CZU 627.15" Reproducerea interzisa, Nerespectarea Standardelor de Stat este urmarita coatorm lest a2 REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA, 8 CONSILIUL NATIONAL. PENTRU STIINTA $1 TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN STANDARD DE STAT ED/TIE OFICIALA STAS 4068/1-82 DERITE $1 VOLUME MAXIME DE APA Antocuteste parfial DETERMINAREA DEBITELOR ae SL VOLUMELOR MAXIME ALE CURSURILOR DE APA Clasiticaren atfanumeried 19 Pag. PRETUL LEE E 38 STANDARDIZARE Maximum waterdischarges and storage | Deis et volumes maximan dea Aebirt a otnéans nome TMINSTION OF MASIMGM | DETERMINATION DESDEBITS | opp akenwemume DISCHARCES AND STO. | RTVOLUNESMANIMAUNDES | QUPP/URIEBIE MAKCIDIAb- OF WATRRCOUR ‘couRS DEAU i : ROEBIX, OTOKO 1 GENERALITATT 11, Obieet’ si domeniu de uplieare Prezentul standard stabilieste metodele de determinate a debitelor gi volumelor maxime pe diverse intervale de timp ale cursurilor de api, necesare elaboririi studiilor hidrologice care stau la baza proiectarii constructiilor gi instalafiilor hidrotebnice, a traversivilor si amenajérilor cursurilor de api, a lucririlor de amenajare a teritoriului, de gospodirire a apelor san de combatere a igundajiilor si 2 intocmirii studiilor de inundabilitate'a planurilor de apSrare impotriva ioun- Gafiilor precum si a planurilor de exploatare a luerailor, Prevederile prezentului standard se refer’ la scurgerea in condifii naturale a eursurilor de api sinm se aplick in cazul determinirii valorilor maxime datorite unor eauze accidentale (ruperi de baraje et Dimensionarea si verificarea lueririlor de amenajare a apelor gia lucritilor de alte cate- gorii la care regimul apelor poate fi influentat de Inerari de amenajare, se face corespnnziitor imului modifieat prin amenajirile de pe cursurile de apt si de -pe teritoriu. Parametrii apelor mari in fegim modificat prin amenajiri se determin pe baza parame- trilor regimului apelor mari in situafie naturala, prin analize gi ealeule hidraulice, hidrologice si de gospoditire a apelor, tinind seama de influen{a Incriilor existente gi previzute pentru ame- najarea teritoriului si amenajarea apelor. 12 — Scurgerea maximé de api in eondifii natrale poate fi generati de : — preefpitayii sub form lichida 5 — apa provenitit din topirea 2&peri; — actiunea concomitent’ a ploilor si a topitii zipe 1.3 Yalorile de calcul sint acele valori care se pot realiza cu o anumiti freeven}i sau pot fi depagite en 0 anumit& probabilifates intr-un anuinit interval de timp. 1.4 Pentru stabilirea valorilor maxime ale debitelor si ale volumelor sint “necesare _ntmitoarele = 25 condifiile fizico-geografice in care se stabilirea exactii a datelor care caracterize: formeazi seurgerea inaxitnd ; - valorificaren integral» informatiilor hidrometeorologice din bazinul studiat si din azinele invecinate analoag —analizatea datelor hidrologice referitoare la seurgerea maxim’ pentru bazinul stu- diat din studii anterioar — studierea evolugiel amenajirilér din bazin 5 —cumoasterea datelor inregistrate in exploatarea hidrotehnicd existent in bazinul studiat sau in bazine invecinate analoage. Rprobat de = [- INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE laborat initial in 7953 Data intririt in vigoare : Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Reviguit in 1962 9f 1962 1992-06-01 ‘Telex 11312 CNST RSTAS 4068/1-82 —2— 2 DETERMINAREA DEBITELOR MAXIME: 21 Principit generale : 2.14 In carul cind pentru sechiunea studiaté existé date hidrometrice directe, continue si Concludente (a se vedea pet. 2.2.1) pe o perioadit de min. 20 ani, debitele maxime — cu diverse probabiliti{i de depasire — se determin pe baza curbei de probabilitate construite ea datele fin intreaga perioad’ valorificabilé, in condifii de suficient’ siguranfa. + Valorile astfel obfitiute se compari cu valorile objinute prin aceeagi metodis, In alte stafii hidrometrice din zond. 2.1.2 tncamul cind pentru sectiunea studiati exist’ date hidrometrice directe, concludente dar discontinue, pe o perioads de min, 20 ani, dar perioada din care lipsese date nu corespunde cu fnii in care s-au inregistrat céle mai importante valori ale debitelor maxime, so completeazt siful datelor pe bazi de corelapii de debite maxime eu stafii analoage din zon’ ; ealeulele se efec- tueanis ca la pot. 2.1.1. Cind completarea sirulni de date nu este posibil’, se va proceda conform pet. 2.1.3 gi 244. 21.3 1m camul cind pentru sechiunea studiat& exist date hidrometrice directe, continue si Goucludente pe.o perioad de 10 ... 20 de ani, cuprinzind i valorile importante ale debitelor maxime inregistrate, se procedeazi intr-unul din modurile urmétoarg : — se completeazi giral de valori pe baz’ de corelafii, conform pet. 2.1.25 se transmit direct parametrii curbei de probabilitate de la o alti stafie hidrome- ‘tried ; . 7 —se caleuleazi debitele maxime Iindu-se in considerare toate virfurile de viituri independente mai importante din perioada. considerati. Remultatele obfinute’se verifics prin metode indirecte. 2.14 ~ In cazul cind pentru gecfiunea consideraté nu se dispune de date hidrometrice directe, Sati eind aceste date sint insuficiente sau neconcludente, dar in zonk existé stafii hidrometrice analoage, la eare se dispune de valorile debitelor maxime, calculate pe baza curbelor de proba: Hilitate, valorile debitelor maxime se determing pe baza relafiilor de sintezé valabile in zon gt se verified prin metoda expedifionars. 2.1.5 tm cazul cind in sectitinea studiat’ si pe riuri analoage din zon nu se dispune de date hidrometrice ditecte, sau acestea sint insuficiente sau neconcludente, debitele maxime se, cal- Culeazi prin metoda expedifionar’ si cu formule valabile pentru situatia dat, verificindu-se fapol cu date din sectiuni situate in condifit fizicogeografice similare, determinate prin ace eagi metode. : In cazul cind debitele determinate in acest mod stau la baza executirii unei construcfit hidrotehnice importante, este obligatorie desfiigurarea unei activitiiti, hidrometeorologice sis- Jomatice in zona constructiei, pe baza cireia, la anumite infervale de timp, 8% se efectueze verifieéri: ale valorilor initial 2.2 Determinarea debitelor maxime prin metode directe (pe baza curhelor de probabilitate) 2.2.1 Datele directe de la o stafie hidrometrics sint concludente pentru calculul debitelor prin metode directe atunci cind + — exist observafii de nivelari suplimetare suficient de dese in zona virfului. hidrogra- falui (pontra bazine de recepfie en aria mai mick de 5 000 km#); in cazil cind nu exists obser yafii de niveliri suplimentare la ufele valori importante din fir, se vor aplica coreetitle nece- sare pentra reconstituirea valorilor de virt _- exists misuniri de debite ta ape mari, extrapolirile cheilor limnimetrice ealeulate pe pave hidraulice nedepisind 30... 40% din ecattul de debite misurat ; . sirul de date directe este omogen si include valori importante de, debite maxime inregistrate (egale sau mai mari decit cele corespunziitoare frevevenfei lungimit girului de valori deduse pe baza relatiilor de sintezi valabile- in zoni). Pentru stafii hidrometrice corespunzitoare unor suprafefe ale bazinelor de recepfie mai mari de 5000 km?, calculul debitelor se poate face luind in considerare observafitle de -ni- Yeluri la orele obignuite (cel mai mare debit de la ora 7 sau 17).5 oe STAS 4068/1:82 2.2.2 La determinarea debitelor maximo, se recomandi si se find seama de geneza debitelor maxime (pct. 1.2), adoptindu-se— atit pentru calcul cit si pentra verifieare —valorile care conduc Ta cele mai nefavorabile condijii penira funcfionarea construefiei proiectate. Stabilirea genezei debitelor maxime conform pet. 1.2. se face pe baza datolor climatice sia informatiilor obfinute din documente sau culese pe teren. ‘In sectiunile in care datele hidrologice si meteorologice nu permit stabilirea precisa genezei debitelor mari inregistrate, se admite efectuarea calculelor debitelor maxime eu di- Verse probabilitati de depisire, fri si se tin’ seama de geneza lor, dac% exist informatii e, in general, majoritatea, acestor debite au aceeasi provenienta. 2.2.3 Deferminarea debitelor maxime eu diverse probabilititi de depigire cind se dispune de date hidrometrice directe, continue si concludente pe min, 20 ani 2.2.3.1 Pentru construirea curbei de, probabilitate se determing media aritmetied a sirului de debite maxime (@..,), valoarea cocficientului de variatic a siralui debitelor maxime (C,) sia coeficientulni de"asimetrie al sirului.debitelor maxime (C,)ca urmitoarele relatii, prin metoda momentelor : a @ 8) in care ; Gna) Uebitul maxim anual corespunzitor unui an din gir, in m'js5 av” wumarul de ‘ani de observatic K, —cooficient: de modul, ealeulat astfel : K, = San Con Coeficientii Cy si C, se pot determina si prin metoda verosimilitapii maximie, en aja- torul parametrilor de caleul , $1 2s, caleulati cu relafiile : FF tog x, 4 = “) In acest ultim caz, parametrii G, si C, rezulté din tabelele de ealen! sau nomogramele stabilite pentru funefia de distribujie gama cu trei parametri, iar @,,, se admite cel caleulat prin metoda momentelor. 2 Tntrucit pentru calculul en suficient& siguran{a al tui G, este necesarit 0 perioadi foarte indelungati de timp, in mod obishuit se vor utiliza urmatoarele rela{ii pentru debite maxime provenite din topirea zipezilor : 20, (6) — pentru debite maxime provenite din ploi: 0, = 40, 7) — pentra debite maxime; indiferent, de genes: C= (8. NC ® adoptindu'se valoarea minim’ pentru debitele maxime prevenind, in majoritate, din topirea zipezilor gi valoarea maxim’ pentra debite maxime provenite din’ ploi. (5) - :STAS 4068/1-82 -4- 2.2.3.2 Determinarea valorilor debitelor maxime anuale cu diverse probabiliti}i de depa- sie Quai) 8 face cu relapia : Qaaaiy = Ky * Gra mijs (9) in care : K, coeticiontul de modul al debitalui maxim, cu probabilitatea de depisire p% 5 Gon conform pot. 223.1. 5 Curba teoretics determinat’ se considers ca acceptabiki dacs pe tot intervalul de probabilitifi pe care sint repartizate punetele reale gi in special in zona probabilitapilor mai miei de 50%, ea concord cu aceste puncte. — . ‘YValorile coeficientului K, se recomand’ sh fie determinate ou ajutorul curbelor de re- partigie triparametrice Krifki —Menkel sau curbelor de repartifie binomiale Pearson III. Probabilitatea empirics @ debitelor maxime inregistrate (probabilitatea’anuali) se calenleazi cu relatia = p=—— +100 % (20) in-care : ‘n are semnificatia de la pet. 2.2.3.1; i numirul curent al debitelor maxime din 'sirul ordonat in ordinea descrese’toare. 2.2.3.3. In caa do discordantit intre conturul curbet teoretice si punctele reale, se vor analiza cauzele care au pricinnit aceste nepotriviri gi se vor face corcetiile necesare, inkgturind pe posibil, diferentele (de exomplu : erori de determinare a debitelor din sir, freevenfa mai rar 2 primelor valori din git, comparativ eu looul atribuit prin probabilitatea empiric ete.) prin : — corectarea corespunaiitoare a valorilor coeticienfilor O, si 0,5 —utilizarea unui alt tip de curbi a probabilititii teoretice (de exemplu : curba loga- ritmici — normali Johnson) ; — utilizarea unei curbe empirice. Yn acest ultim caz, prin extrapolate nu trebuie sh se ajungi la probabilitigi mai miei de 1%. 2.9.34 La determinarea debitclor maxime teoretice pe baza curbelor de probabilitate se vor ‘utiliza — in afara observatiilor hidrometrice — si dato privind nivelurile maxime istorice ale cursului de api studiat, . : 2.2.3.5 In camal cind exist un gir de observapii pe o perioad’s de n ani si cind se cunoagte ma. Timea unui debit istoric, determinat dup urme, considerat cel mai mare dintr-o perioadit de N ani, (Q.aur)) parametrii curbei de probabilitate se ealculeazi cu relatiile : [Gan oo Gan] mils ay y » & Vr ez media aritmeticé a sirului de debite maxime care cuprinde gi debitul istoric, in mi{s5 fn care : Qomixy Geditul maxim istoric dintr-o perioadi de N ani, in m/s; C,—coeficiental de variatie a unui sir de debite maxime care confine gi debitul istorie ; Ky — coeficientul de modul, caleilat astfel : Qe, ms N,%, Qmaxiy K, au semnificatiile anterioare.—5— \ SAS 4068/1-82 r 2.2.3.6 In cazul cind in componenja girului de date directe pe m ani exist o valoare foarte mare in comparatie cu celelalte valori din sir, iar din informatii, anchete si analogii hidro- meteorologice 5-2 stabilit ci ea nu a fost depigiti in decursul a W ani, parametrii curbei de probabilitate se-determing cu relayiile (a3) a4) 2.2.4 Determinarea debitelor maxime cind se dispune de date hidrometrice directe, con- cludente, pe o perioad discontinnd de 20 ani sau pe o perioada continu’ de min. 10 ani In cazul cind se dispune de date discontinue pe o perioad’ de 20 de ani ‘san de date continue pe min. 10 ani, date cuprinzind gi debitele maxime produse pe riulrespectiv, se admite completaréa sau extinderea girurilor respective prin éorelafe cu debitele maxime de la. statii hidrometrice analoage, eu conditia existenfei unei bune legituri intre valorile corelate (in cazul unei legituri lineare, coeficientul de corelafie, r > 0,8) gi al extrapolirii acestei legituri pe max, 30% din ecartul’ei Caleulele pentru determinaren valorilor extinse ale sirului sau a parametrilor vor fi insotite de reprezentiri grafice, care dau posibilitates si Se aprecieze abaterile diferitelor punete de corelatie. 22.4.1 Dupi completarea san extinderea sirului de valori, calculul debitelor maxime eu diverse probabilitéti de depisire se face conform pet. 2.2. 2.24.2 Daed completarea sau extinderea girului mu este posi Jatie ‘al relatiei lineare dintre debitele maxime inregistrate in secfiunea de inregistrate in sectiunea analoagi (*), are o valoare de 0,7 .... 0,8, determinarea direct, a parametrilor curbei de probabilitate se face, cu relafii (axe) — Gane) ms as) (ae) area ” in care: Foxy mean aritmetied a siralui de debite maxime pe NV ani in sectinnea studiata, th mis5 Quy) media aritmeticd a yirului de debite maxime pe ¥ ani in sectiunea analongi, in mis; . Paes) media aritmeties a sirului desdebite maxime pe n ani in sectiune studiatt, in ms; Grae) media aritmetied a siruiui de debite maxime pe n ani in sectiunea analoaga, in mijs5 coeficientul de corelatie ; abaterea medie pitratic’ a debitelor maxime pe V ani in sectiunea studiata ; abaterea medie pitratick a debitelor maxime pe X ani in seefiunea snaloaga ; abaterea medie pitraticd a debitslor maxime pe x ani in sectiunea studiati ; abaterea medic pitratics a debitelor maxime pe n ani in sectiunea analoagi ; coeficientul de variatie a debitelor maxime pe NV ani in sectiunea studiata. BAsaar 22.5 Determinarea debitelor maxime cind exist date hidrometrice directe, concludente si continue pe o perioad’ de 10... 20 ani, dar nu exist& posibilitatea extinderii sirului direct In acest caz, caloulul debitelor maxime se vance luind in considerare cele mat impor tante virfuri de viituri independente din perioada eu date directe. Numirul acestor debite nu trebuie si depigeascd dublul numirului anilor.STAS 4068/1-82 67 Acest_mod de determninare a debitelor maxime cu diverse probabilitifi de depisire este aeceptabil en urmitoarele condifii : — caloule comparative fiieute pe acceagi perioad gi pe perioade indelungate la statii hidrometrice analoage, Ia, care se dispane de date directe, concludente i continue ale debitelor maxime, aratd c& perioada de timp cu date directe din sectiunea de calcul este reprezentativis pentra un astfel de calcul : = firul de debite msxime anuale pentra sectinhea studiaté confine cel pufin una din primele 2 valori cele mai importante de debite maxime produse in zon. 2.2.5.1 Determinarea debitelor maxime se face conform pet. 2.2.3. 2.2.5.2 Probabilitatea (p,) de luat irr calcul Iw determinarea debitelor maxime cu probabi- lititi de depisire p se determing cu relatia : % (18) in care: n, pau semnificafiile anterioare 5 M_ numaral de debite maxime (cazuri) considerate in ealeulul curbei de probabi tate pentru o perioad’ de m ani. 23 Determinarea debitelor maxime prin metode indireete 23.1 Determinarea debitelor maxime cu diverse probabilititi de depisire in sitaafia in care datele hidrometrice lipsese sau sint neconcludente se face utilizind relafii de sintezi, formule bazate pe precipitafii gi prin aplicarea metodei expeditionare. 23.2 Relafiile de sinstzi se: vor elabora Iuind in considerare valorile debitelor maxime ou diverse probabilitai de depisire determinate prin metode ditecte la stafiile hidrometrice ana- loage din punet de vedere hidrologic, situate in bazinul studiat sau in bazine invecinate. La stabilirea relagillor de sintez’ se vor Ina in primul rind in considerare suprafafa bazinului de receptie — in condifille in care altitudinile in bazin sint apropiate — si suprafaja gi altitudinea medie a bazinului de xecepfie, atunci cind bazinele studiate prezinta deosebiri in ceea ce priveste. formele de relief si mirimea’ bazinelor de receptie. Se admite utilizarea gi a altor parametri pentru stabilirea relafiei de sintezi valabilt in zon4, cu conditia justificirilor corespunzitoare. In acest sens, relafia va trebui si fie stabilita pe baza datelor de is cel pufin 4 sau 5 stafii hidrometrice din zoni, la care calculele s-au ficut prin metoda direct&, date pe care relagia sé le verifice in limite de’ ay 20% gi cu conditia alter- nirii semnului la diferente. Pentru riurile cu suprafefe de bazin mai mari de 10000 km?, se recomandi ca aceste relafii si se construiascd luind in considerare numai stafiile hidrometrice studiate prin metode ditecte, situate pe riul respectiv. i 23.3 Folosirea diverselor relatii deja stabilite este admis numai in misura in care ele verified valorile debitelor maxime cu diverse probabilitafi de depiire, stabilite prin metode directe la statiile hidrometrice din zon5, luind tn considerare gi valorile debitelor maxime cele mai reeent inregistrate— in limite de +; 20%, eu condifia alternirii semnului la diferente. tn cagul in care aceastd condifie nu este indeplinitd, se vor reactualiza relafiile respective, tinind seama, de noile conditii. 23.4 La stafiile hidrometrice luate in considerare la stabilirea relafiilor de sintez’, se va chute adnoerea sirurilor seurte Ja siruri lungi, in aya fel ineit debitele maxime eu diverse probabili- tapi de depsire determinate si se refere, pe cit posibil, la o acceasi perioad’ calendaristics suficient de indetungati. 253.5 Determinarea debitelor maxime prin métoda expedifionani se face prin calcule hidra- ulice aplicate pe profile transversale ridicate prin albia riului si utilizind nivelul istorie stabilit Determinarea elementelor care intr in’ caleul (pants, rugozitate ete.) so va face de preferinffi pe bazi de misuriri gi observafil pe teren. Calculele trebuie exeeutate separat pentru albia minor si albia major’. Freevenfa debi- tului istorie se va stabili pe baz’ de informatii, anchete si analogii Kidrometeorologice. Pentru cresterea sigurantei de calcul a valorilor prin aceasti metodi se recomand’ efectuarea mai multor determinati pe riul studiat si pe riuri invecinate — analoage din punet de vedere hidrologic ~ si stabilirea unei relatii de sintezi avind drept parametru de calcul, in mod obisnuit, suprafata bazinului de receptie.24 Preseripfii speciale his STAS 4068/1-82 2.3.6 In eazul bazinelor cu suprafata relativ micd, (mai mict de 50 km?) unde numirul sta fillor hidrometrice ale cdror date se pot prelucra prin metode directe este relativ scizut, se Tecomand’ urmitoarele metode de caleul : — extrapolarea relatiei de sintezt intocmite avind la baz datele stabilite prin metode directe-la stafii hidrometrice dack cel putin una din aceste stafii este corespunzitoare unei supra- fete de bazin mai mic& de 100 km?. Folosirea acestei metode este admis numai dacd supra- fata bazinului de receptie corespunzaitor sectiunii studiate este de min. 1/10 din supratata. basi nuluistatiei hidrometrice en suprafata de bazin cea mai redush folositis la stabilirea relatiei de sintezi gi daci celelalte conditfii fizico-geogratice corespunzitoare sectiunii studiate si statiet hidrometrice respective sint analoage. — metoda expedifionar’ ; —utilizarea formule: rationale (metoda genetic’) : Qoaey = 0.167 .F ms as tm care: Qaup deditul maxiin eu probabilitaten de depigire p, in mjs 5 a coeficientul de scurgere justificat pe baze directe sau stabilit pe baza indicafillor istente in literatura de specialitate, care se ealculeazt finind seama de proba- ” ‘pentru probabilitatea p, in mmjmin; Timput'de eoncentrare in bazin (,) se determinit cu relatia : in care : ee 7 tier tae timpul de parcurgere « apei pe versant si, respectiv, in albie, m 5 surat din hifi, in m5 Ve, Vz viteza de parcurgere a apei pe versant respectiv, in albie, in mjs, determunat’, pe baza indicafiilor din literatura de specialitate sau prin 'determiniri diteote ; Zu, Tq lungimea versantuhui, respectiv a albiei, n Faria bazinului, in ha. Hezultatele se verifiek prin comparare cu cele obtinute in alte sectiuni, situate in conditi fizico-geografice 7 Se admite intrebuinjarea altor metode indirecte-de caleul eu conditia justifiedrii teore- tiee corespunzitoare si a verificdrii lor pe baze directe F 2.3.8 Se recomanda ca valoarea debitului maxim en o anumité probabilitate de depagire si fie adoptatd pe baza analizei rezultatelor obyiunte prin aplicarea mai multor metode indirecte. Nu ge recomand’ folosirea mediei valorilor rezultate din apliearea metodelor indirecte care mu sint bazate pe nofiunea de probabilitate. Stabilirea debitelor maxime eu alte probabilitégi de depagire decit cele stabilite prin metodele ‘indirecte intrebuintate se face {inind seama de posibilitatea zondrii sau generalizirii parametrilor curbelor de probabilitate stabilifi la statiile hidrometrice, eu lung perioad, stu- diate prin metode directe, sau prin comparatic eu datele obtinute la o astfel de statie situat’ in apropiere si care prezint’ analogie din punct de vedere hidrologic cu sectiumea studiatd. Pentru Dazinele de recepfie cu F <50 km! se recomandé utilizarea valorilor Cy = 1,00 gi C, = 4 Cy. 24.1 Determinarea debitelor maxime cu probal episire numeric egale sau mai mari de 10% se face Iuind in considerare cele mai importante virfuri de viituré independente inregistrate (pet. 2.2.5) si relatii de sintezk coustruite avind la baz date ealeulate prin aceastit metodii. a 2.4.2 tn camul riurilor care prezint& fenomene puternice de atenuare datorité. revirsirilor in albia niajor’, este necesar ca valorile debitelor maxime cu probabilitati de depasire numeric mai miei decit 19% si fie verificate prin ealcule hidranlice referitoare la propaghrea viiturilor prin albie.BTAS 4068/1-82 —8— 2.4.3. Pentra condifii speciale de exploatare Ia debitele maxime corespunaitoare probabili- tipil de depisire p <0,5%, se adaugi corectivul de debit de siguranta (AQ,), caleulat cu relajia : Qe mth (20) 4 coeficies cunoastere din punet de vedere hidrologie a ri Valorile coeficientuh a= 0,7 pentru riuri din regiuni bine studiate din punct de vedere hidrologie ; @=0,5 pentru fluviul Duniirea; axis pentru riuri din regiuni slab studiate din punet de vedere hidrologie ; E. —_eroarea medie pitratiek a ordonatei curbei de probabilitate pentru probabili- tatea p5 ¥ si Qu» #0 Seinnificatiile anterioare, Valorile corectivului de debit nu trebuie si depaiseas 20% din valoares debitului ciruia i se aplie’. OBSERVATIE — In cant cind Gnas # ealevlat prin metode indirecte, N slJ# se adoptd pentru valorile corespanzitosre srurilor dreete de Ta sail hidrometrice analoage din zon 24.4 — Valorile debitelor maxime cu probabilitate de depiisire p <0,1% determinate prin extra- polarea regulilor de statistics matematicd se accept, daci diferi cu mai pufin de + 20% de valorile debitelor maxime eu aceeasi probabilitate de depisire determinate prin metode genetice, avind. la bazi extrapolarea relatiei dintre precipitatii gi scurgere. ‘Prevederea se refers in special Ia caznrile in care sirurile de date hidrometrice nu depi- + 50 ani, curbele teoretice calculate nu satisfac sirurile empirice si mu se dispune de asupra ‘nor debite istorice en frecventi de producere empiric’ mai rari de o data de 100 ani. : 2.4.4.1 Pentru efeetuarea unei asemenea veri se poate aplica-relatia : 028 HS 6 P Tt . Pano mil (21) in care: ‘H® precipitatiile maxime cu probabilitate de depAsive p, calculate in funcfie de mjrimea Suprafefel si a timpului de concentrare in bazinul studiat, in mm ;, ¢ coeficient de scurgere, caleulat prin extrapolarea coficientilor de seurgere inregis- trafi la 4—5 viituri: importante, in funcfie de precipitatiile eizute, umiditatea solului, altitudinea medie a bazinului de receptie ete. ; 7, durata totalé medic » undelor de viiturk monoundice, caleulaté ea medie a celor » ” mai mari 4—5 viituri inregistrate sau in funetie de un parametru hidrologi morfometric, in hj + cosficient de form’ mediu al celor 4—5 viituri monoundice inregistrate, calculat ca medie aritmetic’ sau in funetie de un parametru hidrologic sau morfometric s F aria bazinului de receptie, in km*, 2.4.4.2. Se admit si alte metode genetice nelegato de nofiunea de probabilitate, bazate pe strue- tari rafionale $i ulilizate gi verifieate in ealculele practice, eum ar fi, de exempia, metoda hidro- grafaiui unitar. In acext caz, comparafia cu rezultatele obtinute pe’ eale statisticd se rezaimi la Analize comparative ealitative asupra Valorilor obtinute. 3 DETERMINAREA VOLUMELOR MAXIME A Prin 3.1.1 Durata 7 pentru re maxime se stabileste pentru fiecare caz in parte generale tinind seama de relatiile Wye =f(Z) gi in functie de : — nevoile exprese ile prbeti¢ii; 7 situafiile earacteristice adoptate drept modele — mirimile medii sau cele mai frecvente ale mulfiniilor de valori asupra duratelor seur- gerii maxime inregistrate hidrometric.ie STAS 4068/1-82 3.1.2 Dack necesititile de proiectare sau exploatare impun pentru calentul volumului maxim * © anume duraté practic’ sau mai multe, se vor adopta.aceste durate pentru caleulul yolumelor maxime. 3.1.3 Dack necesitati ale proiectirii sau exploatirii impun adoptarea nnui model sau a mai imultor modele caracteristice pentru seopul urmérit (0 viituri de debit maxim de asigurare numeric miei provenits dintr-o ploaie intensi, o viituré de debit maxim rar provenita dintr-o ploaie de lungé durati etc,), atunei se adopti pentru calculul volumului maxim durata mode- lului, respectiv, duratele modelelor care intereseaz: 3.14 Dacd nu se impune o anume durat’ practicd sau un anume model, atunei 7 se adopt ca medic a duratelor totale a celor mai mari viituri inregistrate. Determinarea acestor’valori se face pe baze directe atunei cind in secfiunea de caleul se dispune de materiale hidrometrice sigure pentru cel putin 4—5 viituri importante inregistrate, sau pe baza relatiilor de sintezi referitoare la acest parametru, atunci cind materialul hidrometric lipseste sau este insuficient. 3.1.5 Rezultatele prelucririlor statistice asupra sirurilor de volume maxime dintr-o secfiune de calenl pe perioadi indelungati se compari éu’rezultatele objinute in acelag mod pe, riuri analoge din zoni. In caz de abatere de la legile de variafie a volumelor maxime in zoni (de exemplu: variatia stratulai maxim eu suprafafa gi altitudinea bazinelor hidrografice) se Yor — dup’ caz — corectiile necesare. Determinarea volumelor maxime prin metode direete 3.21 Se consider’ ci datele directe inregistrate Ja o static hidrometried sint coneludente si baficiente pentru a fi folosite in calculul volumelor maxime pe diverse intervale de timp, pe baza curbelor de probabilitate, atunei eind : sxisti observatii de niveluri suplimentare suficient de dese in zona virfurilor de viitun’ (pentrn bazinele en F <1000 km); ~ se dispune de chei linmmnimetrice sigure in zona apelor, mici si medit si de masuriiri de debite in zona apelor mari, extrapolirile cheilor limnimetrice ealeulate pe bave hidraulice nede- pagind 50% din ecartul masurat ; — perioada de observatie include valori importante de volume maxime inregistrate (egale sau mai mari decit cele corespunzitoare freeventei lungimii girului — siral de valori de calcul cuprinde minimum 20 de valori anuale continue gi omogene. - analoage, eu condigia Se admite completarea sirului pe bazi de corelatie en alte stati hidromett nu depligeasel 10 ca a valorile deduse prin corelafie si, nu fie cele mai importante din sir, ; jar cooficientul de corelatie si fie r> 0,8. Calculul volumelor maxime se efectueaz’ tinind seama de genezi (conform pet. 1.2) iar ea valori de calcul se adoptit acelea care creazt condifiile cele mai nefavorabile pentru fusie- tionarea constructiet respective. In eazurile in care marea majoritate a vokimelor, inclusiv cele mai mari valori inregistrate au nceeasi genczi., se admite si se efectueze ealeutul pe valori anuale indiferent de genezi. 3.2.3 Caleulul volumelor maxime.pe diverse intervale de titnp, cu diverse probabilitaji de ‘depisire la stapiile hidrometrice la care se dispune de date hidrometrice suficiente i concludente, se face pe baza curbelor de probabilitate teoretice sau empirice — avind la baz datele-obtinute din observatiile hidtometrice — analog prescriptiilor de la punctele 2.2.3.1 ... 2.2.3.5; 2.2.3.6; 2.2.4. “Pentru determinan toarele relafii = pentru volume masime provenite din topirea zipezilor + coeticientulni €, se pot utiliza urn 6, = 20y 2) — pentru volume maxime provenite din ploi: 0, = 40, (23) — pentru volume maxime, indiferent de genezi : C= (2... 0, a (24) adoptindu-se valoarea corespunzitoare provenienfel majoritare a volumelor si concordanfel dintre curba teoretici gi punctele reale. . 3.3 _Determinarea volumelor maxime priti metode indirecte 3.3.1 Determinarea volumelor en diverse probabilitifi de depigire se ealeiileazi prin metode indirecte in eazurile cind in seetiunea de caleul nu se dispune de date hidrometrice directe, sau acestea sint insuficiente sau neconcludente.STAS 4068/1-82 — 10 — 3.3.2 Volumele maxime se caleuleazis oni relatia : mil, m* (25 in care: Winx» Volumul maxim cu probabilitate de depisire p, in intervalul de timp 7, intm®s ‘S2.) stratul maxim seurs cu probabilitate de depasire p, pe intervalul 7, in mm ; F aria bazinului studiat, in kin’, Pentru caleularea parametrului SZ,,.p 8€ Tecomandé folositea sintezelor ex- primate prin relatifle : Sta mm 6) n eare; | Shox media aritmetics a straturilor mxime seurse pe intervalul 2, in mms A,« parametri zonali, determinati din hirti; 7 are somnifieapia de la pet. 8.1.1. si se exptima in zile ; : D Coma = ep care: Clays coeticientul de variagie a straturilor maxime seurse pe intervalul Z ; D_ —parametru zonal, determinat din hitrti; 8 _parametra zonal in fanofie de altitudinea medio a bazioulut; T are semnificayia anterioars. _Aceste relafii se vor folosi in special pentru riuri eu aii de bazin mai mici de 2000 km’, nerecomandindu-se utilizarea lor pentta durate mai mici de 24 b. Pentru bazine cu arii mai mari de 2000 km? se vor utiliza metode simple de interpolare sau analogie directa. 3.3.3. In camul bazinelor en arii mai miei de 50 km*, ealeulul se face pe baze statistice atunet cind in sectiunea de calcul se dispune de date directe suficiente gi prin metode indirecte eind datele lipsese, sau sint suficiente sau neconeludente. ‘Aplicarea_metodelor indirecte are In bazi date referitoare la precipitafiile eu pro- babilitate de depasire p, calculate pe intervale de timp caracteristice si coeficienfi de scurgere corespunziitori probabilititii de, depiisire p, stabilifi pe baza indicapiilor din literatura de spe: cialitate san justifieate pe bazé directe. 3.3.4 Utilizarea altor metode indirecte de calcul este posibili numai eu condifia existentei datelor calculate prin metoda directe ln 4—5 stati hidrometrice din zona si a justificirii teore- tice a acestor metode. : 3.4 Preseripfii generale 3.4.1 Pentru lucriiri importante de acumulare, se recomand’ analiza comparativ’ calitativa a ‘Yolumelor maxime pe anumite intervale de timp, eu probabilitata de depigire p <0,1% cu cele obtinute prin metode bazate pe legitura dintre precipitatii si seurgere (ca de exemplu, metoda hidrografului_ uniter), , 3.4.2 Valorile WZ.yi,)cofelate conform punctelor anterioare se vor majora eu o corectie de sié guranfit egalé procentual cu coreefia debitulni maxim de aceeayi probabilitate, caleulati eonforin pet. 2.4.3 si vor fi folosite in acelasi mod ea si debitele maxime majorate cu corectia de siguran{a, , Elaborat de : CONS NATIONAL AL APELOT Colabngatort Hesponsnbil proteetulul “ir. nz. Constantin. Dlaeonu fr, ing. Constantia, Mociornifa fi edhetat final tueItwtat romain de. st 7 Serviciul constructli, materiale de consteucti economic spelor — Bucuresti flaw — Institute de studi 51 protector hidroenergetice— Tatil de tonsteveyt = Bueuresth atitutul agronomie N. BGleesen — Bucuresth anciare— Bucuresti lardizaré = Instituto! de cerestir sf proleetaei pentru gospodaeirea Ing. Rogenia Ho rata €, 10515 é i a & : 5