You are on page 1of 8
DM ARE = i ICS 13.080.01 “IRS: STANDARD ROMAN SR ISO 8466-1 Martie 1999 Indice de clasificare R 30 CALITATEA APEI Etalonarea gi evaluarea metodelor de analiza si estimarea caracteristicilor de performanta Partea 1: Evaluarea statistica a functiei finiare de etalonare IDT ISO 8466-1:1990 Water quality-Calibration and evaluation of analiytical methods and estimation of performance caracteristics- Part 1: Statistical evaluation of the liniar calibration function Qualité de l'eau-Etalonnage et Evaluation des méthades d'analyse et estimation des caractéres de performance. Partie 1: Evaluation statistique de fa fonction linéaire d’étalonnage APROBARE Aprobat de Directoru! General al IRS la 13 iulie 1998 CORESPONDENTA | Prezentul standard este identic cu Standardul International ISO 8466-1:1990, Calitatea apei-Etalonarea si evaiuarea metodelor de analiza si estimarea caracteristicilor de performanta.- Partea 1: Evaluarea statisticd a functiei liniare de etalonare This standard is identical with the International Standard ISO 8466-1:1990, Water quality-Calibration and evaluation of analytical methods and estimation of performance caracteristics ae Part 1: Statistical evaluation of the liniar calibration function La présente norme est identique a la Norme internationale ISO 8486-1:1990, Qualité de leau-Etalonnage et évaluation des | méthodes, d’analyse et estimation des caractéres de performance | Partie 1: Evaluation statistique de la fonction lineaire d’étalonnage DESCRIPTORITIT | Apa, calitate, determinare, analizi chimicd, metoda de analiza, etalonare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS). Str. J. L. Calderon 13-70201, Bucuresti, Sector 2, Romania, Tel. 401 5155870; 401 2113290 Fax. 401 2100833; 401 3124744 (Int'! Rel © IRS Reproducerea sau uilizarea integrald sau parjlalé @ prezentli slandard in orice publica g prin orice procedeu (elecronle, mecani, folocopiere, microfimare, tc) este interziss dacdi ma exist acordul sets al IRS. Ref.: SR ISO 8466-1:1998 Editia 1 SRISO 8466-1 Versiunea romana Calitatea apei-Etalonarea si evaluarea metodelor de analiza si estimarea caracteristiclor de performanta-Partea 1 Evaluarea statistica a functieiliniare de etalonare CUPRINS Pagina 1 Domeniu de aplicare ... 2Definii.... 3 Simbolur. 4 Performanté 4.4 Alegerea domeniului de lucru .. 4.2 Etalonare si caracteristici ale metodel 4.3 Estimare... 5 Exemplu.... 5.1 Alegerea domeniului de lucru .. 5.2 Elalonare si caracteristici ale metodei 5.3 Evaluare. Anexa A Bibliogratie SRISO 8466-1 7 DOMENIU DE APLICARE i Prezenta parte a ISO 8466 descrie etapele de evaluare a caracteristcilor statistice ale functiei liniare de etalonare. Ea este aplicabila metodelor care necesité etalonare. Alte parti ale ISO 8466 contin determinarea limitel de detectio sia limitei de determinare, efectul interferentelor si alte caracteristici de functionare. Standardul este special conceput pentru evaluarea metodei analitice gi pentru calculul caracteristicilor de performanta a functiei de etalonare. Pentru a obtine rezultate analitice comparabile si pentru a servi ca baz& la controlui analilic de calitate, etalonarea i evaluarea metodelor analtice trebuie sa se efectueze in mod uniter. 2 DEFINITII Pentru necesitaile prezentei parti a ISO 8486, se aplica urmétoarele defini: 2.1 _ metoda de analiza: © metods de analiza este alestuité dintr-un ansamblu de instructiuni de lucru, de masurare, de etalonare gi de evaluare (a se vedea figura 1) in timp ce instructiunile de lucru si de masurare depind de metoda si deci sunt obiect de standardizare a metode in discutie, instructiunile de etalonare si de evaluare sunt valabile pentru toate metodele care necesitd etalonare. Boba _de_origineN1) de luera J Proba_de_misusare lostrcfiant de mimurare 1 Valoare_misuratt Instrucyiuni_ de etalonare 51 ‘de evalusre Retultatul anal Figura 1-Metoda de analiza 2.2 __instructiune de etalonare: Descrierea metodei care permite determinarea functiei de etalonare Pornind de la valorile de informare, yi, objinute ca masura a concentrafilor etalon date, x. Panta functiei de etalonare, b, ca masura a sensibiltatii metodel de analiza i abaterea standard 2 metode, S,, sunt indici de erformanta gi caracterstici care rezulta din experimentele de etalonare. ' SR ISO 8466-1 ‘ Media valorilor de informare yy a probelor etalon, avand concentrale x, yi Vatoarea de informare a concentrafei etalon x;caleulaté cu ajutorul funcfei de etalonare sf Dispersia valonilor de informare pentru analiza probelor etalon avand concentratia x, f Grade de libertate pentru caloulul aispersol, f= n-1 a Proba martor calculaté (ordonata ta origine a dreptei de etalonare) > Sensibiitatea metodel (panta dreptet de etalonare, coeficient de regresie). x Media concentrator etaloanelor x, , ce rezuita din experimentarea de etalonare. x Media vatorilor de informare y, rezuitate din experimentarea de etalonare. 5 Abaterea standard reziduald, on Abaterea standard rezidualé, objinuta prin calcul, a unei regresiiniare, Se ‘Abaterea standard reziduala obfiautd prin calcul, a unei regresiineliniare. os? Diferenta dispersiilor. y Valoarea de informare a unei probe analizate. a Numaru! de repetari pe aceeasi proba analizata y Media valorilor de informare rezultate din n repetari.. x Concentratia prabei analitice calculata pornind de la valoarea de informare y. Concentrajia probei analitice calculata pornind de la media valorilor de informare 1(h, 1a) Veloarea tabelata 2 legi lui tcu f, = NW -2 grade de libertate si nivel de Incredere (1-a) (vatiabila fa legit lui Student) F(tnta, 1-a) Valoarea tabelata a legii lui F (Fisher-Snedecon) cu 4 $i f grade de libertate si un nivol de incredere (1-a). Seo Abaterea standard a metodei Vag Coeficient de variatie a metodei. VB(%) _Intervalul de incredere pentru concentratia £ VB(X) __Intervalul de tneredere a mediel ¥ a concentratiei. 4 PERFORMANTA 4.1 Alegerea domeniului de lucru Fiecare experimentare de etalonare incepe cu alegerea unui domeniu de lucru preliminar: Domeniul de tucru depinde dk SR ISO 8466-1 3 Sto pentru si > s? 8) st 2 s 82, =E pentru s? > s3, Sto ‘Se compar PG cu velorile tabelate ale distribulei F, {5} Decizie: 4) Dac PG F 2,000, abaterea intre dispersiile s? si s? este semnificativa, {in cazul b) domeniul preliminar de lucru trebuie redus pana fa acela la care diferenta intre dispersii devine in mod unic aleatoare. 44.3. Test de liniaritate [2,6,8) Testul cel mai simplu pentru a controla finiaritatea este reprezentarea grafica a datelor de etalonare cu ajutorul urbei de regresie calcuiata. O neliniantate este evidentdi (a se vedea figura 2). 123456789 Goncentragie Figura 2-Controlul grafic al liniaritati in testul statistic de liniaritate, datele de etalonare sunt utilzate pentru @ calcula o funclie liniard de etalonare, precum $i o functie neliniara de etalonare, ambele prezentand.o abalere standard cezidual Diferenta dispersiilor DS” este calculata cu ajutorul ecuatiel (4): Ds? = (W-2)3, -(N-3)3"9 Grade de libertate: f=1 NOTA NATIONALA N2y< se citi 52. , conform DIN 38402-P 51 IDT ISO 8466-1:1990 + SR ISO 8466-1 wD) 8) Coeficientii dau o estimare a funciici reale care este limitata de dispersia inevitabilé a metodei. Fidelitatea de estimare a metodei este cuanlifcalé prin abaterea standard reziduald s, sub forma de masurd a dispersiei valorilor de informare in jurul dreptei de etalonare, dup cum rezulta din ecuatia (8). -() 4.3 Estimare Se obfine concentrajia unei probe de analizat =~ * 1) pornind de la o valoare masurata y, pentru a objine £ a ants (10) sau b) pornind de la media unei serii de determinari repetate 7, objinuté pe aceeasi proba de origine, pentru a objine x 21) In coca ce priveste incertitudinea unui rezuitat analitic, nu trebuie s@ se uite faptul cd eroarea analiticd se compune din incertitudinea de determinare a valorii masurate $i incertitudinea de estimare a coeficienflor de regresie (2). Din legea de propagare a erorilor, se deduc cele ce urmeaza: pentru fiecare valoare x, exist un interval de incredere pentru valoarea real y, ale cdrui puncte limita se gasesc pe doua tralectoni hiperbolice care incadreaza {reapta de etalonare. Intre aceste coud traiectori, se poate astepta la aceea cd funcyia reall de etalonare s& alba in prag de semnificajle a, determina de variabila Student pentru N-2 grade de libertate si un nivel de incredere de ta, Intervalele de incredere a rezultatelor analitice, calculate pomind de la funcjia de etalonare, sunt date de intersectile traiectorillor hiperbolice respective din figura 3. Estimarea intervalelor de incredere este objinutd plecand de fa ecuatia (12) {7} mat SR ISO 8466-1 5 EXEMPLU 7 | Se utilzeazé determinarea fotometricd a azofiului pentru demonstrarea etalonéii gi estimarii caracteristicilor statistice ale metodei urmarite precum $i influenta lor asupra rezultatelor finale de evaluare. 5.1 Alegerea domeniului de lucru Pentru analiza apei potabile si a apei de suprafata este convenabil un domeniu de lucru de la 0,05 mg (NO3)/ pand la 0,5 mg (N03) 5.1.1 Test de omogenitate a dispersiilor ” Conform metedei descrise la 4.1.1 se determina dispersile s? ale valorior de informare obtinute plecand de ta concentratile tipice de fa limita inferioard sau superioara a domeniului ce ucru (a se vediea tabelut 4). Valoarea de incercare PG pentru incercarea F este calculaté plecdnd de la ecuatia (3) prezentata la 4.1 She _ 1354x10°° 9 Sf 467 x10 Daca se consulté tabelul F [5] pentru fy = f= 1 = 9 grade de libertate pentru cispersille s? si sf se obtine F(9,9:0,99) = 5,35 Compararea valorii calculate PG cu valoarea tabelata indica 0 diferenta aleatoare intre disper Disperile sunt omogene, se poate efectua analiza de regresiesimpla, (fut unis) 5.1.2 Test de liniaritate ‘Se poate obtine o functie de regresie neliniara [2] in felul urmator y= 0,0135+2,62x ~ 0,0818x", ceea ce conduce la o abatere standard reziduala 5 2 = 00052 mall '5e compara abaterile standard reziduale ale functieitiniare si neliniare de etalonare, Sy gi Syo Sy = 0,0052 mail (pentru calcul a se vedea 5.2) Sya = 0,0052 mgi Cele doua abateri standard fiind egale, nu este necesar sd fie calculaté diferenta dispersiilor DS* [a se vedea ecuatia (4)], Functia neliniard de etalonare nu conduce la 0 solutie imbunatatita, de exemplu functia de etalonare ‘este liniara. 41) Pentru simplifcare, unitatile de masur& au fost omise intentionat in toate ecuatile pentru a nu exista ambiguita Unitatjle de masurd au fost apoi addugate la rezultate, SR ISO 8486-1 Eouatia dreptoi este data de ecuatia () y0,01842,575x ‘Abaterea standard a metodei se calculeaza cu ajutorul ecuatel (13) 9.0052 _ 9.0020 25752 ache 59 = Coeficientul de variagie a metodei, exprimat in procente, este dat de ecuatia (14) 020x100 yoy S 5.3 Evaluare 5.3.4 Determinare simpli ‘Analiza unei probe necunoscute, efectuata in acelasi mod cu analiza etaloanelor, a dat 0 valoare de informare y = 0,641 (extincfie). Rezultatul analitic a fost obfinut cu ajutorul ecuafiei (12), la un nivel de inoredere de 95%, 180,95) = 2,31. e iz Fe ig = O84 228 moana [1,1 (0641-07262) 2875 yi = (02242 2.0905) m Ese VO 1 eer | ba mot Valoarea adevarata a concentratjei trebuie si se géseascd in intervalul 0,237

You might also like