12 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Directia General Urbanism si Amenajarea Teritoriului Directia Urbanism — Serviciul Urbanism ROMANIA (Ca urmare a ccrcrii adresate de PRIMARIA SECTORULUI 3, BUCURESTI in calitate de initiator, cu sediul {in Bucuresti, Calea Dudesti nr. 191, sector 3, tel. 021/318.03.23, inregistrata cu nr. 1653983/22.08.2018 si completata cu nr. 1681910/19.11.2018, in conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, eu modificdrile si completirile ulterioare si aviz MDRAP nr.2/22.11.2018 se emite urmatorul: —aee AVIZ ARHITECT SEF?" 1NR.74/22.11.2018 PENTRU PUZ- SECTOR 3, BUCU Prezentul aviz inlocuieste Avizul cu nr. 51/27.08.2018 conform aviz MDRAP nr.18/2018/22.11.2018 INITIATOR: PRIMARIA SECTORULUI 3 BUCURESTI, PROIECTANT: — UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM “ION MINCU* BUCURESTI - CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING SPECIALIST CU DREPT DE SEMNATURA RUR: Prof. Dr. Ath. FLORIN MACHEDON AMPLASARE, DELIMITARE, SUPRAFATA ZONA STUDIATA IN PUZ: Zona studiata prin PUZ este reprezentata de Sectorul 3 al Municipiului Bucuresti, in intravilanul Municipiului Bucuresti, in suprafaja de aproximativ 3.400,00Ha (conform adresei OCPI nr.30258/10.11.2015 suprafata este de 3404,29Ha), PREVEDERI PUG/PUZ APROBATE ANTERIOR: Conform Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 269/2000 (completata cu H.C.GMLB, nr. 324/17.11.2010, HCOMB. nr, 241/20.12.2011; H.C.G.M.B. nr. 232/19.12.2012, H.CGMB. nr. 224/15.122015 $i LCGMB. nn. 341/14.06.2018, teritoriul administrativ al Sectorului 3 este reglementat de urmatoarele Unitifi Teritoriale de Referintl (U-T.R.): ‘C- ZONA CENTRALA CP - SUBZONA CENTRALA SITUATA IN LIMITELE ZONEI DE PROTECTIE A VALORILOR ISTORICE $1 ARHITECTURAL-URBANISTICE. CPI - subzona centrald protejata structurata - fn care regulamentul urmareste si mentina sis fntBreasc statutul de zona reprezentativa dar si si contribuie la punerea in valoare a fondului construit existent; se aplicd revederile Regulamentului Local de Urbanism aferent "PUZ - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE* CP4 - subzona nuclevlui central comercial si de afaceri — pus in evidentd datorita importanfei {raditionale si potenjiale pentru functiuni de prim rang, reprezentative pentru Capitala (fronturile aferente B-dului LC. Bratianu) CA - SUBZONA CENTRALA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE CAL - subzona centrald constiuita CA - subzona central destructuratd sau in curs de constituire CB - SUBZONA SITUATA IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE DE IMPORTANTA SUPRAMUNICIPALA $1 MUNICIPALA CBI - subzona serviciilor publice dispersate in afara zonelor protejate CBla- subzona unitajilor de invayamant CB3 - subzona polilor urbani prineipali M-ZONA MIXTA CONTINAND INSTITUTI, SERVICH $I ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE $I PERSONALE, COMERT, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITATI PRODUCTIVE MICI-NEPOLUANTE $I LOCUINTE MI - SUBZONA MIXTA SITUATA_IN-EIMITELE ZONEI DE PROTECTIE A VALORILOR ISTORICE $I ARHITECTURAL-URBANISTICE aN Rega Eaten 47, cod po 50019, er 5, Bust Ronde . “et0213055500 \ pune ome j / i fimexa or. | Co H.C.C.H.B, &9/3i,0/. 2015 a3- PUZ- SECTOR 3, BUCURESTI M2.- SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, cu cladiri avand regim de construire continuu sau discontinuu si insltimi maxime de P+14 niveluri eu accente’inalte M3 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, cu eladiri avdnd regim de construire continu sau discontinuu si nalfimi maxime de P+ niveluri L.- ZONA DE LOCUIT Li - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE $I COLECTIVE MICI CU MAXIM P#2 NIVELURI Lia -locuinge individuale si colective miei, cu maxim P+2 niveluri, situate in afara zonei proteate, pe parcelar traitionale/spontane LIb - locuinfe individual si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in interior zonei protejate 12 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE $I COLECTIVE MICI CU MAXIM P12 NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI ANTERIOARE 2a - locuinfe individual si colective miei realizate pe baza unorlotizari urbane anterioare cu P - P42 nivelur situate in afara zane protejate * 1L2b - locuinge individuale $i colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare eu P - P+2 nivelur situate in zone protejate ** L3 - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE L3a - subzona locuinjelor colective medii cu P43 - P¥4 niveluri formind ansambluri preponderent rezidentiale situate in afura zonei protejate ‘LA - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE iNALTE CU P+5 - P+10 NIVELURI, SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE Lia subzona locuintelor coleetive inate cu P+5 - P+10 niveluri formand ansambluripreponderent rezidential, situate in afara zonei protejate V-ZONA SPATHLOR VERZI VI - SUBZONA SPATILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT Via = subzona spafillor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, gridini, scuaruri, plantait de aliniamentartere secundare, plantati promenade pietonale, amenajari locale ambientale ‘V3. SUBZONA SPATIILOR VERZI PENTRU AGREMENT. YV3a -baze de agreement, parcuri de distracti, poli de agreement sepent Vb - complexe # baze sportive | conroR cto! A-ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE NEPOLUANTE ‘Al - SUBZONA PARCURILOR DE ACTIVITATL = ‘T- ZONA TRANSPORTURILOR i 12 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE 2 G- ZONA DE GOSPODARTE COMUNALA cv? G2 - SUBZONA CIMITIRELOR G2a- subzona cimitirelor din afar zonei proteate ‘S-ZONA CU DESTINATIE SPECIALA SI SUBZONA CU DESTINATIE SPECIALA CU CARACTER URBAN format din uniti militae, tunitti apartinind serviciilor speciale, penitenciare, unitii de protect eivilé gi de paz& contra incendiilor, unit de pol R- ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE, R - zona confine construct si instalajii aferente inftastructurii tehnice majore, la nivel teritoral, nafional si regional, inclusiv sediile unor regi cu arii de competent supre-municipala. PREVEDERIP.UZ. ~ R. N. CP = SUBZONA CENTRALA SITUATA IN LIMITELE Z: A VALORILOR ISTORICE $I ARHITECTURAL URBANISTICE U:T.R. CPI — SUBZONA CENTRALA SUPRAPUSA PE: Ic = POT max - 70%, - CUT max - 3,0 mp. ADC/mp. terea — U-TR. CP4 - SUBZONA NUCLEULUI CENTRAL COMERCIAL $I DE AFACERI = POT max - 70%, = CUT max - 3,0 mp. ADC/mp. Teren |. PROPUSE: is Rega Elsbets 47, cos pot O80, er 5, Bet ii “et024 9054500 rt 4016 Mester pmoCONFORM CU ORIGINALUL - PUZ - SECTOR 3, BUCURESTI - — rs) 8 Pentru enclave de lotizari existente mentinute - POT max = 45%, CUT max > A= ZONA DE ACTIVITAT! PRODUCTIVE, ‘ULER. Al- PARCURIDE ACTIVITATI =POT max = 40%, - CUT max =2 mp. ADC/mp. teren Y.-ZONA SPATILOR VERZI. UcL.R. Via- SPATH VERZI PUBLICE CU NELIMITAT =POT max cu constructii,platforme, circulafit carosabile gi pietonale ~ 15%, CUT max = 0,2 mi teren UR, Vib - AMENAJARI SPORTIVE PUBLICE = POT max cu constructii platforme, circulafii carosabile si pietonale = 15%, CUT max= 0,2 mp. ADCimp, teren U:L.R. V3a—- BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE DISTRACTII, POLI DE AGREMENT =POT max cu construcfii, ciculati, patforme = 30% , CUT max = 0,35 mp. ADC/mp. Teren UDR. V3b — COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE = POT max cu construcfi, circulafi, platforme = 30% , - CUT max = 0,35 mp. ADC/mp. teren UTR. V4 SPATI VERZI PENTRU PROTECTIA CURSURILOR DE APA =POT max eu coastructi, platforme, cireulajii carosabile si pietonale = 15% ,- CUT max = teren ULLR. V5 - CULOARE DE PROTECTIE FATA DE INFRASTRUCTURA TEHNICA = POT - fird obiect, - CUT - conform normelor specific in vigoare si P.U.Z. avizat conform leg 1.- ZONA TRANSPORTURILOR. R. T2- SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE Incinte principale ale transporturilor pe cale ferata - POT, CUT = conform studiilor de specialitate Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri Pentru clidiri P, P+ 1E, P+2B- POT max = 70%, Pentru cladiri P CUT maxim = 1,0 mp. ADC/mp. Teren. Pentru clidiri P+ IE -CUT maxim= 1,6 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri P+2E -CUT maxim= 2,0 mp ADC/mp Pentru cladiri > P+2E - POT max= 50%, CUT maxim= 2,4 mp. ADC/mp. teren Incinte tehnice in zone industriale - POT max = 80%, CUT max = 12 me./mp. teren Birouri - POT maxim= 70%, Pentru cladiri P -CUT maxim = 1,0 mp. ADC/mp. Teren, Pentru cladiri P+ 1E - CUT maxim= 1,6 mp. ADC/mp. Teren, Pentru cladiri P+2E -CUT maxim= 2,0 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri P+3/4 -CUT maxim = 2,2 mp. ADC/mp. Teren, Pentru clidiri > P+4 -CUT maxim= 2,4 mp. ADCimp. teren G- ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA. U:L.R. G2- SUBZONA CIMITIRELOR Dimensiunea unui Joc de veei va f de 2.5m x 1.2m cu intervale de 0.3m pentra fngrijiee si acces pictonal = CUT maxim= 0,15 mp. ADC/mp. teren ‘S=ZONA CU DESTINATIE SPECIALA. UTR. SI - DESTINATIE SPECIALA CU CARACTER URBAN FORMATA DIN UNITATI_MILITARE, UNITATI_APARTINAND SERVICIILOR SPECIALE, PENITENCIARE, UNITATIDE PROTECTIE CIVILK SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR, UNITATI DE POLITIE “POT max conform normelor specifice ~ recomandabil S0%, CUT max conform normelor specifice - recomandabil 1,8 mp. ADC/ mp. teren R- ZONA KCHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE. LR 7 NTINE CONSTRUCTII SI INSTALATH_AFERENTE INFRASTRUCTURI ‘TEHNICE MAJORE, LA NIVEL TERITORIAL, NATIONAL SI REGIONAL, INCLUSIV SEDIILE UNOR REGII CU ARII DE COMPETENTA SUPRAMUNICIPALA Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cl&diri de birouri : Pentru clidiri P+1/2 POT maxim= 70% Pentru cladiri P -CUT maxim= 1,0 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri P+1 -CUT maxim= 1,6 mp. ADCimp. Teren. Pentru cladiri P+2 -CUT maxim= 2,0 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri > P+2 POT maxim= 50%, CUT mani Incinte tehnice in zone industriale -POT maxim 60! 2 mp. ADC/mp. wa& - PUZ- SECTOR 3, BUCURESTI - CA- ZONA CENTRALA SITUATAIN AFARA LIMITELOR ZONEL PROTEJATE, U-DR. CA1- SUBZONA CENTRALA CU FUNCTIUNEA DE CENTRU DE AFACERICU CLADIRI DE_INALTIME_NEDIE, INALTA SI_CU_ACCENTE PESTE 45 METRIL IN REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU “POT max - 75%, - CUT - nu se limiteaz, recomandabil sa nu depiseasca 4,5 mp. ADC/mp. teren U:LR. CA2 - SUBZONA CENTRALA CU FUNCTIUNI COMPLEXE, CU CLADIRI DE iNALTIME MEDIE INALTA SI CU ACCENTE PESTE 45 METRII CU REGIM DECONTRUIRE CONTINUU ‘SAU DISCONTINUU Pentru cladiri > P+5, POT maxim = 70%, CUT maxim = 3,5 mp. ADC/mp. teren Pentru cladiri < P+6, POT maxim = 60%, CUT maxim = 3,0 mp. ADC/mp. teren_ CB. ZONE SITUATE IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE DE IMPO} |PRAMUNICIPALA SI MUNI A UALR. CBI- SURZONA SERVICIILOR_PUBLICE SITUATE IN AFARA ZONELOR PROTESATE ~Pentra funcfiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50%, Pentru clé > P+5, CUT max = 2,4 mp. ADC/mp. teren Pentru cladiri P+3/4, CUT max = 2,2 mp. ADC/mp. Teren U.LR. CBia- SUBZONA UNITATI DE INVATAMANT ~Penira funcfiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu reeomandarea de a se ‘opta pentru POT maxim = 50%, Pentru cladiri > P+5, CUT max = 2,4 mp. ADC/mp. teren_ Pentru cladiri P+3/4, CUT max = 2,2 mp. ADC/mp. Teren nal genegnl UL Leas UTR, CRI SURZONA POLTLOR URBANIPRINCIPALL |" Me omen, P+4- CUT maxim = 2.4 mp.ADC/mp.teren CIRCULATH SI ACCESE: Parcarea, gararea autovehiculelor si profilele transversale ale circulatilor ropuse vor respecta .Normele privind asigurarea numérului minim de locuri de parcare pentru noile construcfii si amenajéri autorizate pe teritoriul Municipiului Bucuresti si a prospectelor necesare unei corecte funetionari a arterelor de circulatie” aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 66/2006. TEHNICO-E + Este obligatoric racordarea constructiilor 1a rejelele publice de alimentare eu apa, canalizare, energie electric. Se avizeazé favorabil Planul Urbanistic Zonal —5 R_3, BUCURESTI cu respectarea conditilor din acordurile/avizele specifice ale organismelor centrale si/sau teritoriale pentru etapele de avizare/aprobare a P.UZ. Prezentul aviz este valabil numai impreund cu Planga de Reglementari urbanistice - Zonificare functional 1r.2.1 anexata si vizaté spre neschimbare si Regulamentul Local de Urbanism. Legea nr. 350/201 privind amen: teritoriului si urbanismul, cu_modificirile si completirile ulterioare, Documentatia tehnica pentru autorizarea executiriiIucrarilor de construire (D.T.A.C,) se poate intocmi numai P+5, POT maxim= 70%, CUT maxim = 3,5 mp. ADC/mp. teren Pentru cladiri < P+6, POT maxim = 60%, CUT maxim = 3,0 mp. ADC/mp. teren B- ZONE SITUATE iN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZA FUNCTIUNI COMPLEXE DE IMPORTANTA SUPRAMUNICIPALA SI MUNICIPALA. UTR. CBI - cl UBLICE SITUATE IN AFARA ZONELOR PROTEJATE ~ Pentru funciunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se ‘opta pentra POT maxim = 50%, Pentru cladiri> P+5, CUT max = 2,4 mp. ADC/mp. teren Pentru cladiri P+3/4, CUT max = 2,2 mp. ADC/mp. Teren ULR. CB) NA UNITATIDE INVATAMANT. ~ Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema peneficiarahut cu recOTHamTGaTE} de a se ‘opta pentru POT maxim = 50%, Pentru cladiri > P+, CUT max = 2,4 mp. ADC/mp. teren Pentru cladiri P+3/4, CUT max = 2,2 mp. ADC/mp. Teren UTR. CB3- NA POLILOR URBANI PRINCIPALI = POT max =70%, CUT max = 4,5 mp. ADC/mp. teren M-=ZONA MIXTA U.LR. M1 - SUBZON, ATA iN ZONA PROTES, = POT, CUT - conform caracterului zonei protejate UTR. M2- |A MIXTA CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU SLINALTIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE INALTE = POT max = 70%, CUT max = 3,5mp.ADC/mp. teren U.ER. M3 - SUB: IXTA CU CLADIRI AVAND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU $1 INALTIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI = POT max = 60%, CUT max = 2,5 mp. ADC'mp. teren L- ZONA DE LOCUIT UDR. Lia — LOCUINTE INDIVIDUALE TI_COLECTIVE MICI CU MAXIM P#2 NIVELURI SITUATE IN AFARA PERIMETRULUI DE PROTECTIE Pentru cladiri P+1, POT max = 45% , CUT max=0,9 mp. ADC/mp. teren Pentru cladiri P+2, POT max = 45% , CUT max = 1,3 mp. ADC/mp. teren U.LR. 12a - LOCUINTE INDIVIDUATE_$I COLECTIVE MICI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZARI_URBANE ANTERIOARE CU P - P+2 NIVELURI SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE ~ POT max = 45%, - CUT max pentru inalfimi P+ 1 = 0,9 mp. ADC/ mp. teren = POT max = 45%, CUT max pentru indljimi P#+2 ~ 1,3 mp. ADC/ mp. teren U.LR. 2b - LOCUINTE INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZART ANTERIOARE CU P-P+2 NIVELURI SITUATEIN ZONE PROTEJATE = POT - se va respecta POT initial al lotiza - CUT - se va respecta CUT initia al lotizari = (A LOCUINTELOR COLECTIVE, MEDI CU P+3/4 URI FORMAND ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENTIALE SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE Pentru cladiri P+3/4, POT max = 30%, - CUT max= I mp. ADC/mp. teren Pentru enclave de lotizir existente mentinute,~ POT max = 45%, - CUT max = 1,3 mp. ADC/mp. teren U.DR. L4a - SUBZONA LOCUINTELOR COLECTIVE INALTE P+5-10 NIVELURI, F AN! PONDERENT. ENTIALE, SITUATE IN AFARA ZONEI PROTEJATE *POT max = 20% ,-CUT max= FA ip. ADC/mp. Teren | he ‘Regn Estes. 47, cod poy 0018, sa, Bue e024 305800 m0 4016 a)- PUZ- SECTOR 3, BUCURESTI - Pentru enclave de lotiziri existente menfinute - POT max = 45%, CUT max= 1,3 mp. T ‘A=ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE Seen Y U.T.R. Al - PARCURI DE ACTIVITATI =POT max = 40%, - CUT max = 2 mp. ADC/mp. teren V-ZONA SPATIILOR VERZI. U.T.R. Via - SPATH VERZI PUBLICE CU ACCES NELI teren UTR. Vib ~ AMENAJARI SPORTIVE PUBLICE = POT max cu construcfi, platforme, circulatii carosabile si pietonale ~ 15%, CUT max = teren UTR. V3a— BAZE DE AGREMENT, PARCURI DE DISTRACTI, POLI DE AGREMENT = POT max cu constructii, circulafii, platforme = 30%, CUT max=0,35 mp, ADC/mp. Teren U.TR. V3b— COMPLEXE SI BAZE SPORTIVE = POT max eu constructii,circulafi, platforme = 30% , - CUT max = 0,35 mp. ADC/mp. teren UALR. V4 - SPATH VERZI PENTRU PROTECTIA CURSURILOR DE APA = POT max cu constracti, platforme, circulatii carosabile si pietonale ~ 15% , - CUT max = teren UALR. V5 - CULOARE DE PROTECTIE FATA DE INFRASTRUCTURA TEHNICA = POT - fara obiect, - CUT - conform normelor specifice in vigoare si P.U.Z. avizat conform legi ‘'T- ZONA TRANSPORTURILOR. c UALR. T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE Incinte principale ale transporturilor pe cale ferata - POT,CUT = conform studilor de specialitate Incinte tchnice dispersate, cu sau fird clidiri de birourt P, P+ IE, P42E- POT max = 70%, Pentru cladiri P -CUT maxim = 1,0 mp. ADC/mp. Teren. iri P+ 1E -CUT maxim= 1,6 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri P#2E ~CUT maxim= 2,0 mp. 2 mp, ADC/mp, ,2 mp. ADC/mp. Pentru cladiri > P+2E - 0%, CUT maxim=2,4 mp. ADCimp. teren Incinte tehnice in zone industrial - POT max = 80%, CUT max = 12 me,/mp. teren Birouri - POT maxim= 70%, Pentru cladiri P -CUT maxim = 1,0 mp. ADC/mp. Teren. Pentru clédiri P+ 1E - CUT maxim= 1,6 mp. ADC/mp. Teren. Pentru clidiri P+2E -CUT maxim= 2,0 mp. ADC/mp. Teren, Pentru cladiri P+3/4 -CUT maxim = 2,2 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri > P+4 ~CUT maxim= 2,4 mp. ADC/mp. teren G- ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA, G2- SUBZONA CIMITIRELOR Dimensiunea unui loc de veei va fi de 2,5m x 1,2m cu intervale de 0.3m pentru ingrjire si acces pietonal. = CUT maxim= 0,15 mp. ADC/mp. teren $-ZONA CU DESTINATIE SPECIALA. LR. $1 - SUBZONA CU DESTINATIE SPECIALA CU CARACTER URBAN FORMATA DIN UNITATI MILITARE, UNITATI_APARTINAND SERVICIILOR SPECIALE, PENITENCIARE, . ) TI A PAZA DIILOR, UNITATI DE POLITIE * “POT max conform normelor specifice ~ recomandabil 50%, CUT max conform normelor specifice ~ recomandabil 1,8 mp. ADC/ mp. teren R-ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE. UALR. R - ZONA CONTINE CONSTRU LINSTALATI_AFERENTE_ INFRASTRUCTURIL MAJORE, LA NIVEL TERITORIAL, NATIONAL SI REGI v UNOR REGHI CU ARTI DE COMPETENTA SUPRAMUNICIPALA Incinte tehnice dispersate, cu sau fra elidiri de birouri Pentru clidiri P+1/2 POT maxim="70% Pentru clidiri P -CUT maxim= 1,0 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri P+] -CUT maxim= 1,6 mp. ADC/mp. Teren. Pentru cladiri P+2 -CUT maxim= 2,0 mp. ADC/mp. Teren, Pentru cladiri> P#2 POT maxim= 50%, CUT maxim= 2,4 mp. ADC/mp. teren Incinte tehnice in zone industriale -POT maxim= 80%, CUT naxim= 9 me. mp. teren ‘ ¥ <= BE fag sits 7c ey 13, scr ace emi ‘Tel 021305 5509 int. 4016 ‘ Nonewonbe- PUZ - SECTOR 3, BUCURESTI - ~ Birouri -POT maxim= 70%, Pentru cladiri P -CUT maxim = 1,0 mp.ADC/mp.teren, Pentru cladiri P+1 -CUT maxim 1,6 mp.ADC/mp.teren, Pentru cladiri P+2 - CUT maxim= 2,0 mp. ADC/mp.teren. Pentru cladiri P+3/4 -CUT maxim= 2,2 mp. ADC/mp.teren. Pentru cladiri > P+4 - CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp teren, CIRCULATII_SI_ACCESE: Parcarea, gararea autovehiculelor si profilele transversale ale circu propuse vor respecta ,Normele privind asigurarea numérului minim de locuri de parcare pentru noile ‘constructii si amenajéri autorizate pe teritoriul Municipiului Bucuresti si a prospectelor necesare unci corecte funcfionari a arterelor de circulajie” aprobate prin H.C.G.M.B. nr. 66/2006. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA: Este obligatorie racordarea construgfilor la refelele publice de alimentare cu apa, canalizare, energie electric. Sc avizeaz favorabil Planul _Urbanistic Zonal -SECTOR 3, BUCURESTI cu respectarea condifilor din ‘acordurile/avizele specifice ale organismelor centrale si/sau teritoriale pentru etapele de avizare/aprobare a PLUZ Prezentul aviz este valabil numai impreund cu Planga de Reglementari urbanistice - Zonificare funclionala nr.2.1 anexata si vizatd spre neschimbare si Regulamentul Local de Urbanism. Elaboratoral si beneficiarul P.U.Z. rispund it i_veriici i ‘cuprinse in P.U.7.-ul care face obiectul prezentului aviz, in conformitate cu art, 63 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 350/2001_privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificirile si completirile Pentru autorizarea executirii lucrdtilor de construire (D.T.A.C.) se poate intoemi numai dupa aprobarea P.U.Z. si cu obligativitatea respectarii intocmai a prevederilor acestuia. Prezentul aviz este valabil de la data emiterii sale pe toat’ durata de valabi urbanism nr. 617/1S08691 din 19.05.2017 emis de te a Certificatului de ‘ria Municipiului Bucuresti. Se Regrotmen 7 aot nc De oe me| EA Interdictie temporara de construire pana la clarificare litigiu din punct de vedere juridico-administrativ referitor la statutul de“spatiu verde" al terenului Zona aflata sub incidenta directivei SEVESO, cu interdictie de construire pe toata durata de functionare a obiectivului SEVESO - conform recomandirilor secretariatului de risc din cadrul ISU, GNM-CMB si APMB Zona cu mortalitate ridicata la dispersie toxic’ - conc. formaldehida> 815ppm(LC50) se atinge pe o distanga de 39m Zona cu leziuni ireversibile la dispersie toxica - conc. formaldehida> 10ppm(ERPG - 2) se atinge pe odistanta de 388m Zoné de atentie - este in interiorul unui cerc cu raza de 549m, eu eva MEE Circulatii carosabile existente mB Circulatii carosabile propuse Retea transport public - tramvai Traseu drum expres conform PUG 2000 ‘Prumeupres traseu actualizat RUR Boeyg ay. 2 Ra HOG HB. Y9/3l-c1.0[9 |UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM LON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strada Academies 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, To: 307.71 05 | 907.71.90 tax 907.71 08 cod fiscat R14771110 PROIECT No: 5/2017 PROIECTANT: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA $1 URBANISM BUCURESTI . CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING 15ism [_DIRECTAG URBANISM REGULAWE wef / 23. ERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI gs UL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING Siraea Academe! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Te: 307.71.05 ;207.71.80 tax 307.71.05 cod tiscat R14771110 PROIECTAN! FACULTATEA DE URBANISM UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA $! URBANISM “ION MINCU”, CENTRUL DE CERCETARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING BENEFICIAR: ‘CONSILIUL LOCAL AL PRIMARIE! SECTORULUI 3 EAZA DE PROIECTARE PLAN URBANISTIC ZONAL URBANISM DATA: 2018 prof.dr.arh. Florin MACHEGON conf.dr.arh. Angi STAN conf.dr.arh. Cristina ENACHE conf.dr.urb. Andreea POPA prof.drarh. Nicolae LASCU conf.dr.arh. Horia MOLDOVAN lect.dr.arh, Andrei MITREA asist.dr-urb.pels. Ana OPRIS asist.drd.urb. Corina CHIRILA axist.drd.urb, Radu PATRASCU oO urb.peis. Viad VACARU- arh, Antonela ROSU ing. Stefan FIERESCU ing. Eugen IONESCU ing. Florin CHIPERL ing. Elena DUCA soc. Gina BARBU CONSILIUL LOCAL AL PRIMARIEI SECTOR: 2018WU UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Si URBANISM LON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING Strada Academic! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 07.71.05 ;907.71.80 tax 90771.08 cod fiscal R12774410 TITLUL I - PRESCRIPTII GENERALE REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PLANULUI URBANISTIC ZONAL SECTOR 3 BUCURESTI ART. 1. DOMENIUL DE APLICARE 14 24. 22 Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sté la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism si se aplica teritoriului administrativ al Sectorului 3, astfel: Sud: Splaiul Unirii ~ Piafa Unirii - Soseaua de centura Str. Beldiman Alex., Str. Eforie, str. Domnita Anastasia, str. llfov, Str. Dr. Raureanu, Splaiul Independentei Est: Limita administrativa a mun, Bucuresti, Soseaua de Centura Nord: Bd. Carol |, str. Negustori, Calea Calarasilor, Bd. Basarabia, Lacul Pantelimon (malul nordic), Soseaua de Centura. ART. 2. CORELARI CU ALTE DOCUMENTATII DE URBANISM Prezentul Regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare ale céror efecte sunt imprimate in configurafia cadrului construit actual al Capitalei si care isi pastreaza si in prezent valabilitatea prin comparatie cu: - Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. Municipiul Bucuresti (aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 269/2000 si prelungit/modificat prin H.C.G.M.B. nr. 324/2010, H.C.G.M.B. nr. 24172011, H.C.G.M.B. nr. 232/2012, H.C.G.M.B. nr, 24/2015, H.C.G.M.B. nr. 341/2018 si H.C.G.M.B. nr. 87/2018); Prezentul Regulament Local de Urbanism tine cont de prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti (aprobat cu H.C,GMB nr. 269/200, prelungivmodificat prin H.C.G.M.B. nr. 324/2010, 241/201, H.C.G.M.B. nr. 232/2012, H.C.G.M.B. nr. 224/2019% H. “ah 341/2018 si H.C.G.M.B. nr. 877/2018) si ale Planurilor Urbanistite Zor é ‘conform Legii nr. 350/201 i~ A| i ERGITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI BS mm NTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, qe EXPERTIZA §1 CONSULTING Straga Readies 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.73.05 ; 907.71.90 18x 907.74.08 cod fiscal RLA771110 2.3. Pentru zonele, subzonele si unitate teritoriale de referinta incluse in perimetrele de zone protejate sunt aplicabile cu precddere prevederile continute in Regulamentul Local de Urbanism aferent “P.U.Z. - Zone construite protejate”. 2.4. Planurile urbanistice zonale, ale céror reglementari au fost preluate in prezenta documentatie de urbanism isi pastreaz valabilitatea in conformitate cu hotararile de aprobare ale acestora, cu respectarea legislatiei in vigoare. 2.5. Conform LEGII 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu. modificarile si completarile ulterioare, prezentul Regulament preia prevederile planurilor urbanistice zonale $i de detaliu in valabilitate si care nu au fost abrogate prin Hotarafi & Municipiului Bucuresti ART. 3. CONDITII DE APLICARE— 3.1. Prezentul Regulament este un regulament cadru avand un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea directé cu exceptia derogarilor si situatilor speciale Th care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale in conditile legii gi ale prezentului Regulament. 3.2. Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferentiate pentru fiecare unitate teritoriald de referinta, zona si subzona a acesteia. 3.3. Regulamentul local de urbanism cuprinde si detaliaza prevederile referitoare la functiunea zonel, regimul de construire, indltimea maxima admisa, procentul de ocupare a terenului (POT), coeficientul de utilizare a terenului (CUT), retrageri fata de aliniament i limitele laterale si posterioare ale parcelei, caracieristici arhitecturale ale cladirilor, accese si materiale admise. 3.4. Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 3 prin regulamentul sau va respecta conditile impuse de legislatia in vigoare, respectiv Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu toate modificérile $i completarile ulterioare. Precizam in ~” continuare articolele din Lege privitoare la PUZ, relevante in cazul de fata. Art. 47 (1) Planul Urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urban& de reglementare ‘specifica, prin care se coordoneazé dezvoltarea urbanistic integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamic& urbana accentuaté. Planul Urbanistic Zonal asiguri corelarea programelor de dezvoltare urbana integrat’ a zonei cu Planul Urbanistic Generel. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementéri asupra zonei referitoare la: a) organizarea refelei stradele; ) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; TENDS, 6) modul de utlizare a terenurilor, “ere D> dezvoltarea infrastructurii edilitare; statutul juridic $i circulata terenurilor, tejarea monumentelor istorice $i servituti in zonele de protectie ale acestora. _ le |‘Strada Academie! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.71.05 ; 907:71.90 fax 307.71.08 cod fseat R14771110., 3.5. 3.6. UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM 1ON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA §$! CONSULTING (3) Elaborarea Planului Urbanistic Zonal este obligatorie in cazul a) zonelor centrale ale localitatilor b) zonelor construite protejate si de protectie a monumentelor, ©) zonelor de agrement si turism: @) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice si zonelor de ©) parcelarilor, pentru divizarea tn mai mult de 3 parcele; 9) infrastructurt de transport; {g) Zonelor supuse restructuréiil sau regenerairii urbane; 1) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitit (3") Prevederile alin. (3) nu se aplica in situatia in care Planurile Urbanistice Generale reglementeaza conditile de autorizare a investitilor din zonele mentionate, cu ‘exceptia zonelor construite protejate. (4) Delimitarea zonelor pentru care se intocmesc Planuri Urbanistice Zonale obligatorit se face, de regula, in Planul Urbanistic General, (5) Prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc, in baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic $i arhitectural, reglementéri cu privire la regimul de construire, functiunea zonei, inéitimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cladirlor fata de aliniament i distantele falé de limitele laterale si posterioare ale parcelei, caracieristicile arhitecturale ale clédirlor, materialele admise. Art. 47° (1) Dupa aprobarea prin hotérarea consiliului local a PUZ, primarille sunt obligate s& transmit hot&rarea insotita de documentatia de aprobare a PUZ catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliar’, in vederea actualizanii din oficlu a destinatiei imobilelor inregistrate in sistemul integrat de cadastru $i carte funciar’. in cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnic&, prezentul Regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu, realizate si aprobate conform legii. In aceasta situafie se Inscriu si localizairle in care sunt admise accente inalte peste 45 m. Toate documentatille de urbanism se realizeazéi in format digital si format analogic, la scara adecvata. In functie de tipul documentatiei, pe suport topografic si realizat in coordonate in sistemul nafjonal de referinté Stereo 70, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor masuratori pe teren, cu respectarea si integrarea limitelor imobilelor inregistrate tn evidentele de cadastru si publictate imobiliara, puse la dispozitie de oficile de cadastru si publicitate imobiliara, aee 1 Ae N Ne x f b ~ 2 xu RLU este elaborat pe baza urmatoarelor legi & RSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI BSD gm NTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Staes Acadamii 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.71.05 : 307.71,90 15x:907.7.08 cod fsoa [CONFORM CU OR ART.4. | BAZA LEGALA'— = Legea nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriulueg? crbanismylui data de 13.12.2012. Actul include modificarile din urmatoarele acte: Ordonanta nr. 68/2004, Legea nr. 2869/2006 , Ordonanta nr. 18/2007, Ordonanta nr. 27/2008, Legea nr. 242/2009, Legea nr. 245/209, 0.U.G. nr. 7/2011, Legea nr. 162/201, OUG. nr 81/2011, Legea nr. 221/2011, O.U.G. nr. 85/2012; = Ordin M.D.RAP. nr. 233 din 26.02.1026, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 360/201 privind amenajarea tertoriului si urbanismul si de elaborare si actualizare a documentatilor de urbanism; ~ _H.G. nr, 525 din 27.06.1996, republicaté in 2002 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism - text actualizat la data de 24.05.2011. Actul include modificarile din urmatcarele acte: H.G. nr. 490/2011; - Ordin M.LP.A.T. NR. 13/N/10.0403.1999 pentru aprobare reglementare tehnic& »Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic General’ - Indicativ GP038/99; - Ordin M.L.P.A.T. NR. 21/N/10,04.2000 pentru aprobarea reglementéiii tehnice ,Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism’ - Indicativ GM-007-2000; - Ordin M.L.P.AT. nr. 176/N/16.08.2000 pentru aprobare reglementare tehnicd ,Ghid privind metodologia de elaborare gi continutul-cadru al planului urbanistic zonal” - Indicativ GM-010-2000; - Ordin MTCT nr. 562 din 20.10.2003 pentru aprobare Metodologie de elaborare si continutul- cadru al documentatillor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ); ~ Legea nr. 171 din 4.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a tertoriului national — ‘Sectiunea a Ilka Apa. Text actualizat la data de 27.01.2006. Actul include modificarile din urmatoarele acte: Legea nr. 20/2008; - Legea nr. § din 6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului nati Sectiunea a Ill-a — zone protejate; - Legea nr, §75 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Seofiunea a V-a — Zone de risc natural; = Legea nr, 363 din 21.09. 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national — Sectiunea | - retele de transport; ~ _ Legea nr.819 din 25 05.2009 pentru aprobarea OUG nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a Vill-a ~ zone cu resurse turistice; + Ordinul M.D.R.T. ar. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea METODOLOGIE din 30.12.2010 de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de ‘amenajare a teritoriului si de urbanism; - Legea nr. 451/8.07.2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptaté a Florenta la 20.10.2000; ~ Legea nr. 80/1991 privind autorizarea executariilucrarilor de construct, Text actualizat la data de 31.10.2012. Actul include modificarile din urmatoarele acte: O.U.G. nr. 12/2004, text actualizat la al — OSS Legea nr. 52/2008, Legea nr. 376/2006, Legea nr.117/2007, Legea nr. 101/208, / Es nr. 214/2008, O.U.G. nr. 28/2008, Legea nr. 261/209, Ordonanta nr. 6/2010, es O18 GG) nr. 85/2011, Legea nr. 269/2011, Legea nr. 133/2012, Legea nr. 154/2012. 25 ea conexa care a stat la baza elaborarii prezentului Regulament este detaliata in Anexa 4. Z 6 =UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Si URBANISM LON=MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ART. 5, [con DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI 5.1. Prin derogare se intelege modificarea Conditilor de regim de construire, inaitime maxima admis, distante minimme POT, CUT. 5.2. _ Derogarile de la prevederile prezentului Regulament sunt admise in condi ART. 6, CONDITII DE CONSTRUIBILITATE A PARCELELOR 6.1. Parcelele sunt considerate construibile direct daca respect urmatoarele conditi (CONDITI MINIME DE REGIM DE CONSTRUIBLITATE Iconstruine| UM [OBSERVATIL PARCELARI NOI P — Pr2 NIVELURI - CONFORM REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM front minim [ingiruit (& mati]P_O.T. maxim in zone exclusiy| lcuplat, olat | 12 |rezidentiale cu metri[P - P#2 niveluri = 35% [suprafata minima lingiruit 150 mp. (cuplat, izolat_ | 200 mp. |raport intre lefimea gi adancimea parcele’ [cel putin egal INSERT TN PARCELARI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI— CONFORM P.U.G. front minim ingiruit [SmetriP.0.7. maxim in _zone| lcuplat 10 |rezidentiale din afara zone metri_[protejate = 45% izolat 12 metri [suprafaja minima lingiruit 150 |P.OT. maxim in zone| mp._|rezidentiale din afara zone cuplatizolat [200 |protejate = 45% mp. |raport intre latimea si adancimea parcelei maxim 1/3 %2018 ~ sa HSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, TE aU es gomy INTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, a EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Sad Academie 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 07.71.08 ; 307.71.90 fox 307.71 08 cod fscal RIE771110 18,75 m. 16,67 m. 16,67 m,| satetell Re S25 53 <5 ee | eSeC5] Sse xe ee 8,0 m. 12,00 m. 12,00 m. NSERTH IN PARCELARE-EXISTENTE P-P+2, CONFORM P.U.G. Cin afara zonei protejate) = parcele minime si construibiful — Exceptional din cauza ariei O cconstruite reduse S=200 mp. S=150 18,75 m. 20,0 m. 16,67 m. RSSe 12.0 m.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM . LON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strata Acatiomiet 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 07.71.05 ; $07.71.90 tax 907.71 08 cod fiscal 14771110 62. 63, 64. 65. 66. 67. 68. Pe parcelele neconstruibile, sub 150,00 mp., conform prevederilor prezentului articol, posibilitatea de construire a acestora va fi detaliata prin PUD, cu conditia respect’ celorlalte conditi din prezentul Regulament Parcelele cu suprafata sub 150 mp. situate in zona centrala protejata - CP sau In cadrul unor parcelari protejate, specificate in lista aprobata de Directia Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii, vor fi reglementate printr-o documentatie PUD cu avizul Ministerului Culturi. Pentru parcelele cu suprafefe mari si foarte mari, modul de construire se va reglementa prin Planuri urbanistice de detaliu (PUD), astfel: - zona de locuit (L) - parcele mai mari de 5.000 mp.; = subzona centrala situata in afara limitelor zonei protejate (CA), subzona servicillor publice dispersate in afara zonelor protejate (CB1), subzona polilor urbani principali (CB3), subzona mixta situata in afara limitelor zonei protejate (M2-M3) si zona de activitati productive (A) - parcele mai mari de 7.000 mp.. Prin exceptie de la prevederile alin. 6.4 in cazul proiectelor publice, finantate integral de la bugetul local, ce urmeaza a fi realizate pe o singura parcela proprietate public’, se permite autorizarea directa cu respectarea prevederilor prezentului Regulament, ‘numai in cazul tn care: a) parcela nu este situaté in zona construité protejaté sau in zona de protectie a monumentelor istorice; b) nu sunt necesare modific&ri ale structurit parcelarului din zona Invecinata si nici ale configuratiei strézilor; ©) nu sunt necesare transferari de teren c&tre proprietatea publica; d) nu sunt proiecte de infrastructura publica. Pentru proiectele ce vizeaza realizarea unor obiective de utiitate publica, acolo unde sunt necesare masuri de modificare a statutului juridic al terenurilor cu implicarea procedurilor legale de expropriere, se vor emite autorizati de construire conform legislatiei in vigoare. Pentru parcelele afectate de supralérgirea arterelor de circulatie, alinierea si caracteristicile tehnice ale noilor constructii se stabilesc {inand cont de profilul stradal maxim propus, inclusiv lucrarile de construire aferente acestora (imprejmuire, parcaje, retele interioare, etc) in cazul parcelelor care nu au deschidere directa la drumul public (acces prin drum de acces/servitute), conditile de construibiltate ale acestora se stabilesc prin raportarea la prevederile prezentului Regulament, respectiv la profilul stradal propus pentru drumul de acces! servitute din care parcela are deschidere directa KER Sen ee “owork feo neces, "<8 aRSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA §1 CONSULTING ‘Strada Academie! 18-0, 010034 - BUCURESTI, ROMANIA, Tot 907:74.05 , 967.71,90 tax 307.71.05 coo tiscal “ . 2 ART. - REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE SIGURANTA S1 DE PROTECTIE\~ 7.1 REGLEMENTARI SPECIFICE PENTRU SPATIUL PUBLIC 1) In scopul asiguréirii calitatii spatiului public, a protectiei mediului si sigurantei gi sanataii locuitorilor, precum si pentru cresterea gradului de securitate a retelelor edilitare, in zona arterelor de circulatie carosabile lucrarile de construct pentru realizarea/extinderea relelelor edilitare prevazute, inclusiv pentru traversarea de catre acestea a drumurilor Publice, se executé cu amplasare subterand, cu respectarea reglementarilor tehnice specifice in vigoare. 2) Orice reglementare a spatiului public pentru orice tip de activitate se va face in baza unui proiect integrat, raportat la conditionairile prezente ale contextului urban 3) Orice proiect de reabilitare/restructurare a spatiului public in va integra sistemul de piste velo, pietonale si trasee verzi — urmarind corelarea si functionarea acestora la nivelul intregului sistem’ 4) Deplasarea pietonala si velo va fi tratata cu prioritate in orice situatie in reglementarea circulatiei autovehiculelor si a parcarii, organizarea mobilierului urban si a vegetat 5) lluminatul public si mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent, in baza unor cataloage de mobilier urban diferentiat pentru zone distincte. 7.2. REGLEMENTARI SPECIFICE PENTRU ZONELE CU POTENTIAL ARHEOLOGIC In zonele cu potential arheologic, fie reperat, fie nereperat, identificate prin delimitarile din Planga Reglementari Urbanistice - zonificare funcfionala se au in vedere urmatoarele masuri specifice, suplimentare i obligatorii fala de reglementérile stabilite pentru zona protejata sau UTR din care fac parte: Pe Intregul teritoriu al zonelor cu potential arheologic, indiferent de natura regimului de proprietate asupra terenului (public sau privat), precum si indiferent de modul de utllzare al acestuia (construit, neconstruit sau amenajat), pentru orice interventie de constructie (inclusiv Pentru lucrairi prilejuite de interventii asupra refelelor de utilitati publice) atét sub nivelul terenului natural, cat si sub nivelul de calcare actual al subsolurilor sunt obligatorii urmatoarele masuri de conservare a valorilor arheologice potentiale si documentate existente in zona: - realizarea de sondaje arheologice inainte de inceperea interventilor propriu-zise; ~ supravegherea arheologica pe intreaga durata efectuarii saipaturilor de orice fel; - actionarea autorizata de specialitate in vederea eliberarii de sarcina arheologicd, in conformitate cu actele normative in vigoare. In afara de aceste prevederi cu caracter general, in zonele cu potential arheologic reperat orice project de constructie, indiferent de natura sau de destinatia sa, va fi intocmit in aga fel incat s@ integreze vestigille arheologice in interventie. In functie de valoarea si importanta acestora, de caracterul de reprezentare a epocii c&reia ti apartine, proiectul va avea in vedere punerea in valoare a vestigillor arheologice fie prin integrarea lor in constructia noua fie prin marcarea vizibila a acestora. in zonele cu potential arheologic nereperat orice lucrare care, prin sapaturile din teren lescoperirea unor vestigii arheologice va fi oprita, pentru a permite efectuarea ologice. Continuarea lucrdrilor se va face numai dup’ eliberarea de sarcina Toa daca vestigile descoperite prezinta o valoare deosebita, se va modifica projectul, ntru care se va obtine un nou aviz din partea structurilor teritoriale ale . ty ipteruiy jut \ % ENG Ww I| CONFORM CU ORIGINAL UNIVERSITATEA DE ARHITEGLURA 51 LIABANISM, 1ON MINCU SECURES TI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA §1 CONSULTING ‘Strada Acadermii 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.71 05 ;307,71,90 fax 307.7108 od teal 14 7.3. REGLEMENTARI SPECIFICE PENTRU ZONELE PROT! PROTECTIE ALE MONUMENTELOR ISTORICE IZOi Prezentul PUZ nu preia in cadrul Plangei de Reglementare urbanistice propuné! itoare la largirea Cail Calaragilor conform PUG "Bucuresti 2000" (documentatie de pI rang superior ale carei prevederi este necesar sa fie preluate in documentatia de tip PUZ). Consideram ca aceasta operatiune urbanistica (largirea Caii Calarasilor) nu este oportuna fra elaborarea unui studiu (de ct) al avantajelor gi dezavantajelor din punct de vedere socio-economic, al mobilitatii la nivel global municipal precum gi al protectiei patrimoniului istoric si cultural. Propunerea de largire a unei astfel de artere poate fi studiaté DOAR la nivel municipal, o astfel de operatiune urbana putand fi obiectul DOAR al unei documentatii de ordin superior (PUG). Conform soli omisiei Tehnice de Circulatii a PMB, propunerea de largire a Caii Calarasilor este cuprinsa in planga de Reglementari - c&i de comunicatie, atfel incat sa poaté fi studiata in cadrul unor planuri urbanistice elaborate in viitor. Precizim ca Plansa de Reglementari Urbanistice afernete PUZ Sector 3 este singura plansa conform careia se pot emite CU si AC, largirea Cail Calaratilor nefiind continuta de aceasta plans: Elaboratorii PUZ Sector 3 siai Plangei de Reglementari Urbanistice aferente si colectivul de experi ai UAUIM (elaboratori ai Studiului Istoric de fundamentare pentru PUZ Sector 3), recomanda mentinerea in totalitate si aplicare intocmai a avizului Ministerului Culturii si Identitatii Nationale no. 186/U/2018. Pentru Calea Calarasilor se mentin reglementirile PUZ ZONE CONSTRUITE PROTEJATE aprobat cu H.C.G.M.B 279/2000 si 34/ 2009 (PUZ ZCP 2000) pana la actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti. Pentru monumentele istorice cuprinse tn cadrul PUZ ZONE CONSTRUITE PROTEJATE aprobat cu H.C.G.M.B 279/2000 si 34/ 2009 (PUZ ZCP 2000), limita zonei construite protejate, respectiv Zona Construité Protejaté in integralitatea sa constituie Zon de Protectie a monumentelor istorice izolate. Se recomanda actualizarea PUZ ZONE CONSTRUITE PROTEJATE aprobat cu H.C.G.M.B 279/200 si 34/ 2009 (PUZ ZCP 2000) si detalierea din perspectiva zonelor de protectie a monumentelor istorice izolate cuprinse de limitele zonei centrale protejate. Totodata conturul Zonei Centrale Protejate va lua in considerare si zonele de protectie ale monumentelor istorice izolate limitrofe acesteia Pentru Zonele de Protectie ale Monumentelor Istorice Izolate, delimitate conform prezentului P.U.Z, orice interventie asupra fondului construit se va aviza de catre Ministerul Cutturi Indicatorii urbanistici maximali se supun constrangerilor urbanistice create de monumental istorie in a cérui zona de protectie se materializeaza, astfel incat s& nu afecteze monumental istoric izolat din punct de vedere al criterilor de vizibilitate, calitate arhitecturala, caracteristici fesut urban, ambient urban. Pentru toate UTR-urile situate in cadrul zonelor protejate se aplica prevederile PUZ ZONE CONSTRUITE PROTEJATE aprobat cu H.C.G.M.B 279/200 si 34/ 2008 (PUZ ZCP 2000). La nivelul Sectorului 3 se definesc ca Unitati de Peisaj distincte: UTR V5- adiacent cursului Raului Dambovita UTR Via- adiacent Laculuj Pantelimon u| conrorm cu: ORIGINALUL 4 2 Fre MINCU - BUCURESTI By CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, qe EXPERTIZA §1 CONSULTING 158 Acadamie! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet: 307.71.05 ; 207,71.90 fax SOF. Pentru Zonele: (i) Bd. Carol | Bd. KC. Bratianu- Bd.-C.-Coposu- Calea ca Calea Mosilor, segmenetul vechi, inclusiv zonele de poe (ii) Republica- Malaxa, inclusiv zonele de protectie Este necesara elaborarea prioritara a unor PUZ-uri de interventie. fey sen, (se * Pentru Zonele de Protectie aferente monumentelor izolate se vor stabili si reconfigura conturul zonelor de protectie. Pana la intrarea in vigoare a acestor PUZ-uri se vor respecta prevederile legale in vigoare privind avizarea. In conformitate cu Studiul Istoric elaborat s-au identificat imobile pentru care este necesar’ elaborarea de studii separate care sa formuleze concluzii operationale privind protectia (studii de evaluare arhitectural- urbanistica)/ clasarea acestora: + Clasare imobilele situate pe str. lon Minulescu, nr. 60 si nr. 63 care, din punctul de vedere al arhitecturii, beneficiaz de rezolvari tnrudite cu cele ale imobilelor clasate deja in zona din imediata vecinaitate. - evaluarea din punet de vedere cultural a it (fostele ateliere ale tipografiei .Luceatérul") jobilului din strada Doamna Chiajna nr. 39 vedere stabilirii componentelor valoroase. - Pe raza sectorului 3 se gasesc doua exemple de arhitectura de secol XX — respectiv doua cinematografe ale caror cali istorico-arhitecturale se impun evaluate (Cinema Vergu si Cinema Gloria). - Un fragment urban coerent, mobilat cu o serie de constructii modemiste ridicate in pericada interbelica este cel cuprins intre strazile Intr. Wilhelm Filderman si Intr Maximilian Popper (ambele amplasate la sud fala de strada Maximilian Popper. Data find coerenta urbana gi unitatea formala a arhitecturii din zona semnalata, este necesara intocmirea unui studiu de evaluare in vederea instituirii unui regim de protectie a valorilor culturale. Cartierul Titan, arealele amplasate in vecinatatea celor dou’ tacuri din parcurile Alexandru loan Cuza si Titan, reprezentand fragmente ilustrative ale interventillor de urbanizare si sistematizare ale zonei de sud-est a orasului din a doua jumatate a secolului al XX-lea, Din punct de vedere arhitectural gi urbanistic se distinge cartierul cuprins intre strazile Baba Novac, Campia Libertatii, Sapte Drumuri si Stefan Nicolau (cartierul -Cételu’) interventie realizata la sfarsitul anilor 1950, - Cartierul Titan: zonele de blocuri de locuinfe amplasate la vest de str. Liviu Rebreanu (pana la traseul strzii Drumul Murgului), frontul de blocuri de locuinte din vecinatatea strézii Campia Libertati, la vest de parcul Alexandru loan Cuza, arealele ocupate de blocuri de apartament ,lama" amplasate in zonele vecine celor doua lacuri, spre nord si spre sud (respectiv spre bd. Constantin Brancusi si spre bd, Camil Ressu), precum gi intregul complex de blocuri de locuinte amplasat Intre bd. Nicolae Grigorescu.si Parcul Titan,UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM| LON MINCU = BUCURESTI) i CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA §$! CONSULTING ‘Strada Acatomie! 1820, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.71.05 ; 307.71.90 tax 807.71.08 cod fecal R1A771410 aeronautice civile Ill si 1V ale Aeroportulul international Aurel Vi —Fona_cu_servituti aeronautice asociaté vilorului Heliport pentru Spitalul Universitar de Urgent Bucurest, précum si 2078 ALUL| de protectio a PSR- MSSR Otopeni, lconr 1.2-Aplicabiltate L | 1.2.1. - (1) Prevederile reglementini RACR-2SAC, dia 1/2015 52” apes tutaror perscanetorjridice ‘sau fzice care desfésoard activitai aeronauiice civile sau conexe on care defn svsau administeaza terenuri in zonele cu servitufi aeronautice civil pe tenor! Roméniei si’sau objective care pot constitu ‘obstacole pentru navigaia aeriand s/sau care pot afecasiguranfa zborul (2) Totodeta, prevedenie reglementérii de fa[a se aplici administrator publice ale céror unit! ‘administraiv-tettrile includ zone cu sonvtut aeronautice civil si/sau elte zone in care unele objective pot constitu obstacole pentru navigatia aeriana si/sau pot afecta siguranta zborulu 1.2.2. Prevederi prezentel reglementar se referd la zonele cu servituti aeronautice civle din perimetrul sau din vecinatatea: 4) aerodromurior terestre autorizate/inregistate, heliporturilor de supratafa si helfpoturilor in terasa autorizatefinregistrate, precum si aerodromunlorheporturior certificate dupa regulile europena Icorespunzator specificatifor de certfcare (CS) aplicabie, incluse in baza de cetifcare (CB) stabillS $i notificata de AACR]: ») amplasamentelor unitlor de control a trafculu aerian si centrolor 6 informare a zborunior ©) amplasamentele mijjoacelor CNS si meleorologice aferente eviatel civil. 1.2.3. Reglementarea de fafé evidentiaza, fara a se limita la acestes, obiectvele uzuale pentra realizarea cirora este necesar3 obfinerea in prealabil a avizelor AACR la documentafile tehnice aferento, 2.3.Servituti aeronautice de balizare 2.3.1, Servitule aeronautice de balizare se referd a semnalarea prezentel obstacolelor care consituie tun rise potential de coliziune pentru aeronave $i a zonelor de aerodrom cu restric de utiizare. 2.3.2. Somalizarsa obstacolelor se realizeaz8 prin: a) mareaje (vopsire specifica) sau belize (stegulete, corpun specifi) - pe timp de 2 cu vizibiltate bund; ») Iumini speciice (baizare luminoas8) - pe timp de noapte sau de 2 cu vizibiltate redusd. 2.3.3. In zonole cu servtut aeronautice civil trebuie marcate pentru zi si balzate pentru nosple obstacolele care. a) depagesc/peneireaz’ suprafetele de limitare a iaitimil obstacolelor, ») prezinté pericol pentru zborul aeronavelor (cosuni de fum industiale, plonis/sau stall instal pe proeminente de teren or pe terasole unor clidiTnalte, construct si/sau instalati de mare gabar, ‘nclusiv cladinie aeroportuare $i mijoacele CNS si meteorologic. 2.3.4. In exterior zonelor cu servitut! aeronautice civiletreburo marcate pentru zi gi balizate pent rnoapte obstacolele care: 4) au Indi de 45 m si mal mari ») au fost identifcate, pe baza unei analize de specialitate,c& prezinta pericol pentru zboru! aeronavelor. 2.3. -(1) Line elecrice aeriene cu Tnaltimea stélplor de peste 25 m si care traverseaza drumurt nationale, autostrz, ci ferate sau cursur principale de apa trebuie semnalizate dup cum urmesza 2) conductori din deschiderea de traversare, prin marcare pentr zi (cu balize); ») stalpi de traversare, prin marcare pentru 2i(vopsire). : (2) Sti de traversare cu Inélfm de 45 m si mal mar trebule 68 fe balizat pentru zi (vopsire) si pentni ‘noapte (lumini). (3) In cazurile stabilte pe baza unei analize de specialitate, conductoni din deschiderea de traversare trebuie s& fie mareati pentru zi (cu balize) si pentru noapte (ou lumini specifce). 2.3.6. Pentru siguranfa operéini aeronavelor, zonele de aerodrom cu restrict de utiizare: ps ‘ulare inchise (sau part ale acostora), zone inutiizabie, supratata piste pén la prag eto semnalizate corespunzator pe timp dé zi si pe timp de noapte, prin marcaje, panour, specific. 2.3.7. Miloacele vizuate utizate (marcaje, pancuf, balize, lumi) trebuie sa fe co reglement&ior aeronautice de profil 13SITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING 2.4, Servituti aeronautice radioelectrice ove 2.4.1. Servitulile aeronautice radioelectice se referd la necesitatea reati&ii-seermemieri dege) orice objective care, prin forme, dmensiur, orienta, supratete s’seu materiale Toloaite, pot pe propagarea nedistorsionat8 in spafiu a radiate electromagnetice emise sau receptionate do mijOw CNS $1 meteorologice, procum sila prevenirea on asigurarea protectel acestor miloace conta fertlor radia electromagnetice parazito emise sau generate de oblectivele respective 2.4.2. Pe terenunie de aeronautic’ cWvié $i in vacindtatea acestora (inclusiv in penmetrlinfrastructurilor ‘20roportuare sin Imprejuimi), siguranfa zborutu impune: 1, stablrea unor suprafefe in jurul! mifoacelor CNS $i meteorologice, In care sunt interzise amplasarea $iuilizarea echipamenielorelectice, eloctrofehnice sau electronice generatoare de perturbath electromagnetce, precum si existenfa/emplasarea obiectelor de orice naturd (construct, autovenicule, enivelair de teren) - pentru prevenirea modific&ni parametrilor operationali ai mijloacelor respective: 2.stabilrea pozitilor de asteptare pe caile de rulare spro pista tn corelatie direct cu forma sh ‘imensiunie zonelor sensible ILS si, consecutiv, amplasarea miloacelorvizuale aferente (marcae, bbarete-stop) in afaré acestor zone - pentru prevenirea accesului vehicullor s/Sau aevonavelor in zonele respoctive simpli evtarea modifica inacceptabile a semmnalulS; 3. institurea unui regim de control siimitare asupra dimensiunilor,formelor $i poziev/orientériciteritlor obiecte (clédiri, panour) - pentru prevenirea reflexillor parazite ale radiatiei electromagnetice si, implicit, conservarea peiformanfelor operational ale mifoacelor CNS si metecrologice. 4, inlocuiteafeliminarea materalolor metalic utlizate [a reaizarea componentelordfentelor obiecte (falade, inveiton, imprejmuin) - pentru prevenirea reflexilor parazte ale ralaje! elactromagnetic $i, Jmpicit, conservarea pertormantelor operationala ale mifoacelor CNS $i meteorologice, 5. considerarea frecvente, directivtati si putorl de emisie a stator de emise (radio. TV) - entra revenirea intorforenjlor cu frecvenjele aeronautice; 6. interzicerea/eiminarea surselor de perturbafi eloctromagnetice (action electrice de forts, sudura electric, refele TV prin cably)- pentru asigurarea compatbiltaliradioelectice, respectv a function! /a parametn nominal a mijoacelor CNS $i meteorologice; 7. tdenticarea si interzicerea/eliminarea altor obiective (Surse de radiate invzibili,obiecte mobile sau ‘ixe) care, prin prezenta sau functionare, pot perturba sau afecta buna functionare racioslecticé $i pperformanja miloacelor CNS $1 meteorologice. jeter 3.4. Supratefe $i zone de protectie ale mijloacelor CNS $i meteorologice '34.4.- (1) Cu scopul prevent inluentlor negative asupra performantelor operational ale mijoacolor CNS si meteorologice, in vecinatatea acestora se stables, n Condile pct. 92:2, urmatoarelo supraete si zone do protecte 2) suprafee de protecta ILS constitute din suprafeflecrlice ILS Loc (LL2) s!ILS GP si suprafefolo sensibie ILS Loc (LLZ) si lLS GP, zone de protect ILS; ») suprafee zone de protect aferent sisterelor de supraveghere (miloace CNS de tip SSR PSR si WAM); ) suprafete si zone de protectie VOR (mifoace CNS DVOR si CVOR); O ) suprafete $izone de protectie DMEN; ) suprafee $i zone de protectie NDB; 4) supratete si zone de protoctio Marko @) suprafee si zone de protectie @ miloacelor de comunicafi: 1) suprafele de protect a mioacelor meteorologice. (2) Zonele corespunzatoare suprafeflor si zonelor de protectio mentinate a alin. (1 fac obiactul reglementaioraeronautice privind protect, omologarea $i autorzarea mifoscelor CNS $i ‘meteorologice (2) Adtional, até de suprafetele$/ zonele de protect speciiate le alin (1), se define zone de protecte: 4) volumele aeriena nacesare comunicatior radio solsol de date tp punct la punct,efectuat prin medial radoreleelorrado Iinkurlorradiomodemurior,intre mijoacele CNS siseu meteorotogice $i woes ntratoare de date la sol, utlizate atunci cénd legatunile de date terestre nu pot fi puse in operd. Y SEE piheeiunte geometice ale acestor zone de protec - volume aeriane de forma alpsoidalé- sunt fsa Infant de caracteristicletetnice ale echipamentelor rac de ransmisienecepte punct la aYNGI fide cobs ale sistomelor do antene aferente acestors, ele cablurior supraterane stsau subterane aferente mijloacelor CNS si meteorolgice. 2. (I) Caracteristcetpice ale suprafeelor si zonelor de protect a miloacelor CNS specifcate la 3.4 sunt evidenitain,anexd nr. 2 —— oe Ny - li -) IF fBUCUREST 1! Yei@y sERCETARE, PROIECTARE, | EXPERTIZA §1 CONSULTING ‘trace Academie! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 07.71.05 ; $07.71.90 fax 307.7105 cod fisoat RIA771110 (2) Corespunzator partculantilorfunctonale si operafionale ale fecBrui echipament ullizat pot exista diferonte fafa de datele referte la alin. (1) (3) In cazul tn care furizorul echipamentului comuniea forma si/sau dimensiunile suprafelelor si zonelor do protecie aferente, aceste date sunt priontare (4) Pe baza datelor mentionate fa alin. (3), administrator mijloacelor CNS +i meteorologice vor stabil Zonele cu servtuti aeronauiice civile spectice/particulare, prin adaptarea/modificarea adocvata a Zonelor generice corespunzBtoare. 3.4.3. In interesulsigurenfeinavigatiei aeriene, In supraefele $i zonele de protectieaferente miloacelor NS si meteorologice nu pot f amplasate, constute s/sau instalate niciun fel de obectve nol fara ‘avizul AACR. 43.1.3. -(1) Zona Il este definita astfel: + suprafata orizontald care incepe de la extremitatoa Zonel I! din care se exclude Zona | extindere/astent& orizontla de la marginile benz piste, n orice drecte: 8.500 m (exclusiv Zona | $i Zona i); < indltimea suprafefei:+30,0 m fafa de cota aerodromului. (2) Este necesard solictarea si objinerea avizului ACR pentru toate obstacolele din Zona Ill cu Inalfimi egale sau mai mari decat cele mentionate, 4.3.1.4. -(1) Zona IV este definita astfel: + suprafafa conica, incepénd de la extremitatea Zonei Ill $i din care se exclude sectorul Zonei | de fa {8.500 m la 18,000 m, dup caz: + extindere/distanf& orizontala: in orice directie, pana la limita CTR/TMA; - intereseazé obstacolele cu inailtimi egale sau mai mari de 45,0 m fafa de cota aerodromului. (2) Este necesard solictarea si obtinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona IV cu Inalfimi egale sau mai mari decat cele mentionate. Cota aerodromului Aeroportul international Aurel Viaicu Baneasa = 91.14 m (sistem de cote Marea Neagra 1978). ARP Aeroportul International Aurel Viaicu Béneasa N443013, £0260613. In interesulsigurantei zboruli, in zonele cu servtui aeronautice civile asociate aerodromurior pentru avioane, realizarea de obiective noi este permis’ numa cu avizul AACR, dupa cum urmeazé: 4.43. In Zone il: 2) id (ocuinte. deporite. hotelur), structurl diverse (elon cosun de fum, sonde, turbine eotne), care depasesc inatimea admisibita; ®) construei, struct alverse (plon, cosur de fum, sonde, turbine eotione) care nu depagese Maltimea admisibla, dar constituio obstacole locale semnifcative pentru navigatia aerians: 6) obiective care atrag i faverizeazs concentrarea pasérlor sau animalolor sbatice (unitafi de mors, silozur, depozite, magazi, gropi de gunol, decantoare); ) stati radio (radiodituziune, TV); @) slat de comunicai (telefono celulard, radiorelee, translator); 1) activitatsurse producatoare de perturbai in functionarea mijloacelor CNS (actfondelectrice de fort, sudura elactric); 9) deschidere, dezvoltare sau modemizare de heliportur, terenuri de aviatie generelé sau de lucry aorian permanente; 1) instalare sau modemizare de miloace CNS si meteorologice; ') trasee pentru autostrézisosele nationale, ci ferate, conducte magisrale, ln electce aeriene ‘magistrale, efele de radiorelee; Date objective care afecteazé sau pot afecta sigurana zborul 4.44. In Zona IV: 2) odd (locuinte, depozite, hotelun), structur diverse (plor, cosur de fum, sonde, turbine eolione), care depasesc inaltimea admisibi ») construei, structur diverse (pilon, cosun de fur, sonde, turbine eoliene) care nu depasese indlimea ‘admisibla, dar constituie obstacole locale semmnificative pentru navigatia aeriand; ©) objective care atrag si favorizeaz® concentrarea parlor sau animalelorsalbatiy siozur, depozite, magazi, gropi de gunoi, decantoare); ) stati radio (radiodituziune, TV); ©) stall de comunicati (elefonie celular’, radiorelee, translator) 9 actvitst/surse producstoare de perturbafi in funcionarea mioacelor CNS (a sudur8 lectrca): 15 FrSRMCU ORIGINALUL CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strada Academia! 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 207.71.08 ; 207.71.90 fex:307.71.08 cod fiscal RIA771416 9) deschidere, dezvoltare sau modemizare de heliportur, terenuri de avialie general sau de lucru aerian permanente; 1) instatare sau modemizare de mijoace CNS si meteorologice; ') rasee pentru autostraz/sosele nationale, cai ferate, conducte magistale, lini electice aeriene ‘magistrale, ofele de radiorelee; J) alte obiective care afecteaz’ sau pot afecta siguranta zborul 3.7. - (1) Pentru declararea zonelor cu servitufi aeronautice civile $i instituirea regimului de protectie corespunzator, autoritifile administratie! publice locale vor include aceste zone in Planurile de urbanism generale si zonale si vor integra datele specifice referitoare 1a caracteristici, restricfii, obligatil, CONDITI/posibifitiy! de utiizare (inclusiv culturile $i lucrai agricole permise pe terenurile limitrofe aerodromurilor, pentru prevenirea pericolulul concentrarii pasirilor si animalolor salbatice). (2) Planurile de urbanism generale $i zonale, incluzind zonele cu servituti aeronautice civile, trebuie avizate de catre AACR. (3) Dacé zonele cu servituti aeronautice civile se extind peste mai multe unit! administrativ-terttonale, Procedura indicat la alin. (1) si (2) trebuie 8 fie derulata de flecare dintre autoritiile administratiel ublice locale implicate, potrvit parti care ii revine, astfel Incdt 8 se asigure continultatea zonelor integrate si unitatea regimului de protect institut. In zonele de protectie a mijfoacelor CNS si meteorologice sunt permise obiective in Condiile menfionate mai jos, care nu influenteazd parametrit nominali de funcfionare ai miloacelor CNS si ‘meteorologice, Pentru mijloace CNS omnidirectionale, de tipul MSSR, se va utliza in procesul de evaluare tehmic& un volum de spativ simpliicat, obfinut din cilindru de razé r (cilindrul 1) intersectat cu conul de raza Rin acest caz, suprafata generat de conturu! po sol al acestuicilindru reprezint8 suprafata de protectie, ‘ar proiectia ortogonala @ bazei conului pe sol determina limita zonei de protectie, zona de protectie find ‘cuprinsa intre suprafafa de protectie $i limita zonei de protectie. sea wah pectin) ; Diagrama utiizaté pentru evalvarea protectel mifoacelor CNS cu radiatie omnidirectional Tipu milosulur T- raza a unghiul la vart Raza (Originea varfular CNS - SUR llincruluim) al conului() conuluifn) conuy Baza anteneiTa ssR 500 0.25 16.000 see arte! Cota la sol MSSR Bucuresti 95.11m (sistem de cote Marea Neagré 1975). ih.zona de protect se pot admite obiectve supuse avizéi in funche de urmatoarele critri 42) rezuttatl evalua tehnice efectuate de cdtre inspector AACR. ARES 5b) existenta unor obstacole situate intre obiecivele sypuse avizeri $i mjfocul CNS sau ES S377 Jagteorologic pentru care se face protecia; Se Neletl lerenului amplasamentulu pentru obiectvele supuse avizit cteristcletehnice partculare ale mijlocului CNS sau'meteorologic pentru tare se face 7 fia; ‘ ) ines +i numarul objectvelor deja existente s’sau cele pentru care existd deja aviz emis de ce "AACR n ormen de valabiltate, in zona de protecte. v wyfe UNIVERSITA LON MINCU- BUCURES CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, RO EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Sitaga Academie! 8-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 07.71.05 ; 307.71.90 fax 307.71.05 cod fiscat R1A774110 1) Pentru aprobarea documentatilor de urbanism sau emiterea de autorizatii de construire in vederea edificarii de construct in exteriorul. zonelor cu servitute aeronauticd, in certificatele de urbanism in acest scop se va solicita aviz de la AACR, in cazul unor obiective conform Avizului de principiu nr. 10223 din 18.04.2018: + obstacole cu inaltimi egale sau mai mari de 45 m fata de cota terenului care trebuie marcate pentru zi si balizate pentru noapte; + construcii /structuri izolate (coguri de fum, piloni, sonde) care nu depasesc inaltimea de 100,0 m dar constituie obstacole locale semnificative; + trasee catre autostrazi/sosele nationale, cai ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene magistrale, retele de radiorelee; + deschidere, dezvoltare sau modemizare de terenuri de aviatie generala sau de lucru aerian permanente; + instalare sau modernizare de mijloace C.N.S. si meteorologice alte obiective care pot constitui obstacole pentru navigatia aeriana si/ sau pot afecta siguranta zborului. 2) La elaborarea proiectelor tehnice de executie pentru obiectivele care necesité aviz din partea AACR se va tine seama de urmatoarele: + balizarea luminoasd a cladirilor cu inaitimea mai mare de 45 m, de noapte si pentru conditii de vreme nefavorabila care limieazé vizibiltatea (ceafa, ploi, ninsoare), la cota mediana si la cota maxima prin lumini de culoare rosie, cu kimpi acceptate de AACR pentru care se va solicita avizul AACR; + furnizarea de coordonate geografice in sistemul WGS-84, precum si a cotei terenului In sistem Marea Neagra 75 determinate numai de agenti geodezi autorizati de AACR. 7.5, REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA ZONELE DE PROTECTIE SANITAR: 1) Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu, dupa caz, sau emiterea de autorizatii de construire in vederea edificarii de constructi in zona de protectie sanitara a conductelor de aductiune apa industriala / retelelor de alimentare cu apa si canalizare ape uzate menajere / tehnologice, conform Legii nr. 50/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in certificatele de urbanism in acest scop se va solicita aviz APA NOVA Bucuresti S.A. Se previd urmatoarele zone de protectie: - 3,0 m - de o parte si de alta a diametrului exterior al conductelor (refelele de alimentare cu apa potabila) - 2,0 m-de o parte side alta a diametrului exterior al conductelor (retele de canalizare ape uzate menajere); 2) In zonele de protectie sanitara cu regim sever si de exploatare situate in domeniul public ‘sau privat se pot amenaja, cu avizul prealabil al APA NOVA Bucuresti S.A., spatii verzi inierbate, arbusti ornamentali mici, alei pietonale neasfaltate/nebetonate, mic mobilier urban (fara fundatii); nu sunt permise nici un fel de constructii sau _amenajari definitive/provizorii sau plantarea de arbori mari, care pot tmpiedica accesul direct al operatorului la aductiunile de apa sau la colectoarele principale de canalizare. 3) Pentru toate circulatile care nu respecté prevederile H.C.G.M.B. nr. 66/2006 privind latimea minima a prospectului strazit wie specificat ca rejelele se vor poza d , pentru a nu se crea probleme insurmontabile in echiparea indi E@:yiveranilor; de asemenea, se va interzice executia cladirilor cu calganu/ 1d strada; toes nu pune in pericol personalul de executie a retelelor egiltare extes tate cu “yoauds acces neconforme. “Gf 7 a9CONFORM CiORIGINALUL SITATEA DE ARHITECTURA S! URBANISM, MINCU - BUCURESTI Z ITRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, _) EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Stade Acateme! 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907:71.05 ;307.71,90 tax 907.71 08 cod fiscal Ria 4) Prin exceptie, traversarile de drumuri si retele edilitare perpendiculare pe \a aductiuniloricolectoarelor, se avizeazé de APA NOVA Bucuresti S.A..pe.baza de mem % de oportunitate si proiect tehnic prezentat la CTE-APA NOVA Bucuresti S.A., cu obtinereaZ22™ prealabila a derogarilor legale din partea autoritatilor care au institut restrictile din HGR nr. 930/205; aceste traversari trebuie gandite rational, ja numarul minim posibil, pentru a ‘nu multiplica riscurile sanitare asupra alimentari cu apa a Municipiului Bucuresti 5) In zonele deficitare in retele publice de apa-canal se vor executa studi prealabile care sd stabileasca: ~ solu de urbanizare ¢i indicatori urbanistici zonali; ~ separarea intre domeniul publiciprivat; = structura retelei publice de apa si separarea canalizarii in sistem divizor, conform H.C.G.MB. nr. 11/2012 Master Plan canalizare Municipiul Bucuresti ~ terenuri rezervate (dupa caz) pentru SPAU/Statii de Preepurare ape pluviale sau ape uzate menajere 7.8. REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE PROTECTIE SI SIGURANTA A CONDUCTELOR DIN AMONTE SI A CONDUCTELOR DE TRANSPORT GAZE NATURALE 1) Pentru aprobarea documentatilor de urbanism, sau emiterea de autorizatii de construire In vederea edificarii de constructi, in certificatele de urbanism in acest scop se va solicita aviz din partea DIRECTIEI REGIONALE DE DISTRIBUTIE BUCURESTI si din partea S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS in cazul zonelor afectate de infrastructura de transport a gazelor naturale. 2) S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA MEDIAS, in calitate de concesionar al SNT, beneficiaz’ de dreptul de uz si de servitute legal asupra terenurilor pe care sunt amplasate conducte, in vederea lucraiilor de reabilitare, retehnologizare, exploatare si intrefinere a conductelor pe toatd durata de viaté a acestora. ‘LT. REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE PROTECTIE SI SIGURANTA AFERENTE CAPACITATILOR ELECTRICE SI RETELELOR DE DISTRIBUTIE SI ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA 1) Pentru aprobarea documentatillor de urbanism, sau emiterea de autorizatii de construire in vederea edificarli de constructi, in certiicatele de urbanism in acest scop se va solicita avizul fumnizorilor / distribuitorilor de energie electric& din zona, in cazul terenurilor afectate de infrastructura de distributie si alimentare cu energie electrica. 2) Conform ,Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice” (Ordinul A.N.R.E. nr. 4/09.03.2007 modificat si completat cu Ordinul AN.R.E. nr. 49/29.11.2007), Cap. V —-Delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitailor energetice, latimea zonei de protectie si de siguranta a lintlor electrice aeriene este de: ~ 24,00m pentru LEA 20kV; ~ 37,00 m pentru LEA 110 kV: 55,00 m pentru LEA 220 kV; SETS SIE 00 m pentru LEA 400 kV. *-3)" 'Pentr(rposturi de transformare de tip aerian, zona dé pfotectie éste delimitata de conturul fundatie}/Stalpilor si de protectia la sol a platformei suspendateUNIVERSITATEA DE ARHITECTURA St URBANI TON MINGU BUCURES CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, )EXPERTIZA $1 CONSULTING Bek ‘Steaga Academiei 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.71.05 | 307.71.90 tax 907.71.05 cod Fscal 14771110 4) Pentru posturi de transformare, cabine de sectionare ingradite, zona de protectie este delimitata de ingrddire, pentru posturi de transformare, cabine secfionate ingradite, zona de protectie este delimitata de suprafata fundatiei extinsa cu cate 0,20 m pe fiecare latura. 5) Pentru posturi de transformare amplasate la sol, ingradite, zona de siguranta este extinsa Tn spatiu deliitat la cistanta de 20,00 m de fa fita zonet de projeetie—————————— INALUL | 1) In baza O.U.G. nr. 12 din 07.07.1998, aprobata prin Legea nr. cap. IV art. 29-32 si cap. Vil art. 43, 44 si 45, se stabilesccct 07.07.1998, aprobata prin Legea nr. 89 cap. Vil art. 43, 44 si 45, stabileste condi de protectie a infrastructurii feroviare. Conform Acordului de principiu nr. R.2/3/54 din 16.02.2018 emis de Compania National de Cai Ferate C.R.F. S.A. se recomanda urmatoarele: a) Zona de siguranté a infrastructurii feroviare publice cuprinde fasille de teren, 1n limita ‘a 20,00 metri fiecare, situata de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatilor de semnalizare si de siguranta circulatiel si a celorlalte instalati| de conducere operativa a circulatiei trenurilor, precum si a instalatilor si lucrarilor de protectie a mediului. b) In zona de siguranta se amplaseazi doar constructii si instalatii CFR. Pentru terenurile proprietate privata aflata in aceasta zona, se poate proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica. ©) In zona de siguran{é este interzisé executareaa oricdror constructii_ sau instalati neferoviare supraterane, cu exceptia proiectelor de infrastructuri publice si a celor pentru care s-a emis aviz favorabil de catre Ministerul Transporturilor si care nu pun in pericol siguranta circulatiei. @) In zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice este interzisé inchirierea terenurilor proprietate publica a statului, in vederea executarii unor constructii sau instalafii_neferoviare supraterane. Prin’ exceptie In zona de siguranté cu avizul companiei nationale care administreazai infrastructura feroviard, se pot inchiria astfel de terenuri in vederea amplasarii de constructii provizorii in conditile specificate la Art.11 din UG 12 ©) Zona de protectie a infrastructurii feroviare publice, cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte si de alta a axei cali ferate, indiferent de proprietare, in limita a maxim 100,00 metri (marcata pe planul de reglementéri urbanistice aferent P.U.Z.), precum si terenurile destinate sau care servesc, sub orice forma, la asigurarea fuinctionarii acesteia. Limitele concrete ale zonelor de protectie se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul Transporturilor, cu informarea scrisa a proprietarilor terenurilor in termen de 30 zie 2) in zona de protectie pot fi executate lucrati, potrivit reglemntarilor emise de MT gi se interzic 0 serie de activitéti sau amplasamente conform art.31 din OUG 12. In zona de protectie a cai ferate se interzic urmatoarele: a) amplasarea oricaror constructi, fie si cu/eara adminsitratorului infrastructurii feroviare cuy fara aprobarea juridical zonei de 19ENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strada Academie! 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet: 307.71,08;907.71.90 tax 307.71.08 cod fiscal RIA771410 b) depozitarea de materiale sau infintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare. a ©) Utilzarea indicatoarelor si a luminilor de culoare rosie, galbend, verde sau albastra, ‘care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviara. 4d) Efectuarea oricéror lucréri, care, prin natura lor ar putea provoca alunecati de teren, surpari sau afectarea stabiltatii solului, inclusiv prin taierea copacilor, arbustilor, extragerea de materiale de constructii sau prin modificarea echilibrului freatic ©) Depozitarea necorespunzétoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructuril feroviare a zonei de protectie a acesteia, precum si a conditilor de desfasurare normala a traficului feroviar. 3) Nu se vor amplasa constructii sau efectua lucrari care prin natua lor ar afecta stabilitata solului sau ar modifica echilibrul freatic, ar afecta terasamentul linilor ferate, ar afecta linia de cale ferata gi circulatja feroviara. 4) Se va tine seama de imaginea prezentata catre zona cAii ferate (realizarea unei minime amenajari peisagistice) 5) Autorizarea constructilor in zona de siguranti sau de protectie a infrastructurii feroviare, pentru terenurile afectate de infrastructura feroviara, se va face doar cu acordul de principiu al Regionalei C.F. Bucuresti si a avizului Ministerului Transporturilor. 6) Se interzice ocuparea terenului din zona cadastrala CFR. 7) Pentru constructii sau pentru orice luorare care se va realiza si va fi amplasata in zona Cli ferate, se va solicita avizul Sucursalei Regionale de Cai Ferate Bucuresti si apoi se va obtine avizul CNCF CFR SA conform Ordin 158/1996. 9. REGLEMENT/ RIVIND ZONA DE SIGURANTA AFERENTE CONSTRUCTIILOR, INSTALATILOR SI AMENAJARILOR SITUATE IN AFARA INCINTELIMPREJMUITE A ‘CTEICET 1. Pentru aprobarea documentatillor de urbanism, sau emiterea de autorizatii de construire in vederea edificarii de construct, in certificatele de urbanism care se emit in vederea fe va solicita avizul RADET in cazul terenurilor afectate de infrastructura de termoficare existenta sau propusa, precum gi cele racordate le sistemul public de energie termica si avizul din partea ELECTROCENTRALE BUCURESTI S.A in cazul terenurilor afectate de infrastructura acesteia. 2. Pentru aprobarea documentatilor de urbanism, sau emiterea de autorizatii de construire in vederea edific&rii de constructii in zona ‘de protectie sanitara a conductelor de aductiune apa industriala si canalizare ape tehnologice, conform Legii nr. 50/1991 republicaté, cu modificarile si completarile ulterioare, in certificatele de urbanism in acest cop se va solicita Aviz din partea Electrocentrale Bucuresti S.A. Se prevad urmatoarele zone de protectie: ~ 10,0 m —de o parte si de alta a diametrului exterior al conductelor (conductele de aductiune apa industriala); - 10,0 m ~ de 0 parte si de alta a diametrului exterior al conductelor (retele de canalizare apa tehnologica). aaa] 33,i | UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISNA = ax 4, /D : LON MINCU = up gap 4 sa. "|. CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, — > EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strada Acadorvot 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tel: 07.71.05 ; 907.71 90 tax 907.71.08 cod fi wRIA771NI0 3. Conform ,Norme tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte gi de transport gaze naturale" (norme tehnice-aprobate prin: Decizia presedintelui A.N.R.G.N. nr. 1220/2006) trebuie respectate urmatoarele distanfe minime pe orizontala dintre axele conductelor de gaze naturale sau incintele C.E.T. Progresul si diferitele obiective: a) depozite de gunoaie - 50,00 m; b) depozite G.P.L., de carburanti, benzinarii— 30,00 m; ©) stati si posturi de transformare a energiei electrice — 20,00.m:_ 4d) instalatii de epurare, de injectie ape reziduale - 10,00 m; ©) constructii usoare, fara fundatii, altele decat cladirile destinate, (imprejurimi) ~ 6,00 m; 1) spatii verzi sau plantatji destinate ameliorrit microclimatului - 6,00 m; a g) parcari auto - 6,00 m; | h) Intersectii ale diverselor categorii de drumuri noi cu conductele magistrale (obligatoriu la un unghi cuprins intre 60° si 90°), conductele trebuie s& fie introduse la respectivele | intersecti in tuburi de protectie, conform STAS 9312-87. 4, Distantele de siguranta aferente constructilor, instalatillor si amenajarilor situate in afara incintei imprejmuite a C.T.E./C.E.T. - retele tehnologice de transport si distributie energie termica in imediata apropiere a incintei imprejmuite (conform Norma tehnica A.N.R.E. din 89.03.2007 privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice): Distanta de protectie (distanta minima care delimiteaza zona de protectie a capacitatii energetice, masurata, in proiectie orizontala, de la limita sa exterioara, de o parte si de alta sau Imprejurul acesteia) @) pentru conducte amplasate subteran: suprafata totala in plan orizontal a canalului termic; b) pentru conducte amplasate suprateran: suprafata formata de proiectia suportilor si a ‘conductelor pe toata lungimea acestora; ©) Distanta de siguranta (distanta minima care delimiteaza zona de siguranta a capacitatii energetice, masurata in proiectie orizontalé sau vertical intre limita extericaré a acesteia si punctul cel mai apropiat al unei instalatii sau constructii; distanta de siguranta cuprinde si distanta de protectie) 5. Conform Normei Tehnice aprobate prin decizia presedintesui A.N.R.G.N nr. 1220/2006, Art.12. alin.(1) - pentru o centrala electrica de termoficare, partea care cuprinde constructii, instalatii si amenajari in incinta imprejmuita a centralei, zona de protectie si de siguranta sunt incluse in incinta centralei si sunt delimitate de imprejmuirea acesteia. 6. Conform Avizului APM Bucuresti nr. 02/05.11.2018 se interzice executarea lucrarilor de cosntruire pe toata durata de functionare a obiectivului SEVESO pentru suprafata de teren de 313702 mp (31,37 ha) din vecinatatea SC ISOVOLTA SA. 7. Amplasarea vittoarelor construct in zonele de risc din vecinatatea obiectivelor SEVESO (SC ISOVOLTA si CTE SUD) se va face finand cont de prevderile Legii nr. 59/ 2016 privind controlul auspra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante Periculoase $i de concluzille raportului de securitate Intocmit de operatori. Primaria Sectorului 3 va impune respectarea prevedeirlor Legii SEVESO — 59/2016 $i concluziile rapoartelor de securitate 3444 (2d N2018 F me TATEA DE ARHITECTURA St URBAN MINCU - BUCURESTT ENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, jeeen@e EXPERTIZA $1 CONSULTING Beka ‘Strada Academiei 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Te: 307.71.08 ;307.71.90 tax 207.71.08 ead Kecal RIAT7INNG a2: 7.40. REGULI CU PRIVIRE LA NORME DE IGIENA REFERITOARE LA ZONELE DE'‘LOCUIT 1. Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1 $i 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iad, a tuturor incdperilor de locuit Distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai mare sau cel putin egald cu inaltimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc, conform O.M.S. nr. 119/ 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei In cazul in care proiectul de amplasare a cladirilor evidentiazé ca distanta dintre cladirile invecinate este mai mica sau cel putin egal cu inaltimea cladirii celei mai inalte, se va ‘intocmi un studiu de insorire, care s4 confirme respectarea prevederii anterioare (conform O.M.S. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei). 2. La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si amplasamentele urmatoarelor dotari a) platforme destinate pentru depozitarea recipientelor de colectare selectiva a deseurilor menajere, care vor fi amenajate la distanta de minimum 10,0 m. de ferestrele locuintelor, vor fi Imprejmuite, impermeabilizate, cu asigurarea unei pante de scurgere i vor fi prevazute cu sistem de spalare si sifon de scurgere racordat la canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului gi a ritmului de evacuare a acestuia si vor fi intretinute in permanent in stare de curdter platformele pot fi cuplate cu instalatli pentru batut covoare (conform O.M.S. 119/2014, art. 4); b) spatii amenajate pentru jocul copillor, Iuandu-se in calcul pentru dimensionarea acestora cate 1,30 mp. teren de fiecare locuitor, conform O.M.S. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien8 si a recomandarilor privind mediul de viata a populeti art.3.; ©) spatii de joaca pentru copii, amenajate gi echipate cu mobilier urban specific, realizat conform nomativelor in vigoare, astfel incat s& fie evitala accidentarea utilizatorior, conform O.M.S. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiend si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, art. 4; 4) spatii amenajate pentru gararea si patcatea autovehiculelor populatiei din zona respectiva, situate la distante de minimum § m. de ferestrele camerelor de locuit; in aceste spatii este interzisa gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuze, remorci, etc, precum si realizarea activitatilor de reparati si intretinere auto (conform O.M.S. 119/2014, art. 4). 3. Unitajile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibra{ii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplaseaza in cladiri separate, la distanta de minimum 18,00 metri de ferestrele locuinfelor. Distanta se masoara intre fatada locuintei si perimetrul unitatii, reprezentand limita suprafetei unitati respective, Pentru unitafile sus mentionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel incat sa se Tneadreze in normele din standardele in vigoare, conform O.M.S. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei Se interzice schimbarea destinatiei functionale a unor zone, daca prin aceasta se creeaza fiei de riscuri pentru sanatatea populatiei din zona locuitTON MIENCU -~ BUCURESTIS CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA SI CONSULTING Strada Acaderve 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907-71.05 ; 307,71,90 tax 307 71.05 cod fecal R14771110 4. La parterul cladirilor de locuit ~ se pot amplasa unitati comerciale, unitati de prestari servici, cabinete medicale umane. fara paturi si cabinete veterinare pentru animale de companie, cu conditia ca acestea, prin functionarea lor, s4 nu creeze disconfort si riscuri pentru sanatatea locatarilor, Pentru unitatle sus menfionate se vor asigura miloacgle~adecvate-de~timitare—< nocivitatilor; - nu se vor amplasa la parterul blocurilor, unitati de product - se pot amenaja camere speciale pentru: depozitarea deseurilor Sdli uscatori - se pot amenaja si alte anexe ale locuintelor (garaje), doar cu a locatari sau proprietari Activitatle de birou se pot organiza si la alte etaje ale imobilelor de Tocuit daca acceptul vecinilor direct Cag a5 Schimbarea destinatiei unui spatiu de locuit se poate face numai cu respedtarsacs conditilor prevazute de Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionare: asociatilor de proprietari, cu modificrile ulterioare. 5. Intre unitatile industriale, obiectivele sau activitatile care polueaza factorii de mediu sau produc zgomot si vibratii si teritorile protejate invecinate se asiguré zone de protectie sanitara (conform O.M.S. 119/2014, art. 9). 6. Nocivitatile fizice (2gomot, vibratii, radiatit ionizante si neionizante), substantele poluante si alte nocivitati din aerul, apa si solul zonelor locuite nu vor putea depasi limitele maxime admisibile din standardele in vigoare (conform O.M.S. 119/2014, art. 10). 7.44. ZONELE DE PROTECTIE APELE ROMANE, of, Adresa Administratia Nafionala Apele Romane- Administrafia Bazinalti de Apa Arges- Vedea SGA Iifev- Bucuresti nr. 9276/ DDS/ 08.11.2017 1, 7.11.1 Raul Dambovita este un curs regularizat iar zona de protectie in lungul cursurilor de apa regularizate, masurata de la limita zonei construite este stabilita de Anexa 2. Lit. a) din legea Apelor si este de 2m pentru cursuri de apa cu latimea sub 10m, de 3 m pentru cursuri cu lafimea curpinsa tntre 10-50 m si de 5 m pentru cursuri de apa cu liimea de peste 50m, 2. Pe Ratul Colentina si in zona Sectorului 3 este amenajat barajul si lacul de acumulare Pantelimon Il. Barajul Pantelimon Il are cota coronamentului barajului Cos= 62,50 mdMN i nivelul normal de retentie NNR= 60,50 mdMN. 3. In conformitate cu prevderile Legii Apelor nr. 107/ 1996 cu modificarile si compeltarile ulterioare, Anexa 2, lit.) * latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare este cuprinsa intre Nivelul Normal de Retentie si coronamentul barajului * , iar conform art.3 alin. 3.1. * Pentru laucrile de acumulare permanente a caror executie a fost finantata din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafetele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statutului si se include tn categoia terenurilor acoperite de apa, asimilandu-se cu notiunea de albie minor3", cee ace inseamna zA zona de protectie a unui lac de acumulare este isntituitd pe un teren aflat in cuveta lacului de acumulare si in domeniul public al astatului. 4. Conform prevederilor Legii Apelor, Anexa 2, lit), léjimea zonei de protectie * pentru baraje de pémant, anrocamente, beton sau alte materiale, este de 20 m in june acestora 365. 1 ‘Stas Academie, DE ARHITECTURA SI URBANISM NCU --BUCURESTI gon ROL DE CERCETARE, PROIECTARE, TIZA $l CONSULTING 4 BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.7105 ; 307.71.90 tax 907.74 05 cod face! AIATTI NIG In conformitate cu prevedeirle art. 49, alin 1 al Legii apelor “ se interzice amplsarea an Zona inundabilé a albiei majore si.in. zonele. de protectie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora‘, Latimea zonei de proectie in jurul lacurilor naturale, marsurata de a limita nivelulu mediu, este de 5 m la care se aduaga zona de protectie stabilité in conformitate cu prevderile legislatici referitoare la zone de protctie sanitara cu regim sever. Pentru toate lucraiile hidrotehnice de pe teritoriul amdinsitrativ trebuie rezervate suprafele de teren ocupate de acestea precum si cele pentr instituirea zonelor de protetie stabilite conform art40, respectiv anexa nr.2 a Legii Apelor nr.107/1996, cu modificdrile si compettarile ulterioare. Pentru lucrarile sistemului de alimentare cu apa, zonele de protectie sunt etatsit HG nr. 930/ 2008. Pentru sistemele de desecare administrate de ANIF s¢-vor-asigura-zeneles stabilite prin Ordinul MDRAP nr. 227/ 2006. conform GAZE NATURALE Conform Legii energisi electrice gi a gazelor naturale nr. 123/2012 Art.190 Protectia obiectiveloer/ sistemelor din sectorul gazelor naturale se interzice terflor: S& realizeze cosntructi de orice fel in zona de siguranta a obiectielor de gaz enatural in cazul in care, in mod exceptional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate acestea s& se execute 0 constructie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificarilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proeictarea si executia lucrarilor in sectorul gazelor naturale. si sub conditia cedarii in patrimoniul operatorului a bunului rezultat. - 8a efectueze sapaturi sau lucrari de orice fel in zona de protectie a obiectivelor de gaze naturale fara avizul prealabil al operatorului de sistem ~ 88 depoziteze materiale pe caile de acces si in zona de protectie a obiectivelor de gaze naturale ~ 8a intervina In orice mod asupra conductelor, echipamentelor $i instalatilor de gaze naturale ‘Amplasarea de obiective noi, constructi noi si lucrari de orice naturp an zona de protectie a Tetelelor de gaze naturale existentee, se realizeaza numai cu respectarea Normelor Tehnice pentru proiectarea si executia sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE- 2008, prevderilor Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 si Ordinulul 47/2003 emis de Ministerul Economiei gi Comertului Prin certficatele de urbanism emise in vederea construiri si amenajarii terenului se va solicita avizul Distrigaz Sud Retele. Viitoarele constructi si/sau instalatile subterane se vor proiectal montal amplsa la cel putin distanta minima admisé (distanta de securitate). Disintele de securitate, exprimate In metri, se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale conductelor si Constructile sau instalafile subterane proiectate si sunt prezentate In tabelul 1 si 2 din NTPEE- 2008.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANIS/ LON MINCU - BUCUREST CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strada Academie! 18-20, 010034 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.71.08 ; 307.71.90 tax 307.71.08 cod fecal RA4774110 5, Conform Norme Tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de transport gaze naturale aprobate prin Ordinul Pretedintelui ANRE nr. 118/ 2013 publicate in MO, Partea |, nr. 171 bis/10,03,2014 se vor respecta urmatoarele distante minime pe orizontala, intre Cconductele de transport gaze naturale si urm&toarele obiective: - 20m - locuinte individuale/ colective, cosntructi industriale, sociale si administrative, obiective destinate a fi ocupate de oameni sau in care isi vor desfasura activitatea personal uman, cu regimul maxim de inaltime de pana la trei etaje inclusiv ~ 20m- claire sau spatiu exterior cu 0 suprafatd bine definita (teren de joaca, teatru de var, sau alt loc public etc.) care este ocupat de 20 sau mai multe persoane, cel putin 5 zile pe saptamand, timp de 10 saptamani, in orice pericada de 12 luni (zilele si saptamanile nu trebuie sd fie consecutive) = 200m - cladiri cu patru sau mai multe etaje = 6m - constructii usoare, fara fundati, altele dectt cladirile desti oameni r - 6m- parcari auto, platforme betoane = 20m- post de transformare a energiei electrice = 0m - depozite de gunoaie, depozite de dejectii animaliere = 30m - depozite GPL, carburanti, benzinairii - 20m - statii de epurare, gospodairie de apa ~ Paralelism cu drumuri (expres, autostrazi 50m, 1 fn, judeter 18m (din ax), de utiitate privat, de incinta, alei pietonale 6m (din margine) “<2 ~ Paralelism cu cai ferate (cu ecartament normal 50m, inguste, indsutriale, de garaj 30m) ~ Patalelism cu retele de utilitati Sm ~ Camine de vizitare 6m ~ Distanfa minima dintre imprejmuirea SRM Titan, SRM Isovolta, SRM FCME, SRM Coremo si constructii este: 20 m cladiri cu pana la trei etaje inclusiv, 200m cladiri cu patru sau mai mutle etaje ~ Cimitire, elestee, amenajari sportive si de agremenet (strans, teren de tenis etc.) conditionate de masuri suplimentare, Distantele se considera fafa de cel mai apropiat punct al obiectivelor La intersectia diverselor categorii de drumuri (de acces, de incinta etc.) cu conductrele de transport gaze naturale, se vor respecta Norme tehnice pentru proiectarea si executia conductelore de transport gaze naturale $i prevderile STAS 9312-87. De asmeenea, conductele se vor proteja in tuburi metalice sau dale prefabricate din beton armat, dupa caz. Protejarea conductelor de transport gaze naturale se va exeuta pe baza unor proeicte tehnice. Proiectele tehnice vor fi transmse Departamentului Exploatare-Mentenant’, Medias in vederea avizarii CTE Transgaz SA. Proiectele tehncie si lucraiile de executie aferente vor fi executate de societati autorizate de ANRE pentru lucrari asupra conductelor de inalta presiune, chettuielle find suprotate de cétre beneficiarul avizului In zona de protectie a conductelor de transport gaze naturale (6 m stanga-dreapta) lucrarile de sépatura si umplutura vor fi executate manual, evitandu-se lovirea conductelor materiale gi/ sau alte lucrari ce ar put Hs destinatie de spatiu verde (nu se fpr planta mai mari de 50cm). T Zs ws aConform Aviz. Luxten nr. 734/29.08,2017 DE ARHITECTURA SI URBANISM INCU -~ BUCURESTI! ashe IL DE CERCETARE, PROIECTARE, peaies qw ERTIZA $1 CONSULTING Beka Strada Academie! 16:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tek 907.71.05 ;907.71.90 fax 307.71.08 coe fiscal RIE774416 10. Se va asigura de catre prorpeitarul terenului/ beneficiarul avizului accesul neconditionat la conductele de transport gaze naturale si instalafile aferente acestora in caz de interventi. 11.in conformitate cu _art 109-113 din Legea Energiei Electrice si Gazelor Naturale nr. 123/2012, SNTGN Trangaz SA Medias, in calitate de concesionar al SNT beneficiaza de dreptul de uz si de servitute legala asupra terenurilor pe care sunt ampslate conducte de transport gaze si! sau instalatille aferente, in vederea lucrarilor de reabilitare, retehnologizare, exploatare si intretinere a acestora pe toata durata lor de existenté. 12. Constructorul va lua toate masurile de respectare a legislatiel in vigoare cu privire la prevenirea gi stingerea incendilor si apararea impotriva incendilor in zona conductelor de transport gaze naturale. PREVEDERI REFERITOARE LA ILUMINATUL PUBLIC 1. La amplasarea refelei electrice se vor respecta: ~ STAS 8591/1-94 t - NTE 07/08/00 - Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si capacitatilor energetice ~ Revizia | text actualizat, aprobat prin ordinul 4/2007 iblicat in Montorul Oficial al Romaniei, partea |, nr. 259/ 2007, modificat prin Ordinul 49/2007 al ANRE, Pubjicat in MO Partea | nr. 868/207 care reglementeaza distanfele intre diferitele retele ediltare si modul tn care se realizeaza intersectille dintre acestea. 2. Reteaua electric’ corespunzdtoare brangamentului va fi ampsiatd in subteran si Prevazuté cu mijloace de identificare nedistructive care sd permita identificarea $i pozitionarea acestora conform standardelor in vigoare. 3. Pentru toate lucrarile care au ca obiect modificarea structuril sistemului de iluminat public constand jn inlocuire, montare, elemente SIP Mun. Bucuresti se vor respecta prevederi art.14 aliniat 11 din Regulamentul Serviciulu illuminat Public aprobat prin HCGMB 59/2016 respectiv: ‘La efectuarea lucrarilor care au drept scop reabilitarea, modernizarea, refacerea sau completarea infrastructurii Mun. Bucuresti, se va avea in vedere si includerea de lucrari de reabilitare aferente sistemului de iluminat public dupa caz. Proiectul de executie va fi supus tn mod obligatoriu avizarii de catre operatorul sistemului de iluminat public al Mun. Bucuresti, iar noul sistem de iluminat rezultat va fi predat acestuia" 4. Pentru toate lucrarile care au ca obiect realizarea de obiective noi: amenajari de parcari, locuri de joacd, refugii se vor respecta prevederile art.14, alinia 12 din Regulamentul Serviciulu illuminat Public aprobat prin HCGMB 59/2016 respectiv: “ La amenajarea unor noi parcari, parcéri de regedinté, locuri de jaca si agreement, monumente, zone rezidentiale effectuate de catre Autoritatile executive ale sectoarelor 1-6/ Persoane fizice! Persoane jurdice, se va prevedea in mod obligatoru $i realizarea instalatiei de ilumint public in perimetrul_respective, cu respectarea prevederilor Legii 121/2014 privind eficienta energetic’. Toate proiecte thence vor fi avizate de operatorul sistemului de iluminat public si yefdetind pacdul PMB- Directia de specialitate care deruleazd contractual de delegafe. Rentri-2? fi racordtae la sistemul de iluminat public aceste inetaafi de lumina yor predate Soerayuiuisstemuiul de tuminat public. *UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM| ha | tON MINCU ~ BUCURESTI |. GENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, OO EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Saga Academe’ 18:20, 010074 - BUCURESTI, ROMANIA, Tel: 207.71.05 ; 207.71 80 ax 307.71.08 cou fseas RIATI¥410 84 8.2. 38.3. 5. 84. 85. 86. Pentru toate lucrarile care genereaz& modificari de structura a sistemului de iluminat Public si componente noi in sistemul de iluminat public se vor respecta prevderile legale referitoare la implementarea de masuri de eficienta energetica, reglementate prin Legea 121/ 2014 privind eficienta energetica aplicabila autoritatlor publice si prin Ordinul ANRE 8/2012 pentru aprobarea ghidurilor cu echipamente si servicii pentru iluminatul public, pe baza de criterii de eficienta energetica, respectiv: - in cazul in care investitia are ca si component de executi “inlocuirea si montarea de aparate de iluminat public’ se recomanda ca proiectul tehnic s prevada $i utiiziarea de echipoamente de iluminat cu eficienta energetica ridicata (aparate de iluminat cu sursa cu tehnologie Led / aparate de iluminat cu sursa sodiu cu durata de viata extinsa), aparate de iluminat public cu sisteme de dimming a consumului de energie electrica pe intervale de functionare a acestora ~ in cazul in care investitia are ca si component de executie lucrari si sisteme pentru alimentarea cu energie electric se recomanda ca proiectul tehnic s4 prevada si implementarea de sisteme moderne de masura si control si gestiune a energieielectice, economizoare de energie electrica ART.B | NOTE La autorizarea executarii tuturor constructillor se va tine sea de protectie ale retelelor tehnico-edilitare, a cailor de cops de avizele autoritatilor competente. Nu se emit autorizati-de construire, cu exceptia constructiilor cu caracter provizoriu, in zonele rezervate pentru extinderea/modernizarea cailor de comunicatie. La autorizarea oricarui fel de constructie se vor avea in vedere prevederile Ordinului MLP.AT., MA.P.N., M.L, SRI. nr. 34/NIM30/3422/42.21 din 1995 pentru aprobarea Precizérilor privind avizarea documentatillor de urbanism si amenajarea teritoriului prin care se reglementeaza distantele minime de amplasare a construcfllor fai’ de obiectivele cu caracter special. La baza elaborairii tuturor proiectelor de locuinte vor sta prevederile conform normelor din Legea nr. 114/ 11.10.1996 - legea locuintei, cu modificarile si completarile ulterioare: 0.U.G. nr. 44/1998, Legea nr. 145/1999, O.U.G. nr. 73/1999, O.U.G. nr. 127/199, 0.U.G. nr. 17/2000, 0.U.G. nr. 295/2000, 0.U.G. nr. 22/2000, 0.U.G. nr. 98/2000, O.U.G. nr. 76/2001, Legea nr. 206/2002, O.U.G. nr. 42/2005, Legea nr. 62/2006, O.U.G. nr. 215/199, Legea nr. 230/2007, O.U.G. nr. 210/208, O.U.G. nr. 57/2008, Legea nr. 310/2009, Legea nr. 170/2010, Legea nr. 71/2014 Delimitarea zonelor pentru care trebuie elaborate documentatii de urbanism se vor stabili in faza emiteriicertificatului de urbanism in funcfie de conditile impuse de regulamentul local de urbanism si impreund cu avizele aferente, cu respectarea legislatiei In vigoare. Pané la notificarea Primariei Municipiului Bucuresti, de catre Ministerul Culturii, in vederea clasarii_ ansamblurilor arhitecturale, monumentelor de arhitectura, de for public si memoriale, autorizarea lucrarilor de construire se va face de catre Primaria Sectorului 3. In cazul zonelor reglementate prin PUZ 2000 al Zonelor Construite Protejate se mentin reglementarile stabilite prin acestea, 2 40sortagal Ya /rred | 204d, | oe TWATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI RUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $!t CONSULTING Strawa Academie! 1820, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.71.05 ;907.71.80 tax 307 71.08 coa Seen! RIET7I410 87, 88. 89. 8.10. att 8.12, 8.13, 8.14, In functie de necesitatile identificate in zona de catre operatorii de retele tehnico-edilitare / institutile publice / persoanele fizice si juridice, se pot localiza in orice zona / subzona gi Unitate teritoriala de referint, urmatoarele functiuni * functiuni publice administrative, culturale, de invatamént, sdndtate fa superioare, comert, servicii profesionale si personale, recreere siturism; + servicii publice si de interes general; + constructii si amenajari pentru gospodarie comunalas; + spat verzi, amenajari sportive, spatii verzi de folosinta Specistizats-spatir-verzly agrement, culoare de protectie fala de infrastructura tehnica, paduri de agre PAduri gi plantatii forestiere, paduri si fasii plantate de protectie sanitara, spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa, etc. Se interzic lucrari de terasament de natura sa afecteze utlizarea terenurilor invecinate si orice alte lucrari de terasament care pot s8 provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. In cazul modificarilor, aparute asupra legislafiei in vigoare luate in considerate la elaborarea prezentului Regutament (procentul de spatii verzi, normative de circulati, studi aeronautice, etc.) se va realiza coroborarea documentatilor in cazul in care noile reglementarile sunt cu caracter restrictiv, sau nu se vor aplica in cazul in care acestea sunt cu caracter permisiv, pana la expirarea prezentului PUZ. Pentru autorizarea oricaror tipuri de lucrari situate in zonele de restrictie (marcate pe Plansa de Reglementari) se va solicita avizul M.A.1. toate cazurile este obligatorie asigurarea accesulul in spatile publice a persoanelor cu dizabilitét| sau cu dificultati de deplasare conform Normativelor in vigoare privind accesibilizarea spatiului urban pentru persoanele cu handicap. Accesele carosabile a drumurile publice trebuie s& permit interventia mijloacelor de singere a incendillor, conform destinatiei constructiei, dimensionate conform normelor Pentru trafic greu, conform prevederilor art.25, respectiv Anexa 4 din H.G.R. nr. 525/ 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata. La promovarea unui proiect de investitii se vor respecta prevederile Legii nr. 59/2006 privitor la distantele fata de sursele potentiale de risc stabilite conform prevederilor art.5 din Ordinul nr. 3710/19.07.2017 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea } distantelor adecvate fata de sursele potentiale de risc din cadrul amplasamentelor care se Incadreaza in prevderile Legii nr. 59/ 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident ‘major in care sunt implicate substante periculoase in activitatile de amenajarea teritoriului si urbanism, La emiterea certificatelor de urbanism se vor respecta si prevederile urmatoarelor acte normative: - Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea stafillor de distributie a carburantilor la autovehicule - Indicativ NP 004/03 - Normativ de proiectare, executie si exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule - Indicativ NP 037/1999 - Normativ pentru constructia linillor aeriene de energie electricd cu tensiuni peste 1000V, indicativ NTE 003/04/00 4)— UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Si URBANISM ”, LON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strata Academie’ 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.71.05 ;207.71.90 tox:907.71 05 cod face) RIET71110 #4 /22. 11,2018 ee 8.15. Pentru realizarea lucrarilor de completare a retelelor de conducte si canalizare pentru jurarea alimentarii cu apa potabilé si a canalizarii se va avea in vedere c& pentru sistemele, lucraiile gi retelele de alimentare pentru stingerea incendillor in localitati se va solicita la |.S.U. Bucuresti-fov, autorizatia de securitate la incendiu in conformitate cu prevederile pct. | lit.e) al Anexei 2 din H.G. nr. 571/2016 pentru aprobarea categorillor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu 8.16. In cazul realizarii de investitii care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiy, respectiv protectia civilé, pottivit prevederiior din H.G. nr. §71/2016 pentru aprobarea categorillor de constructi si amenajari care se supun avizari si/ sau autorizaril privind securitatea la incendiu gi respectiv H.G. nr. 862/2016 pentru aprobarea categorillor de constructii la care este obligatorie realizarea adaposturilor de protectie civila, precum si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda de protectie civilé, se vor adresa I.S.U. Bucuresti-lifov. 8.17. La amplasarea constructilor trebuie respectate si prevederile Normei Tehnice privind | delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia | | aprobata cu Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 4/ 2007, cu modificarile si completarile ulterioare (pentru zonele traversate de linile electrice aeriene se instituie zona cu restrictie de constr | ART. 9. ' GENERALITAT! = | 9.1. UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI 9.1.1. Pentru zonele functionale M2 $i M3 se recomanda amenaj accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare, la parterul cladirilor orientate spre strada. 9.1.2. Pentru zonele functionale M2 gi M3, se admite conversia locuinfelor existente in alte functiuni, cu conditia mentinerii ponderii locuintelor in proportie de minimum 30% din ADC pe parcela in cauza. 9.1.3. Pentru zonele functionale M2 si M3 se admite completarea cu cladiri comerciale in interspatille dintre blocuri cu conditia s& se mentind accesele carosabile si trecerile pietonale necesare gi sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor existente. 9.1.4. Pentru zonele functionale M2 si M3 se mentin unitafile productive actuale cu conditia s& nu fie poluante, s4 nu prezinte risc tehnologic sau sa fie incomode prin traficul generat, fie compatibile ca functionare si aspect cu zona mixta si sa obfina avizul Agentiei Pentru Protectia Mediului Bucuresti 9.1.5, Pentru zonele functionale M2 $i M3 se admit statii de intrefinere auto si spalatorii cu capacitate de pana la § posturi cu condifia obfinerii avizului Agentiel pentru Protectia Mediului Bucuresti 9.1.6. Pentru zonele functionale M2, M3 si L se admit construcfii provizorii de orice natura, inclusiv cele pentru organizarea de santier pe durata existenfei Santierului, cu respectarea aN 49RUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strada Acadomiel 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tot 907.71.05 ;$07.71.90 fax 807.71.08 cod fecal RIATTH116 9.1.7. Pentru zonele functionale M2 si M3 se admit statii de alimentare cu carburanti cu conditia objinerii_avizului Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti si cu.conditia respectarii prevederilor Normativului NP 004/2005 pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea gi postutilizarea stafjilor de distributie carburanti la autovehicule si a H.C.G.M.B. nr. 120/2012 privind regimul de amplasare a statilor de distribute a ‘carburantilor pentru alimentarea autovehiculelor in municipiul Bucuresti 9.1.8. Pentru zona functionala A, activitatile functionale la data aprobari prezentului Regulament vor fi permise in continuare cu conditia diminuarii cu cel putin 0% a poluaril actuale in termen de 5 ani (de la data aprobarii prezentului P.U.Z.). 9.1.9, Pentru subzonele functionale A, extinderea sau conversia activititilor actuale va fi permisa cu conditia s8 nu agraveze situatia poluarii 9.1.10.Pentru zona functional A se pot localiza cu aceleasi condifii de diminuare a poluarii urmatoarele functiuni: €) birouri incluzand oricare din urmatoarele utifZ8ii = birouri profesionale sau de afaceri; | ~ institut financiare sau bancare; ~ posta gi telecomunicati; b) 8 & 3 8 2 a 3 3 z R 8 a 2 e 5 8 3 - productie manufacturiera; 4, ~ birouri profesionale sau de afaceri fie ca utilizare principald, fie ca ut secundaré; = activitéti de cercetare-dezvoltare cu excepfia celor care utlizeaza substante explozive sau toxice conform prevederilor legale; ~ depozite si complexe cu vanzari en-gros cu exceptia celor care utlizeaza substante explozive sau toxice conform prevederilor legale; ~ depozite si complexe de vanzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi 9.1.11.Pentru zona functionala A, in cazul conversiei funcfionale se recomanda reabilitarea si adaptarea cladirilor industriale abandonate. 9.1.12.Pentru_subzonele functionale A, in cazul conversiei funcfionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor permanente de poluare sau contaminare a solului 9.2. UTILIZARI INTERZISE 9.2.1. Pentru zonele functionale CA, CB, M i L se interzic urmatoarele: a) activtati productive poluante, cu isc tehnologic sau incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utlizarea incintei pentru depozitare si productie, prin degeurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa orele 22:00; b) depozitare en-gros; ©) activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizbil din circulatile publice sau din institutile publice; 4) depezitari de materiale refo e) platforme de precole f) curatatorii chimice; / SO 9) depozitarea pentru vanzare a ungicCantitéli mari de substante intl i ny ;UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM TON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strada Academie 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 207.71,05 ;907.71.90 fax 907.71.05 cod fiscal R14771110 9.2.2. Pentru zona funcfionala A se interzice: a) localizarea activitatilor poluante $i a celor care prezint&-risc tehnologic; b) amplasarea unitatilor de invatamant pregcolar, scolar si gimnazial, a servicilor publice sau de interes general si a spatillor pentru sport in interiorul imitelor in care poluarea depageste C.MA.; c) amplasarea locuinfelor, cu exceptia locuintelor de serviciu. 9.2.3. Pentru zona functionla V se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare; 9.2.4. Pentru zona functionlé V, se interzice tdierea arborlor fara. autonzati abilitate. 9.2.5. Pentru zona functionala T se interzic urmatoarele} a) orice utiizari care afecteaz& buna functionare’si-diminueaza posibift modernizare sau extindere; b) amplasarea in incinta unitatilor de transporturi si a garajel care prin natura activitator desfasurate pot produce p; si / sau prezinté rise de incendiu / explozie, 9.3. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) 9.3.1, Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, conditiile de construibilitate pentru parcelele considerate neconstrt » Sub 160,00 mp., respectiv posibilitatea de construire a acestora va fi detaliaté prin P.U.D., cu conditia respectarii celorlalte conditii din prezentul Regulament, 9.3.2, Pentru zona functionalé CA, CB, M2, M3 si L, cladirile pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu avand acces direct dintr-o circulatie publica sau pot fi grupate pe un teren utilizat jin comun cu accesele asigurate din circulatia public’ prin intermediul unor circulafi private. 9.3.3. Pentru zona functional A se recomanda ca parcelele sa alb& suprafata minima de 3.000,00 mp si un front minim la strada de 60,00 metri. Dimensiunile se pastreaza si in cazul parcelelor noi aparute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, instrainare, etc.). 9.3.4, Pentru zona functional T se recomanda ca in cazul constructilor de birouri parcela sa aiba 0 suprafaté minima de 400,00 mp. si un front la strada de minim 15,00 metr. 9.3.5. Obtinerea unei autorizatii de construire directa este conditionata de urmatoarele: a) pentru zona functionala L, parcele cu suprafete de pana la 8.000 mp.; b) pentru subzonele functionale CA, CB, M2, M3 si A, parcele cu suprafete de pana la 7.000 mp. 6) terenul s& aiba o forma regulati sau rectangulara sau sa permité incadrarea unui rectangul fata de care se vor raporta toate retragerile constructiel. In cazul in care nu se asigura simultan conditiile mentionate mai sus, in functie de zona functionalé in care se incadreaz8amplasamentul, se impune elaborarea documentafie de urbanism de tip PUD 9.3.6. In cazul in care terenul are o fdtmi julata i nu permite incadrarea unui rectangul si are o suprafata/_mai mare dé300 mp., se impune elaborarea documentatie de urbanism de tipSITATEA DE ARHITECTURA SI MINCU - BUCURESTI an ITRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, ba ar J/ EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strada Academie! 16-20, 010054 - BUGURESTI, ROMANIA, Tet 907.71,05 ; 307,71.90 tax 307.71.08 cod fecal R14771110 9.4, AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT 9.4.1. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, T, TDS si R, racordarea aliniamentelor la interseotile strézilor se va face printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea dintre aliniamente, avand lungimea de 12,00 metri pe strazile de categoria L-a gi a ll-a si de 6,00 metri pe cele de categoria a la 9.4.2. Pentru zonele functionale M2 $i M3, clidirile care adpostesc funcfiuni de interes public reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanté de 6,00 metri cu conditia sa nu lase vizibile calcane ale cladirlor obligatoriu de mentinut situate pe limitele laterale ale parceleior. 9.4.3, Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, T, TDS si R, in raport cu caracterul strazilor existente cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu conditia sa hu lase aparente calcane ale cladirilor invecinate propuse a fi mentinute datorita valorii lor arhitectural urbanistice sau de intrebuintare. 9.4.4. Tn zonele functionale CA, CB, M2 si M3, retragerile sau iesirle la nivelele de deasupra Parterului in afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sA se inscrie in tipologia si gabaritele constructilor existente pe strada respectiva, in conditile pastrarii unei distante de minim 4,50 metri faté de nivelul terenului si avizarii documentaliei de catre structura Arhitect Sef a Primairiei Sectorului 3. 9.4.5. In subzonele functionale CA, CB, M2 $i M3, in cazul strazilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile cladiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplaseaz3 pe aliniament; se pot accepta retrageri de 5,00 metri numai cu condifia ca clacirile adiacente sa fie retrase fata de limitele laterale ale parcelelor si sa prezinte fatade laterale; in cazul in care cladirile de pe parcelele adiacente prezintd calcane este obligatorie alipirea la acestea, 9.46. In zonele functionale CA, CB, M2 si M3, balcoanele sau bovindéu-urile pot depasi cu maxim 0,90 metri alinierea spre strada. 9.4.7. In zonele functionale CA, CB, M2 $i M3, comigele pot iesi din alinierea strazii cu maxim 1/10 din largimea strazii si fara a depasi 1,20 metri adancime. 9.4.8. In zonele functionale CA,CB, M2 si M3, in cazul tn care inaifimea cladirii propuse depaseste distanta dintre alinieri, noua constructie se va retrage suplimentar astfel incat H max sa nu depaseasca distanta dintre alinieri sau in cazul in care nu este configurat frontul de vis-a-vis, cladirea nu va depasi dublul distantei din axul strazii pana la cladire, cu conditia sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate. 9.4.9. In zona functionala A, retragerile minime recomandate de la aliniamente vor respecta urmatoarele: a) 10,00 metri pe strazile de categoria |-a sia Ila; b) 6,00 metri pe strazile de categoria a Ill-a 9.4.10.in subzonele functionale A, fata de zonele de locuit din vecinatate: pastrarea unei retrageri de min. 15,00 m de spatii plantate. 94.411.h x imediata, se impune ul incintelor tehnice se recomanda retrageri ale fe minim 10,00 metri pe strazile de categoria I-a si ‘de categoria a Ill-a.UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM |. patamala ,. TON MINCU - BUCURESTI! é CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, QF EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strada Acaderniot 18.20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907,71.05 ;307.71.90 Pe seer 9.4.12: Pentru toate zonele functionale se vor-respecta urmatoarele prevederi:—-.- a) amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie s& asigure insorirea acest durata de minimum 1 % ore la solstitiul de ama, a inc&perilor de locuit din cla Jocuinfele invecinate. b) tn cazul in care pr jectul de amplasare a cladirilor evidentiazé cA distanta cladirile invecinate este mai mic& sau cel putin egal cu inaltimea cladirii celei alin. (a). | ©) in cazul invecinarii cu cladiri cu fatade fara ferestre, respectiv calcan, prevederile | alin. (a) se aplicd doar pentru perefil cu ferestre, cu respectarea dreptului la insorire a | incdperilor de locuit ale celui mai vechi amplasament. | 9.5. AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE $I POSTERIOARE ALE PARCELELOR 9.5.1, Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, retragerea cladirilor faté de limitele laterale ale parcelei este de minim 3,0 m, dar nu mai putin de 4/3 din inaltimea cladiri masurata la comisa. In conditile in care hi3 > 10,00 m retragerea fata de limitele laterale ale parcelei poate ramane de 10,00 m. Distanta minima se calculeaza intre limita parcelei si proiectia fatadei pe teren (inclusiv balcoane, console, bovindouri etc.) fara a lua in considerare streasina. 9.5.2. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, retragerea cladirlor fata de limitele posterioare ale parcelei este de minim § m, dar nu mai putin de 4/3 din indltimea cladiri masurata la comiga. In condifile in care h/3 > 10,00 m retragerea fata de limitele posterioare poate ramane de 10,00 m. Distanta minima se calculeaza intre limita parcelei si proiectia fatadei pe teren (inclusiv balcoane, console, bovindouri etc.) fara a lua In considerare streagina. 9.5.3. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, in cazul bisericilor se vor respecta urmatoarele restricti a) clidirea unei biserici va fi retrasd in interiorul parcelei fata de limitele laterale si posterioare astfel incat s8 se asigure o distant minima de 10,00 metri fata de cladirle existente cu caracter definiti b) se admite amplasarea pe llotul bisericii a cladirilor cu caracter de cult (lumanarar, capela mortuard, etc) la o distanfé de minim 3,00 metri fata de limitele laterale doar dacé indltimea cladirii este egala cu distanfa retrasé fata de limitele parcelel 9.5.4. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci cénd se alipese de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau in stare buna sau se cupleaza cu 0 cladire posibil de realizat pe parcela alaturata si sunt indeplinite urmatoarele condi: a) parcela alaturata este libera de constructi; b) peretele realizat pe limita de proprietate atunci cand rémane vizibil din domeniul public va fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade. 9.55. interzice construirea pe limita lateral a dispusé izolat sau etragere fata de limita respectiva a parcelei daca aceasta este $i separatic fats fata de o bisericd ortodoxa. In acagtrcaz, se-adrhite’ parcelei de minim 4,00 metri Z 6‘Stade Acaserini 18:20, 010014 - BUCURE 956, 957, 958. 959, 9.5.10. 95.11 9.5.12. 9.5.13, 9.4.13, ENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, XPERTIZA $1 CONSULTING ROMANIA, Tet 907:71.08 ; 07.71.90 tax 307.7108 cod fea! RIA771110 Pentru zonele functionale CA, CB, M2,.M3 si L.se-interzice construirea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului in care exista un calean al unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia, Pentru zonele functionale M2 si M3, cladirile care adapostesc functiuni de interes general sau locuinte, acolo unde este cazul, ce alcatuiesc fronturi continue prin alipire de caleanele cladirilor invecinate, vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la 0 distant de maxim 20,00 metri de la aliniament, dupa care se vor retrage cel putin de una din limitele de proprietate putand ajunge astfel pana la maxim 40,00 metri lungime. Pentru zonele functionale M2, M3 si L, balcoanele si/sau bovindéu-urile de fatada, deasupra strazii, trebuie retrase cu 1,00 metru de la limita lateralé de proprietate; - pot fi prelungite pana la limita de proprietate, cu acordul notarial al proprietarilor imobilului invecinat, in acest caz, balcoanele trebuie sa se incadreze in aceeasi linie orizontala. Pentru zonele functionale M2 si M3, pe strézile cu distanta intre alinierile fafadelor sub 10,00 metri se admit balcoane sau bovindéu-uri pe fatadele spre strada, numai cand depagesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 metri Pentru zonele functionale M2 si M3, proiectia balcoanelor si bovindéu-urilor pe fatadele orientate cdtre strad& nu trebuie sé depageasca 1/3 din suprafata acestora (suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei proprietatii si inaltimea maxima reglementata pe strada respectiva). Pentru zonele functionale M2 si M3, se recomanda ca pentru respectarea intimitafi locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale ale cladirilor din zona mixt’, ‘cu alte functiuni decat locuinte, care sunt orientate spre locuinfele de pe parcelele laterale, situate la mai putin de 10,00 metri sa aiba parapetul ferestrelor la minimum 1,90 metri de la pardoseala incdperilor. Pentru zona functionala A se vor preciza retragerile cldirilor fata de limitele laterale si posterioare, cu urmatoarele condifjonari a) claditile pot fi alipite de constructile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare, situate pe limita de proprietate, In cazul in care acestea nu prezinté incompatibilitati (trepidati,risc tehnologic); b) In toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la 0 distan{é de minim 6,00 m, dar nu mai putin de 1/2 din indltimea cladirii masurata la cornisa; ©) in toate cazurile retragerea fafa de limita posterioaré a parcelei va fi de minimum 6,00 metri; ¢) in cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitatj teritoriale de referint& decat A, se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste alte zone; e) nu se admite amplasarea, pe fatadele laterale orientate spre alte unitatj teritoriale de referinf& (in special servicii publice gi locuin{e) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solulu. Pentru zonele functionale T si R, distanta fata de limitele parcelei va fi de mini 6,00 m, dar nu mai putin de 4/2 gin.Jraltimea cladirii masurata la comisa, Pentru toate zonele functiopéle $e vor respetta urmatoarele prevederi: a) amplasarea cladirilor déstinafé Jocuintelor trebuie 88 asigure insorirea acestora pe 0 Os durata de minimum 1 Yxore la$oistitiul de iam, a Inc&perilor de locuit din cladire si din locuinfleinvecifate. OBR" ET] } St2018 d { ate OS #4 /2g Ml LON MENCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, D EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strada Academie 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.71.08 : 907.71.90 tex 307.71.08 cod fiscal RIAT71N1G | is UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM | b) Tn cazul in care proiectul de amplasare a cladirilor evidentiaza ca distanta dintre cladirle invecinate este mai mica sau cel putin egal cu, inaltmea clédirii celei mal inalte, se va intocmi studiu de insorire, care s& confirme respectarea prevederii de la alin. (a). ©) in cazul invecinarii cu cladiri cu fatade fara ferestre, respectiv_calcan,_prevederile alin (a) se aplicé doar pentru peretii cu ferestre, cu respectarea dreptululla Insorire a Incaperilor de locuit ale celui mai vechi amplasament. [60/0007 respecta intre ele distanta de 2/3 din inaltime (inaltimea reprezint cladirilor). In cazul in care 2/3 din inaltime > 10,00 m Ge poat cladiri fa 10,00 m. 8.6.2. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, distanta se poate reduce la 5,00 metr, dar nu mai putin de 1/3 din inaltime, numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asiguré luminarea unor incaperi, fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala. 9.6.3. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, intre fatadele inspre care sunt orientate camere de locuit distanta dintre acestea va fi minim 2/3 din inaltime (Inal\imea reprezinta media inaltimilor cladirilor. 9.6.4. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 gi L, in cazul adaugarii unui corp nou la 0 cladire existent, noua constructie nu va ascunde elemente de arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, inscrise in lista CMI sau descoperite in timpul lucrarilor - se va urmari dimpotriva, punerea lor in valoare. 9.6.5. Inzonele functionale A,T $i R, se recomanda urmatoarele: a) distanfa intre cladiri va fi minim 6,00 m. dar nu mai putin de 4/2 din inaltimea clair masuraté ta cornis3; b) distanfa de mai sus se poate reduce Ia jumatate daca pe faladele opuse nu sunt accese in cladire silsau daca nu sunt ferestre care s& lumineze incdperi in care se desfasoara activitati permanente; ©) in toate cazurile se va tine seama de conditle de protectie fata de incendii si de alte norme tehnice specifice. 9.6.6. Pentru toate zonele functionale se vor respecta urmatoarele prevederi: a) amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1 % ore la solstitiu de iarna, a incaperilor de locuit din cl&dire gi din locuintele Invecinate. b) in cazul in care proiectul de amplasare a cladirilor evidentiaza ca distanta dintre cladirile invecinate este mai mic sau cel putin egala cu inaltimea cladiri celei mai inate, se va intocmi studiu de insorire, care s& confirme respectarea prevederii de la alin. (a) ©) in cazul Invecinérii cu cladiri cu fatade fara ferestre, respectiv calcan, prevederile alin. (a) se aplicd doar pentru peretii ct fe, CU respectarea dreptului la Tnsorire a Incaperilor de locuit ale celui mai‘Stracn Acaceriel 18:20, 010024 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.71.05 ; 07.71.80 tax 307.71.08 cod fo 97. 974. 97.2. 97.3. 97.4. 975. 976, 977. 97.8, 979, 9.7.10. Pentru zona functionala/A's6 RVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, FQ MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING CIRCULATII $I ACCESE Pentru zonele functionale CA; CB, M2;-M3,-L; A; T-si R, parcela’este co} construibila daca are asigurat un acces carosabil de minim 4,00 metri litime proprietaiile Invecinate - caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendilor, conform destinatiei constructiei, dimensionate conform normelor pentru trafic greu, conform prevderilor art. 25, respectiv anexa 4 din HGR 525/1996, republicat, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; in cazul parcelelor cu latimea accesului carosabil mai mica de 4,00 metri, este obligatorie obtinerea avizului I.S.U. Bucuresti. Pentru subzonele functionale CA, CB, M2, M3, L3 si L4 se va asigura accesul persoanelor cu dizabilitéti prin rampe de acces, la parterul tuturor cladirilor avand functiunea de locuinte colective, iar pentru cladirile cu functiuni de interes public, accesul la etajele superioare va respecta legislatia In vigoare. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, T si R, autorizarea executaril constructilor care, prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite numai daca se asigura tealizarea acestora in conformitate cu normele specifice in vigoare aprobate conform legi, pentru care se solicit autorizatia de construire. Numarul minim al locurilor de parcare care trebuie asigurate in conditile art. (1) se stabileste in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform Anexei la H.C.G.M.B. nr. 66/06.08.2006 - norme Privind asigurarea numédrului minim de locuri de parcare pentru noile constructii si amenajari autorizate pe teritoriului Municipiului Bucuresti. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, se vor asigura spatii destinate depozitarii bicicletelor, cu 0 capacitate de stocare suficienta, in functie de caracterul functiunii si frecventa publicului (suprafata care revine fiecarei biciclete, inclusiv suprafata de migcare este de 60 x 250 cm), Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, T $i R, in cazul schimbari functiunii unei cladiri existente, numdrul minim de locuri de parcare va fi corespunzator noii functiuni. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, spatille pentru gararea si parcarea autovehiculelor organizate pe domeniul public, se vor amplasa la o distanté de min. 10,00 metri fata de ferestrele locuinelor. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 gi L, in spatile dintre ferestrele locuintelor si locurile amenajate (pe domeniul public) pentru gararea si parcarea autovehiculelor este interzisa desfasurerea de activitati pentru reparatii si intretinere auto, conform O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandatrilor privind mediul de viat& a populatiei- art. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, in cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat s& permita accesul autovehiculelor de stingere a incendillor (minim 4,00 m latime gi 4,50 m inaitime); distanfa dintre aceste pasaje masurat’ pe aliniament’ nu va depagi 30,00 metr. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L se pot realiza pasaje si curfi comune, private sau accesibile publighitimrpermanent sau numai in timpul programului de funcfionare, precum si pent seen ‘seryiciu. Se M's liza urmatoarele a) accesele pe parcele//din strazféde categoria |-a si a Il-a se vor asigura dintr-o dublura (locala) a cailor prindipale de circulatie; .*/ b) asigurarea traseelor pentru transporturi agabaritice, o, 36 ~— oa ceiete Nae . | 49#4 /2, 11.2018 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM in ION MIN-CU- BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, DEXPERTIZA $1 CONSULTING ‘rags Academioi 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tot: 207.71.05 ;307.71.90 fax 307.71.08 cod face! RLA771116 9.7.11. Pentru zona functionala V se vor asigura urmatoarele: a) accesul. din circulatiile publice a aleilor ocazional carosabile (pent aprovizionare, drum de halaj) vor fitratate ca alei principale; — b) accesul direct din drumul de halaj masinilor de pompierila ac. STATIONAREA AUTOVEHICULELOR i 9.8.1. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R, G, V siT, stajionarea autovehicl se admite numai in interiorul parcelei, respectiv in afara circulatillor publice. \ 9.8.2. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R, G si T, locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun in constructii supralsubterane sau jn parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la fiecare 4 locuri de arcare si vor fi inconjurate cu gard viu de 1,20 metri inaltime. 9.8.3. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, si L, in cazul in care nu se pot asigura limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau in cooperare, ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanta de maxim 250,00 metti, 9.8.4. Pentru zona functional L se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol se facd in suprafefe dimensionate si dispuse astfel incat s8 permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate. 9.8.5. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, R, T $i A se respecta normele cu privire la asigurarea numarului de parcari necesare, pentru orice cladire noua sau extindere a suprafetei utile pentru o cladire existenta. In cazul schimbarii functiunii unei cladiri existente, se va asigura un numar de locuri de parcare corespunzator noi functiuni. 9.86. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, T, V si R, autorizarea executarii constructillor care, prin destinatie necesita spati de parcare, se emite numai dacd se asigura realizarea acestora in conformitate cu normele specifice in vigoare aprobate conform legii, pentru care se solicita autorizatia de construire. Numarul minim al locurilor de parcare care trebuie asigurate in condifile art. (1) se stabileste tn functie de destinatia side capacitatea constructiei, conform Anexei la H.C.G.M.B. nr. 66/06.06.2006 - norme privind asigurarea_numarului minim de locuri de parcare pentru nolle constructi si amenajéri autorizate pe teritoriului Municipiului Bucuresti si conform Normativului departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitati urbane (indicativ P 132-92) si a Normativulul pentru proiectarea, executia gi exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme (indicativ NP 24-97). 9.8.7. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, si T, stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructi-reparati, cat si in timpul funcfionariicladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul parcelei spafii de circulatie, Incarcare gi intoarcere. 9.8.8. Pentru zonele functionale CA, CB si A in spafiul de retragere fafa de aliniament, maximum 40% din teren poate fi rezer jjelor cu conditia inconjurérii acestora cu un gard viu avand inaltimea de mininyd@a4,20 metri’) » 9.8.9. Pentru zonele functionale CA, CBY A $i rajiut-e retragere de la aliniament se poate rezerva maximum 40% din teren pentru parcaje‘alelsalariatilor si clientilor. * | 9.8.10.Pentru zonele functionale CA, CBF A,/Ri:T §1 G stationarea autovehiculelor pentru adminterea in incinta,/se va asigura\jeafara circulatillor publice; re = So ——— %, snl geCENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘rata Academie! 18-20, 010014 - BUGUREST, ROMANIA, Tet 90771.05 ; 907.71.90 tex 9.9. INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR trebuie s4 aiba mai mult decat jumatate din inaltimea liber @ niveluiui suf amengjat. 8, 9.9.2. Pentru subzonele functionale CA, CB, M2, M3 gi L, atunci cand noua depaseste ca Inaltime constructia al&turata propusa a fi mentinuta, este obligatorlu ca volumul care se inalfa s& fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca fatada conform Codului Civil. Pentru constructile cuplate la calcanul unei cladiri existente, este obiigatorie preluarea “amprentei" calcanului acesteia in zona vizibilé din domeniul public. 9.9.3. Pentru subzonele functionale M2, M3 gi L, in cazul racordariiintre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avand regim diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe o lungime de 50,00 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe 0 lungime de 26,00 metri daca strada are 2 fire de circulajie; daca diferenta este mai mare de doud niveluri, racordarea se va face in trepte. 9.9.4. Pentru zonele functionale M2, M3, CA, CB $i L, in cazul in care inalfimea cladirii propuse depageste distanfa dintre alinieri, noua constructie se va retrage suplimentar astfel incat Hmax sa nu depaseasca distanta dintre alinieri sau in cazul in care nu este configurat frontul de vis-a-vis, inaltimea acesteia nu va depasi dublul distanfei din axul strazii pana la cladire, cu conditia 's& nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate. Prevederi aplicabile inclusiv in cazul parcelelor cu acces la drumuri/servituti private. 9.9.5. Pentru subzonele functionale CA,CB, M2, M3, L3 gi L4, inailimea maxima admisibila in planul fatadei nu va depasi distanta dintre alinier!; pot fi adaugate suplimentar unul sau oud niveluri retrase sau integrale, in functie de volumetria caracteristica strazii. ‘ioare ale zonei industriale nu va 9.9.6. Pentru zona funcjionala A inaltimea pe strazile int depasi distanta dintre cladir. 9.97. Pentru zona functionalé A, in culoarele rezervate Iinilor electrice inaltimea se subordoneaza normelor specifice. 9.9.8. Pentru zonele functionale T si dintre alinieri 9.9.9. Pentru zonele CA, CB, M2, M3 $i L, in cazul acoperigurilor de tip sarpanta, diferenta In plan vertical dintre inaltimea coamei si cea a cornigel nu va depasi 4 m., astfel se Tecomanda o panta maxima de 40% Inaitimea cladirilor in planul fatadei nu va depasi distanta 9.10. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 9.10.1.Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatile publice si dispunerea vizibila a cablurlor TV; cu exceptia telecomunicatillor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi unifi cu grinzi cu z&brele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale. 8.10.2, Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, se conditioneazé amplasarea rectamelor luminoase sau panourilor de afigaj, cul scop publicitar pe faladele cladirilor sau la ultimul nivel, de obtinerea unei autorizatii de construire in acest scop. 9.10.3. Pentru zonele functionale CAcGB, M2, MBS Piatra_falsa, cdramida falsé,.lemin fals, folo: Pentru interior si materialéle de, constructié pr plastic ondulat etc.). { ‘ { L sunt interzise imitatile de materiale ca: in exterior a unor materiale fabricate fare (de tip azbociment, tabla ondulata, 4/4 0 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM! “3 Bi /B M4 3, LON MINCU - BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Straga Acaslemiei 18-20, 01004 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet: 907:71,05 ;307.71.90 tax 307.71.08 cos tscal RIAT7IN1G 9.10.4. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, se intérzice™ Tealiereaia-peani false 9.10.5. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, aspectul cladirlor va sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladi afd in relafii de covizibilitate. 9.10.6. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, aspectul cladirilor va exprima si reprezentativitatea functiunii de “coerenta’ si "elegant". 9.10.7. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L se va asigura o tratare similar a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avand Tn vedere perceperea acestora din cladirle inalte. 9.10.8. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 gi L se va acorda atentie modului de tratate a acoperisurilor sau teraselor perceptibile intr-o perspectiva descendenta din cladirile inalte. 9.10.9. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 gi L, orice constructie noua sau modificare a uneia existente trebuie s8 se inscrie armonios in zona. 9.10.10. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferité a finisajului parterului de cel al_nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel. 9.10.11. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L exist o serie de reguli particulare pentru comert: a) cererile de certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuie insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale a parterului, a contextului, precum si a situatiei sale originale; este admis si recomandata reconversia functiunilor de la parterul cladirilor cu front la domeniul public in functiuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre domeniul public b) ocuparea cail publice va fi limitata prin regulle in vigoare, singurele ce pot fi autorizate sunt amenajarile temporare reduse la mici standuri pentru comertul stradal, mobile tn masura in care ele nu incomodeaza circulatia pietonala, precum si terase ale unor cafenele si cofetari 9.10.12. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L se recomanda ca terasele vizibil ‘naltimile inconjuratoare s8 fie inverzite pe minim 70% din suprafata. 9.10.13, Pentru zonele functionale A, T si R se recomanda urmatoarele: a) volumele construite vor fi simple i se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; b) fafadele posterioare gi laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; ©) tratarea acoperiri cladirlor va tine seama de faptul c& acestea se percep din cladirile mai inate inconjurétoare, in special din cele cu functiuni publice. 9.10.14. Pentru zona functionala V se-fécoma cMmana edecvarea aritectu diferitelor categorii de spajiftahtate. 9.10.15, Pentru subzonele functiofiale CA, CB; M2, hs. L3 $i L4, in cazul invelitorilor de tip sarpanta, se recomanda!ch acestea: sa nu fie! vizibile din spatiu public, exceptie fiind Zonele pentru care acest tifde acopefire este caracterstc le de la cladirilor la caracterulNTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Steada Academie! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet: 307-71.08 ; 307.71.90 tax 997.71.05 cod fiscal RIA771110 9.11. CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA 9.11.1. “Pentra’ zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R si T, toate cladirile vor fi racordate la fefelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de telecomunicalii bazate pe cabluri din fire optice. 9.11.2. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R si T, dat fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviald este obligatoriu sa fie facut pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghefi toate investitile noi vor avea prevazute racorduri separate de canalizare (apa uzata menajera si apa pluviala). 9.11.3, Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R gi T, orice constructie noua de locuit si orice functiune puténd servi pentru muncé, odihna sau agrement, trebuie sa fie racordatd la refeaua publica de distributie a apei potabile sau s& alba asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Directiei de Sanatate Publica Bucuresti 9.11.4, Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R gi T, autorizarea executarii constructillor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrairilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesat. 9.11.5. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R si T, cablurile de alimentare cu energie electrica destinata consumului particular ca $i iluminatului public, de asemenea, gi fetelele de telecomunicatii trebuie introduse in subteran - in caz de imposibilitate tehnica si numai atunci, pot fi dispuse astfel incat sd urmareasca linille de cornisa ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperigurilor; brangamentele, pe cat posibil trebuie ascunse; in caz de imposibiltate tehnicd major’, acestea trebuiesc plasate la extremitatile fafadelor si vopsite in tonul fatadelor pe care se aplicd. 9.11.6. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R si T se recomanda ca toate conductele de alimentare cu gaze, situate in afara imol lor sa fie amplasate in subteran. 9.11.7. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A, R si T, orice cladire de locuit (locuinje individuale si/sau colective) precum si orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere in containere, 9.11.8. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3, L, A si V se recomanda extinderea sistemulul de colectare @ apelor meteorice in bazine de retentie pentru a fi utiizate la intretinerea spatilor plantate. Bazinele aparente se recomanda a fi mascate sau decorate. 9.11.9. Pentru zonele funcfionale CA, CB, M2, M3, L, A si V, conform studillor de specialitate aprobate, se vor asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fix si iluminat public conform cerintelor functjonale ale fiecarei categorii de spatiu plantat in care este admis accesul publicului 53- | UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM |. LON MINCU BUCURESTI ge CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, D EXPERTIZA §$! CONSULTING Stat Adem 182001014. BUCUREST, ROMANA, To 2077.98: S0R1 803022105 cen MUAY 9.42. 9.12.0. 9.12.1 9.12.2. Ie ‘SPATII PLANTATE. L Transformarea zonelor cu alte funotiuni in zone rez peste 3.000,00 mp aflate in proprietatea statului, a autoritatior centrale si locale se pot realiza exclusiv pe baza documentatillor de urbanism care sa prevada un minimum de 20 mp de spatiu verde pe cap de locuitor gi un minimum de 5% spatii verzi publice. Pentru subzonele functionale CA, CB, M, L, A si V se prevad urmatoarele: a) in baza Legii nt. 24/2007 actualizaté la data de 25.03.2012 prin Legea rir. 47/2012 (Art. 18 modificat prin punctul 7 din lege), Art. 18, alin. (5), este interzisa schimbarea destinatjei terenurilor inregistrate in registrul local al spatilor verzi. b) prin exceptie de la prevederile alin. (5) din Legea nr. 47/2012 este permis schimbarea destinatjei spatilor verzi in vederea realizaiii unor lucrairi de utilitate publica, astfel cum acestea sunt prevazute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de Utiitate publica, republicata, altele dec&t cele privind constructile locuintelor sociale, obiectivelor sociale de invatémant, sanatate, protectie si asistenté sociala, organizatillor neguvemamentale, precum si administratiei publice si autoritatilor judecatoresti. ©) prin exceptie de la prevederile alin. (5) din Legea nr. 47/2012 se pot amplasa pe un spatiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expoziti si activitati de comert si alimentatjie public’, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatji de urbanism pentru intreaga suprafaté de spatiu verde si cu obligatia ca suprafata cumulaté a acestor obiective s8 nu depageasca 10% din suprafata totald a spatiului verde. ie. Pentru subzonele functionale CA, CB, M2, M3 si L se prevad urmatoarele: a) realizarea unei construct noi pe terenuri cu Suprafata mai mica de 1.000,00 mp. va fi conditionata de amenajarea unui spatiu verde cu suprafata de cel putin 20% din suprafata totala a parcelei afectata proiectului, la nivelul solului, pentru care se va asigura 0 grosime a solului in asa fel incat s& permit dezvoltarea vegetatiel de talia arbustilor sau pomilor mici si condifii de drenare a excesului de umiditate (in cazul care este amenajat peste subsol) b) realizarea unei construct noi pe suprafete mai mari de 1.000,00 mp. va fi conditionata de amenajarea unui spatiu verde cu suprafata de cel putin 30% din suprafata totala a parcelei afectaté proiectului, din care cel putin 2/3 va fi la sol, iar restul va avea asiguraté 0 grosime a solului cate sa permita dezvoltarea vegetatiei de talia arbustilor de drenare a excesului de umiditate, ©) zonele verzi aferente ansamblurilor de locuinte colective se mentin neschimbate conform proiectelor initiale si incadrarilinitiale in categoria spatiu verde. 4) conform prevederilor Anexa nr. 6 din H.G, 525/196 republicata, suprafata minima de spatii verzi este urmatoarea: 5h- BUCURESTI go mm NTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, cers EXPERTIZA $1 CONSULTING ar ‘Strada Academiei 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307:71.05 07.71.90 tox 907.71.08 cod face! RIA771410 ‘CATEGORIA NORMA SPATII VERZI 1 CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE minimum 15% din suprafafa terenulul 4.1. = Sediul Parlamentului 4.2. - Sediul Pregedintiei 1.3. - Sediul Guvernului 1.4. - Sediul Curfi Supreme de Justifie | 1.5, - Sediul Curt Constitutionale le 16, | 17, ; 1 1 + Sediul Consilului Legislativ + Sedii de ministere - 8. - Sediide prefecturi 9. - Sedii de servicii descentralizate in tertoriu le ministerelor gi ale altor organe de specialitate ale administratie! publce centrale 1.1.10. - Sedii de primar 7.1.11. Sedii de partd - sediul central Thinimum 70% din suprafata totala a terenului 1.1.12. - Sediide sindicate, culte, fundati, ‘organizatii neguvemamentale, asociati, agenti fonduri et. 4.4.13. - Sedii de birouri 1.2 CONSTRUCTII FINANCIAR-BANCARE ‘minimum 70% din suprafaja tolalé a terenulu 1.2.1. - Sediul Bancii Nationale a Romaniei - sediul central 1.2.2. - Sedil de banci- sediul central, fille 1.2.3, - Sedii de societal de asiguréri (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri 1 7 1 i 1 1 1 1 1 1 al 1.3 CONSTRUCTII COMERCIALE Vor fi prevazute spafii verzi gi plantate, cu rol 1.3.1. - Comert nealimentar decorativ si de agrement, in exteriorul cladirii sau Tn 1.3.2. - Magazin general cur interioare - 2-5% din suprafata totala a 1.3.3. - Supermagazin (supermarket) terenului 113.4 - Pista agroalimentard 1.35. - Comer alimentar 1.36. - Alimentatie publica 137. - Senieii 113.8. - Autoservce 1.4 CONSTRUCT DE CULT ‘imensionate in funcfie de amplasarea Tn localiate 1.4.1, - Lage de cult side conditile impuse prin regulamentul local de 1.42 - Manasti urbanism > 1.4.3. - Schitur 4.4.4. -Cimitre 1.5 CONSTRUCTI DE CULTURA Vorfi prevazute spall verzi gi plantate, spa de joc 1.5.1, - Expozit side odihna, in functie de capacttatea constructiei - 1152. -Muzee 40-20% din suprafata total a terenului 115.3. - Bibloteci 4844. - Cluburi 411555. - Salide reuniune 1186. - Cazinouri 1157, - Case de cultura 1158. - Centre si complexe culturale 115.8, - Ginematografe A 1.8.10. - Teatre dramatice, de comedida’ opera, opereta, de papusi 1.5.11, - Sali polivalente: - 1812 -Gre ( - 55LON MINCU - J EXPERTIZA $I UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM| by CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, CONSULTING BUCURESTI-§ ‘Strada Academiet 16-20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907,71,05 ;307.71.90 fox $07.71 05 cod fica! RIA771410 CATEGORIA NORMA SPATII VERZI 4.8 CONSTRUCTII DE INVATAMANT 4.7 CONSTRUCTII DE SANATATE. 1.7.1. - Spital clinic universitar 1.7.2. - Spital general (Judetean, ordgenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar polictnic) 1.7.3. Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinic! particulare) 1.7.4, -Asistenta de specialtate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice) 4.7.5. - Dispenser policlnic (gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consulta 41.7.6. - Dispensar urban (cu 2-4 circumscripti independente sau cuplate cu stationar, casa de nnaster, farmacie) 1.77. - Dispenser rural (cu 2-4 circumscripi independente sau cuplate cu stationer, casa de raster, farmacie) 1.7.8, - Alte unitati (centre de recoltare sng medicina preventiva, stati de salvare, farmaci) vor fi prevazute spafi verzi gi plantate in interiorul incintei, dupa cum urmeaz’! ~aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie; ~ parc organizat cu o suprafata de 10-15 mp/bolnav 1.7.8. - Crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2..., n grupe) 1.7.40. - Leagan de copii ‘mpfcopil 1.8 CONSTRUCTII $1 AMENAJARI SPORTIVE 4.8.1. - Complexur sportive 1.8.2. -Stadioane 4.8.3, - Sali de antrenament pentru diferte sportur 1.8.4. - Sali de competi sportive 118.6, -Patinoare artficiale 118.6, - Poligoane pentru tir 4.8.7. -Popicdri vor fi prevazute spaji verzi gi plantate, minimum 30% din suprafata totala a terenului 1.9 CONSTRUCT DE AGREMENT 1.9.1. - Locuri de joaca pentru copii 1.9.2. -Parcuri 1.9.3. - Scuaruri Vor fi prevazule spafi verzi gi plantate, in funcfie de destinatie gi de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului 1.40 CONSTRUCT DE TURISM. 10.1. - Hotel *-"*"*" 10.2. - Hotel-apartament *""* 1 1 1.10.3. - Motel 1.10.4. - Vile * 1 1 1 10.5. - Bungalouri ~ 106, - Cabane categoria * 10.7. - Campinguri 4.10.8. - Sate de vacanta ‘vor fi prevazute spafiverzi gi plantate, in functie de destinatie gi de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totalé a terenului 1-11 CONSTRUCTI DE LOCUINTE Vor fi prevazute spafl verzi gi plantate, tn functie de tipul de locuire, dar nu mai putin de 2 mp/locuitor 1.42 CONSTRUCT INDUSTRIALE vor fi prevazute spaji verzi gi aliniamente cu rol de protectie, in functie de categoria acestora, dar nu vor fprevzlespali veri plants de 1075) Mai putin de 20% din suprafata totald a terenului punctele a),b),d) anterioar ) Suprafata minima de spat Ke trebuie s8 in cazul in care ex inda cumulativ cerintelor impuse de a diferente de suprafete rezultate din aplicarea cumulativa a cerintelor de ta punctulza), b) si d), se vor lua in considerare pentru autorizare suprafetele.rezultate yeipare ral mare atbie Ah /.02.I Lh : cn gail ERSITATEA DE ARHITECTURA SLURBA} 9.12.4. Pentru zonele functionale CA, CB, M, L 9.12.8. Pentru zonele CA, CB, M $i L, in zonele de protectie sanitaré cu regim sever 9.12.9. Pentru zonele CA, CB, in registrul local al MINCU Strada Academies 16-20, 010014 - BUCUREST, ROMANIA, Tet: 907.71.05 ; 07.71.90 fax 397.71.08 cod tson! RIA7I4110 9.12.3. Pentru zonele functionale CA, CB, M, L si A, interventille asupra vegelatiei din zonele de Protectic a monumentelor gi din. zonele construite protejate se vor face numai cu avizul servicilor de specialitate ale Ministerului Culturii si ldentitatii Nationale, i A se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructilor arborii importanti existenti avand peste 4,00 matri inaltime § diametrul tulpinil peste 18,00 cm. In cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spafi plantate publice din apropiere. 9.12.5. Pentru zonele functionale CA, CB, M, L si A, interventia asupra vegetatiei situata pe domeniul public sau privat se executa conform legisaliei in vigoare, emise de catre Primaria Municipiului Bucuresti prin Directia de Mediu. 9.12.8. Pentru subzonele functionale CA, CB, M, L $i A, in baza H.C.G.M.B. privind aprobarea Normelor de proteciie a spatilor verzi pe teritoriul municipiului Bucuresti si abrogarea H.C.G.M.B. nr. 10/2001, avizele de defrisare se vor emite de catre A.L.P.A.B. cu acordul ‘Comisiei de Ecologie si Protectia Mediului, din cadrul C.G.M.B. si se vor raporta saptimanal Directiei Protectia Mediului si Educatie Ecocivica, in vederea reactualiza athivei electronice a P.M.B. Se excepteazé arborii uscati in proportie de 70-10%, cei dezradacinati, cei ce prezinta scorburi pe trunchi si ramuri, coronamente dezechilibrate alte semne vizibile de deciin biologic avansat, pentru care emiterea avizului de defrigare se face fara acordul comisiei de specialitate din cadrul C.G.M.B. 9.12.7. Pentru zonele functionale CA, CB, M, L si A, persoanele fizice gi perscanele juridice au urmatoarele obligatii cu privire la protectia si conservarea spatilor verzi ) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatilor verzi b) sa respecte regulile de aparare impotiva incendiilor pe spatille verzi, ¢) sa nu produca taieri neautorizate sau vatémari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de paséri si adaposturilor de animale, ale construcillor si instalatilor utiitare si ornamentale existente pe spatile verzi; 4d) s& nu ocupe cu constructi provizori spatile verzi; €) sa nu ocupe cu constructii permanente spatille verzi; f) sa asigure integritatea, refacerea gi ingrijirea spatillor verzi aflate in proprietatea lor; 9) 8 coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu autortatile centrale pentru amenajarea teritoriului gi cu autoritatjle administratiei publice locale la toate lucrarile preconizate in spatile verzi si sd fac propuneri pentru ‘imbunatatirea amenajarii acestora; fh) sa nu diminueze suprafefele spatilor verzi exploatare situate in domeniul public sau privat se pot amenaja, cu avizul prealabil al APA NOVA Bucuresti S.A., spatii verzi inierbate, arbusti ormamentali mici, alei pietonale neasfaltateinebetonate, mic mobilier urban (fara fundati); nu sunt permise nici un fel de constructii sau amenajari definitive/provizorii sau plantarea de arbori mari, care pot impiedica accesul direct al operatorului la aductiunile de apa sau la colectoarele principale de canalizare, “OSiy, schimbarea destinatiei terenurilor inregistrate rverzi pentra\uerari de utiltate public, stabilite in baza documentatillor de urbanism,,.aprobate ‘Conform legislatiei in vigoare (activitati de gospodarie comunalé - echipare tehnico-edilitara) conform Legii nr. 24/2007. eer => s NTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, Ba gicher EXPERTIZA §1 CONSULTING Ce ieee 47| asad mi fa 1 2018 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM, ION MINCU - BUCUREST CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, aa QF SEXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Sivas Academie! 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 207.71.05 ; 307.71 90 fax 307.74 08 cod fecal RIA771410 9.12.10. Pentru zonele CA, CB, M, L si T, amplasarea de garaje si functiuni tehnice in subteran este permisa In limita a 80% din toata suprafata terenului, cu. mentiunea ca 10%. din aceasta s& asigure deasupra subsolului o inalfime obligatorie de minimum 2 m de strat vegetal 9.12.11. Pentru zonele CA, CB, M si L, spatill libere din fata constructilor in front continuu vor fi tratate in mod obligatoriu in continuitate cu spatiul public chiar atunci cand frontul este retras de la aliniament gi nu poate fi utiizat pentru amenajarea de locuri de parcare decat daca retragerea este mai mare de 11,00 metti si exista o banda de cel putin 5,00 metri paraleld cu fatada este tratata ca spatiu liber circulajie pietonale sau spatiu plantat. 9.12.12. Pentru zonele CA, CB, M gi L, in grédinile de fatade ale echipamentelor publice, minimum 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii inalte. | CONFORE CU OF 9.12.13, Pentru zonele CA, CB, M si L, in zona cu terenuri contractile se vor evita prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de zonele de versanti ale comigelor Dambovifei se recomanda specile ca radécini contribuie la stabilizarea pantelor. 9.12.14. Pentru zonele CA, CB, M si L, spatille neconstruite si neoouGa ‘garda vor fi inierbate gi plantate cu un arbore la fiecare 100,00 mp. 9.12.15, Pentru zonele CA, CB, M si L, se recomanda ca minimum 75% din terasele neutilizabite ~~ si 10% din terasele utilizabile ale constructilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginil oferite c&tre cladiile invecinate. 9.12.16. Pentru zonele CA, CB, M, L si A, in cazul taierii unui arbore se vor planta in compensare alti 10 arbori pe terenul propriu, iar in cazul in care nu existd aceasta posibiltate, plantarea se va executa pe 0 suprafala de teren indicat de catre Administratia Lacuri Parcuri gi Agrement Bucuresti sau de Primaria Sectorului 3. 9.12.17. Pentru zonele CA, CB, M, L $1 A se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiel si se evite impermeabilizarea terenului peste minimum ecesar pentru accese, circulatii pietonale, terase. 9.12.18. Pentru subzonele CA, CB, M, L si A, parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minimum un arbore la fiecare 4 masini si vor fi inconjurate cu un gard viu de minimum 1,20 metri inaltime. 9.12.19. Pentru zonele functionale A, T $i R, orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie Publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi astfel amenajata incat s& nu altereze aspectul general al localitati 9.12.20. Pentru zonele functionale A, T si R, suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proporfie de minim 40% formand, de preferinta, © perdea vegetala pe tot frontul incintei, cu latimea de minim 15,00 metri 9.12.21. Pentru zona functionala A se impune ca in interiorul zonelor industriale mari organizarea ‘s4 permita crearea unui spatiu verde compact de tip scuar de minim 15% din suprafata Zonei respective. Ann ~_ 9.12.22. Pentru zonele functionale A, T si R, Gti libefe Reocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore las fear 200,00 mp. 9.12.23. Pentru subzonele functionale A se yk pfovedea-plantati care reprezinta totodata Ii referinta Ite in lungullimitelor incintelor de sépayatie fat de alte Subzone gi unitati teritoriale de \ fStata 9.12.24, 9.12.25. 9.12.26. 9.1227. 9.13. 9.13.4 9.13.2. 9.133, 9.13.4, 9.13.5, 9136 9.137, RSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI BSR gm RUL DE CERCETARE, PROIECTARE, a XPERTIZA $1 CONSULTING Academies 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tot 90771.05 ; 307.71.90 tax 307-74.05 cod Bean! R14771110 Pentru zona functionala V, plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate. Pentru zona functionald V se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de intretinere de la buget, utiizarea specilor locale adaptate condifilor climatice si favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu caracter special Pentru zona functionala V, pentru defrisarea vegetatiei din plantatile de aliniament stradal situata la o distanté, fata de imobil, gard imprejmuitor, etc., mai mic& de 2,00 metri pentru arbori si 0,60 'metri pentru arbusti, vegetafie care se afla in administrarea compartimentelor de specialitate (ALP.AB., Primaria Sectorului 3, respectiv Administratia Domeniului Public Sector 3), se va solicita emiterea avizului de defrigare si se va dispune plantarea in compensare in raport de 3 arbori la 1 arbore taiat. Pentru zona functional T, in limitele standardelor tehnice de siguranta a circulatiei, utiizarea spatilor libere si amenajarea peisagistica a plantatilor-din. aceste subzone, (pana la linia de centura), se subordoneaza exigentelor de ce fiind “portile” reprezentative de intrare CONES IMPREJMUIRI Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, gardurilerSpre vor avea inaltimea de maximum 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,60imeétr partea superioard fiind realizata din fier forjat sau plas metalica i vor fi dublate de ‘gard: viu. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, spre trotuare si circulafi pietonale, nu sunt obligatorii garduri, dar se poate propune marcarea apartenenjei spatiului prin diferente de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc. Pentru zonele funcfionale CA, CB, M2, M3 si L, in toate cazurile se va asigura perceperea de catre trecdtor a fafadei cu vedere la strada; se interzice vopsirea Tn culori stridente si strlucitoare a imprejmuiritor. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L, spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc. Pentru zonele functionale CA, CB, M2, M3 si L se recomanda separarea terenutilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri inditime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu pe limita dinspre strada gi cu garduri opace cu inaltimea de 2,50 metri pe limitele laterale si spate ale terenului. Pentru zonele functional CA, CB, M2, M3, L, G, R si TDS, imprejmuirle limitelor laterale si posterioare ale parcelelor vor fi opace cu inaitimi de 2,50 metr Pentru zona functional A se recomanda urmatoarele: a) imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minimum 2,00 metri din care un soclu de 0,60 metri, si. jublate cu un gard viu. In cazul necesitatii unei protectii suplimentare se resomahda’dularea spre interior la 2,60 metri distant, cu un al doilea gard transparepfde 2,50 metri aitime, intre cele doug garduri find plantati arbori si arbusti; b) porfile de intrare vor'fi retrasé fafa de CA1+CA2 - se vor respecta prevederile ‘specificate la capitolul 9 GENERALITATI, punctul 9.8.1, - 9.8.2, 9.8.3, 9.8.5, 9.8.6, 9.8.7, 9.8.8, 9.8.9, 9.8.10, \ 60 oe 3UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Si URBANISM LON MINCU BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, J EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Stead Academie! 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307.71.05 ; 207.71,90 fax 207.71 05 cod fsea! RIA771410 CA. Obiectiv de utiltate publica: proiectul de regenerare urbana gi reconver amplasamentului ,Esplanada”, incluzand ,,Cartierul pentru Justii local ale Municipiului Bucuresti Stationarea autovehiculelor necesare functionatii dferitelor activitati se admite numai in interiorul parcelei respectiv, in afara circulatilor publice; Proiectarea parcajelor si calculul necesarului de parcaje se vor face conform normative vigoare; se admite concesionarea locurilor de parcaj distanta de maxim 600 m de amplasament; functionala a $i proiecte de. interes. public... ART.10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR 1) CA + CA2 - inaltimea maxima admisibila este egal Galstane ane adaugate suplimentar unul sau doua nivelur in functie de volufrietria caracteristicd strazil conditia retragerii acestora in limitele unui arc de cere cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; i Namiar niveluri suptimentare admise Linas ti hating | nunar vei (9 ata aro na | Tire alinien(metr) waximg | convenfionale erlang | ‘profes standard actuate | 23 | (S0metn) | 12 48.018 acesla | (metr) (B) In planul fafadei a olédirile de colt pe o lungime de maxim 15 ‘met, apoi retrase (A) Sub Smet 7-10 | PHM, P22 | (A)- 1 nivel, (B)- 1 nivel 9,01 = 11,00. 1 Pe2 4M (A)=2 niveluri; (B) - 1 nivel Carosabil - 7 m. + trotuare 215 om =10 met (categoria il) 11,01 - 13,00 7% Pes (A= 2 nivelur: (B)- Tniver Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 met = 13 m. (categoria Il) 43,01 = 16,00 6 Pea (A)-Znwvelur, (B)-Tniver 16,01- 19,00 19 Pes (A)=2 niveluri (8) -2 nivelur 19,01 22,00 2 Pe6 (A)=2 niveluri; (8) = 2 niveluri Carosabil - 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m. (categoria I) 22,01 ~ 25,00 2 Pa7 (Al Znwvelur, G)-Daivelur 25,01 = 27,00 oT PB (A)=2 niveluri, (8) 2 niveluri Carosabil ~ 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m._(categoria Il) 27,01 = 30.0 x Ped (A)-Znwvelur, B)-Znivelur 30,1 = 93,00 33 P10 (A)=2 niveluri, (8) 2 niveluri | Carosabil - 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m. (categoria |) 33,07 = 36,00 35 Pat (A)-2nnelur, (B)-2nlvelur '36,01= 39,00 39 Petz (A) =2 niveluri(B) -2 nivelur 39,01 42,00 a2 Zhe. (A)=2 niveluri (8) -2 nivelur 42,01- 45,00 si peste 5 Peid (A)=2 nivelur, (8) -2 niveluri Carosabil ~ 28 m, + trotuare : 28 metri = 44m. BN iri cul indltime mai~imare pe parcelele care respect dimensiunile mentionate anterior\si.care sunt situate th amplasamente care necesits a fi subliniate-marcate pe Planga de reglementéri intersect de strzi,piatete, gormise 6 2) se admite realizarea unor at2 i anid cea TATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI XPERTIZA §1 CONSULTING ‘Stadt eademie! 18-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tot: 907.71.05 | 907,71.90 tax 307.71.05 cod fiscal R14774110 3) 4) pentru cladirile foarte inalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuratiei de ansamblu tinandu-se. seama de modul de-percepere de pe principalele trasee de circulatie se vor respecta prevederile specificate la capitolul 9 GENERALITATI, punctul 9.9.1, 9.9.2, 994,995,999 Pentru UTReunile cu regimul maxim de indljime admis, regimul de inditime maxim admis va respecta prevederilo din reglomentarea aeronautic’ civld romana prvind stabilrea zonelor ou servitull aeronautice chile si 2 conditilor dé avizare a documentatilor tehnice aferente abiectivelor din aceste zone sau din alfo zone in care pot consttul obstacole pentru navigatia aeriand si/sau pot afecta sigurents zborului pe tertoril si in spaful aerian al Romaniei RACR-ZSAC, eaitia 172018. ART. 14 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 1) CA + CA2 - se vor respecta prevederile specificate la capitolul 9 GENERALITATI, punctul 9.10.1, 9.10.2, 9.10.3, 9.10.4, 9.10.5, 9.10.6, 9.10.7, 9.10.8, 9.10.9, 9.10.10, 9.10.11, 9.10.12, 9.10.15 ART. 11a - INTERVENTII ASUPRA CLADIRILOR EXISTENTE. 1) = vor fimentinute si in functie de nevoie, restaurate, urmatoarele categorii de imobile: a. imobilele sau fragmentele de imobile inregistrate ca monumente LMI b. pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus; ¢. elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, Imprejmuiri din fier forjat), amenajari ale spatilor publice aferente imobilelor mentionate' mai sus 2) Pentru imobilele inregistrate ca monument, masurile de conservare si protejare cuprind gi elementele de arhitectura interioare ca: scari, picturi interioare, decoratiuni, lambriuri gi toate elementele decorative apartinand imobilului. Mentinerea in situatia originala si restaurarea lor vor trebui asigurate in aceleasi conditi ca si pentru elementele exterioare. 3) Pentru imobilele inregistrate ca avand calitate arhitecturalé sunt permise lucrarile de Teconversie functionala si modificari interioare cu conditia pastrarii aspectului exterior. 4) Inlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu conditia ca noile constructi sa fie compatibile ou aspectul general a ansamblului arhitectural. 5) Sunt interzise lucratile de imbunatatire asupra constructilor incompatibile din punct de vedere functional sau arhitectural cu zona, altele decat cele menite s8 contribuie la schimbarea cu o functiune compatibilé cu zona si armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zo1 6) Descoperirea in cursul lucrarilor @ unor fragmente de arhitectura veche (bolti, sculptura, decorati) necunoscute in momentul autorizarii trebuie declaraté imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decét in masura in care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigillor descoperite ART. 11b - REGUL! PARTICULARE PENTRU COMERT 1) 2) 3) Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine Noi trebuise insotite de un dosar continand toate elementele necesare unei bune cunoasteri a starii actuale a parterului, a contextului sau (fatada totalé a imobilului si a celor alaturate) precum si a situatiei sale originale. Este admisé si recomandata reconversia functiunilor de la Parterul cladirilor cu front la domeniul. public in functiuni cu acces public $i deschiderea de vitrine spre domeniul public g&0 0 27 N Ocuparea caii publice va fi iff ta’ prin regulile in vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajarie temporare reduge la simple etalaje mobile in masura in care ele nu incomodeazé circulatia pietonala Sistemele de protectie impotriva wut 'si de inghidere, trebuie sa fie complet ascunse atunci cand magazinul este descUNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM / TON MINCU - BUCURESTI |. CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, IC. EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Straga Academe! 16:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet:907.71.05 207.71.90 fax 307 71.05 cod face! R1E774410 ART. 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILTARA $I EVACUAREA DESEURILOR 1) CA1 + CA2 - se vor respecta prevederile specificale la capifolul.9. GENERALITATI, punctul 9.11.1, 9.11.2, 9.11.3, 9.11.4, 9.11.5, 9.11.6, 9.11.7, 9.11.8, 9.11.9, ART. 13 - SPATII LIBERE $I SPATII PLANTATE 1) CA1 + CA2 - se vor respecta prevederile specificate la capitolul 9 GENERALITATI, punctul 9.12.0, 9.12.1, 9.12.2, 9.12.3, 9.12.4, 9.12.5, 9.12.6, 9.12.7, 9.12.8, 9.12.9, SF21D-942.11 9.12.12, 9.12.13, 9.12.14, 9.12.15, 9.12.16, 9.12.17, 9.12.18, 9.12.19, ART. 14 - IMPREJMUIRI ihe 1 GAT + CA2 - se vor respecta prevederie specifcate la capitoiul 8 GENERALITATIpunctl eth ' 9.13.2, 9.13.3, 9.13.4, 9.13.5, 9.13.6. CA1 - Obiectiv de utiltate publ amplasamentului ,.Esplanada”, Jocal ale Municipiului Bucuresti Nu se admite realizarea de imprejmuiri cu exceptia zonelor in care accesul publiculul este restrictionat. proiectul de regenerare urban’ si reconversie functi luzand ,,Cartierul pentru Justitie” si proiecte de interes pi ‘SECTIUNEA Il! POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) 1) Procentul de ocupare a terenului in sensul prezentului regulament reprezinta raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicaté deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In alculul proiectiei nu vor fi incluse iesirile in exterior a balcoanelor inchise sau deschise in consola deasupra domeniului public §1 nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca streasini, copertine,etc. Curtile de aerisire pana la 2,0 mp., suprafata inclusiv, intra in suprafata construita, 2) Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utiizare a terenului a fost epuizata (prin utllizarea la maxim @ POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainari acestuia sau divizérii parcelelor 3) CA1- POT maxim = 75% cu posibilitatea acoperitii restului curtii In proportie de 80% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 m.) pentru activitati comerciale, sali de spectacole, etc. 4) CA2- pentru cladiri cu 6 niveluri gi peste - P.O.T. maxim = 70% , cu posibilitatea acoperirii restului curtii in proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri 8 (metri) pentru activitati comerciale, sali de spectacole etc.; 5) pentru cladirile sub 6 niveluri - P.O.T, maxim = 60%, cu posibilitatea acoperirii restului curt in proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru activitati comerciale, sali de spectacole etc.; ART. 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) 1) CA1- nu se limiteaza, recomandabil sa nu se depaseasca 4,5 mp. ADC / mp. teren; 2) in cazul accentelor peste 45,0 metri, CUT se va justifica prin P.U.Z 3) CA2 - pentru cladiri cu 6 niveluri gi peste pain in 4 sau mai multe pari, rezultand astfel pacele noi, cu desti vanzéri, cedairi si utilizari pentru construcfle permise de legile b. Se infelege prin parcel, in prezentul Regulament, indere de teren, constituind 0 singura proprietate, publica sau particulara, indivizd si care poate fi utllizata tn conformitate cu legile si regulamentele in vigoare. . Se diferentiaza in baza prezentului Regulament: - parcele existente, adica acelea care se gasesc in forma si dimensiunile lor actuale la data intrarii in vigoare a regulamentului de fata. - parcele noi - cele care rezulta in baza unei parcelari . Faptul de a proiecta sau construi mai mult de 4 cladiri pe o parcela, constituind un singur trup, este considerat din punct de vedere al autorizarii constructilor, ca 0 parcelare, in sensul celor prevazute anterior. e. Proprietarii suprafefelor de teren pe a céror intindere se pot construi patru sau mai multe locuinte sau cladiri de orice natura, au dreptul sa le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, in afara de prevederile inscrise in legile si regulamentele publice, dispozitilor prezentului regulament si a Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti Art. 2. Se poate autoriza parcelarea unui teren, daca: 1. terenul se afia in intregime sau In parte intr-o zona construibila 2. pentru fiecare poriune de teren se aplicd prevederile zonei gi ale unit respective 3. asezarea si natura terenului permite construirea in mod igienic, eficient si dupa normele de rezistenta in vigoare 4, au trecut cel putin 10 ani de la umplerea gropilor, pentru terenurile nivelate in acest mod. lor teritoriale Cap. Il, CONDITHL ‘Art3 Pentru a putea obtine autorizatia de parcelare proprietarul terenului trebuie sa-si procure in prealabil certificatul de urbanism care se obfine de la Primaria Sectorului, in Conditile prezentului Regulament. Art 4 a. Sunt interzise parcelarile pentru mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe strazi unde nu exista lucrari de canalizare pentru apa potabila $i pentru evacuarea apelor uzate si unde Primaria nu face Tncé/ nu poate face lucrari la care Sa Se racordeze acelea ale parcelarilor. b. Se poate totusi admite parcelarea acestor terenuri daca proprietarul executa sau plaiteste costul executarii racordarii lucrérilor edilitare~ale~parcelairi la acelea ale orasului, conform Conditilor cerute de societatile care adrhinistreaza retelele publice de alimentare cu apa $i canalizare in zona respectiva, sau de Regia Apele Romane si Agentia de Protectia Mediului a Mun. Bucuresti. > t | te \o. » ~ “aySFTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM MINCU - BUCURESTI So [TRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, Qe YEXPERTIZA $1 CONSULTING Strada Academie! 1820, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tot 307.71.08; 907.71.90 tax 907.71.05 cod fiscal R14771 810 ART. 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE $I POSTERIOARE ALE PARCELELOR _- 1) se vor respecia prevederile specificate la capitolul GENERALITATI, punclul 9.6.18. ART. 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA 1) Se vor respecta prevederile specificate la capitolul GENERALITATI, punctul 9.6.5. ART. 8 - CIRCULATII $I ACCESE 1) Se vor respecta prevederile specificate la capitolul GEN 975. ART. 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULEOR 1) stafionarea pentru admiterea in incintd se va asigura in af prin retragerea porfii de acces; 2) se vor respecta prevederile specificate la capitolul GENERA 9.8.5, 9.8.6, 8.10. ART. 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISBILA A CLADIRILOR 1) se vor respecta prevederile specificate la capitolul GENERALIT/ Tee ART. 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 1) se vor respecta prevederile specificate la capitolul GENERALITATI, punctul 9.10.13. 2) firmele vor fi dispuse pe treimea superioara a faladei sau/si pe suport independent in spatiul incintei spre intrare. ART. 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA, 1) se vor respecta prevederile specificate la capitolul GENRALITATI punctul 9.11.1, 9.11.2, 9.11.3, 9.11.4, 9.11.5, 9.11.6, 9.11.7. ART. 13 - SPATII LIBERE $1 SPATII PLANTATE 1) se vor respecta prevederile specificate la capitolul GENERALITATI, punctul 9.12.19, 9.12.20, 9.12.22 ART. 14 - IMPREJMUIRI 1) se vor respecta prevederile specificate la capitol GENERALITAT], punctul 9,136, 9.13.8, 9.13.10; 2) pentru a nu incomoda circulatia, se recomanda ca, pe drumurile publice cu trafic intens, porfle de intrare sa fie retrase fata de aliniament, pentru a permite stationarea vehiculelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta. ‘SECTIUNEA Il. POSIBILITAT! MAXIME DE OCUPARE Si UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) 4) POT max. = 70% ART. 46 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE ‘A TERENYLUI (cut) 4) CUTmax.=3,0 no “a3HIFECTURA Si UebANses LON BUG URE STI 1. CENTRUL DE CERGETARE, PRO CTARE, D EXPERTIZA $1 SULTING ‘Siraa Academie! 18:20, 010074 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 07.71.08; 207.71.90 fax 307.71.05 cog Fsoa! R1A773410 Cap. IV. Accesibilitate Art.7 : 1. Orice parcelare in care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie ssa aiba cel putin 0 strada deschisa la ambele capete sau o fundatura. 2. Prin acces direct la un drum public se intelege - in sensul prezentului regulament - ca deschiderea parcelei la alinierea strazii sa fie de min. 3 m. 3. Strazile sau aleile vor indeplini conditile aratate in aliniatele urmatoare. a) Aleile (semi) carosabile din interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de Min. 25 m, vor avea o létime de Min. 3,5 m, iat cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi prevazute cu supralargiri pentru depasiri si suprafete pentru manevrele de intoarcere a automobilelor. b) Strazile, aleile carosabile (inclusiv fundaturile) nou create din interiorul parcelari, cu o lungime de 30m pana la max. 100m, trebuie sa aibé Min. 2 benzi de circulatie (Min. 7,0 m) cu trotuar pe cel putin o latura. 4. Proprietate cu adancime mare se poate diviza in doua parcele, una la alinierea strazii si alta care fund, cu condifia ca parcela de fund sa aiba un acces carosabil de min. 3m creat pe teren propriu. 5. Fundaturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime - din alinierea strazii pana in capatul ei La partea de capat, fundatura trebuie sa prezinte o largire de o forma si cu dimensiunile astfel alese, incat sa asigure intoarcerea unui vehicul din cel mult trei migcéir, inscriindu-se in curbe cu raza exterioara de min. 10 m. Aceste curbe trebuiesc desenate pe planuri cu razele lor. 6. Strazile din parcelare, deschise la ambele capete, cu dimensiuni minime aratate in acest articol nu pot depasi lungime de 200 m; daca insa depasesc aceasta lungime, ele trebuie sa fie traversate de alte strazi, sau s& prezinte largiri cu diametru de Min. 20 m pentru intoarcerea autovehiculelor, la distante de cel mult 200 m. 7. Pe cat e posibil se va evita ca o artera de mare circulatie sa fie intrerupta prea des de astfel de strazi provenite dint--o parcelare. Art.8 1. Proiectul de parcelare trebuie sa prevada strazi, alei, piete si treceri spre parcele in Conditile impuse prin prezentul Regulament. Proiectul cu toate aceste suprafete, complet echipate punet de vedere edilitar, se vor preda Primariei in mod obligatoriu si gratuit de catre proprietar. 2. La parcelaiile unor terenuri cu suprafata mai mare de 10000 mp — atat in regiunea urbana cat si in regiunea suburband — inafara indepliniri celorlalte CONDITII_ de parcelare, trebuie sa se prevada pe lang terenul necesar deschiderii strazilor, o suprafata de teren pentru scopuri publice (scoala, biserica, terenuri de sport, etc) 3. Acesta suprafata va fi de 10% din intinderea totala a terenului — pentru terenurile cu suprafata intre 10000 $i 20000 mp si de 15 % pentru terenurile in suprafata mai mare de 20000 mp. Cap. V. Unitatea de caracter arhitectural a cladirilor dintr-o parcelare Art.9 1. Toate clidirile ce urmeaz’ a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure proprietati in indiviziune, trebuie sa fie concepute si executate intr-o coerenta de caracter athitectural, astfel incat toate cladirile sa apard ca un intreg armonios. 2. Sunt exceptate parcelérile anterioare, cu autorizatii anterioare intrarii in vigoare a prezentului Regulament si in care nu s-au preyzut asemenea dispozitiuni 3. Odata cu planul urbanistic de partelare, trebuie prevazut un numar indestulator de norme generale dupa care urmeaza a fi realizate construirea grupului de cladiri si ambientarea lui cu plantatii si opere de arta, £3 : MeCONFORH CU ORIG RSITATEA DE asc ON MINCU - ENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $1 CONSULTING Strada Academie! 1820, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet: 907.71,05 ; 907.71.90 tax 207.71.08 cod fiscal RIA772810 . Pe strazile unde nu existé conducte pentru alimentare cu apa potabila si canalizare si unde ici nu urmeaza a se executa de cétre Primérie sau particulari lucrari de racordare la retelele oragului, se poate totusi autoriza, cu avizul Agentiei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu suprafata minima de 2500 mp. In acest caz trebuie sa se execute de catre parcelator lucrari locale separate pentru fiecare parcela In parte, care sa asigure alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrari se va cere in prealabil avizul Regiei Apele Romane gi al Agentia de Protectia Mediului a Mun. Bucuresti d. Daca ulterior executarii parcelarilor in Conditile de mai sus, se vor inflnta pe strada respectiva canalizérrile necesare-fie de oatre Primarie, fie de catre proprietar/parcelator — acestia din urma vor putea reduce prin divizare suprafata parcelelor de 2500mp, conform 'prevederilor regulamentare, dar numai dupa ce vor fi platit costul sau vor fi executat racordurile necesare la conductele de apa gi canal pentru aleile si strazile nou create prin parcelare. Cap. Ill, Dimensiuni minime pentru parcele noi. Suprafata, front la strada, adancime Art. & Pentru ca 0 parcela s& poat fi autorizata trebuie ca parcelele care se creeaza sa aiba suprafata, frontul la strada si adancimea prevazute mai jos; fiecare conditie de minimum se va considera separat pentru fiecare dimensiune cat si pentru suprafete, ele trebuind sa fie respectate fiecare in parte. Regimul de construire Dimensiune minim | alte zone constituite - Suprafata Front mp. __m. _ Tngiruit 150 8 Cuplat_ 250 10 lzolat 350 * 4" Parcela de colt Reducere cu 50 | Reducere front cu 25% pentru fiecare mp. fatada Art. 6 a. La 0 parcelare cu cel mult § parcele, se admite pentru o singurd parcel, o toleranta de 25 % pentru suprafala, fala de minimum admis de prezentul Regulament b. La o parcelare cu un numér mai mare de loturi, 0 cincime din numérul total al loturilor pot beneficia de toleranta de 25 % pentru suprafata si numai dacé configuratia terenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului, ¢. Pentru parcelele care au fatada spre unghiurile intrande ale aleilor deschise prin parcelare, se admite 0 fatada cu dimensiune sub aceea prevazuta in Regulament, pand la 5 m lungime, ins& numai pentru maxim o cincime din numaful total al parcelelor create. d. Se admite asezarea parcelelor pe doua randuri, unele la alinierea strazii si altele spre fundul parcelei, daca fiecare parcela de fund are cate o trecere libera, separata, spre drumul public, in deplina proprietate, cu latimea minima de 3,5 m si.cu o-adancime de max. 25m, din alinierea strazii Ae oS e. Pe terenurile care se parceleaza fara a sé crea strazi noi si tare au o adancime mai mica decat minimum prevazut de Regulament, se admite o toleranta de 25 % la adancime pentru toate parcelele. Pentru suprafata se admite de asemenea if acest caz, o toleranté de 25 % din minimum permis, ins numai pentru o cincime din numarul total al parcelelor create. ia ae RSUNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Si URBANISM TON’;MINCU - BUCURESTI JON-MINCU - BUCURES. CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA $I CONSULTING “strade Academe 16-20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 307:71,05 ;907.71.90 fax 307.71.05 cod ices! RIA771410 ANEXA 3 DISTANTE DE SECURITATE INTRE CONDUCTELE (RETELEL DE DISTRIBUTIE! INSTALATILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE NATURALE SI DIFERITE CONSTRUCTI SAU INSTALATII po Tabelul {+ DISTANTE DE SECURITATE INTRE CONDUCTELE (RETELELE DE DISTRIBUTIE. /INSTALATILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE NATURALESTDIFERITE CONSTRUCTII SAU INSTALATIL Instat, construti su obstacla! lefonoe a canaivae su ait 5) 03) iv | iv) ie) io Sranaipimlasia cama os 95 [os | 12 [12] 2 ite 5 Popact + aS | Os [1s [is | is 3 Babi 5 | os | 05 [OS [05 [Os TO at de cle Tera, exch eked ali, triaje si incite industrial: -inramblea L Ta Gea, a vel feelTATEA DE ARHITECTURA SI URBANISIM MINC Un - BUCURESTI 7 “CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, | CO COO EXPERTIZA $I CONSULTING ‘Strada Acasemie! 18:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907.71.05 ; 907.71.80 fax 397.71.08 cod Ksoai RIA77 1410 ANEXA 2 PONDEREA TERENURILOR CURPINSE IN PERIMETRUL PROIECTULUI ESPLANDA NrGrt. | Ne. GF (dentic cu ne. cadastral) | Suprafata in acte (mp) | Suprafata masurata (mp) Persoane firice si juidice 1 203328 1437.00 1aa723 2 209229 219,00 219.05 3 205389 242.23 242.00 4 225283 321.60 322.00, 5 200852 103.43 100.58 6 200851 181.45 181.71 7 201066 103.05 103.06 8 206808 270.00 270.00 9 214533 336.00 336.00 10 209174 174.00 177.00 | a 205516 555.00 555.00 | 12 210898 183.00 180.00 13 208113 362.00 362.00 aa 203229 164.00 164.00 5 225197 2175.00 2175.00 16 208175 ~ 298.00 298.00 17 210107 347.00 348.00 18 208732 547.00 547.00 19 227039 569.00 ‘569.00 20 205375 850.00 847.23 21 225487 216.00 216.00 2 222912 | 1058.00 1058.00 23 208673 476.00, 509.00 24 208222 157.13 157.13 TOTAL SUPRAFATA PERS FIZICE 5 JURIDICE ee 1384.00 , Statul Roman prin MORAPFE , 25 227536 107140.00 90982.00 "TOTAL SUPRAFATA MDRAP 107140.00 0962.00 Primria Manicipiulul Bucurestt 26 703038 300.00 | 313.00 27 203035 400.00 ‘400.00 28 = 208703 475.87 476.00 23 203102 206.61 220.65 30 202482 1655.00 654.00 31 208317 432.98 432.98 32 207586 7531.23, 531.23 33 205089 34.00 942.00 34 = 203033 335.00, 335,00 35 202025 | Te 359.33 359.28 "TOTAL SUPRAFATA PMB t= 4639.98 4664.10 TOTALSUPRAFATA | ~123128.87 107030.10 4 ° ae “ty aE| CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, _/ EXPERTIZA $1 CONSULTING ‘Strada Academie! 16:20, 010014 - BUCURESTI, ROMANIA, Tet 907:71.05 ;307.71.90 tax 907.71.08 cod fecal RIA771118 Legea nr. 191 din 16.04.2002 privind gradinile zoologice gi acvariilor publice. Text actualizat la data de 02.03.2007. Actul include modificarile din urmatoarele acte: O.U.G. nr. 12/2007; H.G. nr. 1076 din 8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Text actualizat la data de 29.10.2012. Actul include modificarile din urmatoarele acte: Hotararea nr. 1000/2012 publicata in Monitorul Oficial, Partea | nr. 729 din 29/10/2012; Ordin M.M.G.A. nr. 995 din 21 09. 2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri gi programe; Ordin M.M.G.A. nr. 117 din 2.02.2006, pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; Ordin M.M.P. nr. 789 din 6.02.2012, privind aprobarea Normativului de continut al documentatillor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor; H.G. nr, 930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; Legea nr. 107 din 25.09.1996 a apelor. Text actualizat la data de 16.08.2012. Actul include modificdrile din urmatoarele acte: Hotararea nr. 83/1997, Hotararea nr. 948/1999, O.UG. nr 107/2002, Legea nr. 112/2006, Legea nr. 310/2004, O.U.G. nr. 12/2007, 0.U.G. nr. 130/2007, Legea nr. 192/2001, O.U.G. nr. 3/2010, O.U.G. nr. 64/2011, O.U.G. nr. 71/2011; Legea nr. 466 din 18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranta barajelor; Ordinul M.M.P. nr. 799 din 06.02.2012 privind aprobarea Normativul le continut al documentatillor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor; Ordinul M.M.G.A. nr. 2 din 4.01.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament, Legea nr. 24 din 19.01.2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane. Text actualizat la data de 25.03.2012. Actul include modificdrile din urméatoarele acte: Legea nr. 47/2012; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Versiune consolidata la data de: 15/02/2011; O.G. nr. 43 din 30.01. 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national. Text actualizat la data de 15.02.2011. Actul include modificarile din urmatoarele acte: Ordonanta nr. 13/2007 , Legea nr. 329/2009, O.U.G. nr, 12/2011 ©.G. nr. 47 din 30.01.2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. Text actualizat la data de 01.11.2001 avandu-se in vedere umpetarele acte: Legea nr. 64/2001; Ordin M.C.C. nr. 2260 din 18.04.2008° privind a Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice; WO 130ANEXA 4 lL. LEGISLATIE CONEXA RCSF i Urmatoarele legi si acte normative au stat la baza elaboraril presen Fi y 2) J. 2018, | satateiarites DE ARHITECTURA SI URBANISM oO MINCU «BUCURESTI CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, )EXPERTIZA $1 CONSULTING Legea nr. 18 din 19.02.1991 privind fondul funciar. Textaiétualizatla data de 26.11.2012. Actul include modificarile din urmatoarele acte: Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 358/2005, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 247/205, 0.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 340/207, Legea nr. 47/2007, Legea nr. 67/2010, Legea nr. 71/2010, Legea nr. 158/2010, Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr. 81/2011, Legea nr. 76/2012; Legea nr. 215 din 23.04.2001 privind administratia publice locale. Text actualizat la data de 27.07.2012. Actul include modificarile din urmétoarele acte: Legea nr. 131/2008, Legea nr. 36/2008, O.U.G. nr. 20/2008, O.U.G. nr. 66/2008, O.U.G. nr. 105/2009, Legea nr. 375/2009, Legea nr. 69/2010, Legea nr. 264/2011, Legea nr. 13/2012, Legea nr. 74/2012, Legea nr. 133/2012; Legea nr. 247 din 19.07.2008 - privind reforma in domeniile proprietai si justitiei, precum si unele masuri adiacente*), Text actualizat la data de 09.07.2012; Legea nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauza de utlltate publica. Republicat in Monitorul Oficial, Partea | nr. 472 din 05/07/2011; Legea nr. 213 din 17.11.1998 privind bunurile de utiitate publica. Text actualizat la data de 01.10.2011. Actul include modificarile din urmétoarele acte: O.U.G. nr. 30/2000, 0.U.G. nr. 2086/2000, Legea nr. 241/203, Legea nr. 71/2011; Legea nr. 7 din13.03.1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliar3. Text actualizat la data de 26.11.2012; Legea nr. 138 din 27.04.2004 privind imbunatatirle funciare. Text actualizat la data de 17.41.2012, Actul include modificarile din urmatoarele acte: O.U.G. nr. 39/2008, Legea nr, 281/2010, O.U.G. nr. 65/2011, O.U.G. nr, 82/2011; Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi. Text actualizat la data de 08.06.2011 Actul include modificarile din urmétoarele acte: Hotararea nr. 498/2001, Legea rir. §87/2002, Legea nr. 123/2007; Legea nr. 114 din 11.10.1996 — legea locuinfei. Text actualizat la data de 01.10.2011. Actul include modificarile din urmatoarele acte: 0.U.G. nr, 44/1998, Legea nr. 145/199, Ordonanja nr. 73/1999, 0.U,G. nr. 127/1999, O.U.G. nr. 17/2000, 0.U.G. nr. 25/2000, .U.G. nr. 22/2000, 0.U.G. nr. 98/2000, Ordonanta nr. 76/2001, Legea nr. 206/2002, O.U.G. nr, 42/2005, Legea nr. 62/2006, O.U.G. nr. 25/1999, Legea nr. 230/207, 0.U.G. nr. 210/208, O.U.G. nr. 57/2008, Legea nr. 310/209, Legea nr. 170/2010, Legea nr. 71/2011; 0.U.G. nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului. Text actualizat la data de 16.10.2012, Actul include modificarile din urméitoarele acte: Rectificarea publicata in MO Partea | nr. 88 din 31/01/2006, Legea nr. 265/2008, O.U.G. nr. 114/207, O.U.G. nr. 87/2007, 0.U.G. nr. 164/2008.:9U.G:r. 71/2011, 0.U.G. nr. 58/2012; Ordin MMP nr. 138/10.02,2010/privind probaréaMetodologiel de aplicare a evaluariPemex oh 4 PRIMARIA MUNICIPIULUI noose | Directia Generald Urbanism si Amenajarea Teritoriului RAPORTUL INFORMARII $1 CONSULT) PUZ~— SECTOR 3, BUCUI utilizate de sol 1. Detalii privind tehnicile si metod: . In vederea informarii si consultarii publicului, solicitantul a procedat la amplasarea de panouri de informare la fata locului i publicarea materialului informativ pe pagina de internet a Primaiiei Municipiului Bucuresti Procedura s-a desfasurat conform Regulamentului local de implicare a publicului tn elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului ce intra in competenta de aprobare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, aprobat prin HCGMB rir. 136/ 2012, in toate etapele de elaborare a planul © etapa anun{ de intenfie ~ 25 zile calendaristice de la data publicarii pe site-ul PMB a Materialului informativ corespunzator etapei - etapa s-a desfagurat in perioada 08.09.2017- 04.10.2017; * etapa de elaborare a propunerilor - 25 zile calendaristice de la data publicarii pe site-ul PMB a materialului informativ corespunzator etapei - etapa s-a desfagurat in perioada 04.11.2017- 11.12.2017; etapa de avizare a proiectului - 25 zile calendaristice de la data publicarii pe site-ul PMB a materialului informativ corespunzator etapei - etapa s-a desfagurat in pericada 23.08.2018- 17.09.2018; * etapa de aprobare - proiectul de hotdrare a fost supus dezbaterii publice in perioada 29.08.2018-11.10.2018 in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia public’, cu completarile ulterioare, prin procedura standard prin intermediul site-ului www.omb.ro. In etapa de avizare, PUZ-ul a fost supus gi procedurii de evaluare de mediu pentru planuri gi programe ceea ce presupune informarea publicului interesat prin anunturi repetate in mass-media asupra solictarii de emitere a avizului de mediu, dectansarea procedurii de evaluare si a parcurgerii etapei de incadrare, precum si publicarea deciziei etapei de incadrare In presa si pe portalul ARPMB. - Datele si locurile tuturor intalnirilor la care cetatenii au fost invitati s& dezbata propunerea solicitantului. © www.pmb.ro sectiunea UrbOnline; «la sediul Primariei Municipiului Bucuresti in cadrul gedintelor Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului. itant pentru a informa sia consulta publi = Continutul, datele de transmitere prin posta numarul trimiterilor postale, inclusiv scrisori, invitatii la intalniri, buletine informative Ite publicatii; Nu este cazul. + Localizarea rezidentilor, proprietarilor si partilor interesate care au primit notificari, buletine informative sau alte materiate--O.U.G. nr. 295/200, 0.U.G. nr. 79/2001, Ordinul nr. 1959/2002, 0.U.G. nr. 26/2003, O.U.G. nr. 84/2003. = Decizia nr. 11/2004 publicaté in Monitorul Oficial, Partea | nr. 96 din 02/02/2004, Ordonanta nr. 21/2005, Ordonanfa nr. 38/2006, Ordonanta nr. 132/200, Legea nr. 130/207, Ordonanta nr. 7/2010, Ordonanta nr. 6/2011, 0.U.G. nr. 8/2011; ~ Ordin M.T. nv.47 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrarilor ediltare, a stalpilor pentru instalati si a pomilor in localitafle urbane si rurale. = Ordin M.T. nr, 49 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane; ~ OUG nr. 12 (r1) din 07.07.1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societaii Nafionale a Cailor Ferate Romane. Text actualizat la data de 04.11.2012. Actul include modificarile din urmatoarele acte: Legea nr. 1556/2005, O.U.G. nr. 111/2005, 0.U.G. nr. 92/2006, Legea nr. 46/2007, O.U.G. nr. 62/2009, O.U.G. nr. 21/2011, Legea nr. 71/2011, 0.U.G. nr. 55/2011, O.U.. nr. 10/2012, Legea nr. 188/2012; = Ordin ANRE nr. 4 din 09.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea Zonelor de protectie $i de siguranta aferente capacitatilor energetice — revizia |; = Ordin MS nr. 119 din 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; ~ Ordin ANRM nr. 186 din 10.10.2006 privind aprobarea Normelor si prescriptilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranfa aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolin. - H.G.R. nr, 930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara gi hidrogeologica; - Legea nr. 123 din 2012 energiei electrice si a gazelor natural Legea nr. 13 din 2007 a energiei electrice. Text actualizat la data de 22.12.2008 - Reglementare Aeronautica Civila Romana din 20 august 2003 privind condifile de avizare a documentatillor tehnice pentru obiectivele aflate in zone cu servituti aeronautice civile — RACR — CAOT, editia 02/2003 emisa de catre Ministerul Transporturilor, Construcfilor si ‘Turismului si publicat in M.O. Nr. 641 din 9 septembrie 2003. il-* Aviz Luxten nr.5767/30.08.2017 , = Aviz Ministerul Afaceriior interne nr.420.385/24.08.2018 © Ves - _ Aviz Ministerul Aparérii Nationale nr.DT.742/05.02.2018 = Aviz Aviz Metroul SA nr.5249/17.08.2017 , JPN - Aviz Ministerul Culturii gi Identitatii Nationale nr.2984/02.05.2018 , ‘Igy? eee! - Aviz Oficiul pentru Cadastru si Publicitate Imobiliaré nr.728/20, [fz sseret, - _ Aviz Gomisia de Coordonare Retele Edilitare PMB nr. 16266711 waar ‘ 3 ‘hmmcs 23) - Aviz preliminar nr.63/18.06.2018 , ee oa - Aviz RADET nr.1329/08.01.2018 , Nee 8g : Aviz RATB nr.134235/07.09.20172018 , Sea = Aviz Serviciul Informatii Externe nr.89029/28.08.2017 , Aviz_ Serviciul Roman de Informafii nr.47.997/17.08.2017 prelungit, nr. 59 £885/02.08.2018 , Aviz Telekom nr.100/05/03/01/2327 din 08.09.2017 , - _ Aviz Transelectrica nr.6338/09.05.2018 , = Aviz Transgaz nr.45609/1592 din 28.09.2017 , = Certificat de urbanism nr.617/1508961 din 19.05.2017 , = Proces verbal CNAIR SA- DRDP Bucuresti- Sectia Autostrazi nr.3810/06.08.2018 , = Aviz Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti - 2/05.11.2018 , = Aviz Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiel Publice ‘nr.18/2018/22.11.2018. + | Aviz ENEL nr.191331128/21.02.2018 , Ie CONFOR Referitor la propuneres solutiei tehnice de configuratia edificabilului au fost respectate prevederile PUG- RLU aprobat, legisatia, normele si reglementatile in vigoare. Prin urmare configuratia edificabilelor, a circulafiior si a modului de intervenfie asupra cladirlor existente si a spafiului public adiacent concretizate in planul urbanistic este rezuitatul unui efort colectiv, la care participa numerosi profesionisti, pornind de la elaboratorul proiectului si membrii comisilor de avizare, Puncte de vedere diferite sunt exprimate in cursul dezbaterior in cadrul acestor comisi, iar hotararile se iau de persoanele investite legal cu competents. Este de Injeles faptul ca atat in mediul profesional c&t gin cel public exista opin diferte si ca manifestarea lor responsablizeaza activitatea specialislor implicati in procesul de tlaborare si avizare, insd nu poate fi luata in considerare posibiliaiea preludriituturor propunetior. Decizia asupra formel finale a proiectului apartine autoritatior ce detin competenta legal Potrivit prevederior Ordinului M.O.R.T. nt. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologie! de informare si consultare 2 publiculul cu privire la elaborarea sau revizurea plarurior de amenajare a teritoriului si de urbanism gi a H.C.G.M.B nr. 136/30.08.2012 privind aprobarea Regulamentului Local de implicare a publicului in elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului ce intra tn competenta de eprobare a consilului general al Municipiului Bucuresti art.11. a), b) si c) a {ntocmit prezentul raport privind documentatia ,PUZ -SECTOR 3, BUCURESTI’. Conform Ordinuiui M.D.R.T. nr. 2701/2010 Art. Informarea gi consultarea publicului in etapa proba fiecarel categorl de plan in parte se face conform Legii nr. 62/2003 privind transparenta decizionals In administratia publica, cu completarile ulterioare, si conform Legii nr. 64/2001 prvind liberul acces la informatile de interes public, cu modificdrile si completarie ullerioare Fata de cele prezentate mai sus, se constata ca sunt indeplinite cerinfele Ordinului M.D.RT. 1.2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare gi consultare a publicului cu prvire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritorului si de urbanism iar in conformitate cu prevederile art.11 si 12 din Ordin si 2 H.C.G.MB nr. 136/30.08.2012 propunem Consilulul General al Municipiului Bucuresti insusirea prezentului raport Intoomi ath. eee ey @lz ese pm | M942. Numarul persoanelor care au participat la acest procts:0\y Nu esté cazul. a 3. Rezumatul problemelor, observatiilor si rezervelor exprimate 9 #8 lie, BES parcursul procesului de informare si consultare csr. ‘oe Pe parcursul procedurilor de Consultare a publicului, pentru solujia urbanistica propace: au fost depuse de cétre persoane fizice gi juridice mai multe sesiza, anexate in copie la prezentul Rapor. ~ Modul in care solicitantul a rezolvat, intentioneaza s& rezolve sau se va ocupa de problemele, observatile si rezervele exprimate de publi Punctele de vedere transmise Primériei Municipiului Bucuresti, de catre elaboratorul documentatiei de urbanism si/sau inifiator, au fost postate pe site-ul PMB (anexat In copie la prezentul Raport). - Probleme, observatii si rezerve pe care initjatorul planului de urbanism sau amenajare a teritoriulul nu poate sau nu e dispus sa le rezolve, impreuna cu motivatia acestui lucru. Punctele de vedere transmise Primariei Municipiului Bucuresti, de cdtre elaboratorul documentatiei de urbanism gi/sau inifiator, au fost postate pe site-ul PMB (anexat In copie la prezentul Raport), Th conformitate cu prevederile H.C.G.M.B. nr. 136/2012 prin care s-a aprobat Regulamentul local de implicare a publicului in elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului ce intra in competenta de aprobare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, sesizarile petentilor au fost transmise elaboratorului si initiatorului documentatiei de urbanism, care si-a exprimat punctul de vedere prin adresele nr. 1592080/658/17.02.2018, nr. 1583400/14923/11.12.2017, nr. 1574759/13557/08.11.2017, nr. 1563650/1 1978/05.10.2017, nr.1569752/12826/17.10.2017, nr.1601933/2358/22.02.2018 gi nr. 164518/8248/10.07.2018, nr. 1605079/28.08.2018, ' nr. 1667115/04.10.2018, nr. 1673843/24.10.2018, nr. 1678248/07.11.2018, nr. 1678246/07. 11.2018, nr.1678252/07.11.2018 anexate In copie la prezenta, postatd pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti - www.pmb,ro — UrbOnline. = Orice alte informatii considerate necesare pentru a sustine preluarea sau nepreluarea propunerilor. Procedura de avizare a documentatilor de urbanism presupune prezentarea luorarilor in cadrul Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului si Urbanism din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, comisie compusé din specialisti in domeniul amenajari teritoriului, Urbenismului si arhitecturii din Romania, cadre universitare, specialisti recunoscuti de organizatille profesionale, reprezentanti ai Ministerului Culturii, ai Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administrafiei Publice si ai Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice. Printre ‘membrii invitati permanent la gedintele comisiei se numara si arhitecfi gefi ai celor 6 sectoare, itectori ai celor mai importante direct din PMB. Utterior obtinerii Avizului Arhitectului Sef, Pentru a deveni operational, planul urbanistic urmeazé procedura de aprobare conform competentelor.stabilite prin lege. In acest scop, procedura prealabilé presupune obtinerea avizelor de specialitate solicitate prin avizul prealabil de la institufile interesate gi abilitate prin lege, proceduré ce presupune de asemenea analiza proiectului in cadrul unor comisii alcétuite din specialist in. domenille respective. Astfel au fost obfinute urmatoarele avize: - — Aviz Autoritatea Aeronautica Civila Romana nr.915/21.05.2018 , - _ Aviz ApaNova nr.91709506/04.10.2017 , - _ Aviz Apele Romane nr.9276/DDS/08.11.2017 , - Aviz CFR nr. R2/3/54 din 16.02.2018 , - _ Aviz Comisia Tehnica de Circulatie PMB nr. 9142/26.06.2018 , - _ Aviz Distrigaz nr.311824821/312271058/09.01.2018 , Aviz Directia de Sanatate Public Bucuresti nr. 9356/07.06.2018 , Aviz ELCEN — Electrocentrale Bucuresti SA nr.14140/02.08.2018 , GaNIO SS weaniemmnmenpet Sovczrsteescove soe r & Noi nbse sy et ae — Gg a St Po,