecule - putem scrie conservarea numarului de particule sau numarului de moli (sau a raportului pV /T): Xy=v sau L[pV,/(RN)=p'[1/(RN) LV, p'= (pV)/ZV,. (2) 1.5.7. In n vase diferite se afla respectiv masele m, ,i= 1, 2, -», 1, de gaze diferite cu masele molare ,,, la presiunile p; $i Ja aceeasi temperatura. Ce presiune se stabileste in vase daca Je unim ? Rezolvare. p\Vj=viRT > Vj=v,RT/p,, i= 1,....n. (1) p'XV,=Lvy,RT, p':L(v;RT/p,)=X(v,RT), (2) PT=(Z vq) 2 [2(vj/ Hj )) = EC / oy] 2 (Zl (4, }- (3) 1.5.8. Un numar n de vase cu volumele V, , i = 1,...,n, con-fin gaze diferite la presiunile p, . Vasele sunt termostatate la temperaturile T; . Ce presiune finala de echilibru se stabileste in vase dacé le unim ? Rezolvare. Scriem conservarea numarului de moli: Xvy=v sau 2 [pV,/(RT)) = Zp'Vy,./(RT), (1) PP= [2 (BYTE (Y/ TD - (2) 1.5.9. In n vase de volume egale se afla gaze diferite la temperaturile T; , i= 1,....n, $i presiunile p;. Vasele sunt puse 79in legatura intre ele si incalzite pana la temperaturile T;' . Aflati presiunea finala la echilibru . Rezolvare. Scriem conservarea numéarului de moli : ELV / (RT) = Dp V/(RT EM > p= (E/T): (L1/ Te). (1) in particular, daca temperatura finala este unica T" : p'=(T'/n) X(p/T). (2) 1.5.10. Un numar de n vase de volume V;, i= 1,...,n, ca- re comunica intre ele, contin gaz la temperatura T $i presiunea p. Cat devine presiunea daca termostatadm vasele respectiv la temperaturile T; , i= 1,....n ? Rezolvare. Scriem conservarea numéarului de moli: ZIPV,/(RT] = Llp V4 / (RT) > P= (P/T) (ZV): LE (Va/ Tid 1.5.11. Un vas de volum V, = 3,0 L confinand gaz la tem- peratura t= 17°C $i presiunea normala, este legat printr-un tub scurt cu un alt vas de volum V,=7,0 L vidat. In tubul de legatura exista un ventil care permite trecerea gazului din va- sul 1 in vasul 2 daca presiunea din 1 depaseste presiunea din 2 cu Ap = 39,7 kPa. Affati presiunea din vasul 2 dacd ambele vase sunt incalzite pana la t'= 127°C. Rezolvare. Presiunile finale trebuie sa satisfaca conditia impusa de ventil: p,' = po" = Ap .Scriem conservarea numarului de moli : vyt+O=vy'+v_' sau PoWs /(RT) = (Pp" + Ap)V, /(RT ') + pa! Vo/(RT'), (1) Po! = [V1 /(V4 + Va)] (Po T'/T = Ap) = 30 kPa. (2) 1.5.12. intr-un vas de volum V = 8,31 L_s-a introdus inifial oxigen de masa m, = 3,29 , apoio masé mz = 4,4g deCO,. Aflafi presiunea finala dupaé comprimarea amestecului la volu- mul V/n,n= 3,0 $i incdlzirea amestecului pana la tempera- tura T = 300 K. Rezolvare. Scriem ecuatia de stare pentru amestec in starea finala : p's V/n=(my/ py +M2/py)RT, P'=(ART/V\(my/ uy + My / Wp)=180 kPa. 1.5.13. Un vas de volum V = 2,00 L este impartit in doud compartimente egale , A si.B, printr-o membrana semiperme- abila. In compartimentul A se introduc m, = 0,20 g Ho $i 80Mg = 0,70 g No, iar in celalalt compartiment se face vid. Incalzind sistemul pana la temperatura T = 500 K, membrana devine perme- abila pentru Hp. Care va fi presiunea finala in compartimente? Rezolvare. La temperatura T hidrogenul va ocupa uniform in- tregul volum, deci jumatate din numarul de moli de Hz vor trece in vasul B: Pa V/2= [my /(2p4) + Mo/pIRT , Pg V/2 = [m,/(2p,)IRT, (1) Pa = [my /(2p4) + My/ py] RT/(V/2) = 300 kPa, Pg = [m,/(2p,)JRT/(V /2) = 200 kPa . (2) 1.5.14. Doud vase, legate printr-un tub scurt cu robinet, contin aer la temperaturi egale. In primul vas presiunea este p, = 40 kPa $i volumul vasului este de n = 3,0 ori mai mare de-cat volumul celui de-al doilea. Masa aerului din al doilea vas este der = 5,0 ori mai mare decat in primul. Ce presiune se stabileste in vase daca deschidem robinetul 2 m4 rm4 Py Fig.1.5.14 Vp Vo Rezolvare. Scriem conservarea numarului de moli: vy tye (1 +1) * py + AV—/(RT) =v '=p':(nV2 + V2)/(RT), Pp =p," (1+1)n/(n+ 1) = (9/2) p, = 180 kPa. 1.5.15. in doud vase de volume V, = 10,0 L, Vz = 20,0 L se afd oxigen, respectiv la temperaturile T, = 300K, T,=290K $i presiunile p, = 100 kPa, pz =200 kPa. Vasele se pun in le- gaturd printr-un mic tub cu robinet. Ce masa de gaz trece dintr- un vas in celalalt dupa deschiderea robinetului , dacd vasele ramAn in continuare termostatate la aceleagi temperaturi inifiale ? Rezolvare Scriem conservarea numéarului de moli: V4 + Vo= V4" Vo" > Py V4 /T; + PoVa/ T= p'Vy/T, + P'Vo/ To .(1) Numérul de moli de gaz care trec din vasul 2 (unde presiunea este mai mare) in vasul 1 este evident : Av = Vp = Vp'= PoV2/(RTp) - P 'Vo/(RTp). (2) Tnlocuind aici p * (1) gasim masa transferata : m=Av- p= pVyVo(po = Py) :1R(VjT2 + VoT = 8,19. (3) 811.5.16. intr-un vas se afla un amestec deheliu gi oxigen, care la temperatura t = -2,0°C $i presiunea p = 91,3 kPa are densitatea p = 0,44 kg/m . Ce presiune va fiin vas daca din el dispare, prin oxidarea perefilor, o fractiune f = 0,50 din mole- culele de oxigen ? Rezolvare. Fie x, >= v4.2/V concentrafiile molare initiale ale componentilor. Atunci. pV=(v4+va)RT > xX, +X. =p/(RT). (1) Pe de alta parte, densitatea amestecului : P= (v4 Hy + V2 Ha) /V = Xy Hy +t Xo be - (2) Din aceste doua ecuatii rezulta : X4 = [20/7 (RT) =p]: ( tg = Hy) = 30 mol/m? , X= [p> ByP/(RT] : (He > Hy) = 10 molim3. (3) Presiunea finala ceruta : pi = [vst (1 =A ve] RT/V= [xy + (1 = xg] RT = = p [xy + (1 = Axo] : (x1 + Xp) = 80 kPa (4) sau inlocuind x, 9 din (3) : p'=p -f( pRT = yp) / (up - Hy) = 80 kPa. (5) 1.5.17. Doud vase identice sunt separate printr-o membra- na semipermeabila, care lasa sa treaca liber numai moleculele de hidrogen. In primul vas se introduce un amestec de Ar $i Hp la presiunea p = 150 kPa, iar in celalalt este initial vid. in starea finald presiunea din primul vas a devenit p ‘= 100 kPa. Aflafi raportul maselor m,/mz de argon si hidrogen. Tempe- ratura este constanta . Rezolvare. Hidrogenul se va raspandi uniform in ambele va- se, deci jumatate din el trece in vasul al doilea. Atunci ecuatia de stare se scrie: . PV =(m,/ Hy + Mo/p_)RT, p'V=[mM,y/ py + Mg/(2p,)JRT. (1) Impartim ecuatille membru la membru : P/p = (My/ py + MQ/ pg) [My / By + Mg/ (2p9)] = = (my / Mg + py/ po)? [My / m+ py /(2 po], (2) my / my = ( 4/2) (2p "= p): [2(p =p") = 10. (3) 1.5.18. Mase egale din doud gaze diferite se introduc ini- tial intr-un vas de volum V, separat de un alt vas vidat, de volum V2, printr-o membrana semipermeabila fixd, care lasd sa treaca liber numai moleculele din primul gaz . Dupa stabili- 82rea echilibrului la temperatura constanta , presiunea din vasul 1 scade de n = 2,0 ori. Aflati raportul volumelor V2/V, , $tiind ca primul gaz este de k = 2,0 ori mai ugor decat al doilea. Rezolvare. Pentru gazul 7 membrana este permeabila, ca si cum n-ar exista, si el se raspandeste uniform pe ambele volume. Atunci din masa sa totala 0 fractiune V,/(V, + Vj) va ramane in vasul 7 si cealalta fractiune V2 /(V, + Vz) se duce in vasul 2. Scriem ecuatia de stare pentru gazele din primul vas : PV, =(M/py + M/py)RT, (p/n) V, = [(m/ py) Vy /(Vy + Vo) + M/ py] RT. (1) impartim ecuatiile membru la membru : n= (1/ py + 1/7 pe) 241 /L py (1 + Vo/ Vy) +1 / ty} > Vo/ Vy = (n= 1)(1 + By / ny) 2 (1 + po/ Hy = 0). (2) Raportul in care o substanta este mai grea decat alta este egal cu raportul densitatilor, deci la gaze (evident in aceleasi conditii de presiune gi temperatura) : P2/ Py = Hep /(RT): [Hyp / (RT) = He / Hy =k (3) Atunci (2) se scrie: Vo/ Vy = (n= 1)(1 +k): (4 +k =n) =3,0. (4) 1.5.19. intr-un cilindru vertical vidat se introduce sub pis- ton (care poate luneca etans fara frecari) hidrogen si heliu ca- re ocupa /a echilibru jumatate din volumul cilindrului. Datorita unui orificiu in piston, inchis cu o membrana permeabild pen- tru He , vofumul final al amestecului devine V /3. Aflati rapor- tul maselor m,/m,. Temperatura este constanta . Fig.1.5.19 Rezolvare. Initial presiunea amestecului egaleaza presiunea exercitata de piston, mg / S (deasupra pistonului fiind vid). In starea finala heliul se raspandeste in intregul cilindru si presiunea sa 83va fi aceeagi deasupra si dedesubtul pistonului, de aceea presiu- nea exercitata de piston este echilibrata chiar de presiunea partiala a hidrogenului de sub piston. Scriem ecuatia de stare pentru com- partimentul inferior, pentru amestecul initial, si pentru hidrogen in starea final: (mg/S)-V/2 = (mj/py + M2/p_)RT, (mg /S)-V/3 = (m,/py4)RT. (1) Impartim cele doua ecuatii membru la membru : 3/2. = (my / py + Mg/ pp) : (My / py) = 1 + (Mg /mM4) (14 / He)» Ma/M4= py / (24) = 1,00 . (2) 1.5.20. Un vas cilindric este impartit in doud jumatati prin- tr-un piston termoconductor, aflat in echilibru. Initial in stanga este un amestec de He gi Ho, iarin dreaptaO, cu masa mz == 32 g. in piston exista un orificiu inchis cu o membrana per- meabild numai pentru He, astfel incat in starea finala pistonul delimiteaza in stanga un sfert din volumul cilindrului. Aflafi masele m, de He $i mz de Hp . 4a-t> He J He —P 2 Fig.1.5.20 Ha V2 v/2 V/A 3VA Rezolvare. La echilibru mecanic al pistonului presiunea de o parte si de alta a pistonului trebuie sa fie aceeasi : P= (vy + va)RT: (V/2) = vgRT:(V/2) > vy +vo= vg. (1) In starea finala heliul se raspandeste uniform in intregul vas, deci presiunea sa de o parte si de alta a pistonului va fi aceeasi. Atunci presiunea hidrogenului va fi egala cu presiunea oxigenului : P*=(Mg/ pg) RT: (V/4) = (mg/p3) RT: (3V/4) > > Mg = Mg He/(3 Hg) = (2/3) g- (2) Dar din (1) rezulta: M4 / py + M2/ Hy = Mg/ pg —> M, = Mg Wy / Hg > Me Hy/ Hy = = mg [uy /pg > By /(3 Hg) ] = mg °2 wy /(3 wg) = (8/3) g. (3) 1.5.21. Un cilindru orizontal este impartit inifial in 3 com- partimente, ca in figura, cu ajutorul a doud pistoane subtiri, care se misca etang fara frecari. Care vor fi pozitiile finale ale Pistoanelor, daca pistonul din stanga este permeabil pentru H2, jar cel din dreapta este permeabil pentru H, $i He ? 84Fig.1.5.21 Rezolvare. Deoarece ambele pistoane sunt permeabile pentru H,, acesta se va raspAndi uniform in intregul cilindru si presiunea $a partiala va fi aceeasi peste tot, deci el nu va influenta pozitia pistoanelor gi iese din joc. Azotul ramAne insa inchis in comparti- mentul stang si final va avea volumul V,. Pe de alta parte pistonul 2 este permeabil pentru heliu, deci heliul se va destinde de la vo- lumul sau initial V la volumul 4V = V, . Pistonul 7 se va deplasa spre dreapta pana cand se egaleaza presiunea azotului cu presi- unea partiala a heliului : Pp'=pV/V,=pV/(4V-V,) > Vy=V/2, deci pistonul 7 se va deplasa pana la mijlocul cilindrului. * 1.5.22. Un balon cu invelis rigid contine aer la temperatura t, = 57°C , temperatura aerului exterior fiind t, = 17°C . Camera balonului comunica cu exteriorul. Balonul pluteste in echilibru Ja o anumita inaltime. Cu cat se schimba aceasta indltime daca temperatura aerului din interior creste cu AT; =0,10 K, iar temperatura aerului exterior ramane constanta ? Rezolvare. Condifia de plutire: m+ pjV=p,V. (1) Deoarece variatia de temperatura este foarte mica, si variatia den- sitatii va fi foarte mica, de aceea putem calcula variatiile ca dife- rentiale : d(m+pV)=d(p,V) sau dpj=dpe, (2) prin variatia densitatii_p, balonul urca sau coboara astfelca p, sa varieze la fel. Dar Pe = up/(RT,), (3) de unde derivata logaritmica da (intai logaritmam , apoi diferen- tiem): dpe/pe=dp/p, dpe =pe-dp/p, (4) p= Hp/(RT) da dp;/p,=dp/p-dT,/T7;, dp, =p; (dp/p~47,/T,)=d pe =pe-dp/p, (6) de unde dp/p =; (47;/T;): (pj - Pe) - (6) Formula presiunii hidrostatice : dp=-p,gdh. (7) 85Din formulele de mai sus rezulta acum : dh = = dp/( peg) = = (2/9) P}/PeMAT;/T) [1 (P.- Pe) = == (p/9)( Te/ TAT/ T) {1 = [Cup / R177, = 1/ Te) = RT? 47; : (ug; (7, = Tell» (8) ceea ce inseamna acum (trecand de la diferentiale la variatii mici): Ah =RT,2 AT; : (ugTj (7, - Te] = 18m. (9) * * 1.5.23. intr-o mina adanca, cum variaza presiunea aerului cu distanta pana la centrul Péamantului ? La suprafata Paman- tului presiunea este p,. Se considera temperatura constanta. Rezolvare. Sa luam un strat orizontal infinit de subtire de gro- sime dr, ladistanta r de centrul Pamantului. Diferenta de presi- une de o parte gi de alta a stratului este data de presiunea hidro- statica a stratului : dp=-pgdr, (1) unde semnul minus se datoreste faptului ca dp si dr sunt de semne opuse (daca coboram in mina dr <0, iar presiunea creste dp > 0). Dar p=pp/(RT), 9=9o'r/Rp. (2) Rezulta atunci dp =-[pp/(RT)] [9, r/ Rp] dr, (3) care, dupa separarea variabilelor, ne da prin integrare (7 = const) : dp J pr RrRe sau Inp=-[p/(RI) [99/Rp]12/2+C, unde constanta de integrare se determina din conditia la margine , ca pentru r= Rp sa avem p= py ; In Py =*EH/(RT)] [99/Rpl* Rp'/2+C, deci In(p/po) =n GoRp* = 12): (2RTRp), P= Po exp{HOo(Rp° - r2): (2RTRp)}. (4) Se putea nore si definit (limitele de integrare se corespund): J pa SP___H Gor rd Po . RT Rp* Re sau In(p/p,) =- 1 Q(r2/27 Rp?/2) : (2RTRp) , etc., aici limitele trebuie sa se corespunda, adica pentru r= Rp presiu- nea este p = p,, iar la distanta r este p. 86p+dp dr Fig.1.5.23 Fig.1.5.25 * * 15.24. Considerand ca temperatura aerului scade cu altitu- dinea dupa o lege liniara, deducefi formula variatiei presiunii $i densitafii atmosferice cu altitudinea. Comparati presiunea $i densitatea date de aceasta formula, luand gradientul tempera- turii t* = 6,0 K/km $i temperatura la sol t, = 17°C, cu cele date de formula exponentiala (luand temperatura medie t = 7,0°C), Ja altitudinea h = 2,9 km. Rezolvare. T= T,-fy, (y 0): G=Sp,=100kN. (5) * * 1.5.26. Aratati cd centrul de masa (CM) al unei coloane ci- lindrice verticale (infinite) de gaz se afla la indltimea la care den- sitatea gazului scade de € ori. Se considera T = const si g = const. Rezolvare. Luam un strat orizontal infinit de subfire situat la inaltimea y, deci de grosime dy, avand masa elementara (v. fig. de la problema precedenta): dm = pdV = ply)Sdy = p, e*49 say . (1) 88Prin integrare obtinem masa totala : Ss SRT mz= J ® pySe¥9(RTdy = — PoP? _ er nay(RTJ2— p>" (2) -ug/(RT) ug Coordonata CM este prin definitie : 1 1 Yom = —J ydm= —I F yp eh (RN Say, (3) m m Integrala de aici se integreaza prin parti : Jxeeaee x Fe HY eotae -a Qa a =-(1/a)xe"% = (1/02) e°%+C. (4) Luata intre limitele (0 , 0) da 1/ a2, deci in cazul nostru : Yom = (PgS/m) [RT/( ug)? = RT/ (ug) - (5) La aceasta inaltime densitatea si presiunea sunt : P=poe HOVemAAT) _ pf@, P=Pye HOVemART) _ py/e. (6) * * 1.5.27. Un tub cilindric de lungime 2 ¢ = 2,00 m, deschis la capete, se roteste in planul orizontal in jurul axei verticale trecand prin mijlocul tubului cu turatia constanté n = 1200 rot/min , ca in figura. Presiunea atmosferica este normala, iar temperatura t = 17°C . Cum variaza presiunea de-a lungul tu- bului $i ce valoare are in centrul tubului ? Fig.1.5.27 1 Rezolvare. Luam un element de masa dm la distanta x de axa de rotatie si avand deci grosimea dx, ca in figura. El are o miscare circulara uniforma, deci (lex secunda) : dF=dm-awx, dF=(p+dp)S-pS=Sdp, (1) dm=pdV=pSdx, dar p=pp/(RT), (2) rezulta Sdp = [S up /(RT)] @2x dx . (3) 89Separam variabilele gsi integram : dp/p = [p/(RT)] «2x dx, {2 =. ed xdx, Inp=[p/(RT)] e/2 +C, unde constanta de integrare C se determina din conditia la margi- ne: pentru x = £ presiuneap =H: InH=[p/(RT)] w2l2/2+C, deci = In(p/H) = [p/(2RT)] o%(x2 - 22), p=Hexp{[p/(2RT)] w(x? -£2)}. (4) Putem integra si definit (limitele de oats se corespund): o Pp pop 2 Pe 2y2|x fp -ligpe xdx, Ing= prox |§ . ete. La milocul tubului presiunea va fi (x = 0) : p(0) = Hexp{ [+ p/(2RT7)] o ¢2}=0,91 H=92,1kPa. (5) * * 1.5.28. Un tub cilindric orizontal, de lungime ¢ = 1,00 m, inchis la un capat, se roteste cu turatia n = 600 rot/min in jurul unei axe verticale, care trece prin capatul deschis al tubului. Presiunea atmosfericad H este normala, iar temperatura t =17°C. Calculati presiunea aerului din tub langa capatul inchis. Fig.1.5.28 Rezolvare. Ludm un element de masa dm de grosime infinit mica, situat la distanta x de axa, deci de grosime dx, ca in figura: dm = pdV = pSdx. (1) Acest element de masa descrie uniform un cerc de raza x, deci are acceleratia centripeté w2x produsa de forta centripeta dF = (p + dp)S - pS = Sdp , (2) data de diferenta de presiune. Prin urmare, principiul || se scrie dF = Sdp = dm: a= pSdx-w*x, dar p=pp/(RT), (3) 90deci Sdp = [ pp /(RT)] Sw?xdx . (4) Separam variabilele gi integram (consideram T = const): dp ar @?xdx, j 2 In p= Iz 7 o2xdx= spp erx?+ Cc, unde constanta de integrare C se 5 determin’ din conditia fa margine pentru x = 0 avem p=H; InH=C, deci In(p/H) = [p/(2RT)] ox? , p= Hexp{[u/(2RT)] wx}. (5) Se putea integra si definit (limitele de integrare se corespund): - B pee oe x 2 = @2 2 =! oar ORT? OX, IN B= aRFOX La cept inchis x=: p= Hexp{[p/(2RT)] w0 3} = 103,8 kPa = = 101,3(1 + 0,024) kPa. (6) Deoarece argumentul functiei exponentiale este « 1, putem folosi aproximatia cunoscuta : e=1+x, daca |x| «1, (7) p = H{1+[p/(2RT)] wf 2} =H (1+ 0,024), (8) deci presiunea creste doar cu 2,4 %. kee 912. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 2.1. Transformari simple 2.1.1. Un gaz diatomic ocupa un volum V = 2,00 L Ja tem- peratura t, = 27°C si presiunea p, = 100 kPa. Gazul este incal- zit izocor pana la pz = 300 kPa. Calculafi: a) temperatura finala, b) caldura absorbitd , c) lucrul mecanic efectuat , d) variatia energiei interne . Rezolvare. a) Legea transformarii izocore : Po/Py=T2/T, > To = Ty * P2/py = 900 K = 627°C . (1) b) La gazele diatomice (ideale) caldura molara izocora este C,=5R/2; atunci Q=vC\(Tp = Ty) = v (5 R/2)(Tp = Ty) = (5 /2)( v RTp = VRT4) = = (5/2) (PaV = pyV) = (5/2)(Po = py) V= 1,00 kJ . (2) c)L=0, d) AU=Q. (3) 2.1.2. intr-un vas inchis se afl4. 0 masa m = 14 g Nz Ja pre- siunea initiala normala $i temperatura initiala t, = 27°C . Dupa incaizire izocora presiunea a crescut de n= 2,0 ori. Aflafi : a) temperatura finala , b) volumul ocupat de gaz, c) caldura ab- sorbitd, d) lucrul mecanic efectuat, e) variatia energiei interne. Rezolvare. a) T, = T; : p2/p, = 600 K = 327°C . (1) b) V=(m/p)RT/p, = 12,3 L. (2) c) La gazele diatomice caldura molara izocora este C, = =5R/2; Q= vO\(Tp = Ty) =v (5 R/2)T,(TolT, = 1) = = (M/p)(5R/2)T;(P2/ py = 1) = 3,11 kd. (3) d)L=0, e) AU=Q. (4) 2.1.3. Un gaz ideal, aflat la temperatura initiald t;=27°C, pre- siunea p = 100 kPa $i volumul initial V, = 3,0 L, efectueaza izo- bar un lucru mecanic L = - 20 J. Aflati variatia de temperatura. 92Rezolvare. Scriem ecuatia de stare pentru cele doua stari : PV,=VvRT,, PV2=vR(T, + AT), (1) de unde prin scdderea ecuatiilor membru cu membru : L=Pp(V2- Vy) = vRAT— AT=L/(vR)=L: (pV,/T,)=-20K (2) (gazul se comprima si se raceste). 2.1.4. Aerul dintr-un cilindru cu piston a efectuat prin des- tindere izobara un lucru mecanic L = 200 J. Aflafi: a) caldura absorbitd , b) variatia energiei interne. Rezolvare. a) La gazele diatomice (aerul este format in princi- pal din Nz diatomic gi O, diatomic) caldura molara izobara este Cy =7R/2.Atunci Q=vC,(Tz - Ty) = v(7R/2) (Tz > Ty) = = (7 /2)(pVp = pV;) = (7/2) L = 700 J. (1) b) La gazele diatomice caldura molara izocora este Cy, = = 5R/2 (reamintim relatia lui J. R. Mayer C, -C,=R); AU = VC\(Tp = Ty) = v (5R/2) (To - Ty) = (5/2) (v RTz + v RTy) = = (5/2) (pVz = pV;) = (5/2) L =500J. (2) 2.1.5. Un volum V = 1,00 L de gaz diatomic se afla la pre- siunea normala. Ce cantitate de caldura trebuie transmisa gazului pentru: a) a mari izocor presiunea de n = 3,0 ori, b) a mari izobar volumul de acelasi numar de ori ? Rezolvare. La gazele diatomice caldurile molare, izocora si izobara, sunt C,=5R/2, Cy =7R/2, (Cy -C,=R). a) Q, = vC\(Tp = T;) = v (5R/2) (Tp = Ty) = (5/2) (Vv RTp = + vRT,) = (5/2) (pnV = pV) = (5/2) pUin -1)=506J. (1) b) Qy = vC,(Tp = Ty) = (7/2) pV(n = 1) = 707 J. (2) 2.1.6. intr-un cilindru vertical, cu piston de masa m = 10,0 kg si sectiune S = 1,00 dm3, care se poate misca etans fara frecari, se aflé aer la temperatura initiald t, = 27°C , presiunea atmosferica fiind H =100 kPa. Gazul este incdlzit cu AT =100 K. Aflafi : a) inéltimea finala la care urca pistonul, daca indltimea initiala este h, = 30 cm, b) Jucrul mecanic efectuat de gaz , c) caldura absorbita , d) variafia energiei interne . Rezolvare. a) Presiunea gazului este egala cu presiunea atmosferica H plus presiunea exercitata de piston mg/S. Transformarea este izobara la aceasta presiune: 93Tp/ Ty = Vo/ Vy = Shp /(Shy) = ho/ hy, hy = hyTp/T, = 40 om. (1) b) L = pAV = (H+ mg/S)S(hp = hy) = = (H+ mg/S)S hy(ho/hy = 1) =(H S + mg) h,AT/T, = 109,8 J. (2) c) Q= vC,AT= v (7R/2)(Tp = Ty) = (7/2)(PVp = pV4) = = (7/2) L = 384,34. (3) d) AU =vC,(Tp = Ty) = v (5R/2)(To + Ty) = (5/2) L =274,5 J.(4) 2.1.7. intr-un cilindru vertical de volum V = 200 cm3, sub un piston de masa m = 50 kg gi arie S = 50 cm? (care se poate migca etans fara frecari), se afla gaz ideal la temperatura T = = 300 K. J se comunicéa gazului caldura Q = 46,5 J si tempera- tura lui creste cu AT = 100 K. Presiunea atmosferica este nor- mala. Aflati variatia energiei interne a gazului. Rezolvare. Presiunea gazului este egala cu presiunea atmo- sferica H plus presiunea exercitata de piston, mg/S. Transformarea este izobara la aceasta presiune constanta : AU=Q-L=Q-=pAV=Q-(H+mg/S)(V'= V) = = Q-+(H+mg/S)V(V/V=1)=Q =(H+mg/S)UT/T =1)= = Q-(H+mg/S)VAT/T=33J. 2.1.8. Un amestec de gaz monoatomic (1) $i gaz diatomic (2) cu raportul maselor m,/m, = 2,0 gi al maselor molare H2/ py = 2,0 este incalzit izobar la presiunea p = 100 kPa de la un volum V, = 1,00 L pana la o temperatura T, = 2T, . Aflati caldura absorbita de amestec . Rezolvare. Q=[(m, J 4)Cp4 +(M2/ t2)Cpa) (T2-T;), (1) dar PV, = (Mm, / ny +(M2/ py) RT, , (2) Qe (my /uy)(R + Cyy) (mg / a(R + Cya)] Ty(Te/ Ty - 1) = = [R(my / 4+ Mg / py) + Cy, 4 / py+ Cyp Mz/ po(T2/T, = 1)° pV: 2 [R(M4/ Hy +My / Yo)] = PV T2/ Ty = 1M 14+(Cyyy/ y+ CyoMe/ py) : 2 [R(M4/ byt Mo/ Be) } = PV4(Ta/ Ty = 1) {14 (Cy be / yt + Cp Mp/m) = [R( Ho/ y+ Ma/m,)]} = 300 J. (3) 2.1.9. O masa m = 0,80 g H, aflata intr-un cilindru vertical, cu piston de masa m, = 102 kg si secfiune S = 1,00 dm? (care se poate misca etans fara frecdari), este incalzita pana la tem- peratura t, = 127°C. Energia potentiala a pistonului creste cu 94AE, = 83 J . Presiunea atmosferica H = 100 kPa. Aflafi: a) volu- mul initial al gazului , b) temperatura initiala , c) lucrul meca-nic efectuat de gaz, d) variafia energiei interne a gazului . Rezolvare. a) AE, =mgAh, AV=SAh > AV= SAE, /(m,9) . (1) Presiunea gazului este egala cu presiunea atmosferica H plus pre- siunea pistonului m,g/S. Vy =V2 - AV =(m/p) RT2 : (H + mog/S) - S AE, : (meg) =2,5 L.(2) b) T, = [2/(mR)] (H + m, g/S)V, = 300 K = 27°C . (3) c) L = p(Vp = Vy) = (M/p) R(T 2 - Ty) = 16,6 J (4) sau L=(H+mg/S)S 4E,: (mg) = [HS / (mg) + 1] AE, - (5) d) Q= vO,(Tp = Ty) = v (7 /2)R (Tp = Ty)= (7/2) L = 58,2 J. (6) e) AU = vC,(Tp = Ty)= v (5 /2)R (To = Ty)= (5/2) L =41,6 J.(7) 2.1.10. Un tub vertical deschis la ambele capete, de secti- une interioara S = 1,00 cm?, este cufundat cu capatul inferior putin in mercur. In tub pluteste un piston de masa neglijabila care se poate misca etans fara frecari. Ce lucru mecanic tre- buie efectuat pentru a ridica pistonul incet panda Ia inaltimea h' = 1,38 m. Presiunea atmosferica este normala. Reprezentati grafic forta de presiune rezultanta asupra pistonului in functie de indltime. h=H/(pq) h' Fig.2.1.10 Rezolvare. Fie F forta cu care tragem pistonul in sus. Cum in- cepem sa ridicam pistonul presiunea atmosferica impinge mercurul in tub. Conform principului vaselor comunicante, in tub la nivelul mercurului din vas presiunea trebuie sa fie atmosferica, deci H=H-F/S+pgy > F=pgyS (1) ( = greutatea coloanei de mercur din tub). 95Forta aplicata F creste odata cu inaltimea y a coloanei de mercur. La un moment dat presiunea hidrostatica a coloanei echilibreaza presiunea atmosferica pgh = H. Din acest moment se formeaza camera barometrica sub piston, in care avem “vidul lui Torricelli” (vapori saturanti de mercur care au o presiune foarte mica, neglija- bila). Din acest moment forta F = HS trebuie sa inyinga forta presi- unii atmosferice (fiindca sub piston avem vidul lui Torricelli). Lucrul mecanic care trebuie efectuat este dat de aria de sub grafi- cul fortei F : L=(1/2)HS-h+ HS: (h'=h) =H2S/(2pg) + HS[h' = H/( pg)). (2) ‘Primul termen reprezinta lucrul mecanic necesar urcarii centrului de greutate a coloanei de mercur: (h/2)-pghS; L = HS[h' = H/(2pq)] = 10,13 J. (3) 2.1.11. O cantitate v = 2,5 mol de gaz ideal, aflat la tempe- ratura inifialé T, = 300K, este racitd izocor panda Ia o presiune de k = 3,0 ori mai mica, apoi incdalzitd izobar panda la tempera- tura initiala. Affati lucrul mecanic efectuat de gaz . Reprezentati procesul in diagramele p-V,V-T,p-T. Care este caldura absorbita in intregul proces ? V oO Z=3T O Fig.2.1.11 Rezolvare. Se efectueaza lucru mecanic numai pe izobara 2 - 3: L = po(Vg * Vo) = P2V3 = P2V2=VR(T3 * To) = = VRT,(1 = To/T;) = VRT4(1 = 1/K) = 4,155, (1) unde Tp/T,= p/p, =1/k (transformare izocora). Deoarece T, = = T3 avem AU = 0 (gaz ideal ! - energia intema a gazului ideal depinde numai de temperatura) si atunci Q=AU+L=L. (2) 2.1.12. O cantitate v = 1,00 mol de gaz ideal sufera trans- formarea 1 - 2 - 3 din figura, unde T, = T, = 300 K $i caldura 96 7% Tneta primita este Q = 5,0 kJ. AflatiV3/V,. Reprezentati pro- cesul in diagramele V -T,p-T. izob. ’ , T Ol Tt T Fig.2.1.12 Rezolvare. Q = vC,(Tp = Ty) + vCy(Tg = Tp) = vEp(To ~ Ty) - + vC\(Tp - Ty) = v(C, + Cy) (To -T,) =v R(To* Ty) = EVRT,(T2/T, = 1) =v RT(Vo/V,* 1), (1) unde Tp / Ty = Vo/ Vy, V3g/ Vy = Vo/V,= 1+ Q/(VRT;)=3,0 (2) Se poate judeca gi astfel: starile 1, 3 sunt la aceeagi tem- peratura , deci AU = 0 (gaz ideal), atunci Q= AU + L=L = py(Va~ Vy) = PyV4(Vo/ Vy = 1) = =vRT,(Vo/V,- 1). (3) 2.1.13. intr-un cilindru vertical se afla la inaltimea h = 0,50 m un piston de masa m = 50 kg sub care se afld v =0,50 mol de gaz ideal, cu caldura molara cy =7R/2, la temperatura T = = 300 K $i presiunea egala cu presiunea atmosferica. Pistonul este suspendat de un fir vertical si poate luneca etangs fara frecari. Cata caldurd trebuie transmisa gazului pentru ca pis- tonul sa urce la o inaltime nh ,n = 2,0 ? Rezolvare. Deoarece initial sub piston gazul are presiunea egala cu cea atmosferica, inseamna ca firul preia initial intreaga greutate a pistonului. Pe masura ce incepem sa incalzim gazul, presiunea sa va creste izocor si tensiunea din fir va slabi pana cand se va anula si presiunea gazului va echilibra presiunea atmosferica plus presiunea pistonului : p = H + mg/S. In acest moment temperatura va fi T": T/T =p/H=1+mg/(SH), T/T-1=mg/(SH) (1) si caldura absorbita : Q‘=vC(T'= 1) =vCyT(T'/T- 1) = vC,Tmg/(S H), (2) 97dar in starea initiala H+ Sh=vRT ~ 1/(SH)=h/(vRT), (3) atunci (2) devine Q‘=vC,Tmg -h/(vRT) = (C,/R)mgh = (c, -R)/R\mgh. (4) In continuare firul se “scofalceste” si gazul se destinde izobar : Q"=vC,(T"=T')=vCpT(T"/T'=1)= = vC,T [(H + mg/S)/H] [Snh /(Sh) - 1] = = vCpT (n= 1) + vC,T [mg /(SH)] (n= 1) = = vCpT (n= 1) + [Cy /R] mgh (n= 1). (5) Caldura totala absorbita : Q=Q'+Q"=mgh(nC,/R ~1)+vC,T(n=1)=3,2kJ. (6) 2.1.14. O cantitate v = 4,00 mol de gaz ideal parcurge ciclul din figura, in care T, = 256 K , Tz = 441 K, jar starile 2 si 4 sunt pe aceeasi izoterma. Aflafi lucrul mecanic efectuat de gaz (cunoscand constanta R ). Reprezentati ciclul in diagramele V-T,p-T. Fig.2.1.14 Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat este egal cu aria cuprinsa de ciclu : L = (Pp = Py)(Vg > Vy) = PoVg ~PaVy + pyV4 + pyV, = = vR(T3 - Tp - Ty + 7). (1) Pe de alta parte: T/T, = po/p, = p3/P4= 13/7, > TaT,= 7173, T2= T= yTaT3 - (2) 2 L=vR(T3+2 Tig + Ty) = vR( {Ts - yT;) = 8314. (3) 2.1.15. O cantitate v = 3,0 mol de gaz ideal suferd un pro- ces ciclic format din doud izobare : p, ,ap,;,a=5/4, gidoud izocore: V, , BV, , B =6/5. Diferenfa dintre temperatura maxi- ma $i cea minima pe ciclu este AT = 100 K. Affati lucrul meca- nic efectuat de gaz (se da constanta R). Reprezentafi ciclul in 98diagramele p-V,V-T,p-T. Fig.2.1.15 Rezolvare. In starea 2: pyV> = aBp,V, siin starea 4: p,V4 = = Bp,V, , deci T, > T,. Lucrul mecanic este dat de aria ciclului : L= (Pp = Py)(Vo = Vy) = (a= 1)(B = 1) py; , (1) dar PyV,=VRT,, P3V3 = aBp,V,= vR(T, + AT) (2) > pV, =vRAT: (a8 51); (3) L=(a-1)(B = 1)vRAT: (aB = 1) = 249,3 J. (4) 2.1.16. Un mol de gaz ideal se destinde izobar dintr-o sta- re 1 cu temperatura T = 100 K , apoi printr-o transformare izo- cora ajunge in starea finald 2 cu o aceeasi temperatura T . in acest proces gazul absoarbe (net) caidura Q = 831 J. Aflati ra- portul de destindere V/V, (se dé R). Reprezentati procesul in diagramelep-V,V-T,p-T. V Ol T=T, T O Fig.2.1.16 Rezolvare. Q = vC,(T3 = T) + vC\(T = T3)= w(Cy -C\\(T3- 1) = =vRI(T3/T+1), T3/T=1+Q/(vRT). (1) Pe de alta parte, transformarea izobara 1-3 da: V3/V, = Vo/V, = T3/T = 1+ Q/(vRT)=2,0. (2) 99 TOT2.1.17. Un mol de gaz ideal trece izocor din starea ‘1 in sta- rea 2 la presiunea de n = 1,5 ori mai mica. Apoi este incalzit izobar pana la temperatura initiala. In procesul 1 - 2-3 gazul efectueaza lucrul mecanic L = 830 J . AflafiT, (se da R). Reprezentati procesul in diagramele p-V,V-T,p-T. Fig.2.1.17 Rezolvare. P_V1 = P3V3 = PoV3 = vRT, , (1) L= pa(Vg = Va) = Pg(V3 > V4) = PgVa(t = Vy / V3) = = p3V3(1 = p3/py) = vRT,(1-1/n), (2) T, =(L/(vR)) [1 : (1-1/n)] = 300K. (3) 2.1.18. O cantitate v = 1,00 mol de gaz ideal monoatomic este incalzita izocor din starea 1 cu temperatura T, = 300 K in starea 2 si apoi racita izobar panda la temperatura T . Aflati aceasta temperatura, daca in cele doua procese caldura schimbata intre gaz si mediu a fost aceeasi :|Q|= 1,50 kJ (se da constanta R) . Reprezentati procesul in diagramele p-V, V-T,p-T. p {Q| Vv p 4 2 1 : S-- 9 Da al Vo T< #T 0 T Fig.2.1.18 Rezolvare. Q= vC,(Tz- Ty) =|Q|=vC,(T2-T3) > (1) CU(T2- Ty) = Co(Ta-T3) > Ty =(CpTg-CyTy)2 (Cy -Cy), (2) 100Care introdusa in prima ecuatie (1) da : Q=vC\(CyT3 = CyTy) : (Cy ~ Cy) > Tg = y+ QR/(vC\C,). (3) Pentru gazele monoatomice: C,=3R/2, Cy =5R/2: Tg = Ty+ QR/(v 15R2/4) = T+ 4Q/(15v R)=350K. (4) 2.1.19. intr-un cilindru orizontal , cu piston, se afld v = 2,0 mol de gaz la temperatura T = 300 K gi la o presiune de n = 2,0 ori mai mica decat cea atmosferica. Pistonul este impiedicat sa se deplaseze in sensul comprimarii gazului. Caldura molara izocora a gazului este C, = 5R/2. Cata caldura trebuie trans- misda gazului pentru a-i creste volumul de k = 3,0 ori ? Fig.2.1.19 Rezolvare. Presiunea gazului fiind mai mica decat cea atmo- sferica si pistonul fiind impiedicat s4 comprime gazul, la inceput, prin incalzire, presiunea gazului va creste izocor pana egaleaza presiunea atmosferica : T':T=H:(H/n)=n, T'=nT. (1) Dupa aceasta, incalzind gazul in continuare, presiunea ramane constanta, egala cu cea atmosferica, si gazul se destinde izobar : T'/T'=kV/VEK; (2) Q= VOT '=T) + vC,(T "-T')= vCyT(T'/ T 1) + vCpT* (T'Y T=) = = vC, T(n= 1) + v(C, + R)T nk = 1) = 47,4 kd. (3) 2.1.20. O cantitate v = 4,0 mol de gaz ideal trece dintr-o stare 1 in starea finala 2 prin doua cai, ca in figura. Cunoscand T, = 300 K $iT, = 400 K, aflati diferenta dintre caldurile absor- bite in cele doud cai. Se da constanta R. Reprezentati proce- sele in diagrameleV-T,p-T. p Vv p 2. 3 1.3 LY Lhe fet o > 4_____» 1 > 0 VO tm T Ol t=% T Fig.2.1.20Rezolvare. Ty /T4 = Py / Pq = P3/P2 = 13/Ts > TyT2= TgTq. Ty= 72. Ty= Ty?/T3- (1) Q, = vC,(T3 - T,) + vC\(T, = T3) = v R(T3 * Ty), (2) Qy = vO\(T4 = Ty) + VEL(Ty = T4) = v R(T; - Ty), (3) Qy = Qp=VA(Tg - Ty = Ty +74) =v R(T -27,4T;2/ Te) = =v R(Tg - T,)2/ Tq = 831 J. (4) 2.1.21. Un gaz monoatomic sufera transformarile din figu- ra. $tiind T, -T, = AT =100 K, aflati caldura absorbita de v = = 1,00 mol de gaz (se da R). Reprezentafi procesul si in diagra- melep-V,V-T. Fig.2.1.24 Rezolvare. Q= vC,(Tz = T;) + vC,(T3 = Tz) + vO,(T, - T3) = = vO, (Tq > Ty) + VEy(Ty = Ta) + VEp(T, = Ty) = = v(2C, = Cy) Ty = Ty) = v(2R+ CAT = v(7R/2) AT = 2,91 kd. Fig.2.1.22 1022.1.22. in ciclul din figura se cunose : v = 0,50 mol, T, = = 300 K, T, = 400 K, V2/V, = = 3,0. Affafi lucrul mecanic efectuat de gaz. Transcriefi ciclul in diagramele p-V, p-T. Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat de gaz este egal cu aria ciclului in diagrama p - V ,, in cazul nostru el este negativ : L= = (Bq ~ Py (Va > Vy) = = PyV4 (04/4 > 1MVa/ Vy = 1) = = + vRT,(Ty/Ty = 1)(Vo/V; = 1) = = = vR (Ty = Ty)(Vo/V, + 1) = + 831 J. * 1032.2. Transformarea adiabatica si alte transformari 2.2.1. Un volum V, = 2,00 L de oxigen este comprimat adi- abatic pana /a un volum final V2 = 1,00 L si o presiune finala pz = 100 kPa. Aflati : a) presiunea initiala , b) lucrul mecanic efectuat de gaz , c) variatia energiei interne . Rezolvare. a) p4V4" = PpVo" — P4= Po(Vo/ V4)" = 38kPa (1) (pentru oxigen - gaz diatomic -, y = 1,40). b) L == AU==vC,(Tp = Ty) = = (Cy/R\VRTp = VRT;) = =e IC, /(C,- Cy) (PaVo = PyV4) = (01 V4" PoVo) / (y - 1) = = 405 J (2) (gazul este comprimat). c)AU==L. (3) 2.2.2. Un volum V, = 0,100 L de gaz diatomic , aflat in con- ditii normale, este comprimat adiabatic cheltuindu-se un lucru mecanic W = 46 J. Aflati temperatura finala. Rezolvare. Conform problemei precedente : L= (21 V4 = PoVo)/(¥=1)=-W > poVo=pyVy+(y-1)W, (1) PoV2/ (PyV4) =VRT2/(VRT,) =T2/ Ty =[04 V4 +( 7 = 1)W)/(p4V4), (2) To = 7 [1 + (y= 1) W/(p4V4)] = 773 K = 500°C . (3) Se putea judeca gi astfel : W=-L=AU=vC\(Tp-T,), dar p,V,=vRT,, W= (p,V4C,/R) (To/ Ty - 1) = [4V4/(y = 1)] (T/T; = 1), etc. (4) 2.2.3. Un gaz diatomic este comprimat micsorandu-si vo- lumul de ¢ = 2,0 ori, o data adiabatic , si o data izoterm. Aflati raportul lucrurilor mecanice . Rezolvare. Lag/Lizot = [= vCy(To - Ty)] : [VRT, In (Vo/ V4)] = =[1/ (y= 1)] (- To/74#1) : In (Vo/ V4) = [1 /(y = 1)] [(Vj/ Vo) : r[-In (Vo/V4))= [1 (y= 1)) (eT 1-1) Ine = 1,15, (1) unde R= Cy “Cy, y= Cy/ C, si pentru comprimarea adiabatica : T,V,1"' = TpV2""' . Se vede ca este mai avantajos de comprimat 104izoterm, fapt care se vede gi grafic. Invers, la destindere, gazul efectueaza mai mult lucru mecanic pe izoterma. Fig.2.2.3 2.2.4. O mas4 m= 2,90 g de aera fost incdlzita cu AT= = 200 K cu ajutorul cantitatii de caldura Q = 700 J . Aflati va-riatia energiei interne si lucrul mecanic efectuat. Rezolvare. AU = vC,AT = (m/p)(5R/2) AT = 415,7 J (1) (pentru gazele diatomice Cy =5R/ 2). L=Q-AU=2843J. (2) 2.2.5. O cantitate v = 1,6 mol de gaz ideal diatomic efectu- eaza un proces ciclic 1-2-3-1 in care V2/V,=e=2,0 $i Ty= = 300 K. Aflati : a) lucrul mecanic efectuat in transformarea adiabatica, precum gi pe intregul ciclu, b) raportul presiunilor P2/p3 . Reprezentati ciclul in diagrameleV-T ,p-T. olRezolvare. a) Lag = = vC\(T, - Tg) = = vCy T,(1 = 73/74) = svC,T,(1-1/e""')=+2,49k, (1) unde T,V,!~'= TgV¥3!"', V3= Vo, y= 1,40 pentru gazele diatomice. Ly.p = Py(Vo~ Vy) =P; Vy(Vo/ Vy = 1) = vRT,(e=1)=3,99ks, (2) coicy = 41-2 + Lag = 1,50 kJ - (3) b) Pp/ Pa = Py /Pg = (V3 / Vy)" = (Vo / Vy)" = 8” = 2,64 . (4) Observam ca in diagrama V - T adiabata arataé asemanator ca in p - V, iar in p - T arata ca o parabola care trece prin origine unde are un minim. 2.2.6. Un gaz perfect efectueaza din starea initiala 1 0 des- tindere adiabatica pana intr-o stare 2. Demonstrati ca daca din starea 2 gazul primeste izocor o cantitate de caldura egala cu lucrul mecanic efectuat in transformarea adiabatica, tempera- tura gazului revine la temperatura initiala. Reprezentafi proce- sulin diagramele p-V,V-T,p-T. Fig.2.2.6 Rezolvare. Ly..=-vC,(Tz*T;), Qo3=vC\(T3-T2), (1) 14.27 Q%.3 2 -(To° Ty) =73-T2 > T3=7; - (2) 2.2.7. Pentru ciclul din figura se cunose :m=3,2g, p= = 0,032 kg/mol (oxigen) , T; = 300K, Tz = 600 K, Tg = 400 K. Aflati lucrul mecanic efectuat de gaz. Reprezentafi ciclul in diagramele V-T,p-T. Rezolvare. Lucrul mecanic este egal cu aria ciclului : L = (1/2)(Vo = Vy)(Pp = Py) = (1/2)(VoPo = VoP1 ~ V1P2 + VyP1) = = (1/2)(VRT» = Vap1 - ViPo + vRT4), (1) 106dar V3/V,=73/T; $i Po/Py = Po/P3 = To/Ts, (2) L = (1/2)(VRT> = pyVj + T3/ Ty = ByVy * To/ Tg + VRTy) = = (MR/ (2p) To = Ty - Ty To/ Ta + Ty) = 20,75 J. (3) p Fig.2.2.7 Ecuatia procesului 1 - 2 este de forma p=p,+a V (linie dreapta), atunci pV=vRT — (p,+aV)V=VvART - parabola , (4) pV=vRT — p(p -p.)/a=vRT - parabola . (5) 2.2.8. Un gaz ideal monoatomic aflat initial la temperatura t, = 0°C , py = 300 kPa $i V, = 2,00 m3, este comprimat adiaba- tic efectuandu-se asupra gazului un lucru mecanic W = 35 kJ. Aflati pana la ce temperatura se incalzeste gazul. Rezolvare. W= -L = vC\(Tz-7,) > Tp = 7, +W/(vC,), (4) dar v= pV, /(RT;) , atunci Tz = Ty + WRT, /(p,V,C,) =T, [1+ RW/(C, p1V4)] = 284 K. (2)2.2.9. in care din cele doua procese ciclice, 1-2-3 sau 1-3-4, gazul efectueaza un lucru mecanic mai mare ? Reprezentati procesul si in diagramelep-V,p-T. Rezolvare. In diagrama p - V se vede imediat c4 L193 > L134 (comparam aziile ciclurilor) . 2.2.10. Un proces ciclic efectuat cu un gaz ideal se repre- zinta in diagrama p - V printr-un cere parcurs in sens orar. Ara- tati grafic : a) pe ce portiune a ciclului gazul primeste caldura gi pe ce portiune cedeaza, b) pe ce portiune a ciclului caldura specifica este pozitiva $i pe ce portiune este negativa . Fig.2.2.10 Vv Rezolvare. Ducem familia de izoterme si de adiabate. Punem in evidenta izotermele si adiabatele tangente la graficul procesului. Atunci pe portiunea CAMD gazul se incalzeste, iar pe portiunea AMDB primeste caldurd, fiindca in punctele de tangenta A , B cu adiabata avem caldura schimbata Q = 0. Deoarece dQ = vCdT, se vede ca pe portiunea AMD gazul primeste caldura si se incalzeste, deci C > 0; la fel pe portiunea BNC gazul cedeaza caldura gi se raceste, deci C > 0 . In schimb pe portiunea DB gazul se raceste, desi primeste caldura (fiindca face lucru mecanic mai mult decat caldura primita si energia interna scade), deci aici C <0; la fel pe portiunea CA gazul se incalzeste, desi cedeaza caldura (gazul primeste lucru mecanic mai mult decat cedeaza caldura si energia interna creste), deci si aici C < 0. 1082.2.11. Un cilindru orizontal termoizolant de masa M = 3,00 kg, inchis la capete $i agezat pe un plan orizontal fara frecari, contine v =1,00 mol de gaz ideal diatomic. La mijlocul cilindru- lui este in echilibru un piston termoizolant de masé__m = 2,00 kg, care se poate misca etans fara frecari. | se imprima cilin- drului o viteza orizontala longitudinala v =5,0 m/s. Cu cat cres- te temperatura gazului dupa stingerea oscilatiilor pistonului ? Rezolvare. Avem aici de fapt o ciocnire plastica intre cilindru gi piston (cu gaz ; neglijam masa gazului fata de masa pistonului), care initial au viteza v , respectiv 0, si final au o viteza comuna. Procesul de ciocnire dureaza pana cand se sting oscilatiile pisto- nului. In ciocnirea plastica avem o pierdere de energie cinetica a corpurilor, care se transforma in energie interna (a gazului): Q = (1/2) m,v,2 = (1/2)[mM/(m + M)] v2 = AU=vC,AT, (1) unde m, este masa redusé (sau relativa) a celor doua corpuri, iar v, este viteza _relativa a unui corp fata de celalalt (C,=5R/2), AT=[1/(2vC,)] [mM/(m + M)] v2= 0,72 K. (2) 2.2.12. intr-un cilindru orizontal fix se afla gaz diatomic, la oO presiune de n = 2,00 ori mai mare decat presiunea exterioara Py, inchis de un piston de masa M = 4,00 kg care se poate mis- ca etans fara frecari, dar este initial blocat. Incalzind gazul si deblocand pistonul, acesta se deplaseaza uniform accelerat $i atinge la un moment dat viteza v = 10 m/s . Se neglijeaza ca- Ppacitatea calorica a cilindrului $i pistonului. Aflati caldura absorbita de gaz. Cat devine aceasta caldura daca presiunea exterioara este neglijabila ? Rezolvare. Miscarea pistonului fiind uniform accelerata, forta care actioneaza asupra sa trebuie sa fie constanta : F = (p - p,)S = const — p=const, (1) deci gazul sufera o destindere izobaré: Q= vC,AT . Conform teoremei variatiei energiei cinetice, lucrul mecanic efectu- at asupra pistonului de forta rezultanta este egal cu variatia ener- giei cinetice a acestuia : (p - PAV = (1/2)Mv 2, p(1-1/n) = (1/2)Mv2, (2) dar pV=vRT > pAV=vRAT, (p=const), (3) p(t -1/n) vVRAT/p = (1/2)Mv2 > vRAT= (1/2)Mv2: (1-1/n), (4) Q=vC,AT = (C,/R) (1/2)Mv 2: (1-1/n), (5) dar Cy=R/(y-1), Cy=yR/(y-1), (6) 109Q=[y/(y =1)] (1/2)Mv2: (1 +1 /n)=1,4 kd. (7) Daca presiunea exterioara este neglijabila, inseamna n— «o: Qo =Ly/(y = 1)] (1/2)Mv 2= 0,70 kJ. (8) 2.2.13. Intr-un cilindru vertical, sub un piston de masa M = = 40 kg aflat la inaltimea h, = 1,00 m, se afla izolat termic de exterior, heliu de masa m = 0,16 g si temperatura t = 27°C. Pi- stonul este tinut initial fix, deasupra lui fiind vid. La ce inaltime finala se va stabili pana la urma pistonul daca il eliberam ? Rezolvare. Energia potentiala a pistonului creste cu AE, = Mg(h = hg) . (1) Deoarece sistemul este izolat adiabatic de exterior si deasupra pistonului este vid ,energia (1) se obtine pe seama scaderii energiei interne a gazului : AE, = - AU=-vC(T'= 7), (1) dar in starea finala avem ecuatia de stare : (Mg/S)-Sh=(m/p)RT', (2) atunci din (1) rezulta: = Mg(h- h,)= = =(m/y) C, [Mgh: (Rm/p) - T]= = (C,/R)Mgh +(m/ 1) CYT, h= [Mgh, +(m/) C,7] : [Mg + (C,/R )Mg] = = [hg +m C,T/( Mg]: (1+ C,)/R)= 55cm. (3) 2.2.14. intr-un vas inchis, de volum V = 0,25 m3, se afla gaz Ja presiunea p, = 120 kPa. Gazul primeste caldura Q = 8,4 kJ intr-un proces cu caldura molara C = 21 J/(mol - K). Aflafi presiunea finala. Rezolvare. Q = vC(Tp - T;) = (C/R) (vRTp - vRT;) = = (C/R) (PaV- py V) = (CV/R) (Pz = Py), (1) Po = Py + QR/(CV) = 133,3 kPa. (2) 2.2.15. Un gaz ideal este adus dintr-o stare initiala data prin doud procese liniare diferite in stari finale de aceeasi temperatura, ca in figura. in care din cele doua procese gazul absoarbe mai multa caldura ? Rezolvare. Deoarece temperatura initiala si cea finala sunt aceleasi pentru cele doua procese, variatia energiei interne este aceeasi in cele doua procese : Q,=AU+L,, Q,=AU+L,, QQ-Q,=Lo- Ly. (1) Lucrul mecanic efectuat este dat de aria (trapezului) de sub grafic : 110Qp = Qy = (1/2)(Vo = Vo)(Po + Po) * (1/2)(Vy = Vo)(Po + P1) = = (112) pol Vp = V4) + (112) Vo (Py = Po) > 0, (P4V,=PoVo) (2) deci in procesul 2 (AB,) . Fig.2.2.15 Fig.2.2.16 2.2.16. intr-un cilindru agezat vertical se afla un piston ca- re separa doud mase egale dintr-un acelasi gaz la temperatura T, = 300 K. Pistonul se poate deplasa etans fara frecari $i ra- portul volumelor este r = 3,0 . Care va fi raportul volumelor daca temperatura creste la Tp = 400 K ? Rezolvare. Presiunea gazului de sub piston echilibreaza pre- siunea data de piston, Mg/ S, plus presiunea gazului de deasupra. Deoarece avem mase egale din acelasi gaz, scriem ecuatiile trans- formarii generale : PAV, / Ty = (Py + Mg /S)(V4/ 1) / Ty = py'Vy'/ Tp = = (py'+ Mg/S)(V;/r')/ Tp, (1) V4 + Vp = V4" + Vo' > Vj(1 + 1/r) = Vy" (1 + 1/8"). (2) Din aceste ecuatii rezulta : Py = (Py+Mg/S):r > p, = (Mg/S): (r- 1); Py" = (Mg/S): (r*- 1), (3) (2; /Py'(T2/T,) = V7 V, = [(r" = 1)7 (r= 1)) (T2/ Ty) = (14 (1 + 178"), (4) rer" [(r2-1)/r] T)/ Tp -1=0 sau r'2-2r'-1=0, r'=14/2 =2,41. (5) 1112.2.17. Un gaz ideal se destinde de la volumul V, panda la un volum Vz : a) izobar , b) izoterm , c) adiabatic . a) Reprezentafi destinderile in diagramele p - V,V - T, p- T. b) In care destindere lucrul mecanic efectuat este minim ? c) Care este semnul variatiei energiei interne ? Fig.2.2.17 Rezolvare. a) V. figura , b) L este minim pe adiabata (c), c) AU > 0 pe izobara, AU = 0 pe izoterma , AU < 0 pe adiabata . 2.2.18. O masa de gaz suferd transformarea inchisa din fi- gura. Se cunosc : V,= 1,00 L, Vz = 0,200 L, py= 1,00 atm, po = py. a) Aflati pz .b) Reprezentati ciclul in diagrameleV -T ,p-T. p P2 0 Fig.2.2.18 Rezolvare. Po/ py = V4/ V3 = P3/ Pq. (1) Po= Py" Vi Vo = Pq + Pg = Da V4/ Vo = Py(V4/ Vo)? = 25,0 atm. (2) 2.2.19. Un gaz ideal monoatomic (C,, = 3R/2) se destinde astfel incat caldura sa molara este constanta, si efectueaza un lucru mecanic L = 165 J. Apoi gazul este incdlzit izocor pana la temperatura initiala, absorbind caldura Q = 125 J. Aflati 112caldura molara din primul proces. Fig.2.2.19 Rezolvare. Ca sa revina izocor la temperatura initiala, destin- derea trebuie sa fie sub izoterma temperaturii initiale, ca in figura. Principiul | al termodinamicii da pentru procesul 7 - 2: Qia =AUya +L, Qyp = VvCy(Ta = Ty), AUyQ= VC\(T2 = Ty). (1) Dar conform enuntului : T3= 7, > Q=vC(T3 = Ta) = vC(T, = Tz) =-AUy2, (2) Qio = VC,(Tp = Ty) == (C,/ Cy) Q, (3) atunci principiul | pentru 1 - 2 da =(C,/Cy) Q=L-Q > C= C/(Q=L)/Q=-4,0 Jmol -K). (4) Caldura molara negativa , C = Q/(vAT) <0, inseamna ca siste- mul, desi primeste caldura, se raceste, fiindcd efectueaza lucru mecanic mai mult decat caldura primita, pe seama energiei sale inteme, care va scddea. 2.2.20. O cantitate v = 1,00 mol de gaz ideal parcurge ciclul din figura, unde T, = 400 K, iar procesul 3 - 1 este descris de ecuafia T = (1/2) T,(3 - BV) BV ,, unde B = const. Aflati lucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclu. Reprezentati procesul si in diagramelep-V,p-T. Rezolvare. Conform figurii date : T, = Tz = (1/2) T,(3 - BV) BV, (1) (BV)? - 3(BV)+2=0, BV,=1,00 si BV, = 2,00. (2) pV = vRT = vR (1/2) T,(3 = BV) BV > p=(1/2\vRT,(3-BV)B, (3) 113prin urmare, in diagrama _ p - V transformarea 3 - 7 este 0 linie dreapta (3). Py = (1/2)VR T,(3 = BV;) B= vRT,B, p3=(1/2)vRT,B. (4) In diagrama p - V se vede ca lucrul mecanic este egal cu aria ciclului (a triunghiului) : L = (1/2)(p4 - P3)(Vg - V4) = (1/2) - (1/2)VRT,B - (1/B) = = (1/4) vR T, = 831 J. (5) Fig.2.2.20 Pentru graficul in diagrama p - T avem din (3) V=3/B -2p/( vRT,B2) , atunci pV=vRT - p[3/B-2p/(vRT,B2)] = vRT, (6) deci graficul este o parabola care trece prin origine (7 este functie patraticd de p). 2.2.21. Un mol de gaz ideal, din starea 1 cu temperatura T, = 100 K, se destinde in vid efectuand un lucru mecanic printr-o turbina, izolat fiind termic de exterior. Gazul este adus din Starea finala 2 in starea initiala 1 prin procesele din figura, unde Ty =T3 , € = Vo/V, = 3,0 si cdldura totald absorbita Q= = 72 J . Aflati lucrul mecanic efectuat prin turbind la destin- derea in vid. Rezolvare. Gazul fiind izolat adiabatic, efectueaza lucru me- canic pe seama energiei sale interne : L=-AU=-vC(T2-7,). (1) Deoarece T, = T3 , avem AUg3 = 0, Qog = Lag = = (1/2)(2 + Pg)(Vo--V4), (2) unde lucrul mecanic este egal cu aria (trapez) de sub grafic . 114Qog = = (1/2)(P2Vo = P2V1 + P3V3 ~ P3V4) = = (1/2)(P3V2 = P2V4), (3) deoarece P2V2=p3V;. Transcriem Q,, astfel: Qyg = = (1/2)(P2V2 Pg / Po ~ P2Vo Vi / Va) = = = (1/2) VRTp (Pg / Pp = V; / Vo) = = (1/2) vVRTp (e = 1/e) . (4) Q31 = vC\(T; = T3) = vC\(T; = Ta), (5) Q= Qyg + Qgy = - (1/2) VRTp (e = 1/8) + VC,(T; = Ta), (6) de unde scoatem Tp =(vC,T, - Q): [vC, + (1/2) vR (e- 1/8)] , (7) atunci lucrul mecanic (1) se poate calcula : L=vC(T, + Ta) = [Q + (1/2) VRT4(e = 1/8)] = 2 [1 + Rle- 1/2) /(2C,)] = 625 J. (8) ) Fig.2.2.21 Pe grafic observam ca ecuatia procesului liniar 2 - 3 este de forma p = p,-a V, deci pV=vRT > (p9-aV)V= VAT - parabola , pV=vRT > p(p,-p)/a=vRT - parabola . (9) 2.2.22. Pentru a obtine un vid bun intr-un vas de sticlé obisnuit de laborator, se recomandé incalzirea perefilor de stic- 14 in timpul vidarii pentru a evacua $i gazul adsorbit (lipit) de perefi. Evaluati cu cat ar creste presiunea intr-un vas obisnuit de laborator daca toate moleculele adsorbite s-ar dezlipi de pereti, considerand stratul monomolecular. Se da constanta Boltzmann k = R/Na. Rezolvare. Avem formulele cunoscute : pV=vRT=(N/Na)RT= NKT, p= (N/V)KT=nkT. (1) Fie d - diametrul unei molecule (d ~ 3 A) , atunci, daca moleculele sunt asezate intr-un singur strat, fiecarei molecule fi va reveni 115(aproximativ) un patrat de suprafata d 2 si deci num@rul moleculelor lipite pe suprafata interioara a vasului va fi N= S/d 2, atunci, p=[S/(2V]KT = {4nr? : [(4/3)n3c2}KT = [3 / (ro2] kT 2,8 Pa,(2) unde r~5cm, T~ 300K. Un vid obignuit este ~ 10° torr ~ 0,1 Pa, un vid bun este 10°...10% torr ~ 10°3...10°4 Pa . Prin urmare, moleculele adsorbite, daca se dezlipesc de pe peretii vasului pot strica “serios” vidul din vas. 2.2.23. Calculati distanta medie dintre moleculele unui gaz ideal aflat in conditii normale de presiune si temperatura. Se da constanta /ui Boltzmann . Rezolvare. Volumul cubic care revine in medie unei molecule este d3= VW/N, dar p=(N/V)kT > d3=kT/p, (1) unde d este chiar distanta medie dintre molecule : d=YkT/p =3,3nm. (2) 2.2.24. Un gaz ideal se destinde adiabatic in vid de Ja vo- Jumul V, fa volumul V.. Calculati variatia entropiei in acest proces. Rezolvare. Entropia este o functie de stare. Pentru a afla variatia de entropie intre doua stari de echilibru, putem alege orice proces cvasistatic, de echilibru (reversibil), care uneste cele doua stari si s4 calculam variatia de entropie in acest proces; rezultatul nu depinde de procesul ales, ci numai de starile initiala si finala. Tn cazul nostru, gazul fiind izolat adiabatic nu schimba caldura cu mediul si destinzandu-se in vid, nu efectueaza lucru mecanic, deci AU=Q-L=0: variatia energiei interne este zero. Dar AU = vC,AT (amintim experienta si legea lui J. P. Joule 1843 cu privire la energia interna a gazului ideal), rezulta AT =0 , adica temperatura nu se schimba . Acum este foarte usor de imaginat un proces cvasistatic care sa uneasca cele doua stari, si anume : o transformate izotermda. Dar atunci variatia entropiei este: AS = Q/T=vRIn(Vo/V;)>0. Procesul este ireversibil in sensul ca sistemul nu poate reveni la starea initiala fara o interventie speciala, activa , a mediului. Reamintim ca , daca sistemul este izolat sau adiabatic izolat, atunci pentru procesele ireversibile entropia creste. Pentru sistemul izolat entropia va cregte pana ajunge la un maximum cand sistemul ajunge la echilibru. 1162.2.25. intr-un tub subtire de sectiune S= 4,00 mm? si lungime ¢ = 40,5 cm, inchis la un capat si agezat orizontal, se afla in echilibru o picatura de mercur de masa m = 0,50 g Ja distanta ¢, = 20,3 cm de fundul tubului. La ce turatie trebuie adus rapid tubul pentru ca mercurul sa iasa din tub ? Presiunea atmosferica este normala . Fig.2.2.25 Rezolvare. Tubul fiind adus rapid la turatia necesara, putem considera ca aerul inchis in tub nu are timp sa faca schimb de caldura cu mediul exterior, deci sufera o transformare adiabatica. De asemenea, vom considera ca in tub presiunea este peste tot aceeasi (tub scurt, turatie mica). La limita, cand picatura este la marginea tubului, lex secunda din mecanica pentru miscarea circulara a picaturii se scrie (pe directie radiala) : F=(H-p)S=ma,= mo? 0. (1) Legea transformarii adiabatice : H(S£,)" = p(S£)" > p=H(l,/2)', (2) care introdus in (1) da: n? = @?/(4n2) = = H(1 = 0,17 2)S : (me) = 31,36 rot%/s?, n=5,6 rots. (3) 2.2.26. Doud vase identice, izolate termic de exterior, sunt legate intre ele printr-un mic tub cu robinet. in primul vas exis- ta o cantitate de gaz la presiunea p = 100 kPa si temperatura t, = 27°C, iar in celalalt vas acelasi gaz , la aceeasi presiune, dar Ja temperatura tz = 227°C. Aflati presiunea si temperatura dupa deschiderea robinetului si stabilirea echilibrului termic. Rezolvare. Conservarea numarului de moli da ecuatia : pV/(RT,) + pV/(RTp) = p+ 2V/(RT"). (1) Pe de alta parte, energia interna se scrie AU = vC,AT = (C,/R) + vRAT = (C,/R) - A(pV). (2) Energia interna a intregului gaz se conserva (nu face schimb de caldura si de lucru mecanic cu exteriorul) : 117(Cy/R) p'+2V=2(C,/R) pV > p'=p, (3) atunci (1) da: T= 2747p: (Ty + Tp) = 375 K = 102°C . 2.2.27. intr-un vas termoizolat de volum V = 22,4 L, conti- nand v, = 1,00 mol de hidrogen la temperatura T, = 200 K, se introduce o masa mz = 4,0 g de hidrogen Ia temperatura T,. Dupa stabilirea echilibrului presiunea a devenit p' = 300 kPa. AffafiT> . Rezolvare. Conservarea numéarului de moli la amestecarea gazelor da ecuatia : vy + My/p=p'V/(RT'). (1) Conservarea energiei inteme (care depinde numai de temperatura) : vyCyTy + (Mp/p) CyT2=C,-p'V/R, (3) Tp = (p'V/R=v4T,) : (p/p) = 310K. (4) 2.2.28. in doud vase termoizolate, de volume V, = 50,0 L, V2= = 25,0 L, legate printr-un tub cu robinet, se afla m, = 1,68 kg azot la presiunea p, = 3,0 MPa, respectiv m,= 0,120 kg Ar la Pp = 0,50 MPa . Ce presiune si ce temperatura se stabilesc in vase daca deschidem robinetul ? Rezolvare. Conservarea numarului de moli da ecuatia : mM, / py + Mp/ py = p' (Vy + Vp) /(RT')- (1) Pe de alta parte, conservarea energiei inteme da ecuatia : Vy Oyy Ty * VaCyaT2 = VC T" + vaCyaT". (2) Inlocuim aici numarul de moli astfel v= m/p=pV/(RT): Cyt P1Vy/R# Cyo DyVn/ R= [lm /14y)Cyy + (MMp/t)Cyg] T* (3) TS (Cy PyV4* Cy PaVa) = [RIC /14* Cyaimy /tip)] = 306 K. (4) Atunci (1) da: p= (my / py + Mp/ py) RT": (V; + Vo) = 2,10 MPa . (5) 2.2.29. Un cilindru orizontal termoizolat de volum V= 10,0L, umplut cu heliu, este impartit in doué compartimente printr-un piston termoizolant, care se poate misca etans fara frecari. Se comunica gazului din vasul V , 0 cantitate de cadldura Q = 100 J. Aflati cu cat creste presiunea in vase dupa stabilirea echilibrului. Rezolvare. Scriem ecuafia de stare pentru fiecare vas : PV, =(m,/p)RT, = pV2=(Mz/p)RT ; (1) (p+ Ap)(V,+ AV) = (my /w)RT, , (0 + Ap\(V, = AV)= (mg/p)RT.. (2) 118Adunam ecuatiile (1) intre ele si ecuatiile (2) intre ele : PV = (My /p+ My/u)RT, (D+ Ap)Vq = (m4 /p)RT, + (mMz/p)RTp (3) > ADV a = (m4 /u)R(T; = 7) + (IMp/u)R(Tp = 7). (4) Scriem principiul | al termodinamicii pentru gazul din vasul 7: Q=AU, +L, (6) gi pentru vasul 2: 0=AUp=- L, (6) > Q=AU, + AUZ = (my /p)C(T, = T) + (mg/n)C(Tp ~ T) .(7) Folosim aceasta ecuatie in (4) : ApV, = QR/C, -» Ap = (R/C,)(Q/ Vo) = (2/3) Q/ VV, = 6,67 kPa, (8) unde pentru gaze monoatomice C,=3R/2. 2.2.30. Un cilindru vertical izolat termic este despartit in doua parti printr-un perete fix, conductor de caldura. Deasupra perete- lui se afla_ v, = 1,00 mol de gaz monoatomic la temperatura T, = = 420 K inchis cu un piston de masa M = 10,0 kg $i sectiune S = 90 cm?, care se poate misca etans fara frecari. in partea inferioara, sub perete, se afla v2 = 1,50 mol din acelasi gaz la temperatura T, = 400 K. Cu cat coboard pistonul si care va fi temperatura finala la echilibru ? Presiunea atmosferica este H = 100 kPa. H H Fig.2.2.30 Rezolvare. Gazul de sub piston se afla la presiune constanta, de- ci sufera o transformare izobara. Caldura cedata de gazul 7 gazului 2: vyCp(Ty = T') = ve (T*= Ty) - (1) Pe de alta parte principiul | al termodinamicii pentru gazul 7 : Qy = vy O,(T* = 71) = AU, + Ly =v, C(T"- T,) + pAV= =v,C\(T' = 7) + (H+ Mg/S): SAh. (2) Din ecuatia (1) obtinem (la gazele monoatomice C,/ Cy =y7= 5/3): T*= (vyCpTy + vaC,Tp) : (vy Cy + voC,) = = (vyyTy + VoTp) : (vy¥ + Vo) = 410,5 K. (3) 119Din ecuatiile (1) si (2) avem = V_0,(T" = Tz) = vyC,(T" = Ty) + (H+ Mg/S)- SAh, (4) Ah==[1:(HS+ Mg)} vyvoR(Ty = To): (viv + v2)= -8,00m (5) (pistonul coboara) . 2.2.31. Un tub cilindric orizontal inchis, de sectiune S, este imparfit in n compartimente egale cu ajutorul an - 1 pistoane, care se pot misca etans fara frecari. Initial presiunea in toate compartimentele este aceeagi p. Aflati presiunea din fiecare compartiment cand tubul este adus in pozitie verticala, precum gi masele pistoanelor, stiind ca in acest caz volumele celor n compartimente se raporta intre ele ca primele n numere naturale. Rezolvare. Conform enuntului : Vyz2VoiVgi..tV,=1:2:3:..509 > YeakVYy, (1) dar V2V, + Vot..t Vi =Vi(1+2 +...4 1) = (1/2)n(n + 1)V;. (2) Gazele din fiecare compartiment sufera o transformare izoterma : PV/N= PV Py = pl + 1)/(2K) = py/k , py =p(n+1)/2. (3) Dar diferenta de presiune dintre doua compartimente vecine (in pozitia verticala a cilindrului, cand V, este jos, iar V,, este sus) se datoreaza presiunii pistonului respectiv: Px = Pai + ™QG/S - (4) Folosind (3) gasim de aici masele pistoanelor : Py /k= py/(k+ 1) + mg/S— m,= (Sp/g)(n + 1) /[2k(k + 1)]. (5) 2.2.32. Doud pompe de vid de aceeasi turatie videaza un volum V = 1,00 L de /a presiunea initiala H , pana la aceeasi presiune finala p , conform graficelor din figura in care tg a = = 0,50 , tg B = 1,00. Volumul de lucru el primei pompe este v, = = 100 cm®. Aflati volumul de lucru al pompei 2. Fig.2.2.32 Fig.2.2.33 120Rezolvare. La prima turd a pompei aerul din vasul V se des- tinde izoterm de la volumul Via V + v si presiunea devine py=H-V/(V+v), (1) dupa care se evacueaza volumul de aer v la aceasta presiune. La a doua tura aerul din V, aflat acum la presiunea p,, se destinde din nou, analog, de la Vila V + v si presiunea devine: Po= Py V/(V+V)=H[V/(V + VI 4, Py = AIV/(Vt VIN (2) sau p(t) = H[V/(V+ v)}", In(H/p) = nt: In[(V+ v)/v] . (3) De aici se vede ca pantele dreptelor din figura sunt tga=nIn(1+v4/V), tg B=nIn(1 + vo/V), (4) de unde rezulta : (1+ v4/ Vy'98 = (1 + vo/ V2", Vo = V[(1 + vy/vy'98/*90 -1] = 210cm3. re) 2.2.33. Un proces parcurs de gaz perfect este reprezentat in diagrama V-T printr-un cerc, parcurs in sens trigonometric. Aratati grafic pe ce portiune a ciclului gazul : a) are presiune maxima, respectiv minima, b)efectueaza lucru mecanic pozitiv, c) primeste caldurda , d) are caldura specifica negativa . Rezolvare. Observam ca in diagrama V - T adiabata sea- mana cu cea din diagrama p - V. Ducem familia de adiabate ; doua adiabate vor fi tangente la ciclu, acolo: Q = 0. Pe portiunea CBD gazul primeste caldura (dQ= = TdS > 0), iar pe portiunea DAC cedeaza caldura (dQ = TdS < 0). Pe portiunea BD (respectiv AC) caldura specifica C = Q/(vAT) este negativa, deoarece gazul, desi primeste caldura (Q > 0), se raceste, AT < 0, aceasta inseamna ca efectueaza mai mult lucru mecanic decat caldura primita, pe seama scaderii energiei interne (de aceea scade temperatura). Din ecuatia de stare avem V= [MR/(up)]-T, (1) deci panta izobarelor este invers proportionala cu presiunea. Lucrul mecanic este pozitiv pe portiunea pe care creste volumul (AV > 0). 2.2.34. Un gaz ideal parcurge ciclul din figura. Sedau: t, = 279C,V,=5,0L, t3= 127°C, V3=6,0L $i volumul V, in conditii normale : V,, = 10,0 L. Affati lucrul mecanic efectuat de gaz intr-un ciclu. Reprezentati ciclul $i in diagramele p- V , p -T. 121Rezolvare. Transformarile izobara 4 - 1 si izocoraé 3 - 4 dau: V3/ V4 = V/V, = 14/7: Po/ Py = P3/P4 = T3/ Ty = T3/(T1V3/ V4)- (1) Lucrul mecanic efectuat este egal cu aria ciclului in diagrama p - V: L= (Pp ~ Py)(Vg - V3) = [Py T3V4 / (Ty Va) = P4](Vg ~ Vy) = = (pyV4/T4)(T3/ V3 > Ty/ V1)(Vg - Vy) = = (PyVio/ To T3/ V3 - Ty/ V1)(V3 - Vy) = 24,7 J, (2) unde am adus produsul p,V, / 7; la conditii normale de presiune si temperatura (altfel nu-| cunoastem pe p,). p 2 3 Po 3 Pay 4 14 ol V, V;, b) Fig.2.2.34 2.2.35. Un mol de gaz ideal aflat initial la temperatura T, si presiunea p,, se destinde dupa legea T = aV - bV?, a,b =con- stante date. Se cunoaste exponentul adiabatic y si constanta R. Aflati céldura absorbita dacé volumul final Vz =nV,,n>1. Rezolvare. Conform ecuatiei de stare: pV = vRT=vR (aV-bV2) > p=vR(a-bV), (1) ceea ce se reprezinta printr-o linie dreapta in diagrama p - V. Lucrul mecanic este dat de aria de sub graficul procesului in dia-grama p - V (trapezul din figura) : L= (1/2) (Dy + Pa)(Vo = Vy) = (1/2) vR(2a - BV, = DVa)( Va- V4). (1) Variatia energiei interne este AU = vC,AT= [vR/(y = 1)][a(Vo - V4) = b(Vp2 -V,?)1, (2) unde Cy=R/(y-1), Co=yR/(y-1), Co-Cy=R,y=Cp/C,. (3) Caldura absorbita se obtine din principiul | Q=AU-L=[vR/(y=1)] (Vo = Vy)[a - (Vy + Vo)] - = VR (Vp = Vj)[a = b(V4 + Vo) /2] - (4) 122Fig.2.2.35 Fig.2.2.37 (*) 2.2.36. Aflati caldura molara a unui gaz intr-un proces descris de ecuatia p = avT , unde a=const. Se cunoaste C, Reprezentati procesul in diagramelep-V ,V-T,p-T. Rezolvare. Prin definitie C=dQ:(vdT), dar dQ =dU + pdV: C =(dU + pdV)/(vdT) =(vC,dT + pdV)/(vdT) =C, + pdV/(vd7),(1) dar V=vRT/p=vR VT /a, de unde derivata ceruta de (1): dV/dT=(vR/a)-[1:(2VT)], (2) care introdusa in (1) da: C=C,+ (p/v)-(vR/a)-[1: (2VT = C,+R/2. (3) Dealtfel procesul dat este o politropd: p = const: vpVv sau ridicand la patrat: pV'=const, deci k=-1 (4) si conform problemei 2.2.47 : C=C, +R/(1-kK)=C,+R/2. (5) Graficele procesului sunt la fel ca la problema 2.2.45. Dealtfel, procesul (4) se reprezinta in diagrama p - V printr-o dreapta trecand prin origine, deci lucrul mecanic se calculeaza ca aria trapezului de sub grafic. Mai departe se poate judeca ele- mentar, ca la problema 2.2.45. (*) 2.2.37. Cilindrul din figura contine gaz perfect cu caldura molara C, cunoscuta, pistonul se deplaseaza etang fara frecari, iar lungimea resortului nedeformat este egala cu lungimea cilindrului. Aflafi caldura molara a gazului in aceste conditii, neglijand capacitatea caloric a cilindrului, pistonului si resortului. Rezolvare. Conditia de echilibru a pistonului pS = kx (1) da prin diferentiere Sdp = kdx. (2) 123Sa prelucram expresia caldurii absorbite : dQ = dU + dL = vC\dT + pSdx = vC,dT + kxdx, (3) vRdT = d(p - Sx) = Sxdp + Spdx = 2kxdx , de unde kxdx = (1/2) vVRdT (4) si atunci dQ = vC,\dT + (1/2) vRdT= v(Cy+R/2)dT, (5) de unde prin definitie: C=dQ/(vdT)=C,+R/2. (6) Dealtfel gazul sufera o transformare politropica : pS = kx=(k/S)V sau pV'1= k/S?=const,decik=-1 (7) gsi conform problemei 2.2.47: C=C,+R/(1-k)=C,+R/2. (8) Graficele sunt aceleasi ca la problema 2.2.45. Procesul (7) se reprezinta in diagrama p - V printr-o dreapta tre- cand prin origine, deci lucrul mecanic se poate calcula ca aria trapezului de sub grafic. Mai departe, judecand cu variatii mici AT, Ax, etc., putem obtine rezultatul fara a folosi derivate. ( * ) 2.2.38. intr-un cilindru vertical sub piston se afla gaz di- atomic perfect. Pistonul are masa M = 10,0 kg, aria S =100 cm? gi se misca etans fara frecari. Ce cantitate de caldura pe uni- tatea de timp trebuie comunicata gazului pentru ca pistonul sa se deplaseze cu viteza v = 0,40 m/s ? Presiunea atmosferica este p, = 100 kPa. Rezolvare. Transformarea este izobard la presiunea P =P, +Mg/S=const. (1) dQ = vC, dT = (C,/R) vR dT = (C,/ R)pdv = = (C,/R)- pSvdt = (C,/R) (pyS + Mg) vdt, (2) de unde caldura pe unitate de timp : dQ/dt= = (Cy/ R) (PyS + Mg) v= [y/(y -1)] (pS + Mg) v= 1,54 kd/s (3) (R=C,-C,, y=O,/C,). Problema se poate rezolva foarte usor si fara derivate, jude- cand cu variatii mici : Q=vC, AT=(C,/R) - pAV=(C,/R): pSvat, Q* = Q/At= (C,/R) - pSv = (C,/R) (poS + Mg) -v, etc. * 2.2.39. Un gaz perfect se destinde dupa legea pV = const. Aflati caldura molara in aceasta transformare. Rezolvare. Plecam de la definitia caldurii molare gsi folosim principiul |: C=dQ/(vdT) = (dU + pdV) /(vdT) = = (vC,dT + pdV) /(vdT) = Cy + pdV/(vd7) , (1) dar pV? = const = pV: V= vRT-: V=const sau TV=const, (2) 124care, prin derivare /ogaritmica (intai logaritmam , apoi diferentiem), da dT/T+dV/V=0 sau dV/dT=-V/T (3) siintrodus in (1),d&. C=Cy-pV/(vI)=Cy-R. (4) Dealtfel, transformarea data este politropica cu exponentul (indicele) politropic k = 2 si conform problemei 2.2.47 : C=C,+R/(1-k)=C,-R. (5) * 2.2.40. Un gaz monoatomic perfect suferd urmatoarele trans- formari: 1-2 izobaraé cuV,=nV,,n=1,5; 2-3 dupa legea p = = const: V cu V3=Vo2/k, k=3,0; 3-4 izobara cu V4=V1 si4- 1 izocora. $tiind caldura cedata | Qz3| aflati caldura absorbita Q4, . Reprezentati ciclul in diagramele p-V,V-T,p-T. OlnVjk Vy nV, 0 a) )) Fig.2.2.40 Rezolvare. Sa calculam caldura molara in transformarea 2-3, a carei ecuatie este p = const - V. Atunci ecuatia de stare da : pV=vRT, const: V2=vRT, (1) de unde derivata /ogaritmica : 2dV/V=dT/T, dV/dT=V/(2T). (2) CAaldura molara este prin definitie: C=dQ/(vdT)= = (dU + pdV) /(vdT) = (C\dT + pdV) /(vdT) = C+ pdV/(vdT) = = Cyt pV/(2v7) = Cy + R/2=2R, (C,=3R/2). (3) Dealtfel, transformarea 2 - 3 este politropica: pV-' = const, deci k =-1, si conform problemei 2.2.47 : C=C, +R/(1-k)=C,+R/2. (4) | Qyg | = VC(Tp = Ta) = 2(VRTp = VRTg) = 2(p,nV, = pynV,/ k2) = = 2p,V,(K2 = 1) n/k2, (5) 125de unde Py V4 = | Qog | kK? : [2n(k? = 1) . (6) Qyy = VOT, = Ty) = v (83R/2)(Ty = T4) = (3/2)( Py V4 = Py V4/k) = = (3/2)[(k = 1) /K) py V4 = (3/2)[(k = 1) 7k] [Qyg]k? 2 [2n(k2 = 1)] = = (3/4) |Qagl «k= [n(k + 1)] = (3/8) |Qogl - (7) Fie p= a- Vecuatia transformarii 2 - 3, atunci ecuatia de stare devine : pV=a-V2=vRT - parabola; pV=p%/a=vRT- parabola (8) (V. figura) . * 2.2.41. Un gaz perfect suferd o transformare descrisa de ecuafiap=p,-aV, (p,>0, a>0- constante). Pe ce portiune a transformarii: a) gazul se incdlzeste, respectiv se raceste 7? b) gazul primeste caldura, respectiv cedeaza caldura ? Trasati graficele corespunzatoare. Fig.2.2.41 a,b Rezolvare. a) Daca intersectam graficul procesului cu familia de izoterme, atunci se vede ca in procesul de la A la B temperatura creste, atinge un maxim T,,9, = T; intr-un punct 7, apoi scade. Punctele de intersectie dintre graficul procesului si graficul izoter- mei sunt radacinile sistemului : P=Py7aV, pV=vRT, (T - parametru) (1) sau inlocuind p din prima ecuatie in a doua : aV2=p.V+vRT=0, (2) 126deci pentru T dat sunt doud puncte de intersectie : reale distincte, reale confundate sau complex conjugate. Punctul 1 cu Tmax Cores- punde radacinii duble cand izoterma este tangenta la graficul pro- cesului, deci discriminantul ecuatiei (2) trebuie sa fie zero : D=p,2- 4vaRT=0, (3) de unde Tinax = Ty = Po? : (4v aR), (4) apoi din (2): Vi =Po/(2a), Py =Po/2. (5) Fig.2.2.41 c,d Se poate judeca si altfel : Scoatem temperatura T din (2) : T= (pV -aV4)/(vR)=f(V). (6) Extremele unei functii corespund radacinilor derivatei, deci anulam derivata : T'(V) = £'(V) = (p, = 2aV)/(vR)=0, (7) de unde V; = Po/(2a), etc. Natura extremului se obtine din semnul derivatei a doua (sau din variatia semnului derivatei intaia) : f“(V)=(-*2a)/(vR)<0, (8) deci extremul este un maxim . b) Sa cautam punctul in jurul caruia, intr-un proces elementar, dQ =0 :dQ=dU + pdV= vC,dT + pdV=0. (9) Diferentiem ecuatia procesului (1) si ecuatia de stare : dp =-adV, vRdT = pdV + Vdp = pdV + V( = adV) = = (p+ a) dV= (2p - p,)dV, de unde dV= vRdT: (2p =p.) . (10) Acum ecuatia (9) devine : dQ = vC,dT+p [vR/ (2p = p)] dT = vIC, + pR/ (2p = p,)] dT = 0,(11) 127deunde C,+pR/(2p-p,) =0 sau Po = Poi l2+ R/C) =po/(1 +7), (R= Cy=C,). (12) Din ecuatia procesului rezulta acum Vp : Vo = (Dg *P2)/a=[y/(1 + y)]Po/4 (13) gsi din ecuatia de stare: Ty = BoVo: (VR)=L¥/(1 +92] Bp2/(vaR) . (14) Alt mod: Deoarece pe adiabata Q = 0 , punctul 2 trebuie sa fie punctul de tangenta al unei adiabate cu graficul procesului, astfel incat pe o portiune infinitezimala cele doua curbe sa coincida si acolo sa nu se faca schimb de caldura, deci intersectia unei adi- abate pV’ = b cu curba procesului p= Py ~ aV trebuie sa dea doua puncte confundate (conditia de tangenta !), prin urmare ecuatia f(V) = (29 aV) V=b=0 (15) trebuie sa aiba radacina dubia in V, deci derivata functiei f(V) trebuie sa aiba radacina simplé: —f '"(V) = = YyPoV 11 = ay +1)V"=0 sauV™"'[ypy=aly+1)V=0, (16) de unde regasim rezultatul anterior: Vz = [y/(1+ y)] Po/a, etc .(17) Conform formulelor (5) si (12): Py =Po/2> Po=Po/(1+ ¥), (totdeauna y> 1), (18) deci cele doua puncte nu coincid, punctul 7 find mai sus de punctul 2. De la 7 la 2 gazul se destinde si se raceste, desi primeste caldura (caldura specifica este negativa ! ), efectuand un lucru mecanic mai mare decat caldura primita, pe seama_scaderii energiei interne. Graficele procesului liniar A - B in diagramele V - T si p - T sunt parabole. O alta cale de a gasi punctul 2 este de a folosi notiunea de entropie, asa cum se face in problema 2.3.28. * 2.2.42. Aflati cdldura molara a unui gaz perfect in procesul p=aV", stiind caldura sa molara izocora $i constanta R. Rezolvare. dQ = dU + pdV=vC,dT+ aVdV, (1) dar vRT = pV=avn+t (2) care prin diferentiere da vRdT = a(n + 1)V"dV (3) gi introducand in (1) : dQ = vC,dT + vRdT/(n + 1) = =v[C,+R/(n+ 1)} dT=vCdT, (4) de unde rezulta caldura molara (prin definitie) : C=dQ/(vdT)=C,+R/(n+1). (5) 128Dealtfel, transformarea data este politropica : pV~" = const, k=-n, si conform problemei 2.2.47 : C=Cyt+R/(1-k)=Cy+R/(n+1). (6) * 2.2.43. intr-un cilindru vertical de sectiune S se afla gaz inchis de un piston de masa mM, situat , la echilibru, la indlti- mea h. Presiunea atmosferica este p,. Aflati perioada micilor oscilatii ale pistonului considerand ca procesul poate fi apro- ximat de o politropa pV* = const . Rezolvare. Oscilatiile fiind mici, variatiile de volum si de pre- siune sunt foarte mici si le putem calcula ca diferenfiale . Ecuatia politropei pv« = const (1) da prin derivare logaritmica (intai logaritmam, apoi diferentiem): dp/p+kdV/V=0, dp=-k(p/V)adV, (2) deci pentru variatii foarte mici: Ap=-k(p/V) AV. (3) Notand cu x elongatia (foarte mica) a pistonului de la pozitia sa de echilibru, avem AV= S- x, deci Ap =-k(pS/V)-x = -(k p/h) x= -(k/h)(py + mg/S)x, (4) F=Ap-S=-(k/h)(py S+ mg): x=-Cx, (5) deci forta este de tip elastic cu constanta cvasielastica : C= (k/h)(pg S + mg), (6) prin urmare, perioada micilor oscilatii : m mh 1 T= anf = 2 i——————— , k>0. (7) Cc PoS +mg k In particular, pentru oscilatii mici adiabatice : k = y . (* #)2.2.44. Un gaz diatomic perfect se destinde dupa legea p = = aV, unde a= 1,00: 108 N/m5, de /a un volum V, = 1,00 L pana Ja un volum V2 = 2,00 L. Calculafi : a) lucrul mecanic efectuat de gaz, b) variatia energiei interne, c) caldura absorbita $i caldura molara in aceasta transformare. Rezolvare. a) L = fat =f pdaV = fe aVdV = sv? -v?} = (1) =150J. $tiind interpretarea geometrica a lucrului mecanic efectuat de un gaz la destindere, putem calcula foarte ugor, fara integrale, lucrul mecanic in cazul procesului nostru care se reprezinta printr-o linie dreapta care trece prin origine in diagrama p - V si deci lucrul mecanic este egal cu aria trapezului de sub graficul procesului. 129b) AU = vC\(To = Ty) = (C,/R)( VRT2 = vRT, ) = = (Cy/R)(PoVo = PyV4 ) = (Cy/R)a(Vo? = V{?2.) = =(C,/R)-2L=5L=750J3, (C,=5R/2). (2) c) Q=AU+L=900J, AU=vC,AT, (3) dar din (2): L=AU -R/(2C,), rezulté atunci Q=vCATI1 + R/(2C,)] = vCAT, (4) prin urmare, C= Q/(vAT) = Cy + R/2 = 3R = 24,9 Ji(mol - K). (5) Dealtfel procesul este politropic : pV"! = a= const, k==1 , atunci (v. problema 2.2.47): C=C, +R/(1-kK)=C,+R/2=3R. (6) (* *)2.2.45. O masa m de gaz perfect cu masa molara \ suferad un proces descris de legea T ~ p?,, de la T, la Tp. Aflati lucrul mecanic efectuat de gaz $i caldura molara in aceasta transfor- mare. Reprezentati procesul in diagramelep-V,V-T,p-T. Fig.2.2.45 Rezolvare. T = ap? , deci pV = (m/)R- ap2 sau V=(m/y)Rap, (1) care prin diferentiere da: dV=(m/y)R adp. (2) Atunci. L= J v pdV= J a puRadp = [mRa / (2y)\(p9? = py?) = 1 1 = [MR / (2p) (ape? = ap,?) = [MR/(2p)] (To = Ty), deci dL = (1/2)vRAT, dQ=dU+dL=vCdT+(1/2)vRdT, (4) de unde prin definitie C= dQ/(vd7)=C,+R/2. (5) Dealtfel transformarea data este o politropa: Tp-2=const sau 130pV-p-2=const saupV~'=const, k=-1 (6) si conform problemei 2.2.47: C=C, +R/(1-k)=C,+R/2=3R. (7) Problema se poate rezolva elementar observand ca procesul (1) se reprezinta in diagrama p - V printr-o dreapta care trece prin origine, deci lucrul mecanic se calculeaza usor ca aria trapezului de sub grafic. Mai departe se poate judeca cu variatii mici, AT, etc. (* *)2.2.46. O cantitate v moli de gaz perfect cu caldura mola- ra izocora C,, suferd o transformare in care V ~ VT . Gazul este incalzit lent de la T, la T>. Ce lucru mecanic efectueaza gazul si care este caldura sa molara in aceasta transformare ? Reprezentati procesul in diagramele p-V,V-T,p-T. Rezolvare. Fie ecuatia procesului: T= aV2, a=const. (1) Atunci pV=vRT=vR -av2, p=vRaVv. (2) i= |? pav =|? vRavav = (vRa/2\V,2 = V;2)= 1 1 = (vR/2)(aVp2 = aV2) = (VR/2)(Tp = Ty) = (vR/2) AT. (3) Q=AU+L=vC,AT+ (vR/2) AT=v(C,+R/2)AT, — (4) de unde prin definitie : C=Q/(vAT)=Cy+R/2. (5) Dealtfel, transformarea data este o politropa : TV%=a=const, -2=k-1, k=-1 (6) gi conform problemei 2.2.47 : C=C,+R/(1-k)=C,+R/2. (6) Graficele sunt aceleasi ca la problema 2.2.45. $i aceasta problema se poate rezolva elementar, fara derivate si integrale, observand ca procesul (6) se reprezinta in diagrama p-Vprintr-o dreapta trecand prin origine, deci lucrul mecanic se calculeaza usor ca aria trapezului de sub grafic. * * 2.2.47. Un gaz perfect sufera transformarea politropica pv‘ = const. Calculati : a) lucrul mecanic efectuat de gaz, b) caldura absorbita si caldura molard politropica. c) Reci- proc, aratati ca singurele transformari cu caldura molara constanta sunt politropele. const V, Vv, _ Rezolvare. a) L= j ve pdV= J vive = = [const /(1-k)] (Vo'"* vk), (k# 1), dar pV," = pyVok= const, —atunci 131L= (PyVp = PyV4)/(1 =k) = VR(Tp = Ty)/(1 +k), (K#1). (1) Pentru k = 1 se obtine cazul izotermei : L= J yedv= {ye av= vRT| v= RT Inge. (2) b) Q=AU+L=vC,AT+ vRAN\/(t= k)= =v[Cy+ R/(1 +k) AT=vC,AT, (3) de unde caldura molara pe politropa : C,= C+ R/ (1 -k) (4) (pentru izotermé C -> o ; pentru izocoré k - o). c) Q= vCdT = vC\dT +pdV, v(C = C\)dT = pdV = (vRT/V)dV, separam variabilele gi integram: (C-C,)dT/T=RdV/V, {(c-¢, |= re (C=C) InT= RinV+ ink, unde am scris constanta de integrare sub forma In K. Rezulta In TOW = in V2+InK=In(KV2) sau TOV=Kv2, T- VUGO = K+ = const , (5) dar ecuatia politropei_ pV“ = const se poate scrie si TV! = const, deci R/(C,-C)=k-1, deunde C=C,+R/(1-k). (6) C€aldura molara politropica se mai poate scrie astfel : Qe=Cy+R/(1=k)= Cy (y-k)/(1-k). (7) Pentru ke(1, y), avemQ, <0. 1322.3. Ciclul Carnot si alte cicluri 2.3.1. O masina termica functioneaza dupa ciclul Carnot. Gazul cedeaza sursei reci o fractiune f = 0,60 din caldura ab- sorbitad de la sursa calda, a cadrei temperatura este t, = 227°C. Aflati randamentul si temperatura sursei reci. Reprezentati ciclul Carnot in diagramelep-V ,V-T,p-T. Rezolvare. Din formula randamentului sau direct din calcul rezulta n=1- |Q)/Q,=1-72/T, > Q,/|Q) = 7/72, (1) raportul caldurilor absorbita / cedata intr-un ciclu Carnot reversibil este egal cu raportul temperaturilor termodinamice ale termosta- telor respective (aceasta sta, de fapt, la baza definirii scarii termo- dinamice a temperaturilor, care coincide - in virtutea teoremelor lui Carnot - cu scara absoluta Kelvin bazata pe gazul ideal). In cazulnostru: |Q.|=fQ, > Q,/Q;=T2/T, > Tg=fT,=300K=27°C, (1) n=t= |Q)/Q,=1-f=40%. CICLUL_CARNOT Fig.2.3.1 Pentru grafice observam ca adiabata in V - T arataé asema- nator adiabatei in p - V, iar in p - T arata ca o parabola cu minim in origine. Observam, de asemenea, ca sensul de parcurs ciclul este la fel in p - V si p - T, dar inversat in V - T. 1332.3.2. Intr-un ciclu Carnot de randament n= 20 % Jucrul mecanic efectuat de gaz ideal la destinderea izoterma este Lj,. = 100 J. Care este Jucrul mecanic consumat la comprima-rea izoterma ? Reprezentati ciclul Carnot in diagramele p-V,V-T, -T. ° Rezolvare. Pe izoterma gazului ideal AU = 0 (legea lui Joule : energia intema a gazului ideal depinde numai de temperatura), atunci Lot = 11 Wot =IQal. n= 1-1Q21/Q,=1-Wizot/Lizot (1) Wizot = (1 = 1) Lizot = 80 J. (2) Graficele sunt date la problema precedenta 2.3.2. 2.3.3. Calculati randamentul ciclului Carnot in functie de raportul de compresie « =\/,/V,= 2,0 $i exponentul adiabatic y = 1,40 (gaze diatomice). Cunoscand V2 = 3,00 L , aflafi V3, Reprezentati ciclul in diagramele p-V,V-T,p-T. Rezolvare. Graficele sunt date la problema 2.3.2. Aplicam ecuatia adiabatei TV" = const : To/ Ty = (V/V)! = To/ Ty = (Vo/ Vg)" = 1/67" , (1) nit-To/T,=1-1/eT'= 24%. (2) V,/ V4 = Vo/ V3 -> Vg = VoV4/V4= Vo e=6,00L. (3) 2.3.4. Calculati randamentul ciclului Carnot cunoscand temperatura sursei calde t, = 127°C si lucrul mecanic la des- tinderea adiabatica pentru un mol de gaz diatomic : L*,4 = 2,49 kJ/mol. Reprezentati ciclul Carnot in diagramele p - V, V-T, p -T. Rezolvare. Graficele sunt date la problema 2.3.2. L*ag=-Cy(To° Ty) > Ty -To= Lag (Cy, (4) n= (Ty + Ta) /Ty = Lag /(CyT;) = 2 Ltag /(SRT1) = 30 % . (2) 2.3.5. O pompa de caldura, functionand dupa un ciclu Carnot (inversat) intre temperaturile t, = - 13°C (afara) $i t, = = 27°C (in camera) consuma pe ciclu energie electrica W = = 2,00 kJ. Calculati pe ciclu : a) Caldura absorbita de afara, b) Caldura cedata in camera, c) eficienta pompei de caldura , d) eficienta magsinii considerata ca masiné frigorifica. Rezolvare. a) Conform teoremei de la problema 2.3.2 : Qaps/ Qcea = T2/T + Qced = Qabs + W. (1) unde W este lucrul mecanic primit de magina. Qabs = W + To/(Ty = Ta) = 13 kd « (2) 134b) Qcea = Qans + W=15kd. (3) C) E=Qyeg/W=7,5 ; d) = Qans/W=6,5, (4) adica per fiecare joule consumat de la reteaua electrica, masina absoarbe de afara (sau evacueaza din interiorul frigiderului) 6,5 J si degaja in camerA 6,5J+1J=7,5J. 2.3.6. Ce castig de caldura se obtine pentru incalzirea unei hale, daca in loc sa ardem direct carbunele in sobe, el este folosit intr-o magina termica Carnot functionand intre temperaturile tz =27°C $i t;=227°C , iar lucrul mecanic astfel obfinut este folosit intr-o pompa de caldura Carnot, care ia caldura de afard la temperatura t, = - 13°C $i o cedeazé in hala la temperatura t, = 27°C ? Rezolvare. L= n,Q, =Q, (Tj -72)/7;, W= n2Qq' = Q,' (Ts - T4)/T3 (1) dar L =W, Q,'= L T3/(T3- Ts) = Qy [(T; - T2) 7 Ty] T3/(T3- T)-(2) Qa Qy = ny /N2 = [Ty > Te) / Ty] * T3/(Tg - Ta) = 3,0, (3) deci prin acest sistem, cu aceeasi cantitate de carbuni, obtinem o caldura de 3 ori mai mare decat puterea lor calorifica, pe seama caldurii luate de fara (de la sursa rece) . 2.3.7.0 masind frigorifica Carnot ia caldura de la apa Ia tp= =0°C $i o cedeaza unui fierbator cu apa la t, = 100°C. Ce masa Mg de apa trebuie inghefata la sursa rece pentru a vaporiza m, = 1,00 kg apa in fierbadtor ? De cate ori lucrul mecanic con- sumat de aceasta magind este mai mic decat energia necesara direct pentru vaporizarea apei m, ? Rezolvare. Conform teoremei de la problema 2.3.2 : Qy /|Qg] = MyAy/( Mghg) = T/T Mg = My“ hy Tp/ (Ag) = 4,94 kg - (1) Lucrul mecanic consumat de masina frigorifica Carnot: We Mghg - Energia necesara direct pentru vaporizarea apei m, este m,A, , deci raportul cerut este Mydy/W mdy/( My = Mgrg) = 1: [1 - MgAg/(MyAy)] = 212 (1*T)/Ty) = Ty /(Ty = To) = 3,73. (2) Pentru vaporizarea directa a m, = 1,0 kg apa trebuie o energie m,A, = 2,26 Md, iar prin intermediul maginii Camot trebuie W = =mMAy° Mgrg =0,60 MJ , de 3,73 ori mai putin . 1352.3.8. Se da ciclul din figura, in care raportul de compresie & = V,/V, = 2,72 $i y = 1,40 (gaz diatomic). Aflati randamentul ciclului. Transcriefi ciclul in coordonatele V -T ,p-T. p Vv Pp 1] 2 izot. Pe” © 3 2 3, 1 al Vo > TT a) b) Fig.2.3.8 Rezolvare. Caldura se absoarbe pe portiunile 3 - 1, 1 - 2 si este cedata pe portiunea 2-3: n= 1-|Q,|/Q, = = 1+ vOp(Ty = Tg) = [VCy(T; ~ Tg) + VRTyIN(Vp/ V4)] = =1-(C/C,)(1 - T3/ 7): [1 - T3/ Ty (R/ Cy) IN(Vo/ V4)] . (1) Dar = 73/Ty=Vy/Vo=1/e ;R/Cy=y-1, (2) nat-yt-1/e): [1-1/6 +(y- 1) In(Vo/V,)] = 14,2%. (3) 2.3.9. Calculati randamentul ciclului din figura, cunoscand raportul de compresie « = V/V, = 4,0 siy = 1,40 . Comparafi cu randamentul ciclului Carnot functionand intre temperaturile extreme. Trasafti graficul si in diagramele V -T, p-T . Fig.2.3.9 Rezolvare. Amintim ca graficul adiabatei in V - T este ase- manator celui din p - V, iar in p - T seamana cu o parabola cu minim in originé. Sensul de parcurgere a ciclului in V - T se inverseaza fata de cel ui... 2 - Vi p- T. 136Caldura se absoarbe pe izocora 1 - 2 si se cedeaza pe izobara 3 -1. n= 1-1Q|/Q,= = te vC,(T3 = Ty) + [VCY(Tp = Ty) = 1> (73/742 1) (T2/ Ty 1) - (1) Pe de alta parte , T3/T, = V3/V, =e, To/ Ty = Po/ Py = Po/ Pa = (V3 / Vo)" = 7, (2) net- ye-1): (e+ 1)= 30%, (3) Mc =1-Ty/To= 1-1/6! = 85%. (4) 2.3.10. Calculati randamentul ciclului din figura, cunos- cand raportul de compresie ¢ = V3/V, = 3,0, y= 1,40. Com- parati cu randamentu! ciclului Carnot functionand intre tem- peraturile extreme T, ». Transcriefi ciclul si in diagramele p-V,p-T. Vv P p 3 2 1 2 1 2 izob. 7 izot. IZoc. wt 73 “ ' 3+. “ ‘ 0 T Ol V0 T a) b) °) Fig.2.3.10 Rezolvare. Caldura este primita pe destinderea izobara 1-2: Q, = vC,(T2- 74), (1) |Qg| = vC\(Tp = Ts) + VRT, In(V3/ Vj) . (2) Dar = V3/V4=V2/Vj=T2/T,, (T3274), (3) n=1-[Q.|/Q,= = 1 = [vCyTy(Tp/Ty- 1) + vRT, In(Vg/ V4): [VOpTy(T2/ Ty - 1)] = =1-[e-14(y-1) Ine]: fy(e-1)]=13%, (4) unde R/Cy=y-1, R=C,-C,, y=C,/C,; (5) Ng = 1+ T/Tp= 1-1/6 =67 %. (6) 2.3.11. Un gaz ideal diatomic, avand presiunea initiala p, = = 200 kPa, este incdlzit izocor, apoi destins adiabatic pana la temperatura inifiala, astfel incat p, = 100 kPa $i V3 = 2,00L, de unde revine izoterm in starea initiala. Reprezentati ciclul in diagramele p - V, V - T, p- T. Calculafi: a) volumul $i presiunea 137in starea 2 , b) lucrul mecanic efectuat in destinderea adiaba- tica, c) variatia energiei interne in destinderea adiabatica, d) randamentul ciclului in functie de raportul de compresie £=V3/V, siy= Ch/ C,, e) randamentul ciclului Carnot func- tionand intre temperaturile extreme. p 2 vi 3 p %, % 1S 7 Zope | 4 2 al “Vv Ol TO a) b) Fig.2.3.11 Rezolvare. a) Vz = V; = V3*p3/p,=1,00L, (1) Po! Py = To/Ty = To/ Tg = (Vg/ Va) "= (Vg/Vy)"' = eT! = = (Py/P3)™" , Pa = Py (Py /pg)7" = 260 kPa. (2) b) Lag = AU = - VC, (Tx = To) = (Cy/R )(VRTp = VRT3) = = [Cy/(Cp = Cy)I(PaVp = PgVg) = (PpVo = PgVa\ily =1) = 800J. (3) c)AU=-L. d) n=1-[Q.1/Q, = =1- [vRT,In(V3/ V4)] :[vCy(To-T,)] =1- (C, Cyne} :[Cy(Tp/ T4-1)] = =1-[(y-1)Ine]: (2771-1) =18%. (4) e) ng t+ Ty/To=1-1/et1=24%. (5) ple Vv Pp ‘S ‘ 1 1 3 2 adiab. ad. 2 ~ 20273 > 1 > a2 id. > 0 v a T O T a) 5) ¢) Fig.2.3.12 1382.3.12. Reprezentati ciclul din figura in diagramele V - T, p -T. Calculati randamentul ciclului in functie de raportul de compresie = V3/V, = 4,0, y= 1,40. Comparafi cu randamen- tul ciclului Carnot functionand intre temperaturile extreme. Rezolvare. Q, = vRT,In(Vo/ V,) = vRT,In e, (1) |Qo| = vC\(Tp = Tg) = vCy Ty(1 = T3/T)), (2) dar 73/7, =(V,/ Vg)" = 1/eT", (3) n= 1-1Q)1/Q,=1-[vC, 7,(1 -1/e"') : (VRTjIn e) = =1-(1-1/e%"): [(y- 1) Ine] = 23%, (4) unde R=C,-C,, y= C,/C,; (5) Ne = 1+ 73/7, =1- Vet'= 42,5 %. (6) 2.3.13. Transcrieti ciclul din figura siin diagramele V -T , p - T. Calculati randamentul ciclului in functie de: a) raportul de compresie «= V3/V,=4,0, y= 1,40, b) raportul tempera- turilor t =T)/T,= @ (= 2,71). ¢) Comparati cu randamentul ciclului Carnot functionand intre temperaturile T, 5 din cazul precedent. pi v p 1 2 LS ° Pa a3 al V0 T 0 TT a) b) c) Fig.2.3.13 Rezoivare. a) Q, = vC,(Tp - Ty) |Qo] = vRT,In(V3/V4), (1) Tp/T, = To/T3= (23 / Po)" V4 = (V;/ V3) (YA = 6-14 | (2) unde am folosit ecuatia adiabatei : pV’=const + TV'=const > pry T= const sau T p\- 04 = const ; (3) n= 1-[Q5]/Q, = 1 = [VRTyIn e] : [VCpT,(Tp/T, -1)] = =1-(Rine]:{Cyfe-. 1, (4) dar R=Cy-Cy, y=C,/C, >» RIC y= 14-1/y=(y-1)/y, (5) 139n=1-[(y-1) Ine]: fyfe (7% - 1} = 18,5 %, (6) Net 1-Ty/ Toate tre tM = 33%. (7) b) € = V/V; =(Vg/ Vo) * Vo/ V4 =(To/ Ty) - T/T, = = (To/ Tr) = Art) | (8) net =[(y=1) In ce): ye = 1) = 1 = (Int) /(t = 1) = 42 % 5(9) ng =1-T;/To=1- 1/1 = 67 %. (10) 2.3.14. Un gaz ideal diatomic parcurge ciclul din figura, in care: t; = 27°C , tp = 227°C, p, = 100 kPa, p, = 271,8 kPa. Tran- scrieti ciclul in diagramele V - T , p- T . Calculafi pe ciclu $i pentru v= 1,00 mol de gaz : a) Caldura absorbitd Q, , b) Cal- dura cedata |Q.| , c) Lucrul mecanic L , d) randamentul ciclu-lui 1, €) randamentul ciclului Carnot functionand intre ace-leasi temperaturi. f) Exprimati randamentul ciclului in functie de rapoartele de compresie : ¢=V4/V,=P;/P4, p=V2/V; == T/T, = t. Comparafi cu randamentul ciclului Carnot. Fig.2.3.14 Rezolvare. a) Q, = v(7R/2)(Tp = Ty) + VRTaIn(p4/ p4) = = 10,0 kJ. (1) b) [Qs] = v(7R/2)(Tp = Ty) + VRT,In(p, /p4) = 8,3 kJ . (2) c) L = Qy - [Qa] = VR(Tg- Ty)IN(py /p4) = 1,70 J. (3) d) n=L/Q,=17%. (4) @) ng =1-7y/T2= 40%. (5) f) €= V4/Vy = V3/Vo= Py/ Pq, (6) 11 = [WR(Tp - Ty)In(p4/ Dg)] = [vCp(Tp - Ty) + VRTaIn(p4/ p4)] = = (Ta THAD 7 (y= WM(T2 > TV in € + T2} < ng = (Ta > Ty) / Ta,(7) 1401 =[74(To/ Ty-1) In(p4/p4)] 1(C/ R)T (Tp 14-1) #(To/ Ty) In(p4/p4)]= = [(t- 1) Ine] {Ly/(y- e- 1) + tIne}, ng =1-1/t. (8) 2.3.15. Transcrieti ciclul din figura in diagramele V-T, p -T. Exprimati randamentul ciclului in functie de raportul de com- presie ¢=V,/V, = 5,0 si raportul temperaturilor t= T2/T,= = 2,0 , y= 1,40. Comparati cu randamentul ciclului Carnot . pt 72. Vv p 4 3 T2 1 2 VO T a) b) Fig.2.3.15 Rezolvare. Q, = vC,(Tp - T;) + vVRTp In(V4/V;), (1) 1Qg] = vC\(Tp - Ty) + VRT, In(V4/V4), (2) 1 = (Qy - [Qol) / Qy =[R(Tp - Ty) In €] : [(C(Tp - T;) + RTg Ine] = = (T2- Ty)? {(T2- Ty) Uy - 1) Ine) + Ta} < ne = (Ta- Ty): Tp, (3) n= [(To/T, -1) Ine): [(Ta/ Ty -1)/(y = 1) + (T2774) Ine] = =[(t-1) Ine] : [(c- 1)/(y- 1) + tin €] = 28 %; (4) Nc =1-1/7=50%. (5) 2.3.16. Transcrieti ciclul din figura in diagramele V-T, p -T. Cunoscand numarul de moli_ v= 1,00 mol, temperaturile t, = = 27°C, t, = 127°C, tg = 427°C, calculafi: a) lucrul mecanic efec- tuat de gaz pe ciclu, b) randamentul in functie de rapoartele de compresie ¢ = V4/V, = 2,0 ,5 = po/p, = 3,0, y = 1,40. Comparafi cu randamentul ciclului Carnot functionand intre temperaturile extreme. Rezolvare. a) T2/T, = Po/ Py = P3/P4 = 13/T, > Ty = 7, °T3/To, (1) Lucrul mecanic este egal cu aria ciclului in diagrama p - V: L= (Pa - Py)(Vg = V4) = PaVg ~ Pa ~ P14 + PVs = = vR(T3 - To - Tg + Ty) = VR(T3 - To - Ty T3/ Tot Ty) = 141= VR (Tp - Ty) (Tg - Tp) / Tp = 627 J (2) sau altfel, L = (vR Tp/ Vo - VR Ty/V4)( vR Tg/ pa = vR Ty /py) = = VR (Tp = Ty) VR (Tg = Ty) : (214) = = VR (Tp + Ty) (Ty T3/ Ta - Ty): Ty - (3) Fig.2.3.16 b) Q, = vC\(Tp + Ty) + vCp(T3 - Ta), (4) 1Qp| = vC\(T3 * Ty) + vO,(T, - Ty), (5) N= 1+ [Q)/Q,=1-(C)Ty(T3/Ty - Ty/74) + Cy Ty(T%/T, -1)): 2 [CyTy(T2/T; -1)+C, T,(T3/T, -T2/T))), (6) dar 74/T,=V4/V, =e, T3/T4= To/T; = Po/ py =8, (7) n=1-[e6-e+y(e- 1)] : [5- 1+ y(e8 - 8)] = =1-[e(S— 1)+ y(e- 1)] : [6-14 y5(e-1)] = =[- 1) (€- 1) 6- 1)]:[6- 1+ (e- 1] = 13%; (8) Nc =1-7,/T3= 1 -1/(68) = 83 %. (9) 2.3.17. Transcrieti ciclul Otto al motorului cu explozie in diagramele V - T , p - T. Calculati randamentul in functie de raportul de compresie « = V,/V, = 6,0 , y= 1,40. Comparati cu randamentul ciclului Carnot functionand intre temperaturile extreme. Rezolvare. Q, =vC\(T2-T;), [Qal = vC,(Ts - Ta) - (1) Din ecuatia adiabatei TV’~' = const avem : ‘ Tp/ Tg = (Vg/ Vo) 1-1 = (Vg/ Vy) TT Ty/ Ty 01, (2) N= 1- [Q]/Q,=1- (73-14) /(T2- Ty) = = 1-[T3(1 - T4/T3)] : [To(1 - T/T2)) = 1 - T3/ Ta < (Ty Ty) (To/ Te) = 0" (2) To/ Ty= Vol Vy = p, To Ty = 01, To/T4 = (To/ Ty) ‘Ty/ Tg = ptt; (3) N= 1 [Qg]/Qy = 1 - C,(Tg = Ty): (Cp(To - Ty) = = 1+ Ta(Tg/ 74-1): [97 (To/ Ty - 1 = =1-(p’ -1):[yet "(p- 1] = 53%. (4) Nor = 1*74/T,=1- Vet '=60%, (5) Nog = 1° T4/T2= 1+ 1/( pet” ')=80%. (6) 2.3.20. Doud masini termice lucreaza cu gaz ideal dupa ci- clurile 12341 , respectiv 12561, din figura. Reprezentati ciclu- rile si in diagramele V - T , p - T. Aflati raportul randamentelor celor doud masini in funcfie de exponentul adiabatic y . p Vv 2p, 243. 5 3Y 2V, Py Gj 4 6 vj V; 2V, 3, VO a) Fig.2.3.20 144Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat intr-un ciclu este egal cu aria ciclului in diagrama p - V, deci Ly = (2p, - PyM2V; - Vi) = PyV4, La = (24 - Py(3V4 - Vy) = 2p1V4, (1) Ny = P1Vy = [VC\(Tp - Ty) + vC,(T3 -T2))= = RT, : [Cy Ty(To/T,-1) + cy T2(T3 / To -1)) = = Ri [Cy (Pp /py -1) + Cy(P2 /p4) (V3 / Vo - 1)) = =R:(C,+C,+2)=(C,- Cy): (C,+2C,) = =(y-1):(142y), (3) ne = 2pyV4 : [vC,(Tp - Ty) + vC,(Ts - To) = =2R:(C,+C,-2-2)= Ay-1):(1+4y), (4) n/n = (1447): (21 +2 y)1 <1. (5) 2.3.21. Aflati raportul randamentelor cicturilor din figura : 1234 si 5674, parcurse de un gaz ideal monoatomic. Repre- zentafi ciclurile $i in diagramele V - T, p - T. Fig.2.3.21 Rezolvare. Lucrul mecanic efectuat in cele doua cicluri: L= (Pg - py)(V4 - V1) = 2 pyVy =2VRT,=L". (1) nes 2p1V, = P5V5 > Ta = T5=27,, (2) =37,, T3=7g=27,=67,, T7=9T,. (3) 1. (6) 1452.3.22. O masa m = 0,200 kg argon se afla intr-un cilindru vertical sub un piston blocat, in starea initialad p, = 410 kPa, V, =32L. a) Aflafi caldura specifica C, , cunoscand R $i ». b) Calculati variatia energiei cinetice a tuturor moleculelor gazului, cand temperatura creste cu AT = 273 K. c) Deblocand pistonul, acesta coboara incet astfel ca presiunea gazului variaza liniar cu volumul, dupa legea p = a - bV pana la starea finala pz = 1550 kPa $i V> = 9,0 L. Affati temperatura maxima atinsa de gaz in acest proces. Rezolvare. a) La gazele monoatomice cum este argonul cal- dura molara izocora este Cy=3R/2=pce,, ¢,=3R/(2p) = 312 J/kg: K). (1) b) Energia interna a unui gaz ideal (perfect) este formata nu- mai din energia cinetica a moleculelor sale (energia potentiala de interactie a moleculelor fiind neglijabila, ceea ce este valabil la temperaturi inalte si presiuni joase) : AU = vCAT = (m/)(3R/2) AT= 17 kJ. (2) c) Preluam rezultatele de la problema 1.4.10: @= (Voy ~ ViP2) ? (Vo= V4), B= =(Pp- P31)? (Vo- Vy) (3) Parametrii de stare in punctul cautat: V,,=a/(2b), pp, =a/2, (4) Tm = (HPmVmn) : (MR) = ( pa?) : (4€mRb) = =[ 2/(4mR)] (Vop, - V4P2)? = (Vo = V4) (Py = Pall = 490K. (5) 2.3.23. Un tub subtire de lungime £ = 85,8 mm asezat ori- zontal si inchis la ambele capete, contine la mijloc o coloana de mercur de lungime h=9,8 mm, deo parte si de alta fiind aer la presiunea normala. Daca scoatem coloana de mercur din pozitia sa de echilibru, care va fi frecventa micilor oscilafii ale acestei coloane? Se considera temperatura constanta. Pentru ce Jungime a coloanei de mercur frecventa va fi minima 2 Rezolvare. Daca picatura de mercur se deplaseaza cu x, atunci de o parte presiunea scade, iar de cealalta parte creste : Poll -h)/2= p'[(€-h)/2-x}=p"[(6-h)/2 +x] (1) si se naste o forta de revenire : Fa-(p'-p")S=-po {2 -n)4S]: [(¢ = h)P- 4x2} x, (2) care pentru oscilatii mici se aproximeaza: Fr—-po[4S/(€-h))-x=-kx, k=4Spo/(€-h), (3) deci forta este de tip elastic cu constanta cvasielastica k. Atunci : 1464S ye te La _ 48Po Po _ a48 tz. (4) T 2n¥m 2n\(-h)pSh x\(l-h)ph Sub radical la numitor avem un produs de doi factori variabili, (€ +h) si h, a caror suma este constanta , ¢ . Atunci produsul lor este maxim cand factorii sunt egali : @-h=h + h=0/2, (5) 12 Yimin == [Po =2,0Hz. (6) nl\¥ p 2.3.24. Se da ciclul Joule din figura. Transcrieti-I si in ce- lelalte diagrame : V - T , p - T. Cunoscand temperaturile T; 94 $i exponentul adiabatic y , calculati randamentul ciclului. Comparafi cu randamentul ciclului Carnot functionand intre temperaturile extreme. p Vv p 2 3 ad. ad. 1 iS 4 0 V0 ol T a) ¢) )) Fig.2.3.24 Rezolvare. Putem afla temperatura T, folosind ecuatia adia- batei inp, T: pV’ + const -» TV"! = const — p('4 T= const, (1) Ta /Ty = (Py/ Pa) "1M = (pq / pg) OM = T3/Ty > Ty = TyT3/T. (2) (rezultatul se obtine imediat cu ajutorul teoremei de la problema 1.4.32). Q)=vC,(T3-T2), 1Qgl=vC,(T,- 74), (3) h=1-|Q.1/Q, =1-(Ty- 7;)/(T3- To) = 21-7, +(Tg/T2 +1): (Tg* To) 21-4 /To- (4) Nc =1-7,/T3>n, deoarece Tz > Tp. (5) 2.3.25. Un mol de gaz perfect efectueaza un ciclu Carnot inversat intre temperaturile T, >. In cursul destinderii adiaba- tice gazul efectueaza lucrul mecanic Lag = 3,24 J, iar in cursul destinderii izoterme entropia gazului creste cu AS = 24,9 J/K. 147$tiind ca pentru a incalzi izobar acelasi mol de gaz cu AT = = 100 K trebuie caldura Q, = 2,08 kJ (se da R), aflafi : a) Caldu- ra molara izocora C,, a gazului, b) De cate ori creste volumul gazului in destinderea izoterma T, , c) Diferenfa temperaturilor T 1,2 - d) Reprezentafi grafic ciclul in diagramele p-V,V-T, Fig.2.3.25 © adiab. ®& Fig.2.3.25 C) — Ciclul CARNOT inversat Rezolvare. a) Q, = vC,AT, C= cy -R= = Qy/( VAT) = R= 12,4 Ji(mol- K) . (1) b) Pe izotermé variatia entropiei este AS_ = vR In(V3/ V2) > V3/V2 = exp{ AS; /(vR)}=20, (2) bag =* VO\(T2- 73) > Ty - To = Lag /(vCy) = 260K. (3) * 2.3.26. Randamentul ciclului Carnot este influentat mai pu- ternic de temperatura sursei calde sau de temperatura sursei reci ? Rezolvare. Randamentul ciclului Camot : n = 1 - T2/T; . (1) 148Diferentiem aceasta relatie considerand intai o crestere dT a tem- peraturii T, a sursei calde : dn = (Tp/T,) dT/T, . (2) Diferentiem acum randamentul considerand o crestere egala dT a temperaturii Tp a surseireci: dn =-dT/T, . (2) Se vede imediat ca in al doilea caz randamentul se schimba mai mult (fiindea Tp < T;), si anume : Randamentul ciclului Carnot creste mai mult daca micgoram tem- peratura sursei reci, decat daca marim cu acelagi numar de grade temperatura sursei calde. * 2.3.27. Aflati randamentul ciclului din figura $tiind expo- nentul adiabatic y al gazului. Portiunea 2 - 3 este liniara. Reprezentati ciclul in diagramele V - T, p-T. Fig.2.3.27 Rezolvare. Pe portiunea 2 - 3 exista un punct 4 de tangenta cu adiabata, astfel incat pe portiunea 2 - 4 gazul primeste caldura, iar pe portiunea 4 - 3 cedeazéa caldura (v. problema 2.2.41). Ecuatia transforméarii 2 - 3: P~ 2p, == (P1/V4) (V= V4) sau p=-(p4/V,)V+3p,. (1) Tn punctul 4 de tangenta cu adiabata trebuie s4 avem : dQ=vC,dT+pdV=0, dar vRdT=pdV+ Vdp, (2) deci dQ = vC, (pdV + Vdp) /(vR) + pdV=0, (3) dar prin diferentierea ecuatiei (1): dp =-(p,/V,) dV, (4) deci dQ=(C,/R)[ pdV- Vip, /V;) dV] + pdV=0, (5) de unde (C,/R)( p= Vp, /V;) + p= 0, (6) dar din (1) : - Vp, /V;) = p-3p,, de aceea (C,/R)( 2p - 3p) + p = 0, de unde Pq = 3p, /(2 + R/C,) = 3p,/( +1), (7) 149apoi din (1): V4 = 3V;,-¥/(y+1), (8) si din ecuatia de stare : T, = 9p,V, 7: [vR(y + 1). (9) Qo4 = AUag + Log = V Cy(Ty = Tp) + (24 + P4)(Vg = Vi) /2 = = (Cy/R) (VRT4 + VRTo) + = (1/2)p[(2y + 5) /(y +4) Vyl(2y -1) /(y +1)F = [17 (y A) (9, Vy 7 (y+ 1)? = 2044) + (10) + (102) pyV4(2y + 5) (2y 1): (y #1) 2= (1/2) py Vy(2y -1)?: (12-1), Qo = v C,(Tp = Ty) = (Cy/R) (VRT2 = vRT,) = = (2p4V4 = PV) / Cy -1) = ByV4 /(y -1). (11) Caldura absorbita: Qy = Qyp + Qog = Py V4 (47? = 2y + 3)2(y? - 1). (12) Lucrul mecanic pe ciclu: L= (1/2)(2p, = py)(2Vy = Vs) = (1/2) D4V4, (13) deci randamentul; n= L/Q, = (2-1): (472 = 2y + 3). (14) Pentru gaz monoatomic n = 16,5 % , diatomic 12%, triatomic 10 %. * 2.3.28. Un gaz perfect avand exponentul adiabatic y = 1,40 sufera o destindere, care in diagrama p - V se reprezinta printr- o dreapta de ecuatie p = aV +b, undea=-1,4- 108 Nim§ , b== 2,4 + 105 N/m2. Calculafi pe ce portiune a transformarii gazul absoarbe caldura si pe ce porfiune cedeaza caldura. p T _- Boteme_— Tmax A C$ Smax 1 ig 3 B ‘g Fig.2.3.28 8 > “al 0 vol Ss a) b) Rezolvare. Adiabatele (reversibile) sunt izentropice, adica transformari cu entropie constanta : dS =dQ/T=0 + S=const. (1) 150Semnul variatiei dS a entropiei este acelasi cu semnul cantitatii de caldura schimbata dQ (= TdS), deci cand gazul absoarbe caldura, entropia creste. In diagrama p - V adiabata este mai departata de origine, cu cat entropia corespunzatoare este mai mare. Procesul din problema se reprezinta in diagrama p - V printr-o dreapta cu panta negativd. Daca intersectém aceasta dreapta cu familia de adiabate, atunci pe masura ce sistemul evolueaza de la A spre B, entropia creste, deci sistemul primegste caldura, exista apoi un punct C in care dreapta procesului este tangenta la o adia-bata acolo dS = 0 si dQ = TdS = 0 (sistemul pe o portiune infinitezimala nu schimba caldura cu mediul) si apoi in continuare entropia scade, deci sistemul cedeaza caldura. Prin urmare, punctul C cautat corespunde maximului entropiei in procesul A - B, adica corespunde conditiei dS = 0 (anularea derivatei !) (v. expresia entropiei la problema 2.3.38) : dS = v(C,dp /p + CydV/ a dp = adV, (2) dS = v(CyadV/p + CydV/V) = vC(a/p + y/V) dV=0, a/p+y/V=0, a/(aV+b)+y/V=0, V, == yb/[a(y + 1)}=1,00L, (3) P, = aV, + b= b/(y + 1) = 100 kPa (4) si din ecuatia de stare: T, = ppV_/(vR) = - yb?/[ vR aly + 1)]. Am obtinut pe aceasta cale rezultatul de la problema 2.2.41. * * 2.3.29. Intr-un anumit proces caldura molarda a gazului ideal variaza dupa legea C = A + BT?.. Cunoscand C, stabiliti ecuatia procesului in variabilele V , T . Rezolvare. Prin definitie: C= A+ BT? =dQ/(vdT) = = (dU + pdV) /(vdT) = dU/(vdT) + (VRT/V) dV/(vdT) = =C,+(RT/V) dV/dT. (1) Separam variabilele si integram: RdV/V=(A+.BT2-C,)dT/T, (2) dv aT dT R—=RInV =JA—+BJTdT-JC,—= jn” -rinv=jaZ-sefrar-lo,2 =AlnT+BT2/2-CyInT+K, (3) unde K este constanta de integrare, In VR = In TA + In 8772 «In TH 4K, Inf VRT WA @°8T/2) = K, deci ecuatia procesului : 151VR 7 Cv" @°BT*/2 = const. (4) * * 2.3.30. a) Ce lucru mecanic maxim se poate obfine de la doua corpuri avand masele m, » , caldurile specifice ¢, > $i temperaturile T,,. > Tz. ? Considerafi apoi cazurile particulare : b)m,=mg, C,=Co, ¢) corpul m, este un termostat. Fig.2.3.30 a) b) Motor | dL termic dL=dQ,-|dQz| |dQo] Fig.2.3.30 ¢) Rezolvare. Daca am pune corpurile direct in contact termic intre ele, atunci cdldura cedata de corpul m, ar fi egala cu cea primita de corpul ma si sistemul n-ar produce lucru mecanic : 152L =0, iar temperatura finala de echilibru ar fi : M4C4(T yo - O) = MgCq(O-T yo) 5 O= (MCT 19 + MeCyT oo) ? (MyCy+ MyCp) , (1) respectiv (Tyo + To9)/2, — respectiv = Tay. (1') De aceea vom intercala, adica vom pune sa functioneze intre cor- puri, o masina termic& care produce lucru mecanic consumand cal- dura. Dintre toate masinile termice care functioneaza intre doua surse date, randamentul maxim il are magsina termica cu ciclul reversibil Carnot al carui randament nu depinde de substanta de lucru : n=1+To/T,. (2) Vom realiza deci o succesiune de cicluri Carnot elementare intre cele doua corpuri (surse de caldura) pentru care treptat temperatu- ra corpului cald va scddea (pe masura ce cedeaza caldura), iar temperatura corpului rece va creste (pe masura ce primeste caldu- ra) pana cand temperaturile corpurilor se vor egala (v. figura). a) La un moment dat ciclul Carnot elementar se va desfasura intre temperaturile T, 5 , caldura primita de substanta de lucru de la corpul m,, respectiv cedata corpului m, si lucrul mecanic efectuat vor fi: dQ, = m,c,(-dT;), |dQz| = maco dT> , dL = dQ, - |dQ, = ndQ, = (1 - T/T) dQ, . (3) Intr-un ciclu Carnot (reversibil) raportul caldurilor absorbita/cedata este egal cu raportul temperaturilor absolute (termodinamice) ale surselor de caldura (v. problema 2,3,1)(ceea ce reprezinta de fapt egalitatea lui Clausius : variatia de entropie pe ciclul Carnot rever- sibil este zero): dQ,/|dQ,| = T,/ Tz = - myC4dT, / (MzCp dT). (4) Separam variabilele si integram: m,c,dT,/T, = - mg¢2 dTp/T2, fe meet OT, -f? meta, Too m,c4In(O/ rye =e memor Ts) : (5) de unde rezulta temperatura finala comuna @a corpurilor : In O= (MyC4INT1 9+ MyCgINTp,) : (M4C,+ MzCo) , @= (71% : Tg 2] meet Mle) (6) Temperatura finala de echilibru © (6) a corpurilor este mai mica decat in cazul (1) al simplului contact termic. Lucrul mecanic produs de sistem se poate obtine imediat din bilantul energiilor: 153L=MyC(Ty9- O - MgCoO-To0) - (7) Randamentul global al sistemului, de producere a lucrului me- canic, se poate defini, de exemplu, astfel: N=L/Qapg = L/ [4 C4(T1.- O - (8) b) in cazul particular my = mp , C, = Cp, gasim : O= M0720 <(T1o* Tao) /2 » (9) L=me( [Tio - \Ta0) n=1-JTo0/Tio - (10) c) In acest caz temperatura finala de echilibru : O= Typ , (mz > «). Lucrul mecanic realizat se obtine prin insumarea (inte- grarea) lucrurilor mecanice elementare produse de ciclurile Carnot elementare: = dL = (1 = Top /Ty)dQy = (1 = Tog / Ty) myCy( - dT4), de unde prin integrare : _ _ T20 ( Toy TaoIM C4074 _ t=Jar= fs m,c,(-dT;) +S ae =M464[T19 = T29 > T29 IMT / Tao)] - (11) Randamentul : N= 1+ [Tag9/( M19 > Tao)l IN(Ty9 / Tao) - (12) * * 2.3.31. Calculati variatia de entropie a unui sistem con- stituit din m = 100 g fier $i apa in cantitate foarte mare, in urma cufundarii fierului incalzit la t = 300°C , in apa aflata la 0 = = 13,5°C. Se cunoaste cdldura specifica a fierului. Rezolvare. Deoarece apa este in cantitate foarte mare, tem- peratura finala de echilibru va fi temperatura apei 8. Atunci variatia de entropie a sistemului : AS = AS 6+ AS any = ds @ mcdT 1 a T Sopa =JF +s) da= = mc In(@/T) + me(T - "5 /O=me[T/O-1-In(T/O] = 14 JK. * * 2.3.32. La temperaturi foarte joase, apropiate de zero absolut, caldura specifica a solidelor este data de legea lui Debye : c = aT? ,, a= const. Calculafi cdaldura necesara unui solid de masa m pentru a se incalzi de la T, laT. . Care este variatia de entropie ? Rezolvare. Prin definitie: c=dQ/(md7), (1) de unde dQ = mcdT= maT 3dT, (2) 1 a-faa=|” maT °4T =—malT2 -}). (3) 1 154dQ /r,mcdT fr, 2 1 3 23 as=fas= {= -[r = ff maT?dT = imal -T?), (4) * * 2.3.33. Ca/ldura specifica a argintului poate fi aproximata prin formula : Cp=at bT-c/T2, unde a= 222 J/(kg-K), b= 0,049 J/(kg-K2), c= 239,6J-K/kg. Calculati caldura absorbita si variatia de entropie a m = 1,00 kg Ag Ia incalzirea sa de la T, = 300 K laT, = 1000K. Rezolvare. dQ= mce,aT , T, Te mlasbT 2. lar = a-Jaa= ff mop = J njasor--& r= = ma(Tp = Ty) + (1/2)mb(T2 = T,2) + me(1/ Tp = 1/T;) = 168 kJ. (1) dQ dQ fr, Me,dT yr, (2 “) dS = » AS= =]? =|? m|—+b-—> dT = T iC fr T yr tT 7 = ma In(Tp/ Ty) + mb(Tp = Ty) + (C/2)(1/ Tp? = 1/ T,2) = 302 JK. (2) * * 2.3.34. Calculati variatia de entropie la incalzirea unei ma- sem = 0,100 kg gheafa de lat, = - 20°C pana la transformarea sa in vapori la t = 100°C. Rezolvare. Descompunem procesul in 4 etape : mc,dT T, incdlzirea ghefii: AS, = [> = foe - =MCg In +. (1) T Ty 1 1 1 Topirea ghetii: AS. = jae —= al dQ= —Q=—m, . (2) Ty Io 1p Ty mc,dT T Incalzirea apei: AS3 = je. = ff —2—-=me,in— . (3) T ro "sa Vaporizarea apei: AS, = = ay dQ= =0, = am, . (4) TT qh Th In total: AS = LAS,= = mlcgin(T,/ Tg) + Ag/ To + Caln(Ty / Ta) + Ay/ Ty] = 88 JK . (5) * * 2.3.35. O masdé m=8,0g de oxigen trece de /a volumul V, = 10,0 L Ja t, = 80°C fa volumul V2 = 40 L la ty = 300°C. Calculafi variatia de entropie. 155d dU+ pdV C,dT+ pdV Rezolvare. AS= | se. J corp =f =e a RT/V)dV = vC St 2 =] 1 ware. vCy nre/T) + vR In(Vo/V;) = 5,4 J/K . * * 2.3.36. O masa m = 6,0 g de hidrogen trece de Ja volumul V, = 20,0 L sub presiunea p, = 150 kPa /a volumul V2 = 60 L sub presiunea pz. = 100 kPa . Calculati variatia de entropie. d dU+pdV_ > vC,dT+ pdV Rezolvare. AS= [+ Q jor. pee, : (1) Eliminam pe T si dT cu ajutorul ecuatiei de stare vRT=pV, vRdT = pdV+ Vdp , casa ramanem numai in variabilele p, V, conform datelor Probleme : AS= Iyeie, +R), 7+! Pvc, 2 2. = vCy In(Vp/ V4) + WG, inipe/p4) = 71 JMK. (2) * * 2.3.37. O masa m = 29 g de aer trece din starea in conditii normale jn starea cu temperatura t; = 100°C $i presiunea de n= = 10 ori mai mare. Calculafi variatia de entropie. Rezolvare. -{ a_i vOydT+ paV _ vC,dT+ d(pV)-Vdp _ SE T * — =f vC,d7+ vRdT- Vdp f vC,dT-(vRT/p)dp =| -_, =] 2, = vCgIn(T;/ To) - vR In(pp/ py) = = (m/p)R[(7/5)In(T;/ T,) - In n] = - 15,5J/K. * * 2.3.38. Un gaz ideal diatomic se destinde dupa legea p=aV, undea = 1,0 - 108 N/m®, de /a un volum V, = 1,00 L pana la un volum V2 = 2,00 L. Calculafi variatia de entropie pentru 1 mol de gaz. = [90 _ argv _ Rezolvare. T =( OT pV, _ Pav __ Tp Vo =| ®ve, Ny BVTRY ovine RIN.) Aceasta este variatia entropiei exprimata in variabilele T, V. Putem 156exprima foarte usor variatia entropiei si in celelalte perechi de vari- abile, cu ajutorul ecuatiei de stare, astfel : In(Vo/ V4) = In ((RT2/ Po) : (RT4/ 24) = In (Tp/ Ty) = In(Dp/P4) , astfel incat (1) devine: AS = vC, In (T2/T4)-vRIn(po/p). (2) La fel, In (Tp/ Ty) = Inf [ PpV2/ (vR) ] : [044 /(vR)]} = = In (Pp/ py) + IN(Vo/ V4), astfel incat (1) devine : AS = vC, In (p)/p,) + vC, In (Vo/V4). (3) Observam ca entropia este o functie de stare, deci AS de- pinde numai de starile extreme 7, 2 si nu depinde de transformarea cvasistatica (de echilibru) care duce de la 7 la 2. Revenim la problema noastra : AS = vC, In [aVo/(aV;)] + vC, In (Vo/ V4) = =v(C, + Cp) In (V2/ V4) = v6 Rin (Vo/ Vy) = 34,5 J/K. (4) * * 2.3.39. O cantitate v mol de gaz perfect avand expo- nentul adiabatic y suferd o transformare politropica de expo- nent k . Calculati variatia de entropie, cunoscand : a) tempe- raturile T, 5 (TV “"' = const) , b) volumele V; » (pV “= const) , c) presiunile p, » (Tp! ~ “* = const) . Rezolvare. dS=dQ/T, dQ=dU+dL=vC,dT+pdV. (1) a) Sa exprimam lucrul mecanic elementar dL = pdV prin dT. Sa diferentiem logaritmic ecuatia procesului politropic TV" = const: : dT/T + (k-1)dV/V=0' sau dT/T + (k-1)dV: (vRT/p)=0, (2) de unde dL = pdV==[vR/(k=1)]d7 , (3) astfel incat: dQ=vC,dT+[vR/(1-k)]dT= v[Cy+R/(1-kK))dT=vC, dT, (4) unde Ch = Cy +R/(1 =k) (5) este ca/ldura molara in procesul politropic . Am regasit rezultatul cunoscut si puteam sa-l folosim de la inceput . dQ , 1, vC,dT T, As=J as=J > J t= vO, ing = = y[Cy + R/(1 =k) In(T/7,) = v[(k =) /(k = 1)IC, In(T2/T,), (6) unde y este exponentul adiabatic, y= Cy/ Cy= Cy/ Cy. b) Putem obtine expresia variatiei entropiei in variabila Vin mai multe moduri, de exemplu, din (2) avem imediat : dT/T=(1-k)dV/V, (7) 157v, AV _ astfel incat : as=] = vC,(+k) vo = [Cy + R/(1 -K)} (1 =k) IN(Vo/ V4) = v(y = k)Cy In(V>/V4) (8) sau direct din (6) inlocuind raportul temperaturilor : To/Ty = (Vy/Vo)K"1 din TV "1 = const. (9) c) Expresia variatiei entropiei in variabila p iarasi-se poate ob- tine in mai multe moduri, de exemplu, exprimam raportul volumelor din (8): Vo/V4 = (py/po)”* din pV* = const , (10) atunci (8) devine : AS = v(y = k)Cy (= 17k) In(po/ py) = vi(k = y) KIC, In(po/p,) (11) sau plecam de la (6) inlocuind raportul temperaturilor : To/ Ty = (Py / Po)” /* din Tplt > 8/* = const . (12) * * 2.3.40. Doud vase de volume V, 5 confin mase m, 5 de gaze diferite, cu masele molare respective 1, 5 la aceeasi tem- peratura. Vasele se pun in legatura $i gazele se amesteca. Calculafi variatia de entropie in acest proces . Rezolvare. Entropia este o functie aditiva de stare. Pentru a calcula variatia de entropie putem folosi orice proces reversibil cuasistatic (de echilibru) care duce de Ia starea initiala la cea finala. In cazul problemei date, putem ajunge din starea initial la cea finala printr-un proces izoterm de destindere a fiecarui gaz de la volumul sau initial pana la intregul volum V, + V2: dQ dQ 1 1 1 1 AS = J——+ J, == JdQ+—J,dQ=—Q,+—Q) = Ir LS ri rh TT? = (1/ T)vyRT In[(V, + Vo) / V4] +(1 / TvoRT In[(Vy + Vo) / Vo] = = (my /uy)R In[(Vy + Vo) / V4] + (mg / pg) R In[(V, + V2) / Vo). * * 2.3.41, Un vas termoizolat este imparfit in doud comparti- mente de volume V , 2 printr-un perete. in compartimentul V, este o cantitate v de gaz perfect, iar celalalt compartiment este vidat. Se inlaturd peretele si gazul se destinde. Calculati variafia de entropie. Rezolvare. Entropia este o functie aditiva de stare. Pentru a calcula variatia de entropie intr-un proces ireversibil (ca cel din problema) care uneste doua stari de echilibru termodinamic este suficient s4 imaginam un proces reversibil cuasistatic (de echilibru) care sa conduca de la starea initiala la cea finala. 158 90 jh vC,. dT Tol TTn cazul problemei date, sistemul este izolat termic de exterior, deci nu schimba caldura cu mediul exterior. De asemenea, la destinderea libera in vid gazul nu efectueaza lucru mecanic. Atunci principiul | al termodinamicii ne da : AU=Q-L=0 - U=const. (1) Dar energia interna a gazului perfect depinde numai de temperatu- 1 (legea lui Joule si experimentul lui Joule ca cel din problema). Prin urmare, in procesul ireversibil din problema, temperatura finald a gazului este aceeasgi cu cea initiala. Acum putem trece din starea initiala in starea finala printr-un proces izoterm reversibil, . dQ 1 1 deci as =J=-faq-+0- T T T = (1/7) vRT In [(Vy + Vo)/ V4] = vR In [(Vy + Vo) / V4) - (2) 1593. TEORIA CINETICO-MOLECULARA 3.1. Un fascicul paralel de molecule de azot (N,) avand viteza v = 400 m/s cade pe un perete sub unghiul de incidenta a. = 30° . Concentrafia moleculelor din fascicul este n = 9,0 - 1074 m’3 . Aflati presiunea exercitata pe perete considerand ciocnirea perfect elastica . Rezolvare. inti s4 calculam forta exercitata pe perete. Forta se calculeaza prin variatia de impuls pe unitatea de timp, conform principiului fundamental (\|) al mecanicii : F=Ap:At , F= |Ap|:At. (1) Pentru o singura particula variatia de impuls la ciocnirea oblica, perfect elastica, cu un perete ,este |4p|=|p'- p|=2 mvcosa, (2) deci forta exercitata asupra particulei este normala la perete si atunci asupra peretelui se va exercita o forta egala in modul si de sens opus, deci spre perete. perete a) 160Sa calculam numéarul de particule care sosesc la perete pe o arie AS in timpul At. Toate aceste particule sunt cele cuprinse in paralelipipedul evidentiat in figura, a carui muchie este vAt si al carui volum este AV= AS- vAt cos a , deci AN = AV-n=AS vAtcosa -n. (3) Tnmultind cu variatia de impuls a unei particule (2) si impartind la intervalul de timp At (pentru a obtine variatia de impuls pe unitatea de timp) si in sfargit, impartind la aria AS, obtinem presiunea : p=AF:AS=AN|Ap|: (AS At) = = AS vAtcos a -n-2 mv cosa: (AS At) = 2 mnv2cos? a. (4) Dar masa unei molecule m = »/Ng , deci p= 2 (u/Na) nv 2cos? a = 101 kPa. (5) 3.2. O odaie este incalzita de la temperatura t, = 15°C Ja ty = 27°C. Cu cat la sutd s-a schimbat numarul moleculelor de aer din camera ? Rezolvare. Numarul de moli v se poate calcula in trei feluri : v=m/p=N/Ng=V/V,. (1) Atunci ecuatia de stare se scrie : PV = (M/W)RT = (N/ Na) RT= (V/V) RT=NKT,K=R/Ng, (2) unde k este constanta lui Boltzmann. Atunci raportul cerut este (Np = Ny) Ny = [PV/(kTo) = pV/(kT,)] : [PV/(KT;)] = =(T,-Tp)/Tp =-4,0%, (3) numéarul moleculelor scade cu 4 % . 3.3. Calculati viteza patraticd medie (viteza termica) a mo- Jeculelor unui gaz, $tiind densitatea sa p = 1,20 kg/m? si pre- siunea p = 100 kPa. Rezolvare. y= dar pV=(m/p)RTSi p=m/V, (1) L Vee (oem |32- 500 mis. (2) T m Pp 3.4. Calculati concentratia moleculelor de azot $i densita- tea sa stiind presiunea p = 56 kPa gi viteza patraticd medie Vy = 600 m/s. Rezolvare. p = (1/3) nm, ves (1/3) n( w/ Na) + v7? (1) n= Na: 3p: (pvq2) = 1,0° 102m , (2) 161p=N Mm, = 3p/vz" = 0,467 kg/m? . (3) 3.5. Calculati energia interna a unui gaz ideal diatomic care se afld la presiunea p = 100 kPa, are densitatea p = 1,25 kg/m? gimasam=10,0g. Rezolvare. U= vC,T = v (5R/2)T = (5/2) pV= = (5/2) pm/p=2,00kJ. 3.6. Q masd m = 14 g No se affa intr-un vas inchis la tem- peratura initiala t, = 27°C . a) Cata cdldura trebuie transmisa gazului pentru a mari viteza patratica medie a moleculelor de n = 2,0 ori ? b) De cate ori cresc presiunea $i densitatea 7 Rezolvare. a) Q=vC,(Tp - Ty) = vC, Ty(T2/7; = 1), (1) dar vp=y3RT/p , “1, Mt, = yto/T, : (2) Q= (m/ WOT (v3, /v2, -4) = (m/ uy SR/2)(0? = 1) = 9,35 kd. (3) b) Transformarea izocora : Po/ Py = To/T, =n 2=4,0; p=m/V, po/p,=1,00. (4) 3.7. Volumul unei mase m = 12,0 g de gaz ideal a fost ma- rit izoterm de n = 2,0 ori consumand caldura Q = 693 J . Aflati viteza patratica medie (viteza termica) a moleculelor gazului . Rezolvare. Q = (m/p)RT In(Vo/V;) =(mM/p)RT Inn, (1) Vr= V3RT/p= {3a/(m Inn)= 500 m/s. (2) 3.8. O masa m = 3,04 g de gaz ideal se destinde izoterm de fa un volum initial V, = 1,00 L pand la o presiune finala norma- la. Viteza patratica medie a moleculelor este u = 1,00 km/s . Calculafi : a) Lucrul mecanic efectuat de gaz, b) caldura ab- sorbitd, c) Variafia energiei interne. Rezolvare. a) L = (m/y)RT In(Vp/ V,) , dar u= V3RT/u : PoVo=(M/p)RT, (1) de unde rezulta = RT/p= u?/3, Vo = mMRT/( pps) = mu?/(3po), L = (1/3)mu 2 In [mu 2/(3pp) : V4] = 2,3 kJ (2) b)Q=L, c)AU=0 (izoterma gazului ideal !) . (3) 3.9. Un gaz are densitatea p = 1,10 kg/m3 Ja presiunea p = = 94,66 kPa $i temperatura t = 27°C, Calculafi viteza patratica medie a moleculelor $i masa molara a gazului. 162Rezolvare. v>= /3RT/n , dar p=yup/(RT), (1) v,= ¥3p/p =508 mis , (2) = pRT/ p=0,029 kg/mol (probabil aer) . (3) 3.10. intr-un vas de volum V = 2,00 L se afla m= 16 gO, la presiunea p = 106,66 kPa. Aflati : a) Viteza patraticé medie a moleculelor, b) Numarul total de molecule, c) Energia interna a gazului. Rezolvare. a) v>= V3RT/u , dar pV=(m/p)RT, vz = 3pV/m =200mis. (1) b) N= vNg = (m/p)Ng = 3,0: 1025. (2) c) U= vC,T = (C,/R) vRT = (C,/R) pV = (5/2) pV = 533 J. (3) (C, = 5R/2 la gaze diatomice) . 3.11. incalzind un gaz cu AT = 100 K viteza patraticd me- die a moleculelor a crescut de la v;,= 400 m/s la v7,= 500 mis. Aflati masa molara a gazului (se da constanta R). Rezolvare. vF, = 3RT,/u, v7,=3R(T; + A7)/n, (1) = BRAT: (V7, «vz ) = 0,028 kg/mol (probabil azot) . (2) 3.12. Calculati numarul de molecule din unitatea de masa a unui gaz, cunoscand viteza patraticé medie a moleculelor v7=500 m/s la temperatura t =0°C $i constanta lui Boltzmann k. Rezolvare. v,"=3RT/p, n*=N/m= vNp/ (vp) = Na/h= = Na Vz /(3RT) = ¥47/ (3KT) = 2,2 - 1025 kg. (1) Observam ca n* = Ny/p = 1/m, , unde m, este masa unei sin- gure molecule. 3.13. in aer se afla in suspensie fum format din particule fine de masa m, = 0,010 yg. De cate ori este mai mica viteza patraticd medie a particulelor de fum decat cea a moleculelor de aer ? Dar energia cinetica medie ? Rezolvare. Particulele de fum formeaza un “gaz” (“nor”) care va fi in echilibru termic cu moleculele de aer. Or, conditia de echi- libru termic inseamna egalitatea energiilor cinetice medii de trans- lafie ale particulelor : 1 7 1 = 3 —MmyvE =—MAVg = —kT 1 gmt => Mava => (1) 163sau vz_= J 3kT/m, . Vry= f3kT/m, = J 3kT/(u,/Na)» (2) VralVar= Nam /by = 14-108 , (3) Vp = V3kT/m, = 3,6-102mmis . (4) €, =SKT/2 , & =6kT/2=3kT; &,:e =5/6, (5) =3kT = 4-103). (6) Observam ca moleculele de aer au 5 grade de libertate (3 de trans- latie + 2 de rotatie conform modelului “haltera” pentru moleculele diatomice), iar particulele de fum au 6 grade de libertate (3 translatii + 3 rotatii, ca la un corp rigid). In timp ce energiile cinetice sunt practic egale, vitezele termice sunt total diferite , din cauza mase- lor total diferite ale particulelor. 3.14. Gazul dintr-un cilindru se destinde, pistonul depla- Sdndu-se cu viteza u = 1,00 m/s . Cu cat la suta din energia sa cinetica pierde o molecula de viteza v = 400 m/s care ciocneste perfect elastic, frontal, pistonul ? Rezolvare. Luand sensul pozitiv al axei Ox in sensul vitezei v, putem aplica formulele cunoscute din mecanica : v'=2u-v, u'=u (1) sau putem judeca direct : La ciocnirea frontala perfect elasticd cu un perete fix particula isi schimba doar sensul vitezei. Atunci trecem la un SR legat de perete. Fata de perete (piston) molecula are viteza reltiva v - u, deci dupa ciocnire va avea viteza -(v-u) = = u-v. Trecand inapoi la SR legat de laborator trebuie sa adau- gamu: v'=2u-v. (2) - AE, /E, = [mv 2/2 = mo(2u - v)?/2) : (mov 2/2) = = (4uv - 4u 2)/v2=(4u/v\(1- u/v) ~4u/v= 1,0 %, (u« v). (3) 3.15. Unui vas continand azot i se imprima brusc viteza Vo = 10 m/s . Aflati variatia de temperatura a gazului , la echi- libru termic. Rezolvare. In SR legat de vas toate moleculele capata brusc energia cinetica suplimentara (1/2) m,v,* care treptat se distribuie statistic uniform pe toate gradele de libertate de migcare ale mole- culelor, prin intermediul ciocnirilor, ceea ce reprezinta o crestere de temperatura : (1/2) MgVo2 = (i/2)kKAT , i= 5 (gaz diatomic) , (1) AT = MgVo2/ (ik) = pV52/ (5R) = 0,07 K . (2) 1643.16. La ce temperatura energia cinetica medie a atomilor de heliu este suficienté pentru a invinge atractia gravitationala terestra si a parasi atmosfera 7? Rezolvare. Energia cinetica medie (1/2) MoV trece in energia potenfiald gravitationala care creste dela = ym>M/Rp (Rp , M- raza si masa Paméantului) pana la zero : (1/2) mgv,? = 0 = (=ymgM/Rp) = My Redo» (1) unde gy =yM/ Rp’) este acceleratia gravitational la nivelul marii. Reamintim expresia energiei potentiale de interactie gravita- tionala intre doud puncte materiale sau doua sfere omogene: E,=- ym,m,/r? , y-constanta gravitationala . (2) (12) MoV = 3kT/2 = Mg GoRp = ( H/ Na) 9oRP » (3) T= (2/3) pggRp/R=20kKK , (k=R/Ng). (4) 3.17. Calculafi cdldurile specifice c,, ale unui gaz ideal diatomic, stiind densitatea sa in condifii normale : p, = 1,43 kg/m’. Se dé fie volumul molar al gazelor ideale in condifii normale, Vu0 , fie presiunea si temperatura normale . Rezolvare. C,=5R/2, c,=C,/n=5R/(2u), (1) dar pPo=H/Vios Cy = 5R/(2poVio) = 650 J/(kg * K) (2) saualtfel po =HPo/(RTo), Cy = SPo/(2Po7o) ; (3) Cp = yCy = 910 J/(kg-K) (y = 1,40 pentru gaze diatomice) sau Cp=cyt+R/p= TPo/(2PoT 9) - (4) 3.18. Calculati cdldurile specifice Cyp ale unui gaz, stiind raportul lor y= 1,40 si densitatea gazului in conditii normale Po = 1,293 kg/m . ‘ Rezolvare. Cc, - Cy=R, Cy cy=R/p, Cp/Cy=C,/Cy=y¥, p=Hp/(RT), (1) cy=Rily -1)H) = Pilly = 1) pT] = 720 di(kg-K), (2) Cp=yRilty -1) wl =yP:[(y~1) pT] = 1010 J(kg-K), — (2) 3.19. Calculafi caldura specifica izocora a unui gaz diato- mic cunosc4nd viteza patratica medie a moleculelor sale vy = = 600 m/s Ja temperatura t = 27°C . 165Rezolvare. v2 =3RT/yp, C,=5R/2 , (1) Cy =C,/p=5R/(2u) = (5/2) v,2/(37) = 1000 J(kg-K). (2) 3.20. Exprimafi caldurile molare $i specifice ale unui ame- stec de gaze ideale, cunoscand compozitia amestecului prin fractiunile molare (sau volumice) +, sau prin fractiunile masi- ce (in greutate) g;. Stabiliti formulele de trecere intre r; $i g; . Rezolvare. Q=vC,AT=LvjCyAT > Cy=Ly/vCy=LACy, Co=VARCy. (1) Q=mc,At= LmejAt > GyaL(m /mMoy=Lgicyi, Cyp=L Cy, (2) Cum m= vw EHV R= gM, DVRzt=Xg, Uyp=m/v,Ug/4)=v/m, (3) rezulta = (G4) # (V Zn) = (G5 14) + ZOO 7K) » (4) G= GH (M/V) = yt DK (5) 3.21. Un amestec de azot si hidrogen are densitatea p = = 0,30 kg/m3 fa temperatura t = 47°C si presiunea p = 2,00 atm. Aflati concentrafiile moleculelor de azot (n,) $i de hidrogen (nz) Se dau constantele R siN,. Rezolvare. Cunoscuta formula a presiunii se scrie: p=(ny+n)kT, kK=R/Ng. (1) Pe de alta parte, daca ma ; , Mgp sunt masele moleculelor de azot, respectiv hidrogen, atunci densitatea p, adicd masa unitafii de volum , este , evident, P= NyMoy + NZMog = Ny Hy / Nag + Mp He/ Np. (2) Din ecuatiile (1) , (2) rezulta : ny = Na pRT = Hap) : [RT( py ~ Hal] = 3,5 - 1024 mS, (3) Ma = Nal PRT = 1440) = [RT( Hp ~ 44)] = 4,2 1025 m3. (4) 3.22. intr-un vas se afla azot (1) si hidrogen (2). Lao temperatura T azotul este complet disociat, iar hidrogenul nu, presiunea fiind p. La temperaturanT , n= 3,0, sunt disociate complet ambele gaze $i presiunea este rp , r= 4,0. Aflati raportul maselor azotului $i hidrogenului, precum $i raportul cantitafilor (de substanfa) (adica raportul numerelor de moli) 166de azot si hidrogen, aflate initial in vas, inainte de disocierea Jor. Rezolvare. Daca m, este masa azotului, atunci Ng m,/py este numarul moleculelor Nz si prin disociere completa obtinem 2. Na m,/,, atomi. La temperatura T gi presiunea p ecuatia de Stare se scrie : pV = (N, + Na)kT = (2 Ng my, / 4+ Na Mo/py)kT = = (2 my/ byt Me py) RT. (1) Analog, la temperatura nT si presiunea rp avem : p> V=(2m,/ y+ 2mM/ py) RT. (2) Impartind membru la membru cele doua ecuatii, obtinem r= 2n (M4y/ py Mo/ py) : (2 74/ yt Mg/ py) « (3) Impartind numaratorul gi numitorul fractiei cu mg ,obtinem raportul: Mm, / Mz = ( Wy/ pe) (2n = 1) /[2(r = n)) 214. (4) Observam ca masa se masoara cu kilogramul, iar cantitatea de substantd se masoara cu molul. Atunci raportul initial de moli va fi: V4 / Vo = (14/4): (M2/ py) = = (my / Mg) Wp/ Wy) = (20 = )/[2(r = n)] = 1,00. (5) 3.23. Un vas cilindric, izolat adiabatic de exterior, este im- parfit in doua jumatafi cu ajutorul unui piston, de masa $i gro- sime neglijabile, care se poate misca etans fara frecari . Initial pistonul este blocat, intr-un compartiment fiind v = 1,00 mol de gaz ideal diatomic, la temperatura T = 300 K, iar celdlalt compartiment fiind vidat. Pistonul este deblocat si gazul se destinde. Apoi se impinge pistonul la loc actionand din exte- rior. Aflafi : a) Variafia energiei interne a gazului , b) Raportul in care se schimba energia cinetica medie a moleculelor. Rezolvare. a) Pistonul fiind imponderabil si vasul izolat adia- batic, avem de fapt o destindere adiabaticé, libera, in vid a gazului ideal, cand temperatura gazului nu se schimba (experienta lui J. P. Joule din 1843 cu privige la energia interni§ a unui gaz ideal). Revenind Inapoi 14 volumul initial_ vom avea:o camprtmare adiabatica : To/T, = [Vi (V/2)] 171 + Tp =7,°2171=396K, (1) y= C,/C, = Cy/ cy = 7/5 = 1,40 la gaze diatomice ; AU=vC\(Tp = T;) = v(5R/2) (Tp = T;)=2,0MJ. (2) b) =5KT/2 ep/ 645 To/T, = 21°15 1,32. (3) 1673.24. Exprimafi caldurile specifice si molare ale unui gaz diatomic partial disociat in atomi. Care este gradul de diso- ciere al oxigenului daca caldura sa specifica izobara a devenit Cp = 1000 Ji(kg - K) ? Rezolvare. Gradul de disociere a este raportul dintre numarul de molecule disociate $i numarul total initial de molecule sau altfel, este raportul dintre masa de gaz disociata si masa totala . Prin disociere vom avea un amestec de gaz diatomic (nediso- ciat) si gaz monoatomic (format din atomii moleculelor disociate). Procentele de greutate (fractiunile masice) ale compozitiei ame- stecului vor fi : 9, =M,/M=a, Go=M_/m=(m-mM,)/m=1-a.(1) Acum vom folosi rezultatele problemei 3.20 : c= 2 gi cy =a-3R/(2A)+ (1-a)°5R/(2 py), darA=p/2, cy =a-3R/pt (1-a)°5R/(2p)=(a+5)R/(2y), (2) Cp #29; Cpj = SR/(2A) +(1 = ce) 7R/(2 p) = (30 +7)R/(2 p)-(3) Sa trecem la fractiunile de volum : Fr, = (9, /uj) : Z(Q_ Hq) » 1, =(a/A):[a/At (1-a)/p] = 20:(1 +a), (4) fo=[(1-a)/p):[a/A+ (1-a)/p)=(1-a)/(1+a), (5) Cy= LA Cy = [2a: (1 +a) 3R/2 + [(1-a)/(1+a)] 5R/2= =[(a+5)/(1+a)] R/2, (6) Cy =X Fj Cy = (2a: (1 + a)] 5R/2 + [(1 a) /(1 + a)] 7R/2= =[(Ba+7)/(1+a)] R/2, (7) = Cp/C, = C,/G, = (30+ 7)/(a +8). (8) Pentru oxigenul din problema : cp= (3a + 7)R/(2 py) > a=[2p/(3R)] ¢,-7/3=23%. (9) 3.25. Exprimati caldura specifica izocora a unui gaz incal- zit panda la temperaturi foarte inalte, astfel incat gazul este complet ionizat. Aplicatie la oxigen. Rezolvare. Dintr-un atom cu Z electroni obtinem un amestec format din Z + 1 particule : un nucleu gsi separat cei Z electroni. Daca m, = A/ Ng este masa atomului (A - masa molara) si m, - masa electronului, atunci fractiunile in greutate sunt : 91 = Zm,/m, = Zm,/(A/Na) «1 , (deoarece m, « m,), 92=1-g)~1. (1) 168Aplicam rezultatele de la problema 3.20, observand ca masa molara a electronilor p,=m,: Na: Gy = gi, cy = [Zme : (A/Na)] “ [3R : (2M_Na)] + 3R/ (2A) = = (Z + 1) 3R/(2A) = 7,0 kJ/(kg - K) (2) fata de cy = 5R/(2 ») = 5R/(4A) = 650 J/kg: K), (3) deci caldura specifica a crescut in raportul : (3/2) (Z + 1) (R/A) : [5R/(4A)] = (6/5) (Z+1)= 10,8 ori. (4) 3.26. intr-un vas de volum V = 0,50 L se afla m = 1,00 g va- Ppori de iod. La temperatura t = 1000°C presiunea din vas este p = 93 kPa. Affati gradul de disociere o. a moleculelor de iod |, (u = 254 g/mol) in atomi. Gradul de disociere a este raportul dintre numarul moleculelor disociate $i numarul total initial de molecule. Rezolvare. Prin disociere vom avea un amestec de molecule diatomice |, si de atomi |. Fie N - numArul initial total de molecule, atunci dupa disociere vom avea 2aN atomi si (1 - a) N molecule in amestec : PV=[2aN + (1-0) NKT= (1) = (1+ a) NkT=(1+0)(mM/p)RT, a= ppV/(MRT)-1= 12%. (2) 3.27. intr-un vas la temperatura T , = 300 K se afld v, = 1,00 mol Ne $i vz = 2,00 mol Ha, presiunea fiind p, = 100 kPa. Cand temperatura a crescut la T, =2400 K presiunea a crescut la pp = =880 kPa. Aflafi gradul de disociere a moleculelor de hidrogen. Rezolvare. Daca initial erau vz moli de hidrogen, prin disoci- ere obtinem 2avz moli de atomi de hidrogen gi (1 - a)vz moli de molecule de hidrogen, deci PyV= (vq + vQ)RT,, PoV = [(vy + 2Zava + (1-a)vg]RTp. (1) Prin impartirea ecuatiilor membru la membru, obtinem : Pol Py = (T2/7T4) [vy/vo + (1 + a): [vy/vo+ 1] , (2) 0 = [PoT;/( PyT.) = 1 [vy /vo + 1] = 0,15 = 15%. (3) 3.28. O cantitate v, = 1,00 mol de anhidrida sulfuricd SO, se afla intr-un vas la temperatura T, = 1000 K, /a care gradul de disociere este a, =0,20: SO; - SO, +(1/2)0O,. Dacadin acelasi vas, in prealabil vidat, introducem acum vz = 0,40 mol SO, , atunci pentru a obtine aceeasi presiune ca inainte tem- Pperatura trebuie sa fie T, = 2000 K. Aflafi gradul de disociere in al doilea caz. 169Rezolvare. Fie v,' , vz' numerele de moli finale in cele doua cazuri, atunci, conform reactiei de disociere din enunt (tinand sea- ma de coeficientii stoechiometrici): v4" = (3/2) avy + (1 = a4)vy = (1 40,5 04) vy, vo' = (1+0,5 ag) vo. (1) Ecuatia de stare in cele doua cazuri : pV=v,'RT, = (1+0,5 a4) vy RT; , PV= vo'RTp = (i + 0,5 Og) vp RT. (2) De aici obtinem (14 0,5 a4) v7, = (1 +0,5 09) volo > Oy = 2(1 + 0,5 a4) v4 Ty ¢ (voTa) = 2 = 0,75. (3) 3.29. intr-un vas de volum V = 1,00 L este pastrata o masa m= 1,00 tritiu 51, radioactiv. Dupa t = 13 ani , jumatate din tritiu se transforma in heliu He, . Affafi presiunea finala, tem- peratura fiind t= 27°C . Rezolvare. Ecuatia procesului: T, — 2He. (1) In starea initial avem v = m/y mol de tritiu (4 = 0,006 kg/mol). In starea finala vom avea v/2 mol tritiu plus 2 - (v /2) mol de heliu, conform reactiei (1). pV=(m/p) RT, p' V=(v/2+2-v/2)RT = (3/2) (M/p) RT, (2) p' = (3/2) (m/p) RT/V = 630 kPa. (3) 3.30. Un vas izolat termic de exterior este impéartit printr-un perete subfire termoconductor in doud compartimente V , = = 3,00L, Vz =4,00L , confinand acelasi gaz la presiunile p, = = 300 kPa, respectiv pz = 200 kPa si temperaturile t, = 27°C, t, = 127°C. Aflafi temperatura finalé din compartimente dupa terminarea procesului de schimb de caldurd prin perete, pre- cum si presiunile finale. Rezolvare. Caldura cedata de gazul dintr-un ¢ampartiment -este preluata de-celdialt + VyGAT' = Type vyOyy-T"), (1) Dar V_ = PV; /(RT4), vo = PoV2/(RT2) . (2) (PyV4 774) (T" = Ty) = (P2V2/ To) (Tz - T'), T "= (24 V4 + PpVo) : (24V4/T, + PoVo/ Tp) = 340 K = 67°C . (3) Gazele din compartimente sufera transformari izocore : Py! =p, 7T'7T,=340 kPa, pp’ =P T'/T2 = 170 kPa (4) 1703.31. Doud vase de volume V, = 1,00L, respectiv Vz = = 2,00 L, izolate termic de exterior, sunt legate printr-un mic tub cu robinet. Primul vas contine argon la presiunea p, = 100 kPa gi temperatura t, = 27°C, iar al doilea confine azot la presiunea Pz = 200 kPa sit, = 127°C. Ce temperatura $i presiune se stabilesc in amestec dupa deschiderea robinetului ? Rezolvare. Sistemul nu primeste din exterior nici caldura, nici lucru mecanic, de aceea energia interna se conserva. La gaze ide- ale energia interna depinde numai de temperatura (legea lui Joule), prin urmare: vyCy474 + voCyoTp = vyCyyT "+ voCyoT', (1) dar V4 = P4V;/(RTq), Vo = PoVo/(RTo), (2) PyV4y Cyy* PoVo Cyo= T* [(04V4/T4) Cy4 + (P2V2/ To) Cyal - (3) Noténd Cyo/C,,=«, obtinem T' = (Py V4 + € PoVa) : (PyV4/ Ty + € PoVo/ Tp) = 383 K = 110°C . (4) Scriem acum conservarea numarului de moli : PyV4/T, + PoVo/Tp=p' (Vy + Vo)/T*, (5) p'=(T'7(V, + Vo)] (PyV4/Ty + P2Vo/ Te) = 170 kPa . (6) 3.32. In doua vase legate printr-un mic tub cu robinet se afla respectiv v, = 1,00 mol de gaz ideal avand viteza patratica medie a moleculelor v;, = 400 m/s $i vz = 2,00 mol din acelasi gaz avand vy, = 500 mis . Care va fi viteza patratica medie in amestecul gazos care se obtine dupa deschiderea robinetului $i stabilirea echilibrului termic ? Rezolvare. Considerand sistemul izolat termic de exterior in procesul amestecarii, scriem conservarea energiei interne: vy CyTy + voC Tp = vyCyT “+ voCT', T'=(v4Ty + voTo)/ (vq + V2) + (1) dar vp =3RT/p, T= wv, ?/(3R), (2) 7 2 atunci obfinem — v;= per athe wave =470m/s. (3) 1 *2 3.33. Doud vase identice de volum V = 10 L fiecare au un perete comun termoizolant in care se afla un orificiu inchis cu Oo membrana semipermeabila de paladiu. in primul vas sunt m, = 20 g Ar Ja temperatura T, = 300 K mentinuta constanta, iar in al doilea mz = 2,0 g Hz Ja temperatura T, = 600 K, menfinuta 171constanta. $tiind ca prin membrana de paladiu poate difuza hidrogen, aflafi presiunile finale din vase. Rezolvare. La orificii mari ( > drumul liber mediu al molecule- lor) se stabileste echilibru in vase prin egalarea presiunilor. In cazul orificiilor foarte mici (< drumul liber mediu al moleculelor) echilibrul gazelor de o parte si de alta se stabileste cand fluxurile de molecu- le incidente pe orificiu intr-o parte si alta se egaleaza. Fluxul de molecule reprezinta numarul de molecule incidente in unitatea de timp pe o anumita suprafata. Se demonstreaza in teoria cinetica urmatoarea formula pentru flux (“curent” de molecule) : @=(1/4)nvs, v= : (1) unde n este concentratia moleculelor (numarul moleculelor din uni- tatea de volum), iar v viteza medie a moleculelor (a nu se confun- da cu viteza patratica medie sau viteza termica) . Pentru hidrogen avem atunci conditia de echilibru : (1/4) ng! V "pS = (1/4) ng" V"pS sau ng’ JT, =n" JT. . (2) dar n=N/V=vN,/V, atunci (2) devine Vo" vy =v." vo » dar vo" + vo"= vo = Mp/ by, (3) Vol = VoyTo tlyTy tyT2 1= (2/2) Jo 2 IVT; +yT2 1= =0,60 mol , v2" =0,40 mol. (4) Presiunile din vase se obtin usor din ecuatia de stare : Py" = (m4/ y+ vo')RT; / V= 270 kPa , Po" = v2"RT2/ V= 200 kPa . (5) Observam ca din (2) si din p = nkT rezulta ca presiunile partia- le ale hidrogenului de o parte si de alta a membranei se egaleaza numai daca temperaturile sunt egale, altfel avem VTi /T2 - (6) Po! /(KT)) fT; = eo" / (KT) Tz > p'/p" 3.34. Intr-un cilindru orizontal lung se afla v = 1,00 mol de gaz ideal diatomic la temperatura T, = 300 K, inchis intre doua pistoane de masa m = 1,00 kg fiecare, care se pot misca etans fara frecari. in exterior presiunea este neglijabila si sistemul este termoizolat. in momentul initial se imprima pistoanelor vitezele v, = 6,0 m/s , Vo = 4,0 m/s unul spre celalalt. Aflati temperatura maxima pe care o va atinge gazul . 172Rezolvare. Pierderea maxima de energie cinetica, care se transforma in energia interna a gazului, are loc in ciocirea plastica (total inelastica). Din teoria ciocnirilor avem : + AE, = (1/2) m, v,2 = (1/2) [m m/(m + m)]lv, = (= vo)? = = (1/4) m(vy + v2)? = AU = vCAT, (1) Tmax = To + [m/(4vC,)] (vy + Vp)? =300K+1,2K, (2) unde C,=5R/2 pentru gaze diatomice. Cresterea de temperatu- ra este modesta . 3.35. Un satelit cu aria sectiunii transversale S = 1,00 m? se miscé cu prima vitezaé cosmicd pe o orbita circulara unde presiunea p = 137 Pa $i temperatura T = 1226 K (altitudine h~= = 200 km). Aflati numdrul de ciocniri pe secunda intre satelit si moleculele de aer. Rezolvare. Numarul de ciocniri suferite de satelit, pe unitatea de timp, este egal cu numarul moleculelor interceptate de satelit in drumul sau, in unitatea de timp, deci pe distanta v- 1 =v, deci cu numérul moleculelor cuprinse intr-un cilindru de lungime v si baza S z=v-S-n, p=nkT, (1) unde n este concentratia moleculelor. Dar prima viteza cosmica este v= Jg9Rp , unde g este acceleratia gravitationala si Rp - raza Pamantului , Z= JoRp [p/(kT]S = 6-1019s1. (2) * 3.36. Calculati viteza cea mai probabila (de maxima poba- bilitate) Vp gi energia cinetica de translatie cea mai probabila (de maxima probabilitate) &, a moleculelor unui gaz perfect. Rezolvare. Viteza cea mai probabila sau de maxima probabi- litate corespunde maximului functiei de distributie f(v) care da den- Sitatea de probabilitate. Conditia de maxim este anularea derivatei. Putem deriva mai simplu in raport cu v : df(v) /d(2) = 4nfm, / (2nk TY? @°MO*/ZKD 14 « mm v2/(2KT)] = 0, de unde p= 2KT 2RT (1) ¥m, 1 H Acestei viteze ii corespunde maximul functiei de distributie : fmax = 4: (VR * Vp) = 0,83/ Vp « (2) 173De aici se vede ca punctele de maxim (“varfurile”) curbelor de distributie pentru diferite temperaturi se situeaza pe o iperbola echilatera : f=4: (evn -v) =0,83/v, (3) deci maximele fg, , adica varfurile curbelor de distributie, scad si se departeaza spre viteze mai mari odata cu cresterea tempera- turii. Pentru a afla energia cinetica de translatie « = m,v?/2 cea mai probabila sau de maxima probabilitate, trebuie sa deducem functia de distributie sau densitatea de probabilitate dupa energii cinetice f(e). Plecam de la probabilitatea ca molecula sa aiba viteza in intervalul (v, v + dv) sau energia cinetica in intervalul corespun- zator (e , e + de): dP = f(v)dv = fle)de . (4) dar de = d(m,v2/2) = movdv = [2m - dv, (5) deci f(e)de = f(v)dv = f(v) - de: 2mge = = 4n (26 / mg) [Mg/(2nkT°? @° °K). des famee , de unde functia de distributie dupa energii cinetice : f(e) = (2m yt /(KT)97] © fe (6) Maximul se obtine prin anularea derivatei : f(e) = (Vm YE (ATP?) © ED | Je (kT )+ 1 /(2Ve) = 0, de unde fp = kT/2 (7) gificorespunde fing, = (1/ v2ne )(1 /€p) = 0,24 /& : (8) Observam ca energia cinetica cea mai probabila Ep (7) nu cores- punde vitezei celei mai probabile, adica Ep =kT/2 # mov,2/2= kT. (9) (* *) 3.37. La ce temperatura energia cineticd medie a atomilor de heliu este suficienta pentru a invinge atracfia gravitational terestra si a parasi atmosfera ? Rezolvare. Conform teoremei variatiei energiei cinetice, ener- gia cinetica a moleculei va fi cheltuita pentru a efectua lucru meca- nic impotriva fortei de atractie gravitationala, adica pentru creste- tea energiei potentiale : dE, =- dL =-F df = -Fdr=(ym,M/r) dr, «© dr AE,= | dE,=-J di=-L=] RY MoM = 174=-y mule = mM, (1) P unde M este masa $i Rp - raza Pamantului, m,- masa moleculei (atomului de heliu). Dar acceleratia gravitationala la nivelul marii : Jo=yM/Rp2 , (2) atunci AE, = = L = Me9oRp (3) si condifia ceruté : (1/2) mv? = (3/2) kT > AEg=mggoRp . (4) de unde T 22 moQoRp / (3K) = 2 nggRp /(3R)= 20kK, (5) unde j= m,Nz, este masa molara a heliului. Se vede ca molecu- lele ugoare pot parasi mai usor atmosfera terestra. De altfel se cunoaste energia potentiala de interactie gravita- tionala intre doua sfere omogene sau corpuri punctiforme: E,=-ymym/r. (6) Atunci din conservarea energiei cinetice si potentiale, E, + & = = const , rezulta imediat : AE, = 0+ AE, =~ [0 -(-ym,M/Rp)] , & = 3kT/2 = yM,M/Rp = MQoRp - ** 3.38. Calculafi procentul de molecule din atmosferd care au o energie potentiala gravitafionala mai mare decat energia lor cineticé medie de translatie , considerand ca temperatura $i acceleratia gravitationalé sunt constante. Rezolvare. Concentratia moleculelor in functie de altitudine este data de formula : n(z) = No eHgZAAT) | (1) Energia cineticé medie de translatie a moleculelor : (1/2) mg v? = (3/2) AT. (2) Conditia cerutaé: m gh 2 (1/2)m v° = (3/2) KT, (3) Manin = 3KT /(2mgg) = 3RT /(2yg) . (4) $a calculam acum raportul (procentajul) cerut. Luam o coloa- na verticala (infinita) de sectiune oarecare S. Moleculele care veri- fic conditia ceruta (4) sunt situate la Z> Amin. Alegem elementul de volum dV sub forma unei paturi orizontale infinit de subtiri, situ- ate la inaltimea z , deci de grosime dz si volum dV = S dz. In acest element de volum sunt dN = n(z) dV molecule, unde n(z) este dat de (1). Prin urmare, raportul cerut este 175f= Sra z)dv:J S nlz)dv= | P Moe ts(RT Sz 2] 2 age H92"(R)Saz = (RT) = eran mk min : ernaenRnile = E74" mn (RT) - @-3/2- 223%. (5) * + 3.39. Calculafi viteza medie a moleculelor si viteza patra- ticé medie cu ajutorul distributiei maxwelliene . Rezolvare. Daca viteza ar lua valori discrete vj, Vo, ... , atunci viteza medie ar fi evident: v=(2yn):n=LvP), (n/n=P), (1) unde n, este numarul moleculelor care au viteza v;, iar n este nu- marul total de molecule, n,/n = P; este evident probabilitatea ca o molecula sa aiba viteza v;. Daca viteza ia valori in mod continuu in intervalul (0, <0) (aga cum este practic cazul intr-un gaz, datorita numéarului imens de molecule) , suma din (1) trece intr-o integrala : — fvdn a a [rv fv)dv (2) n unde f(v) este functia de distributie sau densitatea de probabilitate , 3/2 - m v= J ov. anv 0 erMov? /2KT) dy (3) 2nkT. Sa calculdm integrala (a > 0): 1 2 1 rox? 1 1 =f ?xeru? dx= —] Pe? d(x2)= = . (4) 1 ° 2 J ° 2-0 2a Prin derivarea integralei (4) in raport cu parametrul a (v. conditiile care trebuie indeplinite pentru o asemenea derivare) : d fe 2 ° 2 d{ 1 1 —J exer? dx= f 2x3 ero? gy= S| —J--—_ , da” ° ° dak 2a. 202 de unde Jox sy Ig = o* e®? dy = Bae : (5) De altfel, integrala (5) se poate calcula si direct, prin parti: I, = Jex3 er dx = -Afex Agere? 1 y2¢ eo le + 2a 2a 1 +f Ze 0x? 9 xdx = 4M # ea? gy | yh =. 2a 20? unde ultima integrala /, am calculat-o mai inainte t in (4). 176Revenind la integrala noastra (3) avem Fa 4 s-) te BAT peer (6) 2nkT 2m} /(2kT)? TM Tm SA calculim acum v2 . Aplicand acelasi rationament ca pentru v ,avem: 3/2 > m v2 = J Sv2e(vyav= fev. anv 0 emo 2K gy (7) 2nkT. Vom pleca de la integrala lui Poisson (a. > 0) : 2 Tv Ip= Jee? x= = (8) pe care o derivam succesiv de doua ori in raport cu parametrul a: Saf? x2 ee ax= =. 2a ~° 2a“ 4a? De altfel, se pot obtine ugor formule generale pentru lon, 1 $i lan (aS numitele integrale ale lui Poisson): ! = [ Py2n+1 g-ox2 gy 2! loner = SOx e dx = 2a"! ' (11) 177= f° x29 ea? gy = ot fe : 12 lan = J&,, ox= ay Va (12) unde dublul factorial inseamna : (2n-1)"=1-3-5+7+...+(2n-1). (13) Revenind la integrala noastra (7) si observand ca limitele de integrare sunt de la 0 la «, deci integrala valoreaza exact jumatate din (10) : =z my \/? 4 3 7 3kT vi=4n Suton tao zm? 2nkT) — 2 Ame [(2KTP Yo /(2kT) mp PS RT Wevy= SkT _ [SRT (14) mo Lt am regasit rezultatul cunoscut. Tinand seama de simetria sferica avem imediat : 2 ea yeayeacyrayeagy2 2 2 2 EVA HVY tV7 EV ty t¥2 = 3 Vy =3Vvy=3V7 , y2_)2_,2_1 92 VeaVyaVz=Qu" (15) Propunem cititorului ca, folosind integralele lui Poisson (11), (12), sa stabileasca urmatoarele medii : n+ 1/2 yanet_ 2(n+ 1) I 2kT (16) vn (mg n v2" = (2n+ 1) i] . (17) mM * * 3.40. $tiind cd numdarul de molecule care lovesc unitatea de arie in unitatea de timp $i au modulul vitezei in intervalul (v, v + dv) este dat de formula (18) de /a Breviar : dN,(v) = = (1/4) nf(v)v dv , calculafi energia cinetica de translatie E, a moleculelor unui gaz perfect, care lovesc unitatea de arie a peretelui in unitatea de timp. Rezolvare. Fiecare din cele dN,(v) molecule duce cu sine o energie cinetica mv2/ 2, deci energia cinetica totala a acestor molecule este dE,(v) = dN,(V) - myv2/2 = (1/8) n mvs f(v)dv. (1) Insumand (integrand) dupa viteze : 1781 1 z 19> Eo= j dE9(v)= gros oY fv) dv= gimyvs= ge vw, unde nm, = p este densitatea. Propunem cititorului sa calculeze singur v3 ; noi vom lua rezultatul de la problema precedenta 3.39: = . falar”? vis AE) , (3) TM astfel incat (2) devine : 1 Zz 2kT 31 — Eo=anmov = nkT. =5Pv : (4) TM ** 3.41. intr-un vas de volum V = 1,00 L , complet vidat, se deschide un mic orificiu de sectiune S = 1,0 - 102 mm? intr-un perete subtire. Aflati cum variaza in timp presiunea p din vas $i dupa cat timp ¢ presiunea aerului din vas devine egald cu o fractiune q = 0,50 din presiunea atmosferica. Desi procesul nu este cvasistatic, presupunefi totusi cd se desfadsoara suficient de lent, astfel incat se poate vorbi de presiunea $i temperatura aerului din vas. Considerati temperatura aerului din vas egala cu temperatura exterioara T = 300 K. Numarul de molecule ca- re lovesc unitatea de arie in unitatea de timp este N= (1/4)n v. Rezolvare. NumArul moleculelor de aer care intra in vas prin orificiul S , la un moment dat f, in intervalul de timp df, este 1 - 1H - —NevSdt = ae ot , (H- presiunea atmosfericad). (1) in acelasi moment t si in acelagi interval de timp df iese afara din vas numarul de molecule : 1 - 1p - qiivsat = apis , (p- presiunea din vas) . (2) Cresterea numéarului de molecule din vas va fi diferenta : 1H-p- dN =——— sat . (3) 4 kT Dar pV=NkT , dp=d(NkT/V)=(kT/V)dN, (4) (H-p)— dp =————vS dt. 5 ip av v (5) Separam variabilele si integram : 179dp Soy j dp —-=—vd, —— =-In(H-p) = H-p 4V H-p Hp) Ss - Ss =|]—vdt=— vtec, 4v 4v unde constanta de integrare C se determina din conditia initiala : a t=Oavemp=0,deci - InH=C, H-p § - - =— vt, p=H1-eSv@v)) 6 ay Vb > P=H| ) ©) -In Se poate integra si definit (imitate de integrare se corespund) : fee = nice fs S - =- —vdt=— vt. OH H O4v 4v Punem "condita ca presiunea sa fie p = qH si gasim timpul corespunzator : H-qH 1 S - t=—= In ——= 14min. (7) 1804.FENOMENE SUPERFICIALE LA LICHIDE 4.1. Tensiunea superficiala 4.1.1. Un chibrit cu lungimea ¢ = 4,0 cm pluteste pe supra- fata apei (t = 20°C) . Daca de o parte a chibritului picuram o solutie de sapun, chibritul se pune in miscare. Incontro si sub actiunea carei forte ? (Gap; = 73 MNIm , Ogap, = 43 mN/m). Rezolvare. De o parte gi de alta chibritul este in contact cu pelicula superficiala de lichid care are tendinta de a-si restrange aria, deci va fi supus la 0 forta de ordinul ~ o ¢. Rezultanta va fi spre apa pura: F ~ (oapa * S3p,) £=1,2mN. 4.1.2. Un ac de ofel uns cu grasime (apa nu-/ uda deloc) se aseaza pe suprafata apei. Pentru ce diametre acul se men-tine pe suprafata apei ? Rezolvare. Neglijand forta arhimedica fata de fortele de ten- siune superficiala, scriem conditia de plutire : mg~2of sau p(nD2/4)-£g=208, (1) p= |22 = 1.6mm. (2) ™pg 1814.1.3. Evaluati cu cate grade se incalzeste o picatura de mercur, obfinuta prin fuziunea a N = 1000 picaturi de raza r= =1,00 mm fiecare. Dar dacd numarul picaturilor tinde la infinit? Rezolvare. Tinand seama ca volumul picaturii rezultate este egal cu de N ori volumul unei picaturi componente, putem afla raza picaturii rezultate : 4nR 3/3 =N-4nr3/3 > R=rQn . (4) Vom tine seama de diferenta de energie superficiala care trece jn energia interna sub “forma de caldura”, deci la cresterea temperaturii : AE=N-4ar2-0-4nR2-co= meat, (2) An Nr? =r? IN?) = p- (4nR 9/3): cAt= p= Nibnr3/3)- cat, (3) At= 3o(N -Yn2 ): (Nrpc) = 7,2 - 104 K (neglijabil) ; (4) At=[30/(rpc)] (1-1: YN ) + 30/(rpc) = 8,0- 104K. (5) N>o 4.1.4. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a divizao picatura sferica de mercur de raza R = 3,0 mm in N = 8 picaturi identice? Rezolvare. Lucrul mecanic (izoterm) este egal cu diferenta de energie superficiala a picaturilor : L=N-4nr2-0-4nR2-6, (1) dar din egalitatea volumelor avem : (4x/3)R3=N-(4n/3)r3 > r=R:9N , (2) L=4no(NR2/YN2 -R2) = 4nR20(YN -1)= 56,5 pd. (3) 4.1.5. Ce lucru mecanic trebuie efectuat (izoterm) impo- triva fortelor de tensiune superficiala pentru a mari de N = 8,0 ori volumul unei bule de sdpun de raza R= 10 mm 7 Rezolvare. Lucrul mecanic este necesar pentru a mari ener- gia superficiala a bulei de spun. Observam ca pelicula de sapun este marginita de o parte gi de alta (dinspre interior si dinspre exte- rior) de stratul superficial al solutiei de apa si sapun, deci trebuie marita aria ambelor paturi superficiale : L=2-0[4nR'2-4nR4 , (1) dar (4n/3)R'"3 = N-(4n/3)R3 > R'=RAN , (2) L=20-4nR2(qN2 -1)=0,32 mJ. 4.1.6. Ce forta trebuie aplicata unui inel cilindric orizontal, de inaltime h = 10 mm, de diametru interior D, = 50 mm $i exte- 182rior Dz = 52 mm, care pluteste pe apa, pentru a-I desprinde de Suprafafa apei ? Fig.4.1.6 |_A Ss iF Rezolvare. Forta F trebuie sa invinga atat greutatea inelului, cat gi fortele de tensiune superficiala, ca in figura. Tinem seama de cele doua contururi (cel interior si cel exterior) ale peliculei super- ficiale de lichid, deci 9=-F=mg+o-nxD,+0-nD2= = ph (n/4) (Dz? - D,?) g + o x (D, + Dz) = 40,0 mN + 23,5 mN. 4.1.7. Un inel, cu diametrul interior D, = 25 mm $i exterior Dz, = 26 mm, este suspendat de un resort cu constanta elastica k = 1,00 N/m $i se atinge de suprafafa unui lichid. Coborand vasul cu lichid, inelul se desprinde cand resortul s-a lungit cu x = 5,3 mm. Aflati coeficientul de tensiune superficiala al li- chidului . Fig.4.1.7 o ¢ s ¢ Rezolvare. Greutatea inelului este echilibrata prin forta elas- tica data de deformarea (alungirea) initiala a resortului de care 183este suspendat inelul. Prin urmare, forta elastica datorita alungirii suplimentare x trebuie sa invinga fortele de tensiune superficiala. SA nu uitém ca sunt doud contururi circulare, cel interior si cel exterior, prin care inelul este in contact cu lichidul, deci : kx=o0nD,+o0nD,, o=kx:[n(D, + D)]}=33mNim. 4.1.8. Cadrul din figura este acoperit de o pelicula din apa cu sapun (6 = 45 mN/m) si tinut vertical. a) Ce diametru trebuie sa aiba tija mobila CD din cupru pentru a stain echilibru ? b) Ce lungime are tija daca pentru a o deplasa cu d = 10 mm trebuie efectuat un lucru mecanic L= 45 pJ ? Rezolvare. a) Pelicula de lichid ABDC este marginita de am- bele parti (fete) de stratul superficial care adera de tija CD, deci rezultanta fortelor de tensiune superficial este 2 - o £ care trebuie sa echilibreze greutatea mg a tijei. Prin urmare, 20f=mg=p(nD2/4) eg, (1) D= 2 J20/(xpg) =1,2mm. (2) b) Lucrul mecanic se face impotriva fortelor de tensiune superficiala: L=2o0f-d, €=L:(20d)=5,0cm. (3) mg Fig.4.1.8 Fig.4.1.9 4.1.9. Dintr-un tub capilar de diametru interior D = 2,0 mm cad picaturi de alcool. $tiind masa unei picdturi m = 14,3 mg, aflati coeficientul de tensiune superficiala al alcoolului. Daca prin acelasi capilar picura N, = 40 picaturi de apa, ele canta- resc in total m, = 1,90 g. Aflati coeficientul de tensiune super- ficiala al apei. 184Rezolvare. In momentul desprinderii picdturii, greutatea ace- steia mg invinge rezultanta fortelor de tensiune superficiala : o:2nr=onD=mg > o=mg/(xD) = 22,3 mN/im. (1) Analog pentru apa: o, = (m,/N,)g : (xD) = 74 mN/m. (2) 4.1.10. Prin topirea capatului inferior al unei sarme (verti- cale) de plumb, de diametru D = 1,0 mm, s-au format N = 20 picaturi de plumb $i sarma s-a scurtat cu ¢ = 34 cm. Aflati coeficientul de tensiune superficiala al plumbului. Rezolvare. Analog rationamentului de la problema precedenta 4.1.9, greutatea unei picaturi in momentul desprinderii invinge re- zultanta fortelor de tensiune superficiala : mg=onD, dar pénD?2/4=Nm, (1) o = mg/(xD) = p ¢ xD 2g: (4nDN) = p £ Dg: (4N) = 0,47 Nim. (2) 4.1.11. Dintr-un tub vertical de raza interioara r=1,0 mm pi- cura apa. Considerand picaturile sferice $i cunoscand coefici- entul de tensiune superficiala al apei, aflati raza unei picaturi . Rezolvare. Ca in problema 4.1.9, in momentul desprinderii picaturii greutatea sa invinge rezultanta fortelor de tensiune super- ficiala : mg=o:2ar, p(4n/3)R3g=o-2ar, (1) R= Y3or/(2pg) =2,2mm. (2) 4.1.12. Cat cantdreste o picadturad de apa , la 20°C, daca ea picurda dintr-un capilar de diametru d = 1,20 mm ? Rezolvare. Conform problemei precedente 4.1.11, in momen- tul desprinderii : mg=o-nd + m=nod/g=28mg. 4.1.13. Apa picurd printr-un tub de diametru interior D = = 3,0 mm. Cand temperatura apei a scazut de lat, ~ 100°C la tp = 20°C masa fiecarei picaturi a scazut cu Am = 13,5 mg. Cunoscdnd tensiunea superficiala a apei la temperatura tp, aflafi o la temperatura t,. Rezolvare. Conform problemei precedente 4.1.12, mg=o,7D , Mag=ognD . (1) Scazand ecuatiile membru cu membru, obtinem: (mg - m,)g = Am g = (c9-0;) nD, 604 = 09° Amg/(xD)=73 mN/im-14mN/m=59mN/m. (2) 4.1.14. Printr-un tub capilar picuré mase egale de apa $i alcool (Ila 20°C). Aflati raportul numerelor de picaturi. Rezolvare. Conform problemelor precedente : 185(M/ Nags) * 9 = Cape tD, (M/ Nate.) * 9 = Sate, 7D, (1) Natc. /Nape = Sap. / Fac, = 3:3 - (2) 4.1.15. Printr-un tub capilar s-au picurat mase egale de apa, intai la temperatura t, = 8,0°C obtindndu-se N, = 40 pica- turi, apoi la tz = 80°C, obfinandu-se Nz = 48 picaturi. Conside- rand densitatea apei practic constanta, aflati raportul coefi- cientilor de tensiune superficiala . Rezolvare. Ca in problemele precedente, greutatea unei pica- turi in momentul desprinderii echilibreaza rezultanta fortelor de ten- siune superficiala care actioneaza pe conturul circular de desprin- dere: Mg/N, = 0, 7d, Mg/No = 62 nd > 64/09 = No/N, = 1,2. 4.1.16. Printr-un tub capilar s-au picurat N, = 22 picaturi de apa la temperatura t = 20°C , iar apoi un volum egal , dar de N, = 60 picaturi de alcool. Cunoscand tensiunea superficiala a apei si densitatile lichidelor, aflati tensiunea superficiala a alcoolului (metoda stalagmometrica). Rezolvare. Avem, pe de o parte, conditia de desprindere a unei picaturi : Mg=o,nd, Mog=oond, (1) iar pe de alté parte, V=N,-m,/p,=No°Mo/po, (2) 62/04= Mg/M, = ( Po/ py) Ny/No, 0 = 04( pp/py) Ny / N= 21 mN/m . (3) 4.1.17. Aflafi densitatea aerului intr-o buld de aer de dia- metru D = 15 mm, aflata la adancimea h = 4,9 m in apa. Tem- peratura este t = 20°C $i presiunea atmosferica este cea nor- mala. De cate ori aceasta densitate este mai mare decat den- sitatea aerului exterior ? Fig.4.1.17 Rezolvare. Presiunea de 0 parte gi de alta a unui menisc de lichid este diferita din cauza fortelor de tensiune superficiala care actioneaza de-a lungul conturului meniscului si care dau o presiune 186suplimentara Ap sub menisc (de partea concava). Calculele arata ca acest salt de presiune pentru menisc sferic (calota sferica) este Ap=26/R (formula lui Laplace pentru menisc sferic). (1) Aceasta formula se poate demonstra in mai multe feluri, de exem- plu luand un menisc sub forma de calota sferica, ca in figura. Fortele de tensiune superficiala sunt tangente la menisc (calota) si perpendiculare pe conturul acestuia. Componentele transversale pe axa meniscului se anuleaza reciproc, doua cate doua diametral opuse, iar cele longitudinale dau rezultanta : o cos $+ 2nr, care impartita la aria sectiunii xr 2 da suplimentul de presiune : Ap = Po - Py = 0 COS 9+ 2nr : (nr) = (20 cos $)/r= 20/R, (2) unde R este raza sferei, adica raza de curbura a meniscului (calo- tei), iar r- raza conturului circular al bazei meniscului (calotei). Retineti aceasta formula pentru problemele care urmeaza. Se poate da si o alta demonstratie a acestei formule pe baza formulei lui Jurin pentru ascensiuni capilare. Observam ca presiunea este mai mare de partea concava a meniscului (calotei) si mai mica de partea convexa. Evident, pentru menisc plan: Ap=0, (Ro). Presiunea imediat in exteriorul bulei este egala cu presiunea atmosferica H la care se adauga presiunea hidrostatica a paturii de apa pgh. Presiunea aerului din interiorul bulei trebuie sa depaseas- ca presiunea exterioara H+ pgh cu saltul de presiune (2) din cauza fortelor de tensiune superficiala date de pelicula (stratul) superfici- ala de apa care delimiteaza bula de aer, deci (D/2 - raza de curbura a meniscului): p=H+pgh+ Ap =H + pgh + 4c/D = 168,8kPa. (1) Densitatea aerului : p= pp/(RT) = 2,0 kg/m’, (2) P/ Po = P/ Po = 1,67 . (3) 4.1.18. Presiunea aerului din interiorul unei bule de s4pun este cu Ap = 1,00 torr mai mare decat cea atmosferica. Care este diametrul bulei ? Rezolvare. Aerul din interiorul bulei de sapun este separat de aerul atmosferic exterior printr-o patura din solutia de apa si sapun, marginita de doua straturi superficiale de lichid, una din interior si una din exterior. Prin urmare, presiunea aerului din interior este , conform problemei precedente 4.1.17 : p=20/R,+20/Ro+H , (1) dar R, = Rp = R= D/2, atunci 187Ap=p-H=40/R=80/D, D=8o0/Ap=2,6mm. (2) 4.1.19. Ce fortd (suplimentara) trebuie aplicata pentru a dezlipi (nu prin alunecare) doua placi paralele de sticla ude, de dimensiuni a x b = 9 cm x 12 cm. Grosimea peliculei de apa dintre placi este d = 50 ym. scos 9 ° Fig.4.1.19 Rezolvare. Deoarece grosimea peliculei d= 0,050 mm « a, b ~ 100 mm, meniscul are forma unui jgheab aproape rectiliniu, ca in figura. Fortele de tensiune superficiala se descompun, compo- nentele normale la planul de simetrie se distrug reciproc doua cate doua, diametral opuse, iar cele in planul de simetrie dau rezultanta o cos $-2¢, care impartita la aria transversala longitudinala a jgheabului 2 r 2 ne da surplusul de presiune de sub menisc : Ap=ocos $:2¢:(2rl)=oacos 9:r=2ccos 9:d=oa/R (1) (formula lui Laplace pentru menisc cilindric) , unde R este raza cilindrului, iar 2r = d este latimea meniscului cilin- dric. Retineti aceasta formula pentru problemele care urmeaza. Presiunea in lichid va fi deci mai mica decat in exterior in situatia din figura : p=H-20/d, Ap=H-p=2c/d, (2) unde raza de curbura a meniscului cilindric este d/2 daca apa uda perfect sticla (9 = 0), de aceea pentru a separa placile trebuie o forta suplimentara (pe langa greutatea placii superioare): F=Ap-S=(20/d)a-b=31,5N. (3) 4.1.20. intre doud placi plan-paralele orizontale se afla m = = 5,0 g de mercur. Punand pe placa superioara un corp de ma- sa M = 5,0 kg distanta dintre placi devine d = 87 um. Neglijand greutatea placii superioare, aflati coeficientul de tensiune su- perficiala al mercurului. Rezolvare. Analog problemei precedente 4.1.19, tinand sea- ma ca mercurul (spre deosebire de apa) practic nu uda deloc sticla (9 = 180°), avem presiunea in mercur (d/2 - raza de curburad a meniscului cilindric) : p=Ht+2a/d. (1) 188Pe de alta parte, aceasta presiune trebuie sa echilipreze presi- unea exercitaté de placa Mg / S plus presiunea atmosferica : p=H+2c0/d=Mg/S+H, Ap=2c0/d=Mg/S, (2) dar masa mercurului m=pSd: o = Mgd/(2S) = Mg p d2/(2m) = 0,50 N/m . (3) Fig.4.1.20 Fig.4.1.22 4.1.21. Intre doud placi de sticla orizontale se afla mercur de forma unui disc de raza t = 2,28 cm $i grosime d = 0,38 cm. Ce greutate trebuie asezatd pe placa superioara pentru ca dis- tanta dintre placi sé se micsoreze de N = 10 ori ? Unghiul de racordare (umectafie) al mercurului cu sticla : $ = 138° . Rezolvare. Aplicam rezultatele de la problema 4.1.19, tinand seama de unghiul de racordare (umectatie) 9 . Presiunea suplimen- tara exercitaté de corpul agezat , mg / (xr 2), este echilibraté de cresterea suplimentara a presiunii din mercur. Prin micsorarea grosimii stratului de mercur de N ori, creste aria de N ori (acelagi volum de mercur), deci mg / (Nar 2) = [H = 2ocos 9: (d/N)] = [H* 2000s 9: d] = =-(N-1)20cos $:d, (1) m= N(N = 1) ar2 20( = cos 8) : (gd) = 2,9 kg. (2) 4.1.22. Un areometru (densimetru) cu partea cilindrica verticala de diametru d = 9,0 mm pluteste pe apa. Cu cat se schimbd adancimea de scufundare a areometrului, daca pe suprafata apei picuraém putin alcool ? Rezolvare. Fortele de tensiune superficiala actioneaza pe cir- cumferinta partii cilindrice verticale a areometrului, dupa care se racordeaza pelicula de lichid. Considerand ca apa gi alcoolul uda 189perfect sticla, unghiul de racordare (umectatie) 9 = 0 si fortele de tensiune superficiala sunt verticale. Deoarece op (alcool) < o, (apa), rezultanta fortelor de tensiune superficiala o nd se va micgora si deci areometrul va urca, fiind necesara o forta arhime- dicd mai mica : (og = 04) nd = Ah (nd?/4) pg, (1) Ah = 4(o9 = 04) : (Pp: gd) = = 2,4 mm (se ridica) . (2) 4.1.23. Un areometru, avand partea cilindrica verticala de diamteru D = 9,0 mm, pluteste intr-un lichid de densitate p= = 800 kg/m care uda complet sticla (s = 30 mN/m). Cu cat se schimba adancimea de scufundare daca prin murdarirea cu grasime a tubului lichidul nu mai uda deloc sticla ? Rezolvare. Conform problemei precedente 4.1.22 : Ah = 4(a9 Cos So = a, Cos 94): (p gd), (1) dar 9, = 0 (uda perfect) si 92 = 180° (nu uda deloc), iar o, = oo, altfel spus se inverseaza sensul fortelor de tensiune superficiala: in loc s& traga de tub in jos, ele vor trage de tub in sus : Ah=-86:(p gd) =~-3,5 mm (se ridica) . (2) 1904.2. Fenomene capilare 4.2.1. Aflati coeficientul de tensiune superficiala al unui lichid, stiind ca intr-un capilar de raza interioara r= 2,00 mm, cufundat vertical intr-un lichid, care uda perfect sticla, intra o masa m = 90 mg de lichid. Daca picurdm lichidul prin capilar, care va fi masa unei picaturi ? Rezolvare. Conform formulei ascensiunii capilare (Jurin) (9 = 0): h=2c/(rpg), dar m=parth, (1) o=hrpg/2=([m/( p xr2)] npg /2 = mg/(2nr) = 70 mN/m. (2) In momentul desprinderii unei picaturi greutatea ei mg invinge rezultanta fortelor de tensiune superficiala, care actioneaza pe con- turul circular al orificiului capilarului: o- 2zr, Mg=o-2mr, My=2nro/g=m=90mg. (3) In capilarul cufundat in lichid intra exact o picdtura de lichid. 4.2.2. intr-o lampa cu petrol, petrotul urca prin fitil o dis- tanta h = 10 cm. Care trebuie sa fie diametrul porilor din fitil (presupusi cilindrici) ? Rezolvare. Conform formulei ascensiunii capilare (Jurin) (3 = 0): h=20/(rpg), D=2r=40/(pgh)=0,15 mm. 4.2.3. Un tub capilar cu raza interioara r = 0,16 mm este cufundat vertical in apa. Cu cat trebuie sé marim presiunea aerului din tubul capilar pentru a desfiinta ascensiunea capilara ? Rezolvare. De o parte si de alta a unui menisc de lichid pre- siunea este diferita, existé un salt de presiune la traversarea unui menisc de lichid (R - raza de curbura a meniscului sferic) : Ap=26/R, menisc sferic (Laplace) , (1) presiunea de partea concava fiind mai mare. Am demonstrat aceasta formula la problema 4.1.17. Dam acum o demonstratie bazata pe formula ascensiunii capilare (Jurin). In baza principiului vaselor comunicante, presiunea intr-un plan orizontal dus prin acelasi lichid in vase comunicante este aceeagi. Prin urmare, la baza tubului capilar din figura presiunea trebuie sa fie egala cu presiunea atmosferica H. Dar atunci la inaltimea h in lichidul din 191capilar, presiunea va fi H - pgh si deci saltul de presiune este chiar pgh: Ap = pgh = pg: 20cos 9: (rpg) = 2ocos$:r=20/R, (1) (r- raza tubului cilindric, R - raza de curbura a meniscului, adica raza sferei din care face parte meniscul). ? x Fig.4.2.3 Acum este clar ca pentru a desfiinta ascensiunea capilara trebuie sa marim presiunea aerului din tubul capilar exact cu Ap: Ap=pgh= 2ocos $: r=0,91 kPa = 6,8 torr, (2) unde pentru apa - sticla. 9 se poate lua zero. (Ap de mai sus , exprimat in mm col. lich. coincide practic cu A exprimat in mm.) 4.2.4. Diametrul interior al unui tub barometric este D = = 7,0 mm. Calculafi corectia care trebuie adusa inaltimii coloa- nei de mercur pentru a putea calcula presiunea atmosferica cu formula presiunii hidrostatice a coloanei de mercur. . Rezolvare. Considerand cA mercurul practic nu uda deloc sticla, fortele de tensiune superficiala aduc o presiune suplimentara asupra capatului superior al coloanei de mercur micgorand coloana cu Ah = 20/(pgR) = 40 /(pgD) = 2,0 mm (1) sau corectia in unitati de presiune : Ap ~ pgAh= 40/D=270Pa, (2) care trebuie adaugata la valoarea presiunii , calculata sau citita in ipoteza absentei fortelor de tensiune superficiala . 1924.2.5. intr-un vas cu apa este cufundat un capilar de raza interioara r = 0,50 mm, iar indltimea coloanei de apa din capilar fata de nivelul apei din vas (ascensiunea capilara) h = 20 mm. Aflati raza de curbura a meniscului din capilar. Care este un- ghiul de racordare (umectatie) 3 ? Rezolvare. Conform formulei cunoscute pentru ascensiunea capilara (problema 4.2.3): h=20/(pgR) = 20cos $: (pgr) > R= 2o/(pgh) = 0,75 mm > r=0,50 mm ; (1) cos 9=r/R=2/3, 9=48°11". (2) 4.2.6. Intr-un vas cu apa este cufundat un capilar de dia- metru interior D = 1,0 mm. Ascensiunea capilard este h = 28 mm. a) Care este raza de curbura a meniscului din capilar ?, b) CAt ar fi ascensiunea capilaré daca umectarea ar fi perfecta 7 c) Care este unghiul de racordare (umectatie) al apei fata de capilar 7 Rezolvare. a) Din formula ascensiunii capilare (v. problema precedenta 4.2.5): R= 26/(pgh) = 0,53 mm > D/2 = 0,50 mm. (1) b) h'=46/(pgD) = 29,8 mm > h= 28mm. (2) c) cos $=r/R=D/(2R)=0,94, 9= 19°24". (3) 4.2.7. intr-un vas cu mercur este cufundat un tub capilar. Depresiunea capilara este h = - 3,7 mm. a) Care este raza de curbura a meniscului de mercur din capilar ? , b) Care este unghiul de racordare (umectatie) daca raza capilaruluieste 1 =1,5mm ? Rezolvare. a) Analog problemei precedente 4.2.6, avem: R=2o0/(pgh)=-2,0mm. (1) b) cos 9=r/R=-0,75, $= 138936". (2) 4.2.8. intr-un capilar vertical, de raza interioara r, deschis Ja capete, se afla o coloanda de apa de lungime h. Ce raza de curburd are meniscul superior si cel inferior, daca lungimea coloanei este: a) maxima posibild, b) egala cu valoarea ascen- siunii capilare,c)mai mica decat valoarea ascensiunii capilare? CAte picaturi vor cadea daca suflam la capatul superior ? Rezolvare. In momentul desprinderii unei picaturi, greutatea ei m,g invinge rezultanta fortelor de tensiune superficiala care actioneaza pe conturul capatului inferior : mg=o-2nr, darm,=parth,, hy =20/(pgr), (1) jnaltimea ocupata de o picatura reprezinta chiar ascensiunea capilara . 193La capatul superior meniscul va fi emisferic R; =r (consi- deram ca apa uda perfect sticla). a) Lungimea maxima a coloanei va fi atunci cand meniscul inferior devine emisferic cu convexitatea spre exterior, deci Rp =r, si conform figurii, diferenta de presiune de la capetele coloanei este echilibrata de presiunea hidrostatica a coloanei : PONmax = (H + 20 / Ro) - (H = 20/R,) = 20 (1/ Rp + 1/R) = =40/r > Mma, =40/(pgr) =2h,, (2) dublul ascensiunii capilare, deci doua picaturi. b) in cazul ascensiunii capilare meniscul inferior dispare, va fi plan, Ro > ©, atunci: pgh = 20 (1/R,+ 1/R,) > 20/R,=20/r , h=2o0/(pgr)= hy, (3) am regasit valoarea ascensiunii capilare. c) Daca meniscul inferior devine concav spre exterior, Ro schimba semnul si atunci : pgh = (H = 20/|Rol) = (H = 20/R,) = 20 (1/R, = 1/|Rol), h=[2o0/(pgr)) (1 -r/|Ral) = Ay(1-r/1Rol) < hy, (IRel>n). (4) Fig.4.2.8 Fig 4.2.9 4.2.9. intr-un capilar orizontal de diametru interior D = 2,0 mm, se afla o coloand de apa de lungime h = 10 cm. Punem capilarul vertical : a) Cate picadturi de apa vor caédea ?, b) Ce masa m, $i ce diametru D, are fiecare picatura ?, c) Ce Jungi- me va avea coloana de apa rdmaséd in capilar ? , d) Ce razé de curbura R, va avea meniscul inferior ? 194Rezolvare. Lungimea maxima a coloanei se obtine atunci cand meniscul inferior devine convex spre exterior ca in figura. Diferenta de presiune de la capetele coloanei de mercur este echilibrata de presiunea hidrostatica pgh : POM max = (H + 20/1) -(H- 20/1) =40/r, hnax = 40/(pgn=2h,, (D=27), (1) unde h, este valoarea ascensiunii capilare. a) In momentul desprinderii greutatea picturii invinge rezul- tanta fortelor de tensiune superficiala : myg=o-2nr, dar m,=par2h,, (2) h, = 20/(pg r) = 14,9 mm - inaltimea ocupata de o picatura. (3) Numéarul de picaturi care vor cadea este egal cu numarul de inaltimi h, care se cuprind in inaltimea h data , minus 1, deoarece in capilar ramane o coloana <2h,,dar>h,, N=[h/h,-1]=5 picaturi , (4) unde [ ... ] inseamnéa partea intreagé a numarului cuprins intre paranteze. b) m, =o nD/g = 0,468 mg, (5) m,=pxD,3/6=onD/g, D,=¥6xD/(pg) =4,47 mm. (6) c) Inaltimea coloanei de apa ramasa in capilar : h,=h-Nh,=25,5mm. (7) d) Presiunea hidrostatica a coloanei ramase este echilibrata de diferenta presiunilor de la capetele coloanei : pgh, = (H + 20/Rp) - (H- 20/1) = 20 (1/ Rp + 1/1) = = pgrh,(1/R + 1/7) > Ro=r:(h,/hy-1)=1,4mm. (8) 4.2.10. Pe fundul unui vas cu mercur exista un mic orifi- ciu. Ce diametru maxim poate avea acest orificiu pentru ca mercurul sa nu curga, daca stratul de mercur are inaltimea h = =30mm ? Rezolvare. Spre exteriorul orificiului se va forma un menisc convex care tine in echilibru coloana de mercur de deasupra, deci avem conditia: p(mD?/4)hg=o-nD + : D < 46/(pgh)=0,50 mm. (1) Sau altfel, saltul de presiune la traversarea meniscului inferior este anihilat de presiunea hidrostatica a coloanei de mercur de deasupra: Ap=2c0/R=46/D=pgh. (2) Observam ca h corespunde ascensiunii capilare (Jurin). 1954.2.11. Pe fundul unui vas de sectiune S = 30 cm? exista un orificiu de diametru D = 0,50 mm. Ce masa de mercur poate fi turnata in vas, fara sa curga prin orificiu ? Rezolvare. Analog problemei precedente 4.2.10, spre exteri- orul orificiului bombeaza meniscul convex de mercur, astfel incat fortele de tensiune superficiala echilibreaza greutatea coloanei de mercur de deasupra, sau altfel, saltul de presiune la traversarea meniscului va fi echilibrat de presiunea hidrostatica a coloanei de mercur de deasupra : Ap=40/D= pgh. (1) (h corespunde ascensiunii capilare Jurin). m=pS-h=pS-4o/(pgD)=[40/(gD)] S=1,22kg. (2) 4.2.12. Aflati diferenta de nivel a mercurului intre doua tuburi capilare comunicante de diametre D, = 1,0 mm si D2 = =2,0mm. Fig.4.2.12 Rezolvare. Diferenta de nivel provine din diferenta depresiu- nilor capilare, aga cum se vede in figura. Aplicam formula lui Jurin: Ah = hy = hy = [40/(pg)] (17D, - 1/D2)=7,5mm. 4.2.13. in doua tuburi comunicante cu apa diferenfa de nivel este Ah, = 2,6 cm, jar cu alcool este Ah, = 1,0 cm. Cunoscand coeficientul de tensiune superficiala al apei si densitatile lichidelor, aflafi o pentru alcool. Rezolvare. Analog problemei precedente 4.2.12, diferenta de nivel provine din diferenta ascensiunilor capilare, conform formulei lui Jurin : Ah, = [204 /(p49)] (1/7 Ry = 17Ro) Aly = [202/ (p29) (1/R, = 1/ Rp) - (1) 196Prin impartirea membru la membru a ecuatiilor, obtinem: Ahg : Ahy = 09 Py 2 (04 P2) > Op = 6; (ANg/Ahy) po/ py = 21 mN/m . (2) 4.2.14. Tubul indoit din figura cu razele r, = 0,50 mm , fo = = 0,90 mm, este umplut cu petrol (udé complet sticla). Pentru ce denivelari Ah meniscul inferior va fi : a) convex cu |R,| =", b) convex cu |R,| =o, c) plan (R; + ©) , d) concav cu R, =o, e) concav cu R, =r, ? Fig.4.2.14 Rezolvare. Considerand cazul din figura (Rp = ra), diferenta presiunilor in petrol de la capetele tubului indoit este echilibrata de presiunea hidrostatica a coloanei de petrol : pgAh =(H =20/R,)=(H = 20/1) =20(1/fy -1/Ry), (1) Ah = [26/ (pgra)] (1 *t2/Ry), hg =26/(pgr)=7,4mm, (2) AN = fig (1 =fo/Ry) = 7,4 (1 = ro/R,), [mm]. (3) Pentruca Ah20, trebuie ca 1 f2/R,20 sau (Ry %)/R,2 0 — R, <0 sauR,>r. (4) Pe de alta parte, |R,|2r,, deci Ah>O> R, S- 1, (menisc convex) sau R, 2 rp (menisc concav) . (5) a) Ahmax Se obtine atunci cand meniscul 1 este convex (bom- bat) spre exterior, adica R, = = r, in formula (3) : Ahmax = he (1 + fo/1ry) = 20,7 mm . (6) Daca am turna petrol mai mult, atunci surplusul va curge prin ca- patul inferior 7. 197b) Facem in (3) Ry == 1: Ah = hy (1 + fp/ fp) = 14,8mm. (7) c) Pentru menisc 7 plan facem R; > ©: Ah=hp (8) (ascensiunea capilara obisnuita in ramura 2 ). d) R, =r2, meniscurile sunt de aceeagi raz de curbura rp in ambele ramuri, deci denivelarea se anuleaza Ah=0. e) Daca acum ry, S$ R, < fy, denivelarea se inverseaza gi pentru R, =r, este din nou maxima (dar inversata), Ag, = hy (1 = fo / 14) = + (hy = hg) = - 5,9 mm . (9) Pin urmare, denivelarea este cuprinsa in intervalul : AMmax = AA > Ahm (10) sinu poate depasi aceste limite, caci altfel, daca Ah > Ahmay » petrolul va curge prin capatul 7 saudaca Ah < Ah,,, petrolul din 7 va cobori. 4.2.15. intre doua placi plan-paralele de sticla, cu distanta dintre ele d = 0,25 mm, ascensiunea capilara a unui lichid , ca- re uda complet sticla (cu o = 30 mN/m), este h = 31 mm. Aflati densitatea lichidului . Rezolvare. Meniscul lichidului intre doua placi plan-paralele este de forma unui jgheab cilindric orizontal, care devine semi- cilindru daca lichidul uda perfect peretii. Conform formulei de la problema 4.1.19: h=20/(pgd) > p= 20/(hgd)= 790 kg/m? . 4.2.16. Doud placi plan-paralele verticale de sticla sunt partial cufundate in alcool. Distanta dintre placi d = 0,20 mm, latimea ¢ = 19,0 cm. Aflati ascensiunea capilara (unghiul de racordare 9 = 0) si forta cu care se atrag placile . Rezolvare. Conform rezultatului de la problema 4.1.19 sau de la problema precedenta 4.2.16: h=2c0/(pgd)=2,8cm. (1) Presiunea in lichid imediat sub menisc este H = o/R=H = 20/d. (2) Pe masura ce coborim in lichid presiunea creste cu pgx : Pp=H =20/d+pgx. (3) Prin urmare, diferenta de presiune dintre exterior si interiorul lichi- dului scade uniform : Ap=H- p=20/d- pgx= = 20/d-=(20/d) x/h= (20/d)(1=x/h), x € (0,h). (4) Pentru a calcula forta de atractie dintre placi, luam o diferenta de presiune medie, adica (x = h/2): 198Ap=o/d, F=Ap-S=Ap:lh=(c/d)lh= = 20 20: (pgd 2) =0,59N. (5) 4.2.17. Doud placi plan-paralele verticale sunt cufundate Partial intr-un lichid care le uda perfect. Se cunosc : latimea placilor £, distanta dintre placi d, densitatea lichidului p, ten- siunea superficiala o, unghiul de racordare 9. Aflafi forta exercitata asupra placilor. Rezolvare. Analog problemei precedente 4.2.16 sau proble- mei 4.1.19, avem: Ap=o/R, dard/2=Rcos9, Ap=2ocos$/d. (1) Acest salt de presiune, de la meniscul superior , scade Jiniar pana la anulare la baza paturii ascendente. Ludm o diferenta medie de presiune si calculam forta : F=(Ap/2):€h=2 £6 cos? $: (pgd 2). (2) Placile se “atrag” cu aceasta forta (sunt impinse de presiunea atmosferica una spre cealalta). 4.2.18. Doud placi verticale, formand un unghi diedru de unghi foarte mic a , sunt cufundate intr-un lichid de densitate p, tensiune superficiala o $i unghi de racordare 9. Care va fi ecuatia liniei de ascensiune capilard intre placi ? Fig.4.2.18 Rezolvare. Meniscul are forma unui jgheab inclinat. Luand o portiune extrem de mica din acest jgheab, saltul de presiune la trecerea prin stratul superficial va fi : o cos 9: [xtg(a/2)] ~2acos 9: (x a) (1) (sub menisc presiunea este mai mica decat cea atmosferica), unde pentru unghiuri a mici ( < 6°) , tg a, la fel ca si sin a, se aproxi- meaza prin unghiul « insusi dar exprimat in radiani. 199Diferenta de presiune (1) este echilibrata de presiunea hidrostatica a coloanei de lichid : pgy=2o0cos 9: (xa) > y=[20cos $:(pga)]-(1/x), (2) ceea ce reprezinta ecuatia unei iperbole echilatere , avand ca asimptote orizontala si muchea verticala a unghiului diedru. 4.2.19. Un tub capilar cu capatul superior inchis este cufun- dat vertical in apa. Daca se cufunda tubul cu f = 1,5 % din lungi- mea Sa, ascensiunea capilara nu apare. Aflati raza interioara a capilarului. Presiunea atmosferica H = 750 torr. Care va fiascen- siunea capilara imediat dupa atingerea lichidului, daca lungimea tubului @ = 80mm ? Fig.4.2.19 Rezolvare. in momentul atingerii lichidului in capilar se izolea- z€ 0 anumita masa de aer la presiunea atmosferica, care sufera o transformare izotermé. In starea intermediara si cea finala, presiu- nea aerului se obtine tinand seama de saltul de presiune : H 0 =(H-pgx + 20/1) (€- x)= (H+ 20/n (1-fA 2. (1) Din prima gi ultima egalitate obtinem r: H+20/r=H/(1-f) > r=20(1-f): (HN =010mm. (2) Deoarece ascensiunea capilara x « ¢, putem neglija termenul patratic in x in ecuatia (1) : pgx2-x[pgl+H/(1-fA)+HF/(1-N=0, (3) x= HEF:[H+(1-f) pg 0) = [Fe H/(pg)] : [(1 -f) € + H/ (pg) = = f@=1,2mm, (4) daca neglijam (1-f) € ~80mm « H/(pg) = 750mm. 4.2.20. La ce adancime h in apa s-au format bule de gaz daca ajungand la suprafata raza lor este r = 1,53 um gi a cres- cut de N = 1,1 ori. Presiunea atmosferica este H = 750 torr 7 200Rezolvare. Raza bulei la adancimea h este r/N, iar volumul V 7 N°. Aerul din interiorul bulei sufera o transformare izoterma, Pentru a afla presiunea aerului din interior trebuie sa tinem seama de fortele de tensiune superficiala, si anume la trecerea prin stratul superficial al apei care delimiteaza bula avem un salt de presiune : Ap=2o0/r. Legea Boyle-Mariotte se scrie : [(H + pgh + 20/(r/N)] V/N3= (H+ 20/n V, (1) de unde rezulta h=[H/(pg)] (N3- 1) + [20 /(pgr)] NIN?-1)=5,6m. (2) 4.2.21. Un capilar de lungime £ = 10 cm sirazdr = 1,2 mm, cu capatul superior sudat, se cufunda vertical, pe jumatate, intr-un lichid de densitate p = 1000 kg/m®. Se constata ca as- censiunea capilaraé este h = 10 mm (unghiul de racordare 9 = = 0). Presiunea atmosferica este normala. Aflati coeficientul de tensiune superficiala a lichidului. Rezolvare. Analog problemei 4.2.19, aerul inchis in capilar sufera 0 transformare izoterma. Trebuie sa tinem seama de saltul de presiune la traversarea meniscului de lichid : H€=p(€/2-h), dar p -20/r+pgh=H, (1) H¢=(H-pgh+20/r) (£/2-h), (2) o = (r/2) [H(é + 2h) /(é = 2h) + pgh] = 74 mN/m. (3) 4.2.22. Un tub capilar de raza r= 0,20 mm silungime ¢ = = 80 mm atinge cu capatul inferior suprafata apei. Temperatura de-a Jungul tubului capilar creste uniform de Ia 0°C la capatul inferior, pana Ia t; = 100°C Ia capatul superior. Coeficientul de tensiune superficiala al apei depinde de temperatura conform tabelului : La ce inaltime urca apa in capilar ? Rezolvare. Din variatia liniaré a temperaturii avem /0=t/x > taxt/e (1) Conditia de echilibru a coloanei de mercur: mg=o-2nr sau par2?xg=o-2nar, o = (1/2) prgx=[prg ¢/(2 t)] t= 78,4 - 1051. (2) Dar o variaza cu temperatura dupa tabel. Problema se rezolva in acest caz grafic. Reprezentam o = f(t) conform tabelului si inter- 201sectam cu curba a(t) (2). Conform graficului punctul de intersectie are coordonatele : t= 80 °C, o = 62 mN/m, deci x=t/=6.4cm. (3) ‘ o »mN/m 80 a(t) - | tabel 60 aaa aaa panna npn npn 40 , Fig.4.2.22 20 L t,°C 0 20 40 60 80 100 4.2.23. Un tub capilar din sticla, cu raza interioara r = 0,10 mm, este cufundat vertical, adanc in mercur, astfel incat rama- ne in afara o lungime £ = 12,5 cm. Se astupa capatul superior. Cu cat trebuie sa tragem in sus capilarul pentru ca depresiu- nea capilara sa dispara ? Presiunea atmosferica H = 100 kPa . Fig.4.2.23 T2N-H+pgh = H+20/r 202Rezolvare. Aerul inchis in capilar are (initial) presiunea egala cu cea atmosferica si lungimea & + 20 /(pgr) si sufera o transfor- mare izotermd. Presiunea finala va fi H - 20 /r (saltul de presiune la traversarea meniscului), deci H[€ +20/(pgr)] = (H- 20/r) (+x), (1) x=[€+20/(pgrn] H: (H-20/r)-€=9,5cm. (2) (*) 4.2.24. O bucla din fir de cauciuc, avand lungimea ¢, $i sectiunea transversala S este asezatd pe o pelicula de lichid. Gaurind pelicula in interiorul buclei, firul s-a intins formand o circumferinta de razé R. Cunoscand modulul de elasticitate E al cauciucului, aflati coeficientul de tensiune superficiala o al lichidului . Fig.4.2.24 Rezolvare. Luam un element de fir de lungime Aé care subin- tinde un unghi la centru A@. El este supus la cele doua tensiuni de la capete care dau o rezultanta centripeta 2T sin(A6/2) si la forta de tensiune superficialé 20 Aé care este centrifuga. Observam ca 0 pelicula de lichid este marginita de o parte si de alta de cate un strat superficial, de aceea apare 20 A€ sinuc Af! Conditia de echilibru da: 27 sin(A®/2)=20Aé, (4) dar €/(2n) = AL/A8 gsi sin(A9/2) > AG/2 (in radiani) (2) (pentru unghiuri mici, A8/2 < 6°). Atunci (1) devine TA@=2o0[@/(2n)]A9 > T= 20[¢/(2n)] =20R. (3) 203Dar conform legii lui Hooke : T=ES AC/0,= ES (2nR = €,)/e5- (4) Din (3), (4) rezulta o = ES (2nR = ¢,)/(20,R). (5) ** 4.2.25. Un tub capilar de raza r = 1,0 mm, indoit si umplut complet cu apa, este rotit in jurul ramurii verticale. Pentru ce viteza unghiulara apa va incepe sa iasa din capilar ? Apa are coeficientul de tensiune superficiald o = 74,5 mN/m $i uda complet capilarul care are dimensiunile h = 10 mm, £= 20cm. Fig.4.2.25 Rezolvare. Meniscul superior este emisferic concav de raza r. Cel inferior devine in momentul curgerii emisferic convex tot de raza r. Pentru ca in repaus tubul sa fie complet umplut cu apa trebuie ca dm ' t H -20/rt+pgh -20/r< H, (41) unde 2 o/rreprezinta saltul de presiune la traversarea meniscului Sferic. Sa consideram un element de volum dV = Sdx situat la distan- ta x de axa de rotatie. El efectueaza o miscare de circulara, deci dF =dm-w2x, unde dF=(p+dp)S - pS = Sdp,(2) 204deci Sdp = pSdx 2x sau dp =p 2xdx. (3) Integram: J dp= p= J pw2x dx = (1/2) pa2x2+C, unde constanta de integrare C se determina din condifia la margi- ne, ca pentru x = 0 sa avem P=Po=H = 20/r+ pgh; (4) deci Pyo=H= 20/r+ pgh=C, atunci presiunea in lichid : p=H-2o/r+ pgh + (1/2) pw 2x2. (5) Putem integra si definit (limitele de integrare se corespund) : 1 P dp= = pw2] *x dx= = pw2x2 JP dp= p-p, po? Xx dx 7m parx , unde p, este dat mai sus : (4) . La limita cand incepe curgerea, presiunea din lichid la margi- nea capilarului trebuie sa fie H + 20 /r. Prin urmare avem conditia : H+2o/r =H = 20/r+ pgh+ (1/2) pw2e2, (6) de unde o= J2(40/ r- pgh): (pé2) = 10rad/s. (7) k 2055. DILATOMETRIE $I TERMOMETRIE 5.1. Dilatarea solidelor 5.1.1. Prin incalzirea unui inel de metal, grosimea lui a crescut cu f = 0,40 %. Cu cat la sutd a crescut diametrul inte- rior al inelului ? . Rezolvare. Prin incalzirea unui corp izotrop toate dimensiunile sale liniare cresc in aceeasi proportie : LH E(t tat), l= lo(1 tate), AL=ly- ly = Coalty- ty), Al = €,aAt - f= Al/C,=aAt , (1) ceea ce rezulta gi direct din definitia coeficientului de dilatare liniara a= Aé/(0, At). Prin urmare, si diametrul interior al inelului creste tot cu f= 0,40 %. §.1.2. O tijd s-a lungit cu A¢, = 2,0 mm prin incalzire cu AT, = 80 K. Incaizita panda la rogu, s-a lungit cu Af, = 12 mm. Determinati temperatura t, de incalzire pana Ia rosu . Rezolvare. Af, =¢,aAT, , Alp =@,aATp , (1) ATp= AT, Ala /Al, = 480 K. ~ (2) Cum temperatura camere f, = 20°C: tp =t,+AT,=500°C. (3) 5.1.3. Doud rigle, una de aluminiu si cealalta de cupru, sunt agezate in paralel, cu diviziunea 0 comuna. Gasiti 0 divi- ziune N, pe rigla de aluminiu $i o diviziune Nz pe rigla de cu- pru, astfel incat distanta dintre aceste diviziuni sa fie ¢ =14 cm = const, independent de temperatura. Rezolvare. Cele doua diviziuni cautate N, > trebuie sa se de- plaseze prin dilatare cu acelasi interval, adica cresterile de lungime ale celor doua portiuni de rigla ON, si ON, trebuie sa fie egale intre ele: NyayAT=Noa,AT , No-Ny=e; (1) Ny = 0+ dp/ (a, - Gg) = 320M, No=l-a4/(a4-G2)= 460m. (2) 2065.1.4. O placa bimetalicad de grosime d = 1,0 mm este for- mata dintr-o placa de ofel si o placa de aluminiu. La tempera- tura camerei placa este plana. Prin incalzire cu AT = 100°C placa se curbeaza. Aflati raza de curbura medie a placii astfel curbate. 2 f2 Fig.5.1.4 Rezolvare. Legea dilatarii liniare da : C= L(t a,At), C= 0 (1+ apAt), ly-l,=l(ap- a4) At, (1) Pe de alta parte (8 inradiani!): ¢,=R,® , 4:=R,8, ly» £y = (Ro- Ry) 9=(d/2) 0, (2) &(ap- a) At=(d/2)0, (3) Raza de curbura medie se poate defini prin lungimea medie astfel : (1/2) (0, + f)=RO, R= (1/2) (C; lp) d [2 (ap - a4) A= = [20 + (a, + ay) Af] d: [4 0(ap- a4) Aq] = =d:[2(a- a,) Af)=42cm, (4) unde am neglijat termenul mic @aAt« ¢@. 5.1.5. Doud tije, de lungime £ = 1,00 m fiecare. una de fier $i una de alama, sunt prinse la capetele lor comune. Prin in- calzire cu AT = 300 K tija de fier rémane dreapta, iar tija de ala- ma se curbeaza. Aflati unghiul la centru 6 si“sdgeata" f a tijei curbate. Rezolvare. €, = 2Rsin(6/2) = ¢ (1 + a,AT), (1) lp = RO=L(1+a,AT) > (2/6) sin(6/2) = = (1+ a,AT)/ {1 + oAT). (2) Unghiul 6 fiind destul de mic, putem aproxima sinusul (v. Anexe): sinx = x-x3/6+... (3) 207Nu ne putem opri la prima aproximatie, de ordinul | (adica la ter- menul /iniar in x), deoarece efectul “dispare” in aceasta aproxima- tie. (2/0) (0/2 - 63/48) = (1+ a,AT)/ (1 + aAT) = = (1+ ayAT) (1 -apAT) 1 + (ay -a)AT, O= J24(a,- a,)AT = 0,24 rad = 13°45". (4) f= R-Reos(@/2) = 2Rsin%(6/2) ~2R02/16, dar €~RO, f = (1/8) 00 = (1/4) € [6(ay-a,)AT =3,00m. (5) 7 2 alama Y ft ' 1 fier a . ' ’ NM, | a ‘ ' ’ R, ! “ Fig.5.1.5 gta 212 1 5.1.6. Coeficientul de dilatare liniara (mediu) se defineste prin formula a= Al: (CAT) = (€p = £4): [éo(to = t,)] sau a=(€-£.):(@t), 2=e(1+at), (*) unde ¢, » sunt lungimile la temperaturile t, » , iar ¢, este lungi- mea la temperatura de referinta standard, care de obicei este 0°C. Coeficientul a, definit prin (*) reprezinté de fapt un coeficient mediat pe intervalul (t, , tz), respectiv (0 , t). in termotehnica, metalurgie se ia uneori temperatura de referinta 100°C , 500°C sau 1000°C. Cum se scrie atunci for- mula dilatarii liniare si cum putem atunci calcula coeficientul de dilatare corespunzator ? Rezolvare. Notam cu f* noua temperatura de referinta. Atunci noul coeficient de dilatare a* se va defini prin formula : aX = AL: (C*At) = (lp - 04) 2 [C%(to - ty)] sau a* = (£- e*): [6*(t- t*)]. (1) Din ultima expresie obtinem formula dilatarii : C= C1 + a%(t-f)). (2) 208Folosind definitia coeficientului standard, din enunt, avem a* = (05-04): [E(tp- tJ =a bo / Ot = =a,:[€,(1 + af) =a/(1 + aft). (3) De exemplu, pentru fier a= 12-10K7, ayo9 = a/(1 +a- 100) = =11,98-°10%K1, a4ogg = 11,85* 10% K", (4) deci corectiile sunt foarte mici . Aceasta justificd folosirea formulei hinat = nivial! + (tinal ~fnisial) Sau = 6,(1+aAt), — (5) unde a este cel standard . 5.1.7. Cum variaza cu temperatura perioada micilor oscila- fii ale unui pendul simplu gravitational ? Imaginati o suspen- sie a bilei pendulului, astfel ca perioada sa nu varieze cu tem- peratura. 2 8 (1) “ alama (2) Fig.5.1.7 Rezolvare. T= 2n,/¢/g= an Je g(t at)/g= = anf Jalieat= 1,Jiral=1{ +21} (1) unde T, este perioada pendulului la 0°C si unde am aproximat radicalul, conform formulei cunoscute (v. Anexe) : (1+x)'=1+rx,daca |x) «1;reR * (2) (lanoi x=at si r= 1/2). Pentru ca perioada sa nu varieze cu temperatura, tija de sus- pensie trebuie confectionata din doua metale diferite, de exemplu, din alam si otel, ca in figura. Atunci alungirile trebuie sa se com- penseze : Al = bya,At= loapAt > ¢4/ fp = 02/04, (3) unde @, 5 sunt lungimile totale ale celor doua portiuni, din ofel (1) si respectiv din alama (2). Desigur lungimea rezultanta a tijei de sus- pensie trebuie s& asigure perioada T dorité (pentru T=1,0s avem/ = 0,25 m; pentru T= 2,0s avem/ ~ 1,00 m). 2095.1.8. Cum variaza cu temperatura momentul de inertie al unui corp solid ? Cum variaza cu temperatura perioada de oscilatie a unui pendul fizic? Rezolvare. Momentul de inertie al unui corp fata de o axa este o marime aditiva, egala cu suma momentelor de inertie ale particulelor componente : N. 1=>4, = Lm, R? , (1) k=1 unde m, este masa particulei de indice k si R,- distanta sa pana la ax, momentul de inertie a unei particule fiind m,R,? . Datorita dilatarii: 1= Im RZ= LD mRoe (1 +a f= =H) (1+af? =1(1+2at), (2) unde /, este momentul de inertie la 0°C. Perioada micilor oscilatii ale unui pendul fizic este / T=2n : (3)- mgRom unde / este momentul de inertie al corpului fata de axa de oscilatie, iar Rom - distanta centrului de masa pana la axa de oscilatie. Datorita dilatarii : 1,(+ at)? T= TdRega (at) ~ ToVtat , T = Toft +(a/2) 41, (4) unde T, este perioada micilor oscilatii !a 0°C. Variatia cu tempera- tura este la fel ca,!a pendulul simplu gravitational . 5.1.9. Evaluati timpul cu care avanseazé sau intarzie in D = 24h un ceasornic cu pendul, datorita schimbarii tempera- turii din camera . Rezolvare. Fie T™ , f perioada si temperatura pentru care ceasornicul merge exact, iar T - perioada la temperatura ft. Atunci in D= 24 hceasornicul face N = D/T oscilatii, iar fiecare oscilatie deplaseaza acul indicator al cadranului cu 7 ! (adica fiecare oscil- atie, indiferent de durata ei, ceasornicul o Inregistreaza ca fiind T*). Deci timpul inregistrat in D = 24 h va fi D+At=NT=DT/T sau (D+At)/D=T*Y/T (1) 210raportul timpilor inregistrati este egal cu raportul invers al perioade- lor (sau timpul inregistrat este invers proportional cu perioada ). Dar perioada variaza cu temperatura dupa formula (v. problema precedenta 5.1.8): T=T Ul + (a/2)(t-t)) = M1 + (a /2)Aq), (2) At=-D(T-T*)/T=-(a/2) At: [1 + (a/2)Aq] = = (1/2) DoAt= - (1/2) Da(t-t), (3) deci la o crestere a temperaturii, f > * , ceasornicul intarzie : At =-(1/2)- 24-3600 s+20-106K1-5K ~ -5s. (4) 5.1.10. Un ceasornic cu pendul intarzie cu t, = 3,0 s inD = = 24h Ja temperatura t, = 26°C $i inainteaza cu t2 = 9,0 s inD = = 24 h la temperatura t, = 6,0°C. Aflafi coeficientul de dilatare liniaraé o al materialului pendulului, precum gsi temperatura 6 la care ceasornicul merge exact . Rezolvare. Vom folosi rezultatul de la problema precedenta 5.1.9: =1,2-+(1/2)Da(t,-0), t)=-(1/2)Da(tp-6). (1) Din aceste doua ecuatii rezulta : a = [2/ (ty = te) (ty +t) /D = 13,9- 106 Kt, (2) O = (tytp + tol) /(t4 + ty) = 21°C. (3) 5.1.11. Din cuart cristalin se taie, intr-un plan paralel cu axa sa de simetrie, o placa rotunda de raza R = 30 mm /a tem- peratura t, = 20°C. Cu cat va creste aria placii atunci cand este incalzité pana la temperatura tz =100°C ? Rezolvare. Cristalele se dilata diferit dupa diferite axe cristalo- grafice de simetrie (cristalele sunt anizotrope). In planul placii taiate pe directia axei cristalografice de simetrie coeficientul de dilatare este a, =7,5- 10° K"1, iar pe directie perpendiculard a, = = 13,7- 10K". Prin incdlzire placa rotunda devine eliptica, cu axa mica paralela cu axa cristalografica si cu axa mare perpendiculara pe axa cristalografica. Aria elipsei este nab, unde a, b sunt semiaxele elipsei. In cazul nostru : S=n-R(1+ aAt)R(1+ a,At) = nR2[1+ (a, + a4) At], AS = S-nR2= 18 (a, + 0,4) At= 4,8 mm?. 5.1.12. Doud tije au la temperatura t, = 10°C lungimi egale, dar la temperatura t, = 20°C au volume egale. La ce temperatu- 211ra ty secfiunile lor transversale vor fi egale ? Aratafi ca tz este cuprins intre t, sit, . Rezolvare. Fie £ lungimea tijelor si S', S" sectiunile tijelor la temperatura t,, atunci incalzind tijele de la t, la tg se egaleaza ari- ile: S [1 + 204 (tp = ty] =S "1 + 2ap(ty = ty)1 (1) - jar la temperatura t, se egaleaza volumele : (2 S') [1 + 304 (tg - 4) = (€ S") [1 + 3ag(tg - ty). (2) Impartind ecuatiile membru la membru, obtinem : [1+ 2c14 (ty = ty)] : [14 Bex4 (ty = ty)] = [142cp( te - t)] ¢ [143 a9(tg - t))] sau inmultind mezii intre ei si neglijand termenii patratici (care sunt de ordinul 2 de micime) : 142044 (ty - ty) +3aq(ty - ty) = 14+200(ty = ty) +304 (tg - ty), O4(2lp = 2ty > 3tg + 3t;) = ap(2ty = 2t, - 3tg + 3t;), de unde rezulta obligatoriu 2, - 3ig+t,=0, t, = (3tg -t,)/2=25°C sau Tz = (373-7;)/2. (3) Soriind ty = (t, + 2tp)/3 > ty € (ty, te). (4) 5.1.13. Din cuart cristalin se taie un cilindru cu axé para- lela cu axa cristalograficaé a cuarfului. La temperatura t, = 18°C raza cilindrului este R = 1,0 cm gi indltimea h = 3,0 cm. Calcu- lati cresterea de volum a cilindrului daca este incalzit pana la temperatura t, = 200°C . Rezolvare. Cristalele se dilata diferit dupa diferite axe cristalo- grafice. Cuartul are o axa cristalografica de simetrie dupa care a, = 7,5 + 10° K"!, iar dupa orice directie transversala a, = = 13,7 - 106 K"! . Atunci volumul se dilata dupa legea : Veabc=a,(1t a, f)-bo(1+ a, t)-C,(14+ o,f) = FVo[1+(a+2a,) 4, (1) unde am neglijat ca de obicei termenii patratici si cubici in at . AV = Vo = Vy = Vo (a+ 2 a4) (tof) = Vo (cyt 20,) At, — (2) = mR 2h( y+ 2 4) (ty = ty) = 60 mm3 . (3) ** 5.1.14. Temperatura unei bare omogene si uniforme vari- azé liniar de la un capatt,, la altul t,. Aflati lungimea barei, daca 1a0,0°C lungimea este ¢, si coeficientul de dilatare liniara este a. 212Rezolvare. t=t, + bx, dar t, = t, +b ¢, de unde Da(tp = t)/0, tet tte - t)x/e. (1) Ludm un element de bara de lungime dx situat la distanta x, unde temperatura este f, atunci dx = dx9(1 + af) = dxo{1 + aft, + (ty ty) x/ ED. (2) Separam variabilele si integram : J fax, = | {—__* ___, 1+ aft, + (ty ty)x/ €] ceea ce da respectiv 1 t+afty+(t,- te 4] e 1+ at, lo= In = —____ In —__“,, olt,-t,)/e 1+ at, o{ty-t,) 14a, de unde £ = lga(ty ty) 2 In [(1+ aty) /(1+ at,)] . (3) Considerand at « 1, putem aproxima logaritmul dupa for-mula (v. Anexe) : In (1 +x)=x-x2/24.. = x-x2/2, dacd |x} «1. (4) In ((41+ af) /(1+ at,)] = In (1+ ata) - In (1+ at) = = Bty = ty) = (1/2) a2(ty? = t,2),, trebuie mers pana la aproximatia de ordinul 2 in at, cdci in aproxi- matia de ordinul 7 dilatarea “dispare” ! . = loaltg= 4) 2{ allg> Alt = (12) a(ty + ty) = = 05: [1 = (1/2) alte + ty)) = £9 [1 + (1/2) alt, + tp), (5) ca si cum temperatura de incalzire ar fi medie aritmetica . 213§.2. Dilatarea lichidelor 5.2.1. intr-un vas de cuart de volum V = 2,8 L este asezat un corp de alama de masd m = 8,5 kg, restul vasului fiind um- plut cu apa. S-a observat cd prin incalzire cu At = 3,0 K, nivelul apei din vas nu s-a schimbat. Aflati coeficientul mediu de dilatare al apei in acest interval de temperatura . Rezolvare. Cresterile de volum sunt legate intre ele prin rela- tia : AW as = AVatame + AVape » (1) AWas = 3, At; AVay, = (M/p) 3ag, At; AVap = (V-m/p) B At. (2) Introducand (2) in (1), gasim : B= (V3a5- 3a, m/p): (V-m/p) =-3,1- 105K. (3) Valoarea negativa a coeficientului de dilatare inseamna ca incalzi- rea a avut loc intre 0°C si 4°C cand apa se contracta, in loc sa se dilate (anomalia dilatarii apei). §.2.2. Pentru masurarea coeficientului de dilatare al sticlei s-a luat un vas din aceasta sticla, de volum V = 200 cmS, s-a umplut pana la refuz cu mercur Ia 0°C (in gheata care se tope- $te), apoi s-a incalzit panda la t = 100 °C (apa care fierbe). Din vas au curs afara AV = 3,0 cm3 de mercur. Aflati coeficientul de dilatare liniara al sticlei. Rezolvare. Din legea dilatarii aparente avem : AV= Way t= V(B = 3a) f, a= B/3 - AV/(3Vt) = 10-10 K. 5.2.3. Pentru determinarea coeficientului de dilatare al al- coolului etilic s-au luat doi cilindri gradati identici si s-au um- plut la 0°C, unul cu apa (B = 35 - 10° K"!) de volum V = 500 cm$ si celalalt cu alcool etilic de volum V ' = 485 cm’. incalzind in aceeasi baie de apa de Ia 0°C Ia t = 40°C, volumele celor doud lichide s-au egalat. Aflati coeficientul de dilatare (absoluta) al alcoolului etilic. Rezolvare. Legea dilatarii aparente da conditia : V[1 + (B-3a)t]=V'[1+(B*- 3a) t], B'=BV/V'4+((V-V')/(V'D)] (1-308). (1) 214Neglijand termenii superiori (patratici) in coeficientii de dilatare, pu- tem scrie aproximativ: B‘sB+(V-V‘')/(Vt)=11-10°IKT. (2) Intr-adevar, V, V' difera intre ei prin marimi mici de ordinul 1, care apar inmultite cu B sau cua gi dau marimi mici de ordinul 2, ne- glijabile . 5.2.4. Ce inaltime h trebuie s4 aibé coloana de mercur dintr-o eprubetd de lungime ¢ = 20 cm, pentru ca volumul liber al eprubetei de deasupra mercurului sa nu varieze cu tempe- ratura? Rezolvare. Punem conditia de egalitate a volumelor de dea- supra mercurului la doua temperaturi oarecare t 5 : Solo(1 + 3aty) - Sohg(1 + Bty) = Solq(1 + ata) - Soho(1 + Bly) (1) £,3a=h,B sau h=-3a/B=3,0cm (2) (puteam scrie, mai simplu, egalitatea volumelor la 0°C si o tempe- ratura oarecare). Conditia evidenta h < ¢ poate fi intotdeauna inde- plinita pentru orice sort de sticla si orice lichid, deoarece 3a : Vy = m/py + (M4 /PoHg) (1 + Brgts) » (1) V4(1 + Sag, At) = (m/py) (1 + yAf) + (M2/ Pog) (1+ Bugle) : (2) Prin eliminarea volumului V, al balonului, obtinem : ¥=3otgp [1 +(4/ mM) Py/ PoHg) + {(My = Mg) = [M(ty - ty)]} (P1/ Potig) * ~ Bug [(mgfg = my) = M (ta = ty) (P4 / Potig) : (3) Neglijand termenii patratici, in a si B2 , ultimul termen se simplificd si relatia se poate scrie mai simplu : 1 Bog [1 +(m4/M)( P/Pyg) + {My = Mg) : [M(ty = ty)]} (P/ PHg) - = Brig (Mg /1) ( p/ Pig) = 49 = 10° K+ (4) 5.2.11. Un vas de sticla contine, la o anumita temperatura, o masa m, = 90 g de aluminiu (1) $i o masd mz = 80 g petrol (2), astfel incat vasul este plin. Aflati masa de petrol care iese afa- ra din vas daca acesta este incalzit cu At= 100 K. Rezolvare. Avem la temperatura ft, , respectiv ft, , Vy=m,/py+Mz/ppi —-V4(1 + 3a) = = (my / py) (1 + yy) + [(mg = Am) / pa] (1 + Bate): (1 + Baty), (1) de unde, eliminand volumul V, si neglijand termenii patratici, in a8 gi in yB , obtinem : Am = [poAt : (1 + Bota) [(m /p4)( ¥1 ~ 3a) + (Mz/ po) Bo- 3a)]. (2) Daca neglijam si Bot, « 1 de la numitor, obtinem in aproximatia liniara Am = poAt [(m4/ p4)( ¥4 = 3a) + (M2/Pp)( Bo ~ 3a)] = 63,19, (3) unde in aproximatia noastra densitatile p, » pot fi luate la oricare temperatura din intervalul studiat . 5.2.12. Pentru masurarea coeficientului de dilatare abso- Juta B al unui lichid se poate folosi metoda fui Dulong gi Petit. Un tub in forma de U este umplut cu lichidul studiat. Cele do- ud ramuri sunt mentinute la temperaturile t, >.Se masoara inal- timile h, » ale coloanelor de lichid de Ia nivelul comun (v.fig.). Exprimafti coeficientul de dilatare (absoluta) B al lichidului. 218Aplicatie : ulei de transformator, t, = 20°C, tp = 70°C, h, = =40cm, hp =41,2 cm. <— — Fig.5.2.12 apa de apa de incalzire incalzire _ <— lichidul studiat Rezolvare. Scriem conditia de egalitate a presiunilor la nivelul comun inferior (in baza principiului vaselor comunicante : intr-un plan orizontal dus prin acelasgi lichid (deci inclusiv aceeagi densitate sau temperatura) in vase comunicante presiunea este aceeasi): P19hy = poghy = saU_ poh /(1 + Bly) = Poha/(1+ Bl), (1) B= (hg = hy): (Ayty + hots) - (2) Neglijand termenii patratici in Bt se poate scrie si mai simplu : Be (ho hy): [hy(ty- t)) = (ho = Ay) : (hyAt) = 60 -10°5 Kt, (3) unde apare diferenta de temperatura At. 5.2.13. Un balon de sticla este umplut cu mercur, ca in fi- gura. Volumul mercurului V = 0,50 L, inaitimea nivelului h= = 10 cm. Sectiunea gatului cilindric S = 1,0 cm?. Calculati cregsterea de presiune Ap pe fundul vasului, daca sistemul este incalzit cu At = 40°C . > ————+! Fig.5.2.13 219Rezolvare. p,=p,gh,, Po=Ppogho, (1) dar pp = py(1-BAt), Ay = hy + AVap/S ~hy+ VB - 3a) At/S, (2) unde am neglijat termenii patratici, in B2f? siin afBt. Po py(1 = BAN g [hy + VB = 3a) At/S] = = py gh, +p, gAt[-h,B+ ViB -3a)/S), (3) AP = Py =p, =p g At [VB = 3a) /S = h B] = 30 torr = 4,0 kPa. (4) Am neglijat iaragi termenii mici de ordinul 2 de micime. 5.2.14, Indlfimea coloanei de mercur intr-un barometru are valoarea B = 764,8 mm la temperatura camerei t = 20°C, fiind masurata cu o rigla, care a fost etalonatd la 0,0°C. Conside- rand caémpul gravitational egal, practic, cu cel normal (stan- dard ), aflati presiunea atmosferica exprimata in torri (mm Hg) . Rezolvare. Torrul sau mm Hg este unitatea de presiune egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1,00 mm, la temperatura de 0,0°C si in camp gravitational normal g, = = 9,80665 m/s? . Daca coloana de mercur din barometru se afla la 0°C si cam- pul gravitational este normal, atunci lungimea coloanei masurata in mm reprezinta chiar presiunea atmosferica exprimata in mm Hg = = torr . Altfel, inaltimea barometrica B citita in mm trebuie corectata pentru a da presiunea in mmHg : Bimmy PY = Afrorr] PoIn + Atorr} = Bimmj (P / Po) 9/ Gn) - (1) In cazul nostru trebuie facuta corectia de temperatura atat pentru citirea cu rigla, cat si pentru temperatura nestandard a mercurului. Daca rigla este gradata la 0°C, atunci citirile sunt mai mici decat in realitate, din cauza dilatarii riglei : Breat = Boitit(1 + o f) . (2) Densitatea vaiiazé cu temperatura dupa legea p =p,/(1+ 6 ft), (3) astfel incat : Aiton = Beit tmmy (4 +o t)/(1 +B 0197 Gn = © Beit fmm {1 + (a = B)f = 762,3 torr . (4) Corectia de temperatura este de ordinul a 2... 3 mm Hg. 5.2.15. Un corp care pluteste pe un lichid este incalzit im- preuna cu lichidul. Se va cufunda sau se va ridica corpul in timpul incdalzirii ? Rezolvare. Datorita dilatarii corpului volumul dezlocuit si deci greutatea volumului respectiv de fluid vor creste cu fractiunea 220AV, / V, = 3aAt. In acelasi timp insa, greutatea volumului de lichid dezlocuit va scddea cu fractiunea - Ap,/p,= BAt, datorité micgora- rii densitatii lichidului. Cum totdeauna lichidele se dilaté mai mult decat solidele, Bich > 3dsojig » feZult cA corpul se va cufunda pentru a dezlocui un volum mai mare de lichid, necesar plutirii . 5.2.16. O bucatd de cupru este cufundata in apa. Cu cat la suta creste forta arhimedica asupra bucafii de cupru, daca sistemul este incalzit cu At = 50°C ? Rezolvare. Fa = Pap Voug (1) (Fao ~ Far)/ Fas = (PoV2 = 1V1)/( P1V4) = PoVo/ (py V4) = 1 = = [(1 + Bt,)/(1 + BtQ)] (1 + Sato) /(1 + 3at,)-1= = [(1 + Bt,) /(1 + Btp)] (1 + Sat) = 1 = = (3a — B) At: (1 + Btp) = —(B —3a) At=-2,0%, (2) forta arhimedica scade. 5.2.17. Pentru a determina coeficientul de dilatare al unui metal (zinc), el este cufundat in toluen de coeficient de dilatare 8 cunoscut. Se constata cd greutatea sa a scazut cu F, = = 1,00 N fa temperatura t, = 20°C si cu F, = 0,95 N Ja tempera- tura t, = 70°C. Aflafi coeficientul de dilatare liniara al metalului. Rezolvare. Greutatea corpului cufundat scade datorita fortei arhimedice, care la cele doud temperaturi este : Fy = [Po/(1 + Bty)] Volt + 3at,)g, F.=[Po/(1 + Bta)] Vo(1 + 3at,)g, (1) Fa/F, = ((1 + Bty)/(1 + Bt)] [(1 + Safty) /(1 + 3at,)] > 3a = (1/ At) [(Fo/ Fy) (1 + Bto) (1 + Bty) = 1] = = (1/ At) ((Fp/F4)(1 + BAt) = 1] = B Fo /F, + (Fo = Fy) /(F,At) = =B -(F, + Fy) /(F,At) = 70-106 Kt : (2) unde am neglijat succesiv termenii patratici in Bt. 5.2.18. Pentru determinarea coeficientului de dilatare al unui lichid (acetona) de densitate cunoscutd p, = 792 kg/m, s- a luat un corp de plexiglas (a = 10 - 10° K"') de volum V, = = 100 cm, s-a cufundat in lichidul studiat si s-a observat, cu ajutorul unui dinamometru, ca greutatea aparenta a variat cu AG = 44,0 mN, atunci cand sistemul a fost incalzit cu At = 50 K. Aflati coeficientul de dilatare absoluta al lichidului. 221Rezolvare. Preluam rezultatele de la problema 5.2.17. Greutatea aparenta variaza datorita variatiei fortei arhimedice : AGap, =~ AFa= Fa (B ~ 3a) At= peVog (B - 3a) At, (1) de unde B = 3a + AG: (pyVgg Al) = 143- 10° K1. (2) 5.2.19. Pentru determinarea coeficientului de dilatare ab- soluta al unui lichid (benzen) s-a luat un corp de aluminiu de maséa m = 100 g, s-a cufundat in lichidul studiat si s-a masurat cu ajutorul unui dinamometru greutatea aparenta a corpului la doud temperaturi diferite: P, = 0,680 N la t, = 20°C si P)= = 0,697 N Jat, = 70°C. Aflati coeficientul de dilatare absoluta B al lichidului. Rezolvare. Greutatea aparenta la temperatura t este P=mg-Fy=mg(1 - py/p.) = = mgt = (Pog! Poc)(1 + 3at)/(1 + BA]. (1) Scriem greutatea aparenta (1) pentru cele doua temperaturi : (mg = Pz) /(mg = Py) =[(1 + 3aty) / (1 + Btp)] (1 + Bey) /(1 + 3at,) = = (1+ 3aAt + Bt,)/(1 + Btz) =~ 1 - (B= 3a)At, (2) B = [Sa(mg = Py) At + Pa = Py]: (mg At + Pyt, = Pata) ~ = 3a+(Pp~P,):[(mg-P,) At] = 120-10°5K"1, (3) unde am neglijat succesiv termenii patratici, in a2, a8, B? . Fig.5.2.20 a) b) 2225.2.20. Pentru a masura coeficientul de dilatare absolutda B al unui lichid (terebentina) s-a construit un balon, terminat cu un gat cilindric subfire, dintr-un material cu coeficientul de di- Jatare liniara « cunoscut (sticla). Se cunoaste volumul balonu- luiV = 100 cm3. Se introduc in balon alice astfel ca el sd plu- teasca in lichidul studiat, la o temperatura data, cu gatul cilin- dric in afara, ca in figura. Se masoaré volumul AV = 2,7 cm3 al portiunii cilindrice care ramane afara. Apoi se incalzeste incet lichidul panda cand tubul cilindric se cufunda complet. Cunos- cand cresterea de temperatura corespunzatoare At = 30 K, cal- culafi coeficientul de dilatare absoluta £ al lichidului. Rezolvare. Masa balonului trebuie sa fie egala cu masa lichi- dului dezlocuit (conditia de plutire) : la temperatura t, : m=(V -AV)p,/(1 + Bi), la temperatura f, : m= V(1+ 3aAt) po/(1 + Bly). (1) Egaland expresiile si neglijand termenii patratici in aB , gasim : B = 3a + AV/(VAt) = 93: 10°59 K1. (2) 5.3. TERMOMETRIE 5.3.1. Calculafi volumul V, al rezervorului unui termome- tru, stiind ca in capilar pe portiunea At = 100 grd intre divizi- unile 0°C gsi 100°C intra o masa m = 2,3 g mercur. Lichidul ter- mometric este alcoolul etilic. Rezolvare. Volumul unei diviziuni este cresterea aparenta de volum a lichidului pentru 1°C, deci v= V(B - 3a). Pe de alta parte, din enunt v=(m/p)/At, de unde V, =v: (B = 3a) =m: [p(B - 3a) Af] = 1,6 cm. 2235.3.2. La un termometru volumul rezervorului este de n = = 6400 ori mai mare decat volumul unei diviziuni. in locul lichi- dului termometric initial se introduce tetraclorura de carbon. Aflati : a) coeficientul de dilatare absoluta al lichidului initial, b) diviziunea N indicata de noul termometru la temperatura t = = 10°C. Rezolvare. a) Volumul unei diviziuni reprezinta cresterea apa- renta de volum a lichidului pentru 19°C, deci v= V,(B, = 3a) , de unde . By = 3a + V/V, = 3a + 1/n= 18,3 + 10° K"! (mercur). (1) b) N=AV/v=V,(Bp = 3a)t: v= n(Bo = 3a)t = 76 div. (2) 5.3.3. Dilatarea apei este neregulata $i poate fi descrisa prin ecuatia V=V,(1 + at + bt2), a =61,05- 10K", b= 7,733- 106 K2, (1) Cum s-ar comporta un termometru umplut cu apa drept lichid termometric (etalonat in mod obignuit : in imediata veci- natate a lui 0°C gsi a Jui 100°C, cu scaréa divizata uniform) ? Exprimafi $i reprezentafi grafic temperatura 9 indicata de un astfel de termometru in funcfie de temperatura reala t°C . $ Fig.5.3.3 Rezolvare. Cresterea aparenta a volumului apei intre puncte- le de etalonare, 0° si 100°C, este AV = V= Vo = Vol(bt = a= 3a) = 100 V,(100b- a -=3a), (1) unde a este coeficientul de dilatare liniara al sticlei termometrului. 224Impartind (1) la intervalul de etalonare 100, obtinem volumul unei diviziuni : v=V,(100 b-a-3a). (2) Temperatura 9 indicata de termometru este raportul dintre cresterea aparenta de volum si volumul unei diviziuni de etalonare: 8 =AV/v= Vot(bt - a = 3a) : [Vo(100 b- a -3a)] = =t -(bt -a-3a): (100 b-a-=3a). (3) Functia nu este liniara, ci parabolica (patratica)(v. figura). Termometrul arata 0°9 de doua ori : o data la 0°C sia doua oara la tp =(a+3a)/b = 11,4°C . (4) intre aceste doud temperaturi (0 , t,) termometrul araté o aceeasi temperatura negativa de doud ori, pentru doua temperaturi reale te asezate simetric fata de temperatura th = (a + 3a) /(2b) = t5/2 = 5,7°C , (5) cand termometrul arata o temperatura negativa minima (minimul parabolei), si anume : Smin = * (a + 3a)? : [46(100 b - a= 3a)] = = 0,37°9, (6) (ty + to = 2tm =f) - Minimul parabolei (t,, = 5,7°C) este deplasat fata de maximul densitatii apei (4°C) din cauza dilatarii vasului de sticla. ** 5.3.4. Dilatarea apei este neregulata, coeficientul de dila- tare depinde de temperatura astfel: 6 =dV/(V,dT)=At-B, unde A=15,466-106K2, B=61,05-106K™". Caiculati de cate ori cregte volumul apei prin incalzire de la 0°C fa 100°C . Rezolvare. Din definitia coeficientului de dilatare din enunt avem : dV=BV, df, J dv=V-V=f {BVpdt= Vo 4(At- B)at= vf fae at} de unde V= V,[1 = Bt + (1/2)At 2], (1) V/V =1 = Bt+ (1/2)At2, (2) Pentru f= 100°C avem Vigg/Vg ~ 1,07, (3) deci volumul crestecu = 7%. kak 2256. VAPORI. HIGROMETRIE 6.1. Vapori saturanti si nesaturanti 6.1.1. Vaporii nesaturanti aflati intr-un cilindru sunt incal- ziti izocor, apoi comprimafi izoterm pana Ia lichefierea totala. Reprezentati grafic procesul in diagramap -V . Rezolvare. Tinand seama de izotermele reale Andrews, avem graficul din figura. 6.1.2. De cate ori distanta medie dintre molecule este mai mare la vaporii de apa, decat la apa lichida, la temperatura 0°C 7? Rezolvare. Intr-un mol de substanta sunt Nq molecule. Impar- tind volumul molar (volumul unui mol) la Ng obtinem volumul care revine (in medie) unei molecule. Latura cubului corespunzator acestui volum este chiar distanta (medie) dintre molecule : d= WV, Na - Volumul molar al gazelor ideale in conditii normale de presiune si temperatura este o constantd fundamentala Vyo = 22,41 mol. 226In cazul nostru avem vapori de apa saturanti, la 0°C, dar la presiunea p, = 611 Pa (din Tabelele de la Anexe). Aplicand vapori- lor ecuatia de stare pentru un mol, obtinem volumul molar cautat : PWyy = RT > Vyy = RT/py = 3,7 m3/mol (2) sau altfel, Vuv = Vo (Po / Py) (T/ To) « (3) Sa calculam acum volumul molar al apei lichide : Vy. apa = Hapa / Papa = 18 (g/mol) : (1,0 g/cm3) = 18 cm3/mol . (4) Vv. /N Vv Raportul cerut : Yaw Na = g—™ =60. (5) Vu apa /Na Vit apa 6.1.3. Sub clopotul unei masini pneumatice s-a pus un pahar cu apd continand m= 180 g apa. Se face vid cu ajuto- rul unei pompe care are debitul D = 50 Limin . Temperatura instalatiei este mentinuta tot timpul t = 3,0°C . in cat timp se vaporizeaza toatd apa ? Rezolvare. Sub clopot avem vapori saturanfi cu densitatea p, = 6,0 g/cm® (v. Tabelele de la Anexe). in unitatea de timp se evacueaza masa de vapori Dp, , deci t= m: (Dp,) = 10h. 6.1.4. intr-un cilindru vertical se afla un mol de apa inchis cu un capac de greutate neglijabila, care se misca etangs fara frecari. Temperatura apei t, = 100°C $i presiunea atmosferica este normala . a) Calculati lucrul mecanic de vaporizare Ia tre- cerea apei in vapori. b) Care a fost energia de legatura dintre moleculele apei ? c) Calculati energia cinetica medie a mole- culelor in stare de vapori. Rezolvare. a) Vaporizarea se face izobar (si izoterm), deci lucrul mecanic se face impotriva fortei de presiune atmosferica py : L=p(V, = Vp) = vVRT; = PoVe = VRT; = Pov /p = (1) = 3,1 kJ -1,8 kJ = 1,3 kJ. b) Caldura latenta (specifica) de vaporizare 4 = 2,26 Mu/kg , deci Q, = vpa = 40,1 kJ. (2) Diferenta dintre aceasta caldura de vaporizare si lucrul meca- nic (1) reprezinté energia de /egatura a moleculelor : Weg, = Q) -L = 38,8ks . (3) c) Tinand seama ca moleculele de apa au 3 + 3 = 6 gade de libertate (3 translatie + 3 rotatie), (vibratiile atomilor sunt neglijabile la temperatura f,), avem e, = 6 - (1/2)kT = 15,4 - 10°21 J (4) E, = Ne, = vNg €, = 9,27 kJ. (5) 2276.1.5. Se face experienta Jui Torricelli cu un tub de lungi- meh = 1,00 m cu apa in Joc de mercur . La ce temperatura apare sus un gol de vapori, adicd se desprinde apa de capatul superior ? Presiunea atmosferica este normala. Rezolvare. Presiunea de la baza coloanei de apa, egala cu presiunea atmosferica H (conform principiului vaselor comuni- cante), echilibreaza presiunea hidrostatica a coloanei de apa plus presiunea vaporilor saturanti de deasupra. La limita, in momentul desprinderii: H=pgh+p,, p,=H~-pgh=91,52 kPa, ceea ce corespunde (v. Tabele de la Anexe) temperaturii t = 97°C !! 6.1.6. La ce inadltime poate fi pompata apa cu ajutorul unei pompe de aspiratie, daca temperatura apei este: a) t; = 20°C , b) tz = 70°C, c) t= 100°C. Presiunea atmosferica este normala. Rezolvare. Presiunea atmosferica de la baza coloanei de apa echilibreaza presiunea hidrostaticd a coloanei de apa plus presiu- nea vaporilor saturanti de deasupra, care se formeaza in camera pompei de aspiratie: H=pgh+p,, h=(H-p,)/( pg). (1) Luam din Tabele (v. Anexe) presiunea vaporilor saturanti la tempe- raturile din enunt : h = (H = p,)/( pg) = 10,1 m; 7,1m; Om. (2) 6.1.7. intr-un cilindru vertical sub un piston se afla un strat de apa de grosime h = 1,0 mm. Cu cat, x, trebuie deplasat pistonul pentru ca apa sa se transforme in vapori ? Tempera- tura se mentine constanta t = 92°C. Rezolvare. Volumul creat sub piston va fi ocupat de vaporii Saturanti proveniti din vaporizarea apei. Scriem ecuatia de stare pentru vapori (observam ca pentru vaporii nesaturanti se pot ap- lica, cu o aproximatie relativ satisfacatoare, legile gazelor ideale, in schimb pentru vapori saturanti nu se pot aplica ecuatiile de transformare de la gazele ideale, ci numai ecuafia de stare sau ecuatia densitatii, cu o anumita aproximatie) : p,(x + h)S = (pSH/p)RT > x=h-pRT/( up.) -h=2,22m, (p, = 75,6 kPa) . 6.1.8. intr-un cilindru vertical de sectiune S = 98 cm2, cu piston de masa m = 133,3 kg (care se poate misca etans fara frecari), se afla imediat sub piston m, = 1,00 g apa. Presiunea atmosferica este normala. a )La ce temperatura pistonul se desprinde de apa ? b) La ce indltime se ridica pistonul la tem- peratura t = 147°C ? 228Rezolvare. a) Presiunea sub piston este p=H+mg/S=234,6 kPa. (1) Aceasta trebuie sa fie presiunea vaporilor saturanti, altfel ei se condenseaza la loc si pistonul nu se va desprinde de apa. Dupa Tabele aceasta presiune corespunde temperaturii t, = 126°C . b) Deoarece temperatura t = 147°C > 126°C, inseamna ca toataé apa se vaporizeaza si atunci ecuatia de stare da phS=(m/p)RT, h=(m/p)RT: (HS + mg) = 8,4 cm. (2) 6.1.9. Un vas inchis contine putina apa, temperatura fiind t = 27°C $i presiunea in vas egala cu presiunea atmosferica p = 101,56 kPa. Care va fi presiunea din vas daca il introducem in azot lichid ? Rezolvare. In vas vom avea aer si vapori saturanfi ai apei. La temperatura f = 27°C presiunea vaporilor saturanti ai apei p, = = 3,56 kPa. Prin racire izocora presiunea uni gaz (ideal) scade mai incet (liniar, dupa legea Charles) decat presiunea vaporilor satu- ranti respectivi (exponential). De aceea prin racire izocora vaporii de apa ramn tot timpul saturanti si se condenseaza, pana apa ingheata si vom avea final vapori saturanti deasupra ghetii (de exemplu, la 0°C : p, = 611 Pa, lat=- 75°C ; p, = 0,080 Pa). La temperatura azotului lichid t = - 196°C presiunea vaporilor satu- ranti ai apei, deasupra ghetii, este neglijabila . Deoarece la temperatura de fierbere a azotului presiunea va- porilor sai saturanti este p, = 1 atm, iar ai oxigenului p, = 20,7 kPa, care sunt mai mari decat presiunea partiala a azotului, respectiv oxigenului, raciti izocor, aerul din vas nu intra in starea de vapori saturanti si nu se condenseaza. Prin urmare, in vas ramane, practic, presiunea partiala a aerului racit izocor : p'=(p-p,)-T'/T ~25,15 kPa. 6.10. intr-un vas inchis de volum V = 10 L, confinand aer uscat la presiunea normala $i temperatura t = 17°C, se intro- duce m = 1,0 g apa $i se incdlzeste vasul pana la temperatura t, = 50°C $i in continuare pand la ty = 100°C. Aflati presiunea din vas la cele doua temperaturi. Rezolvare. Masa vaporilor saturanti care incap in volumul V este (luam densitatile din Tabele) : M54 = Psy V= 0,83 gm=1,0g. (2) 229Aceasta inseamna ca la temperatura f, nu se evapora toata apa introdusa si atunci presiunea din vas se compune din suma presiu- nilor partiale: a vaporilor p,, (din Tabel) gi a aerului incalzit izocor: Py = Pgy + HT, /T = 125,3 kPa. (2) La temperatura t, toata apa se vaporizeaza, vaporii vor fi nesaturanti si avem : Po = (M/p)RT/V + H:T2/T = 147,46 kPa (4) 6.1.11. intr-un vas de volum V = 22,4 L, in conditii normale de presiune si temperatura, se introduc m = 18,0 g apa. Apoi vasul este inchis ermetic si incalzit pana la t= 100°C . Care va fi presiunea din vas ? Rezolvare. Calculam cata masa de vapori saturanti la tempe- ratura t incap in volumul vasului V . (Luam p, = 0,60 kg/m3 din Ta- bel sau o calculam: pp, / (RT), unde p, = p, , deoarece t = 100°C): Mm, = ps V= 13,449 < m= 180g. (1) Aceasta inseamné ca se vor vaporiza _m, = 13,44 g apa, iar restul de 4,56 g raman in stare lichida. Presiunea din vas se compune din presiunea vaporilor saturanti p, = p, = 101,325 kPa (presiunea normala) si din presiunea aerului incalzit izocor : P=Ps+*Po°T/T, = 2,3 atm. (2) 6.1.12. intr-un vas de volum V = 1,00 L se afla vapori de apa la presiunea p, = 8,31 kPa $i temperatura t, = 123°C . Ce masa de roud se depune pe peretii vasului daca il racim pana la ty = 20°C ? Rezolvare. La temperatura t, masa vaporilor saturanti din vas este (lum po = 17,3 g/m? din Tabel): m,= ps2 V=17,3mg. (1) Masa totald de apa data de vaporii py este my =[ 4p, /(RT)|- V= 45,0 mg. (2) Prin urmare, prin racirea acestei mase de vapori se produce sigur condensarea unei parti gi anume: —m, - m, = 27,7 mg .(3) 6.1.13. intr-un vas inchis se afla apa in echilibru termic cu vaporii sai la temperatura t, = 27°C $i presiunea din vas este P; = 100 kPa. Apa ocupé o fractiune f=0,10 = 10 % din volumul vasului. Aflati presiunea din vas la temperatura t, = = 387°C. 230Rezolvare. Temperatura critica a apei t, = 374°C Po aer =H = Pgh = Pso- (1) In starea finalé avem H + pQx = Paer + Ps > Paer =H + pgx-ps=pgx, (p,=H !). (2) Scriem ecuatia transformarii generale a masei de aer din tub : (H = pgh = pgo)(é = h) : To = (H + pgx-ps):T, (3) unde Ps=H gi Poo =611 Pa. Rezulta 0 ecuatie de gradul 2 in x : x2 + xl = [(Ds = Pgo) /( pg) = h] eh) T/T, = 0 (4) sau x2 + 2x = 12,66 = 0 (5) cu solutia acceptabila x=2,7m. 6.1.17. intr-un cilindru cu piston se afld o masa m = 10,0 g de azot si de vapori saturanti ai apei, care ocupa un volum_ ss“ V = 10,0 L Ja temperatura t = 27°C. a) Ce presiune are amestecul ? b) Care va fi presiunea amestecului dacé micsoram izoterm volumul de n = 3,0 ori ? Rezolvare. a) Masa vaporilor saturanti de apa : mg = ps V= 0,258.9, p, = 25,8 gim3 (din Tabel) . (1) Presiunea amestecului se compune din presiunea vaporilor satu- ranti p, = 3,56 kPa (din Tabel) plus presiunea parfiala a azotului a carui masa este m = m, : P= Pg + (m=m,) RT/(py,V) = 90,22 kPa. (2) b) Prin comprimarea izoterma o parte din vaporii saturanti se condenseaza. Neglij4nd volumul apei obtinute fata de volumul - vasului, putem sccrie pentru presiunea amestecului : p'=p,+n(p-p,)=2,6 atm, (3) unde presiunea parfiala a azotului a crescut de n ori prin compri- marea izoterma a volumului de n ori. 6.1.18. Un tub de lungime ¢ = 1,00 m confine aer $i vapori saturanti ai apei si se atinge cu gura de suprafata apei, ca in figura. Cufundand tubul cu ¢/2, apa intra in tub la inaltimea h = 10cm. Presiunea atmosfericad este H = 101,28 kPa. Aflafi presiunea vaporilor saturanti la temperatura la care s-a facut experienta. Rezolvare. [n eprubeta avem aer cu vapori saturanti, inchisi 233initial la presiunea atmosferica. In starea finalé presiunea ameste- cului este H+ pg(/2-h)=p't+p,. (1) Aerul inchis in tub sufera o comprimare izoterma : (H =p.) £= p'(é-h) = [H + pg(l/2 = h) = p,] (€- h) (2) de unde p,=H-=pg(f/2-h)(0/h= 1) = 66,0 kPa, (3) ceea ce corespunde temperaturii t= 89°C . Paer *Ps= = H+ pq(0/2-h) Fig.6.1.18 6.1.19. intr-un cilindru vertical de sectiune S = 1,00 dm2, sub un piston de masa m, = 0,40 kg, se afla m = 1,80 g vapori de apa la temperatura t, = 87°C, presiunea atmosferica fiind H = 99,32 kPa. De piston este prins, prin intermediul unor scri- peti, un corp de masa mz = 67 kg, ca in figura. Sistemul este in echilibru. a) Aflafi inaltimea initiala la care se afla pistonul. b) Sistemul este racit. Aflati temperatura t, la care incepe con- densarea vaporilor si inaltimea h, a pistonului in acel moment. c) inaltimea pistonului la temperatura t, = 20°C. Rezolvare. a) Presiunea vaporilor sub piston : Py =H + (mg - mag) /S = 34 kPa, (1) ceea ce corespunde temperaturii tg = 72°C < t, , prin urmare vapo- rij nu sunt saturanti (fapt care rezulta si din punctul b) de la enunt). Din ecuatia de stare rezulta : pyShy =(m/yu)RT,/p, hy =(m/p)RT,/(pS)= 88cm. (2) 234b) Racirea este izobara, la presiunea (1). La temperatura t, = = 72°C de mai sus, vaporii devin saturanti si incepe condensarea lor. in acest moment, din legea transformarii izobare avem : hy = hy: T2/T, = 84cm. (3) c) La temperatura f, vaporii sunt condensati si stratul de apa are inaltimea hg =m: (pS) <0,2 mm. (4) Fig.6.1.19 = = Ss = vapori « -_ mee 6.1.20. intr-un cilindru sub un piston se afld la tempera- tura t= 87°C vapori saturanti ai apei. Ce lucru mecanic efec- tudm daca impingem incet pistonul, mentinand temperatura constanta $i stiind cd s-a degajat o cantitate de caldura Q = = 2,257 kJ 2 Rezolvare. Se produce condensarea vaporilor la temperatura gi presiune constante. Prin aceasta se degaja caldura /atentaé Q, deci masa vaporilor saturanti: m,=Q:2. (1) Pe de alta parte, acesti vapori ocupau un volum AV: . peAV = (m,/y) RT=[Q/( pA) RT. (2) In sf€rsit, lucrul mecanic izobar efectuat: L=p,AV=[Q/(pa)] RT= 166 J. (3) 6.1.21. intr-un lac este cufundata o teavad deschisé la ca- pete, in care se afla un piston de masa neglijabila, de arie transversala S = 100 cm2, tangent la suprafata apei, care se poate deplasa etans fara frecari. Ce lucru mecanic trebuie efec- tuat pentru a ridica incet pistonul pana Ia inaltimea h = 15 m ? Presiunea atmosferica H = 100kPa $i temperatura t = 15°C. Reprezentati forta care trebuie aplicatd pistonului in funcfie de inaltimea say. 235Rezolvare. Cum incepem sa ridicam pistonul, sub el urca si o coloana de apa impinsa de presiunea atmosferica : H=(H-F/S) + pgy > F=poyS. (1) Aceasta se intampla pana in momentul cand presiunea imediat sub piston devine egala cu presiunea vaporilor saturanti la temperatura ¢ = 15°C (p, = 1,7 kPa), cand coloana de lichid se desprinde de piston si ramane fixa. De aici incolo : H=p,+pghy, Fo=(H-ps) S, (2) hg = (H=ps)/( pg) =10,0m p, = 101,3 kPa. (3) Prin urmare, o parte din apa formata ramane lichida si presiunea amestecului se compune din presiunea vaporilor saturanti p, plus presiunea oxigenului: pz =p, + Yo, RT2/V = 251 kPa. (4) Raportul de crestere a presiunii: p2/p,=0,55, (5) fiindcd cregterea de temperatura T/T, = 1,37 nu compenseaza scaderea numarului de moli (2 /1,5) si faptul ca doar o fractiune p, /p,= 1/3 din apa formata ramane in stare gazoasa . 6.1.24. Prin comprimarea izoterma a m = 9,0 g vapori de apa la temperatura t = 100°C, presiunea vaporilor a crescut de n = 2,0 ori, jar volumul a scazut de n+ 1 ori. Aflati volumul initial al vaporilor de apa. Rezolvare. Deoarece prin comprimare izoterma presiunea a crescut, inseamna ca vaporii nu au fost saturanti. Deoarece volu- mul nu a scazut tot de n ori (aga cum cere legea Boyle-Mariotte pentru gaze ideale), inseamna ca vaporii prin comprimare izoterma 237au devenit la un moment dat saturanti, dupa care presiunea a ra- mas constanta. Deoarece t = 100°C, presiunea vaporilor saturanti este chiar presiunea normala p, = 101,3 kPa (apa fierbe la 100°C la presiunea normala). Prin urmare, daca presiunea finala este p, inseamna ca cea initiala a fost p, = p,/n $i ecuatia de stare da : PyV = (p, /n)V = (m/p) RT, V=(m/y) RT n/p, = 31 L. 6.1.25. intr-un vas, initial vidat, de volum V = 1,00 L, inchis ermetic, se introduce o fiola deschisa cu m= 10g apa, care este incalzité pana la t= 100°C $i mentinuta in continuare la aceasta temperatura. Ce masa de apa se evapora ? Rezolvare. Practic instantaneu se evapora apa pana se atinge presiunea vaporilor saturanti, corespunzatoare practic temperaturii initiale a apei (vaporizarea in vid). Apoi se evapora apa in continu- are pana se obtine presiunea vaporilor saturanti p, = 101,3 kPa corespunzatoare temperaturii tf = 100°C , deci m= pp, V/(RT) = 0,58 g (am neglijat volumul apei lichide ramase ~ 9 cm3 « V= 103 cm). 6.1.26. O pompa pompeaza cu debitul q = 0,80 L/s vaporii de apa dintr-un vas pe fundul cdruia sunt m= 200g apa. Temperatura este mentinuta constanta t= 20°C. Aflati timpul dupa care apa se vaporizeaza complet. Rezolvare. Masa de vapori m,* evacuata in unitatea de timp se poate afla din ecuatia de stare, considerand ca apa se evapora suficient de repede pentru a satura corpul de pompa, deci pentru a avea mereu vapori saturanti la temperatura t (p, = 2,33 kPa, p, = = 17,3 g/m’). In unitatea de timp volumul de vapori evacuat este q, prin urmare, Pq =(m,*/p)RT sau direct m,*=p.q, (1) de unde tam /m* = mRT/( 1.9) = m/ (p,q) = 4,0h. (2) 6.1.27. intr-un vas, initial vidat, de volum V = 1,00 L, s-a introdus o masa de apa $i s-au masurat presiunile fa trei tem- peraturi : t, = 80°C, p, = 19,2 kPa ; tp = 90°C, po = 42 kPa; t3 = = 120°C, p3 = 45,5 kPa. Aflati masa apei. Cat devin cele 3 pre- siuni daca masa apei se reduce cu f= 20 % ? 238Rezolvare. Masa vaporilor din vas se calculeaza din ecuatia de stare : m, = up,V/(RT,) = 0,125 g < mg = pp2V/ (RT) = = m3 = up3V/(RT3) = 259. (1) De aici se vede ca in primul caz avem vapori saturanti plus apa lichida, iar in cazurile 2, 3 avem vapori nesaturanti (toata apa s-a vaporizat). Noua masa de apa m' = (1 - f)m= 20g > m, , prin urmare, la temperatura t, vom avea si acum vapori saturantila presiunea p," =p,- La celelalte doua temperaturi vaporii raman evident nesatu- ranti (prin micsorarea apei vaporizate) : Po! = p27m'/m=(1=f\p2 =0,80 pr, P3'= 0,80 ps3. (2) 6.1.28. intr-un vas inchis se afla m, = 100 g vapori de apa la temperatura t = 100°C $i o masa m, = 1,0 g apa. Pand la ce temperatura trebuie incdlzit vasul pentru ca sé se evapore toatd apa ? Ce cantitate de caldurd este necesard ? Se stie ca presiunea vaporilor saturanti ai apei in jurul temperaturii de 100°C variaza cu a = 3,7 kPa/K. Se dau A, = 2,25 MJ/kg $i pentru vaporii de apa c, = 1,38 kJ/(kg:K) . Rezolvare. Deoarece vaporii sunt in echilibru termic cu lichi- dul din care provin, inseamna ca ei sunt safuranti, si deoarece t = = 100°C inseamna ca presiunea lor este cea normal ps=Py= = 101,3 kPa (apa fierbe la 100°C la presiune normala). Ecuatia de Stare in cele doua stari : psV=(m,/ WRT, (ps + Apg)V= [(m, + m,)/uIR(T +47), (1) dar conform enuntului Ap, = aAT, atunci cea de-a doua ecuatie devine (p, + aAT)V = [(m, + m,)/pJR(T + AT), (2) Scazand de aici prima ecuatie (1) : a AT V=(R/p) [mT + (m, + m,) AT] (3) si impartind la prima ecuatie (1) : AT=T-m,pg : [maT = p,(m, + m,)] = 0,3 K, (4) ceea ce justificd aproximatia Ap, = a AT (metoda autoconsis- tenta). Caldura necesara se poate scrie astfel : Q = mh, + (m, + m,)c, AT = 2,29 kJ , (5) ultimul termen este foarte mic (40,4 J) . 2396.1.29. intr-un cilindru vertical, izolat termic, sub un pis-ton de sectiune S = 100 cm? si masa neglijabila, se afla m,=18 9 vapori saturanti de apa. in cilindru se introduc m, = 18 g apa la 0°C. Cu cat coboarda pistonul ? Presiunea atmosferica este normala. Capacitatea calorica a cilindrului $i pistonului sunt neglijabile. Rezolvare. Fiind vapori saturanti la o presiune egala cu cea normala, inseamna ca temperatura ft = 100°C (apa fierbe la 100°C la presiunea atmosfericd normala). Deoarece masa vaporilor my este egala cu masa apei m, si deoarece m,cAt < m,i, , apa rece mag Se va incalzi pana la t = 100°C pe seama caldurii de la conden- sarea unei parti a vaporilor saturanti si vom avea, in echilibru, apa gi vapori saturanti la 100°C. m,cat=m,'A,, m= mgcAt/A, = m,ct/A,=3,3g . (1) Aceasta masa de vapori ocupa volumul V'=(m'/u)RT/p, =5,7L. (2) Volumul apei condensate din vapori este neglijabil (3,3 cm3 « « 5,7 L), astfel incat h=V'/S=57 cm (3) (stratul de apa condensata ar avea grosimea 3,3 / 100 = 0,33 mm). 6.1.30.Un amestec din m,=100 g azot im, oxigen este su- Pus unei comprimari izoterme la temperatura T =77 K = tempe- ratura de fierbere a azotului la presiunea normala. S-a obtinut graficul din figura in unitati arbitrare. Aflati masa m, a oxige- nului $i presiunea vaporilor sai saturanti la temperatura T = 77 K. La presiunea normala oxigenul fierbe la temperatura 90K. Fig.6.1.30 240Rezolvare. Deoarece pentru V < V, palierul este orizontal, acolo avem o transformare izoterma (conform enuntului) care este in acelasi timp si izobara, deci conform izotermelor lui Andrews acolo se produce condensarea ambelor gaze si presiunea este egala cu suma presiunilor vaporilor saturanti (la T = 77 K) : P2 = Psq + Ps2 = Po * Ps2s CACI Ps4 = Pos (1) deoarece T = 77 K este temperatura de fierbere a azotului la presi- unea atmosferica normala py . Deoarece Oz se afld la T= 77 K, care este mai mica decat temperatura sa de fierbere (90 K) la pre- siunea normala py , inseamna ca psp < Py (Ps2 devine p, la tem- peratura de fierbere a oxigenului). Daca dupa 2 condenseaza ambele gaze, este clar din grafic ca de la 7 la 2 condenseaza un singur gaz, iar pana la 7 nu con- denseaza nici unul si avem acolo o izoterma Boyle-Mariotte. Sa presupunem ca in 7 incepe condensarea oxigenului, adica prin comprimare (izoterma) vaporii sai devin saturanti. Atunci in punctul 7 trebuie sa avem : Py = Ps2 + Ps" V2/ V4 = Psp * Po V2/V4 » (2) unde al doilea termen se obtine din transformarea Boyle-Mariotte a azotului pe portiunea 7 - 2. Facem raportul celor doua expresii (1) si (2) pentru a elimina unitatile arbitrare de presiune, necunoscute : P2/P4 = (Po + Ps2) * (Ps * Po V2/ V4) > Psz = Po lt = P2V2/(P1V4)1 : (P2/ Py ~ 1) = Po/5= 20,3kKPa. (3) !poteza ca in 1 incepe condensarea azotului conduce la p,o = 5p,> > Po, Contrar celor stabilite mai sus. in punctul 7 pentru oxigen, respectiv in punctul 2 pentru azot, ecuatia de stare ne da: PsaVq = (M2/pH2)RT, respectiv poV2 = (m4 /p4)RT. (4) Impartind membru la membru aceste ecuatii, obtinem : Ps2V4/(PoVa) = M2 Hy / (M4 He) > My = M4 [Ps2V4 / (PyV2) ]- 2/4 = (16/35) m,=46g. (5) 6.1.31. Un piston, care se poate misca etans fara frecari, se afla in echilibru $i imparte un cilindru orizontal in doua ju- mat&ti de volum V = 1,00 L fiecare. intr-o parte se afla aer us- cat, iar in cealalta vapori de apa $i m= 4,0 g apa. incalzind lent sistemul, pistonul ajunge intr-o noua pozitie de echilibru, deplasandu-se cu V /2. Aflatimasa m, a vaporilor inainte de 241incalzire, masa aerului, temperatura initiala $i cea finala, pre- siunea initiala $i cea finala. Pentru presiunea vaporilor satu- ranti ai apei in funcfie de temperatura se poate folosi Tabelul de Ja Anexe sau tabelul urmator : [i312] 780_] [Ps KPa | Rezolvare. Pentru jumatatea cu aer uscat, respectiv pentru vaporii din cealalta jumatate, avem ecuatiile : PV/T, = po (V/2)/T2, pyV=(m,/p)RT; , (1) unde p, este presiunea de o parte si de alta a pistonului gi in ace- lasi timp este presiunea vaporilor saturanti la temperatura t, : Py = Pg(ty) - Prin incalzirea sistemului pistonul se va deplasa pana cand se evapora toata apa gi presiunea devine p. = p,(t2), egala de o parte gi de alta a pistonului. De aici incolo, chiar daca continuam incal- zirea, pistonul va sta pe loc in echilibru. In momentul evapordrii complete a apei : 2° 3V/2=[(m, + m)/p] RTp. (2) Tinand seama de (1) partea stanga a ecuatiei (2) se prelucreaza: 3pq V/2 = 3(T2/Ty)p4V = 3(m,/p)RT2 = [(m, + m) /pIRT2 m,=m/2=2,0g. (3) Acum reprezentam grafic tabelul dat p, = f(t). Pe de alta parte, din (1) avem Py =(m,/p)RT,/V, (4) deci construim graficul corespunzator p = (m,/p)(R/V): T sau nu- meric : Pipa) = 0,92 T gi il intersectam cu p, = f(f), de unde gasim punctul de intersectie: t, = 140°C, p, =375 kPa. (5) Mai departe, din (2)avem : P= [im, + m)/p][R/(3V/2)]* Tp, (6) deci construim graficul corespunzator p=[(m,+m)/p][R/(3V/ 2)] -T sau numeric Pixpay = 1,85 T si il intersectam cu p, = f(t), de unde gasim punctul de intersectie: t2= 170°C, p2=813kPa. (7) Masa de aer se obtine acum din ecuatia de stare : Maer = Haer PxV/(RT4) = 3,179 « (8) 2420 40 80 120 ty 160 tg * 6.1.32. Cunoscand temperatura de fierbere a apei pe un munte, evaluati indltimea muntelui si precizia acestei evaluari. Rezolvare. Cunoscand temperatura de fierbere a apei, gasim din Tabele presiunea atmosfericé corespunzatoare, iar din formula barometrica rezulta inaltimea muntelui. La o precizie At, = 0,1°C rezulta 0 precizie Ap ~ 300 Pa, conform Tabelului. Deoarece aceste variatii sunt mici le putem calcula ca diferentiale. Diferentiem logaritmic formula barometrica (adica intai logarit- mam apoi diferentiem) : P= poet"), dp /p=-[ug/(RT)] dh, (7) de unde trecand la variatii mici in locul diferentialelor : Ah = = [RT/( ygp)] Ap. (2) Cu valori obignuite ale marimilor, rezulta precizia de determi- nare Ah~ 30m. 2436.2. Higrometrie 6.2.1. a) Ardtafi cd pentru temperaturi obisnuite de camera (0 ... 35°C) densitatea vaporilor de apa exprimata in g/m? este numeric egala, aproximativ, cu presiunea vaporilor de apa exprimata in mm Hg (torr) . b) Aratafi ca raportul densitatilor vaporilor saturanti este egal cu raportul presiunilor vaporilor saturanti inmultit cu raportul invers al temperaturilor absolute. Rezolvare.a) p=pp/(RT) > Prgim3] = = 18 (g/mol) - Pptore * 133,322 (Pastor) : {8,31 [J/(mol - K)] - Tip = = (288,6/T)- Prion - (1) Exemple numerice: lat=0°C + Proms = 1,057 Por » lat=15,5°C > Prams} = Pltore]» lat=36°C > pp) = 0,937 Phtory b) ps=HPs/(RT) > Pg4/ Psa = (Pg4/ Psa)" (T2/T1)- (2) 6.2.2. La ce temperatura a aerului din camera umiditatea relativa este U = 50 %, daca punctul de roud (izocor ) este t,= = 8,0°C ? Dar daca punctul de roud s-a obtinut prin racire izo- bara ? Rezolvare. a) Prin racire izocora densitatea vaporilor nu se schimba (p, = m,/V) pand la obtinerea punctului de roua cand vaporii devin saturanti si incepe condensarea. In acest moment : Py =p,(t,) (seiadin Tabele), — (1) dar U=p,/ps > p(t) = py/U= p(t) /U = 16,4 gim3, (2) ceea ce corespunde temperaturii t= 19°C (dupa Tabele). b) Prin racire izobara presiunea vaporilor (p,) nu se schimba, dar la o anumita temperatura ei devin saturanti si incepe conden- sarea. In acest moment : py = P(t.) = 1,07 kPa (dupa Tabele), (3) 244dar U=p,/p, — p,(t) =p, /U= pg(t,)/U = 2,14 kPa, (4) ceea ce corespunde temperaturii t = 18,5°C (dupa Tabele) (deose- birea dintre temperatura punctului de roua, obtinuta prin racire izocora sau prin racire izobara, este mica). 6.2.3. intr-o camera de volum V = 50 m3 temperatura aeru- lui este t = 20°C $i punctul de roua izobar t, = 12°C. a) Aflati umiditatea absolutd $i cea relativa, precum $i masa vaporilor din camera. b) Dar daca punctul de roud t, = 12°C este obtinut prin racire izocora a unei probe de aer ? Rezolvare. Analog problemei precedente : a) py =p,(t,) = 1,40 kPa, (1) U= p,/ Pelt) = Ps(t,) + Pslt) = 60 % , (2) Pg(t,) = 10,7 gm, (3) Py = MPy/(RT) = [Pg (t) “(RT (7,77) = = pg(t,) (T/T) = 10,4 g/m (4) (ceea ce se putea scrie direct), m, =p, V=0,52kg. (5) b) py = Pell,) = 10,7 gms, U= py/Ps = Pslty) : Ps (t) = 62 %, (6) my, = py V= 0,535 kg. (7) 6.2.4. intr-un vas inchis se afla aer umed Ia temperatura t, = 27°C, avand umiditatea relativa U, = 60%, (pg(ty) = 3,56 kPa). Cat devine umiditatea relativa daca incalzim vasul cu aerul pané la t, = 100°C ? Rezolvare. U, = py, /p,, , dar prin incalzire izocora : Py2/ Pyr= T2/Ty » Up = Pyo/ Psa = (Py4 /Ps2)* (T2/ 74) = =U, (P54 /Pgo) *(T2/T}) = 2.6%, (1) unde Pgo = Po - presiunea normala deoarece f, = 100°C . 6.2.5. La temperatura t, = 17°C umiditatea relativa este U, = 60 %. Aflati umiditatea relativd la temperatura t, = 24 °C, daca : a) umiditatea absoluté nu se schimba, b) presiunea vaporilor nu se schimba . Rezolvare. a) py = U;p,(t,) = 8,7 g/m, (1) Up = py t Pslta) = Us * Pal ty) : palte) = 40 % . (2) 245b) py =U; pg(t;) = 1,16 kPa , (3) Up = Py ? Pglta) = Uy Pg(ty) * Pe (to) = 39 % - (4) Umiditatea relativa scade prin cresterea temperaturii (incalzire). Dimpotriva, prin scaderea temperaturii (racire) umiditatea relativa creste si se ajunge la U = 100 % cand vaporii devin saturanti si incepe condensarea lor. 6.2.6. intr-un salon de volum V = 600 m3, fa temperatura t, = 20°C, umiditatea este U = 60 %. Ce masa de apa trebuie evaporata pentru a pastra aceeasi umiditate relativa la t, = 30°C ? Rezolvare. U = p,/p, , atunci din ecuatia de stare obtinem : My = MPyyV/(RT;) = wUpsyV/(RT4) , Myo = wUPgg V/(RTo), (1) AM = My = M,4= (BV/R)U (Psa/Tp = Psi/T3)=4,6 kg, (2) unde p,1,2 Se iau din Tabele. 6.2.7. intr-o incinté (vidata) de volum V = 3,0 m se intro- duc la aceeasi temperatura un volum V, = 2,0 m3 aer cu umi- ditatea U, = 30 % $i un volum Vp = V - V, = 1,0 m3 aer cu umi- ditatea Uz = 20 %. Care va fi umiditatea in incinta? Rezolvare. U = p/p, = (1/P5)[Py ¥i/V + Pyo Vo/ VI), (1) unde in paranteze sunt presiunile partiale din amestec ale vaporilor proveniti de la cele doua volume (prin destindere izoterma de la Vi glaV). U=(1/p.)[U pV, /V + Uz pyVo/ VI = = (U,V; + UpVo) : V= 27%. (2) 6.2.8. Aflati raportul dintre densitatea aerului uscat $i den- sitatea aerului umed cu umiditatea U = 50 %, la presiunea p = = 100 kPa gi temperatura t = 20°C . Rezolvare. Masa aerului uscat, respectiv umed, se obtine din ecuatia de stare : m= p,pV/(RT), respectiv m' = wap,V/(RT) + wypyV/ (RT) (1) unde P= Pat Py = Pat Ups, (2) m'=pa(p - Up,)V/(RT) + wyUp,V/ (RT) , (3) p/p'=m/m'= yap : [La(p - Up,)+ pyUpg] = 1,004 . (4) 6.2.9. intr-un cilindru se afla aer cu umiditatea relativa U,= 60 % Ja temperatura t, = 10°C. Cat devine umiditatea rela- tiva daca marim temperatura pana la ty = 100°C $i micsorém volumul de k = 4,0 ori ? 246Rezolvare. py, = Usps. PyyV/Ty = Pyo(V/K)/ To, (1) Pyo = Pyy kTo/ Ty = 380 Pa< poo = Dy, (2) deci vaporii, in adevar, nu devin saturanti , Up = Py2/ Ps = (Py /Ps2) KT2/ Ty = U4(P54/ Psa) kT2/ Ty = 3,7 %; (3) unde Pago = Py - presiunea normala (tz = 100°C) . 6.2.10. Pentru a afla umiditatea aerului la t, = 18°C s-a luat un volum de aer intr-un cilindru cu piston, s-a incdalzit izocor pana la t, = 30°C $i apoi s-a comprimat izoterm. S-a observat cd condensarea a inceput cand presiunea a crescut izoterm de n= 10 ori. Affati umiditatea relativa a aerului inifial . Rezolvare. Prin incalzire izocora py, nu se schimba, iar prin comprimare izoterma : pyo = Pso = 9 Py» deci U= py / Pet = Peg! (1 Pgs }= 19,7 % 6.2.11. Intr-un vas inchis se afla aer umed la temperatura t, = 100°C $i umiditatea U, = 3,5 % . Cat devine umiditatea daca temperatura scade la t, = 29 °C ? Rezolvare. Ecuatia de stare se scrie : (M/w)RT, = Py V= UyPgy V | Pyo V=(M/p)RT2 = Uypg4 VT2/Ty, (1) Up = Pyo/ Po = (UyPs1/Ps2)* T2/ T= 72%, (2) unde p,1 = Py - presiunea normala (t, = 100°C). Prin racire umidi- tatea relativa creste (scad p, , ps). 6.2.12. Un vas inchis contine aer de umiditate U, = 76 % la temperatura t, = 25°C. Care va fi umiditatea relativa a aerului daca il incalzim pana Ia t, = 100°C gi ii micgoram volumul de n = 10 ori ? Rezolvare. My, = Pyy V= Uy Pg V, (1) Ug = M,/ Mgp = Uy gy Vi (Pg2 V/N) = Uy gy 9 * Psp = 23 % , (2) unde ps1. seiau din Tabele . 6.2.13. intr-un vas inchis umiditatea relativa este U = 30 %. Introducand m = 0,10 g apa, vaporii din vas devin saturanfi cu densitatea p, = 17,3 g/m®. Aflati volumul vasului . Rezolvare. Ecuatia de stare in cele doua cazuri : PyV = UpsV = (my /p)RT ; 247psV = [(m, +m) /u] RT, ps = ups / (RT). (1) Din primele doua ecuatii prin scadere obtinem : (1 - U)p.V =(m/p)RT= m (p,/ ps) > V= m/[p,(1 - U)) = 8,3 L.(2) 6.2.14. Aflati umiditatea aerului la temperatura t = 22°C $i Presiunea normala p,, $tiind ca prin comprimarea izoterma a unei probe din acest aer pand la presiunea p = 6,0 atm s-a ob- tinut aer cu punctul de roua (izocor) t, = 10,0°C . Rezolvare. p,(t,p) = pe(t), dar py(tp)=py(tPo)P/Po+ (1) U= pilt.Po) : Ps(t) = PyllP) (Po/P) Pelt) = = [ps (th) /Ps(0)] (Po/P) = 8,1 % . (2) 6.2.15. Aerul la temperatura t, = 20°C are umiditatea rela- tiva U = 70 %. Ce masa de vapori se condenseaza dintr-un vo- lum V = 10 m3 aer, dacd temperatura coboara la ty = 10°C ? Rezolvare. Am =m, - Mg = ppyyV/(RT4) - UPsoV/(RTo) = = (pV/R) (Ups, / Ty - Pgo/ Tp) = 279. 6.2.16. Noaptea, la temperatura t, = 7,0°C $i umiditatea re- lativa U, = 80 % , presiunea aerului este normala. Cat devine presiunea atmosferica ziua , daca temperatura creste la t,= = 12°C, iar umiditatea scade la U, = 60 %, in ipoteza ca rama- ne neschimbata: a) densitatea partiald a aerului, b) presiunea partiala a aerului ? Rezolvare. a) Daca densitatea partiala a aerului nu se schim- ba, inseamna ca masa partiala a aerului din orice volum dat nu se schimba, dar atunci presiunea partiala a aerului H, - py, se schimba izocor gi presiunea atmosferica finala va fi: Ha = Pyg + (Hy = yy) * T2/ Ty = = Up Dep + (Hy - Uy Pg1)* T/T; = 103,0 kPa . (1) b) In acest caz presiunea partialé a aerului Hy, - py, nuse scimba gi presiunea atmosferica finala va fi : Hy = yg + (Hy = Py) = Up Peo + (Hy = Uy Psy) = 101,36 KPa. (2) 6.2.17. Aerul umed dintr-un cilindru cu piston are tempe- ratura t, = 27°C, presiunea p, = 101,15 kPa $i umiditatea U, = = 70 %. Aflati umiditatea $i presiunea aerului daca il incadlzim pana fa t, = 37°C $i ii micgoram volumul de n = 3,0 ori. Rezolvare. Py = Usps = 2,493 kPa, (1) 248Pyo = Pyy [Vi (V/n)] Tp/ Ty = 7,7 kPa > pgp =6,27kPa, (2) deci vaporii devin saturanti (o parte se condenseaza) si Uz =100 %. Presiunea aerului umed in starea finala se compune din presi- unea aerului uscat si presiunea vaporilor saturanti : Po = (Py = Py LV: (V/n)(T2/ T;) + Pgo = 3,08 atm . (3) Se condenseaza masa de vapori m, = py,V- Psp V/n. 6.2.18. Rezervorul unui termometru cu gaz la volum con- stant este umplut cu aer. La 0°C presiunea aerului din rezervor este normala (p,). La temperatura masurata presiunea a deve- nit p = 108,657 kPa. Aflati temperatura masurata daca aerul din rezervorul termometrului : a) era uscat, b) era de fapt umed, avand umiditatea U = 60 % la temperatura t ' = 20°C . Rezolvare. a) Transformarea izocora a aerului uscat, consi- derat gaz ideal : T= T, - p/p, = 293 K = 20°C . (1) b) Densitatea vaporilor de apa : py = Up," = 10,38 g/m3 > p,,. (0°C) = 4,84 g/m, (2) deci la 0°C o parte din vapori sunt condensati. Atunci presiunea aerului umed p la temperatura masurata T se compune din presiu- nea partiala a aerului uscat plus presiunea partiala a vaporilor de apa : P= (Py -Ps0) T/Ty + py T/T *= = (Po ~ Pso) T/T. + Upy T/T", (3) de unde T=! [(2o~ Pso) / To + Upy'/ TT ] = 291 K= 18°C. (4) 6.2.19. Cu cat devine mai greu un balon de volum V=10 m? daca umiditatea aerului atmosferic exterior creste cu AU=18% la temperatura t = 14°C $i aceeasi presiune atmosferica (totala) ? Rezolvare. AG = A(mg - Fa) = - AFa = - AMye719 - (1) Din ecuatia de stare avem : Maezi, = ( HaerPaer * HyPy) V/(RT) = =[V/(RT)][ Haer(P > Py) + HyPyl = [V/(RT)] [ baer? - (Maer ~ Hv)Pvl = =[V/(RT)] [ Hae? * (Hy ~ Haer)UPs] + (2) Amgezi, = [V/(RT)] ( Hy * Baer) AUP = (VPs/ by) (Hy*HaerAU, — (3) AG = - Amgen 9 = AU pg V9 (Haer/My-1)=0,13N. (4) Observam ca aerul umed este mai usor decat cel uscat , de aceea greutatea aerului dezlocuit, ca si forta arhimedica, a scazut si deci greutatea aparenta a crescut . 2496.2.20. Intr-un cilindru vertical, cu piston de diametru D = = 5,0 cm, se afla la fund o mica scobitura cilindrica (verticala) de diametru d = 2,0 mm in care s-a strans o pelicula find de apa. La temperatura constanta t = 20°C pistonul este coborit incet pe o distanta H = 10 cm, iar in scobitura se strange puti- na apa, astfel incat nivelul apei creste cu h =1,0 mm. Aflati pre- siunea vaporilor saturanti ai apei la temperatura de mai sus. Rezolvare. Masa vaporilor condensati din volumul V = = (nD2/4)H este My = Pape (7d 2/4)h, (1) atunci din ecuatia de stare obtinem: p, =(m,/p) RT/V= = (1/1) Pape (nd 2/4)h = RT : ((nD2/4)H] = = (Pape /u)(d/ D)? (h/ H) RT = 2,16 kPa . (2) 6.2.21. intr-un cilindru cu piston se gadseste aer si vapori saturanti ai apei. Deplasand pistonul, volumul este marit de n, = 4,0 ori $i in acelasi timp se introduc vapori, astfel incét masa vaporilor creste de nz = 2,0 ori. Totul se petrece la tem- peratura constanta. Aflati umiditatea relativa in starea finala. Rezolvare. Marind izoterm volumul, vaporii devin imediat nesaturanti (fiindca presiunea scade, nefiind prezenta apa care sa se evapore) si presiunea lor finala va fi (dupa Boyle-Mariotte) p,' = = p,/n, . Dar introducand vapori suplimentar, astfel incat masa vaporilor devine de n, . Aflati umiditatea relativa in cele 3 puncte. Fig.6.2.24Rezolvare. Graficul are doua portiuni distincte, de aceea por- tiunea 1 - 2 corespunde comprimarii izoterme Boyle-Mariotte a aerului si vaporilor nesaturanti, care devin saturanti in punctul 2, dupa care, de la 2 la 3, avem comprimarea izoterma a aerului gi condensarea vaporilor saturanti. Aceasta inseamna ca umiditatea Uz = 100%, Uz3= 100%. U; = Pyi/Ps + dar ps = Pyo + (1) iar Pyy,2 Sunt legati prin transformarea Boyle-Mariotte : Py /Py2 = Vo/ V1 = Py / Po» (2) deci Uy = Py /Ps = Pyt /Pyo = P1/ Pe - (3) 6.2.25. Daca comprimam izoterm un volum de aer umed de 4 ori, presiunea sa creste de 3 ori, iar daca il comprimam de 8 ori, presiunea sa creste de 5 ori. Aflati umiditatea relativa a aerului. Rezolvare. Deoarece presiunea n-a crescut de 4 ori (respectiv de 8 ori), cum o cere izoterma gazului ideal, inseamna ca se pro- duce condensarea. Presiunea partial p, a aerului verifica legea Boyle- Mariotte, astfel incat, daca in starea initiala p = pg + py = = pz + Up,, atunci in starea finalé o sa avem : 3p = 3(p, + Up.) = 4p + Ps» (1) 5p = 5(p, + Up.) = 8p, + Ps - (2) Transcriem aceste ecuatii astfel : Pa=(3U = 1)p,, 3p, =(5U = 1)p,. (3) Prin impartirea acestor ecuatii membru la membru rezulta : 3=(5U -1)/(3U -1) + U=0,50=50%. (4) * k OF 252