DR. DOC. CLEMENT BACT prot, JULIAN RADOVICT, prof. DUMITRU CRISTEA, prof, CONSTANTA’ CONSTANTINESCU sete de DUMTHU CRISTEA prof. CHM. ZOE JURIAN pre-si postoperatorie Se yak fe ito Dmmnvtia [rofse%, “? eliage & EDITURA srORE-TURISM =» BUCURESTI © 1981 APREFATA Jn oat 1974, tmpround eu oot oo lettuian pe atunet n= eat te Seeupetre a Setist de Ortop Treumatoteg 9 Hecuperare a Splatt Clinte Colona tn bic nograie asipea ‘una sublet inch nocbindat te Htesatios ‘ais de ‘speciale, sone ace of gine fale Donation opera pentru elvercte Seca ete woe fetta towmoter "ha ela deficentton, carter ta epba ‘media, eva co a'demensimnt interes care a Ws Ae propanom de asa dtd, eu um eolato nou sabre a serie le aspects éootete ale tenet at proc Kineton, et pres lpintoperatori tf din pach de vedere tare tam tiarit mario concept madera de reaver poririe de eataborare intro oar spoil care atcrose {m reabliaren deficient locomotant(aumittog ortopea chiara, pthowtiog, groforon a nstactor de phentiok eda, ergterapet, vivo‘ fastacton sported se, olal Kitoterapiet tn corn! renlliry, organises orca: Imetor de Kinetoterapie prow st postopratie spree, Iiloacele gf metodo de opticdre a eetrtitor fied a Tele? ‘ovmpeatie Pondlerea teri de fart endo tox, amypra.aspzeteloe practice tmediate referitoare la vatura st eafeurarce coset Programelor de" gimnastit stent tn rupert ce Capes xoluive postoperatort, pnt In reinealnrea eompled de, Ficontion i aetotaed fetta eat te edcgfe led i pot. lar scope principal tt eontitastncercaea de @ weeconcepile sf ettuinile practice ale tutror_spaciaien Sere iterein tu compat proves a resi four LGeomotorh spre, Sinai acalora dent Eongien e orua Tspndee pe core neo asumim, apt to tt et dori progress condos Were ‘tr dep un matt cre se ots poi wre ‘nat arg ase roads" pe tomate prsonate Hee cu indatoritor interes cit mai multe sugesti A Dr. docent Clement C. Bacia GENERALITATI CONCEPTUL MODERN DE REABILITARE a BavLoaceue coasnien wporca. Ee ae MEADS cate ie ce opti be’ achive St Paty avec Eumologie,cuvintul ,reabilitare® provine de In latinese) shublltes, “ates cave fnseamog abllitate, dexteritate, ADEs {en reprebints o calltate.psthe-tomatied Indispensabll, care permiie Individulul s8.se adaptege la conditile mediula tn Ene reyte, i devina uti sovetagi din care face porte 9 SFobling un minimum necesar de confort gi de satisfac Cum o serie variata Ge facori nocii pot se(lona in sens nefevorabll, producind piorderes pariala cau totals a acestel Galtsj, a aplrut necestaten de a se organiza un tip complex fle csistenta medleo-socield, apablld si recepereze social {haben afectat, Acestol tip de asistenta medico-cocald 1 se tora, pe drept cuviot, tementl de reabitare. biitarea se adreseneh deci nel anumlte catogorl so- ‘in care sint Gnglabapl deficient}, sub denuminte cele verse (hatdicapeti infirm, éiorm, invallal ete). Chm Soe-te densmit pot genera confual, este necesar oa, fasinte leva formula defiitia, contisutul, svpurile gt mijlodcele re- fbiani, sA elucdam’pe lt posit. aiferentle ‘de nuante ‘Gntre deaumirile caret deserneaza ‘pe osist beneficent acestuh proces, ‘Nuleste-desigur cama ea fo Iucrarea de fat, cu sespart bine delimitate, st aprofundim aceste probleme e termino- logie, dar citeva preciari se impun. "Dsrmenul de deficient ni so pave cel mal edecvat, avind sfora cea mal larg. Initial, deficietal 9 fost. definit cao Detsosnt.diminustsfsie in urma tne lelUni senzoviale sa) ‘olor, Dar contnutul definiiel sa extins fl asupea leziunilor Bihice 3h soco-profesonae, N. Robloedu clasich ast jefcinta tmFined Senzoists Itetetunla Deficlenta Pa ee reducaionats {Seta cational {Profestonala Lucrarea noast se refed nuimal a primele dovt eate- govll de dviclent st anume somal la aceis cate eu =v fnterventt chiratgeale asuen aparat Tocometor, CConfinutul fermenulut de. handleapat ese identic cx at caluk precedent $i ete folost in special {a fare de limb an Hlowsakond, unde desitel s mai inlneste ys termenl lle: fois, care ave sceous sev ‘Ash cum resinoaste fn fasugtautoral lattice de mai sui, ateasta are in caracter pur dldecle, deoarece in practic Aafictenfele se iatrepatcun cel raat adesea Ua secheler en fslalopatie poate fl in aceay timp sf un datctent fic, sen ‘orialpathle gl educational, dupa cam in acess altusie 32 poate’ fla un scalotlc eu tabara neurologic. pein compre Stung, ‘Sau in Sechelar a une feactielmiellee le coloand Yertebralf, sau chlar wn sechelar al unel simple easunt de {esuturi mot care # interest pachete vasclosnersosse ma Important Teemenel Infirm, fat do acela de deflesent sas handie pat, contine @ nosn(s in phos, am ait de gravitate, lt de per: Takenta Tnfiemal este in ‘dficient delist, tin defictent fate na ult fh Sntegeal recnperat ‘Teemenit dorm ‘efineste forma say aliladines anor mala, permanent gf nesontrlatilavolvntar a nel patil 5 ‘igastamul, Spre deosebire de Infirmitaty care se refert ct Drecgdere la permarenia deficientel, diformitates ramine co Fectabila dacd tratamental se theepe tn tmp ull de" nde ‘aspectal obligatoria a preocupivilor preventive, pentru ase ula ttaneformarea aifrmalit nte-un indirm. “rermenil solid se aplicd infvmulul a cirut capacitate iminsata nu-t mal permite prestarea unel mune! remnerate Tvallatatea represinta deel aspoctut medicolegal al llr {Ui in fare noted, incapactaten de munca sub forms In. valldital ese apreciata fn tel grade, s!anume ‘gradal II — invaldul poate presta o tunes usgoars sau atl muned decit asceapentry care este cilifeat, sau 0 muned eu program redus; =i= gradu 11 — Snvalidu este inapt de a presta 0 mac re manera, day Se poate autoservl ‘adil T'— tvalidal mu se poate eutosere ql are nevoie fae ots persoan eare s-t Sngrifense permanent RELATHI ORGANIZATORICE INTERDISCIPLINARE TX’ DOMENIUE, REABILITARI (Ca tn orice domeniu de activitate in eare intervin colee- tive plutllssplinare, nics fn domestutresbllthell a se po fbfine reruitatsle ele mol efcente fuss se cidea de cord, pide o parte, supra une tenminotogit conventional, cae Dats peecloata, tebe rexpectats ca atare, ar pe de alts parte, supra telaiior prganizatorice sl fimetionale dintre Uiverele categorie specaish, Aceasta cy att mat mult cs {ct in damentot readin In ultimo timp, se face remarcati fo primeidiowst tendinta cle deravuate a tne fermenh pt fuluarea confimututelsfere Lor in favanrea altora, sau, 3 ma fea, do amplficare nejustifeatl sl pe eriteril sublective st ipo domo" n seca! nor ferment in defavonren ltora. Aceasti re de hurt w ais, nesta, In Sostlaren sel tmosere Ge confuail si a uall'climat necorespunzitor formar ‘toa. elor cadre, Considerim, de aceea, indispenseblla 0 incercare ds fealricae a termenllon gt ie resonsderte 9 contin slat or Peniru o infelegere mal just « prublemel trebule pornit eta cele douil mart concepte carey doosamdet’, 8 pot fi suprapuse : medicina st realitares. tg cum ste definita medicina clasiod in. sDietionaral rmedical® (vl, 1, pag, 160)" sStina care se ocupa ca preve- nirea tmboinivieior gf restabilire stnatafd, studlul aoatomiet 1 Habologlel-corputut omenese, al cauzelar 31 mecaalsmelor de producere, sl simptomelor, dlagnostcutu s tratll balla Definta, dea atoteuprinzatoare, last st se inflaaga ci meal” fina are doua componente eventile;profilaxla gf tratamentul Dintee aceste dava componente tratamentul este definit drept (vol I, Pog. 038): ingeijire tedicals, de Ie satan iglenice lad Io'cela mal complexe actnl cu caracter medical radio= feraple, Intervent ehirurgieale ete)" Medicina clasca ve Jie ritenzd astfel Ia allngeres scopulul nobll, dar restins al Digionarat stent, Bucur, la Modi, 17 ==ostabilsl sinitai, opsindusse la problemele sidiate de re- Incadrares bolnavuiul in acivitates socialé 1. profesional ‘In detinitia medicinlt moderne, tocmal pentru a se scoats if impertanfa si valoaea ei =a introdus o a tela come oneati, e anume.aeeabilitard adios a acelelaciunt complexe fare pretungeste obligatory tratamentol dietetic, medisarsen- tos ia ebirufgical dincoio de objinerea restablie sina, pins ta veincadrarea botnavulut fn viata social 9 profesional im tn marea Tor meforitate selunele inst medicale fupnespecializate nu dispan de organisare gl inetdrare, pro: filate care sf acorde asistentdcontlaua de la ebutalafecianih 51 pina In relncadrarea bolnavulUl tn vista socalé sl profesi= ali, au fost realizate fn unele {8H o serie de cence plat. dbsciptinae, cao functionaliate multilateral, conform unl on concept, acela a reabllielt, Termenal nu ete fa unt fultate acceptat ca atare si se folosee Wi sinonimele. de rea: Aaptare sau de recuperate: Indierent eare ar fi insa termentl folost, continutul ramine practic aeelsq In Notmele generale do organlzare sf functonare a uni- tattor Sanitare™ (pag, 200), recuperoren este defini ca am domeniu de actiitate complexa, medicala sf socio-pootelioe halt, prin core se urmaresta vestaliren ct mal deplina. apacitagi functionale plerdute de un individ (congenial sau it) n trma uaor boll sau teatmatisme, prec gt deo ‘lates unde mecanisme compensatory care sit asgure po. sibiltaten de mused stu autarervre, respectiv 0 viata acted, fu independent economics. q/ean socal, N,. Tebinesst (Go0o) propane pentru readaptare defniia: Un complex de smisuri medicae, educationate 41 sodale et "autora chtore handicaparea este redusa a ‘minimum, din pune! de vedere fice, pshte gf social. Cl, Backu (1074)"propune pentru reabi. litre" umitosren definite yFormt de aristenfs mediconso- ‘ala complex dar in aclay! imp unltarh in, eoncepte, care Se desfagoara continat #1 are ca seop final reintegrazes defi: Slentior In sodietata®, Medicina moderns i resbilitaren (readaptares, resupera- ea) at © component comunt, si anume aceoa a fecuperil medicale (lg. 1). In sfera larga a conceptalul ae mecicins Modern, retiperares medicala se intrepatrunde ‘eu celelalte ‘ion componente, prfilia si terapia. Se poate vorbk in acest eos de o recuperare terapeutica prin diete, prin medicament ‘oa pein interventit chirugleale dar confinntal eel thal lars fal componentel de recuperare medicla apeleazi la mijloocele —w- Sn waflnice De asemenca, in sfora larga a conceptalui de reabii- ture (readaptare, vecupernre), recuperares madleal te inte. pitrunde ctr resdaptaren phouacisa gf reeducaren peofesto. ‘half, dar conginutut cel mai larg al componestel de tecuperare medicala apelenza tot a mijloncel fice, Din acest motlv sa almit necesitaies introducer! une} ‘pol nofiun, aceea de nmedicina flee, care viea sh teprezinte Gopi Teletet, sotaitatea mijloncelor rice folsite In cops rosupsrarl medicalet, Termensl de medicinl filed ete ato upsinatar st ull, tntruet inglobexrd toate mijlocelezice respective balneodtimaoteyic, fsioterapice, mse, m= nusitea medical, tenia ceupationala $f crgotorapl, ‘Aveste mijloace diferite at creat spacial dfeit, itee cave nu_ pot existe rela! de subordonase, ct doar de onus fefare. Nici una dintre areste specialitat! nu se poate suprapune fin puget de vedere al continutuful lar, medieinil feo, care le ciprinde pe toate, Fiecare diate doeste specialist este deservita de" specalgt! sau fehnllen! ofl ca pregstire Pentra domeniat lor de activitate bine delimit. Mf balnco- Vogal ait fisioterapentl, nich kinetoerapeutul, niet expo Tapeuttl nu se pot erja th dlljont tutarorslfloaclor ties Hesponsabiltaten de m recomanda, dupa revoke #4 de Ta ca lt az, unl sat altul dintze mljloacée fate, ork mal tulte mi Toate scocate ruunine de competonie mediculul eurant, fe @ Internist, nessop thins, seomslolag, cardiology pnedmotog, Tusiolog, pediatra, roped, traumatolog ete, ie tn unite specializate revine mediculul specialist In medielng Tala, Dalneologie si reeuperare. Confinutul nofiuiior de balneoclimatologie, fziterapie, masa, Terapie ocupationala i ergterapie, ca mljoae am ‘icin fizice, este bine precizat, Dar intfoducores, sub Influe feaje prleteuliste, a termentful da yeiltara fsieh medicala® ‘ereat sh continua sa creeze confual Si reamintim sstfat Sumat-faptcl ed in nomencatoral. Ministerulut StngtA(iy la 4r€ 160, profetrul este denumit C.F Ls, lar asisenul de ‘toeca spectalitate de Kinetoterdples Sai clin. acelant, nomenclator, speilitaea C.F. M.'nu mal axista 91 ca medical f devenit, conform ‘art, 110, jmedie spedalitaiea meakcina cotta ee (medic sporti) "in timp ee Ia art. 138 exist alta speciliate > ,medie de iedicing fies, balneotisoter- Die Hl recuperaret ‘Teebule remareat de la inceput, pentru a respects. ade~ var storie, ok acest termen mit a fost sub nich o form gest, =a clap de la inscdnnavea lot foriati, Regretatul prot, de. doe Adan Ionescu, geful yell) de glmnastes medicals de ia‘no| Gin {ard din epoca, respectivay a Tuptat eu nde ice_ pentru Fevpingerea fermenulul de culturs fists medical i in ine ritstes gindurior sale, a rams leyat de termenil te aim Rostled medicals, Deeitfel, una din ultimele sale mondgeaft Stceu mal dragat antoruud, edit in 1004, se Inttuleaza Nimnartica mesteal ‘Faptal ef speclalist to glmnastica medieala provin ain- ‘re profesoril de educate flaca i ei, din punct de vedere or- funlzatare, caledeele de speciazare i gmnatica medicalé Sint ineadrate ln avodemille, snstitutele sau faculaile de et Safle tale sf sport nu eonstitale argtmente sufieiente pente ustilearen intent! teolart sceste importante actiieil de Setivitatea meteala, $a nu uitim ed Insel catedrele respective Sint conduse de medi nu de profesor de educate fet. ‘Terapia prin migeare, ca orice alt factor terapeutie, spar {ine de drept raediclal qf veel! (readaptiil, rocuporar), ‘Daca Sar merge in toate domenille mijfoacelor fzice pe na dle gindie tuscitat, ear putea afirma ef ergoterpls (al rel specials uu ca pregatire de bazh 0 meserie oarecare) spartine activtiilor lndustelale respective, ed clectroterapla fpactine intreprindellor de aparatura electro-medicala sf ci terapia prin medicamente spatine, ca aplicar, Industriel de ‘medicameate. Pexiucatorsl tas miloe terapeutie nu se poate ‘bella specalstuul eared spl im scoptl tata bnisavie Jor. Prfeol de gmntsticl metic, dere ca pega de wa eduatia fixed gt sport, se transforma. pri speciale ea Tui suplimentara — intoemel tehnielanull eau taste lintr-o ramura industriala carecare, devenlt eryoterapet — Intrun cade al refelet de austen medico-sanitars sau de ‘tabultae, Lar orapla prin migeare au mal rimine un simpl ct de edicaie filed A sport, ol devine un act eminamente medical, care cade In responsabiltaten acct, din puncte vellere al indicatiel st al supravegteriiimedate, « medicilor Specilitlin sfeclunile respective Intro evaluate superficial sar putea considera cf mls- ‘crea raprezints on element de cu totul alta nataré deci cele foloste de bulneoclimatologle, fzioteraple sau masa}. Desigus, locomotia ramine un act biologie, dar acest act se desfgoar’ ‘obligatory In eadrul unor condi fice determinate. Loco- ‘mofia trebuie infelessd ca rerutiad di interactiunea forfe- =tor dnteme ale coepulul omeiese @mpulson nervous, contri imisculeo, pirgil osteoetcaare) a forfele exter ale me- Auta Weralitte, presiune abmosteicy oetie, seisente cher, fori fe tener 4 Sapeaetelor Wert Totele Ce secure reitenta meds! 9) Fortele inteme + "'genismalsh decanfeass 3 coors. neath desfiuraren uni in enaral tutor acest fo Externe, care rain de ordin par tle, Un prides en Se'nol Gu mol al unm expend sities de Clr coro Se forelr interne cu cele exterae gprepondetents eo Sacral perfecionari mised, Pringpl este temitoral, sPetfettnaren se otnge prin reaisaren mignon cu acl ium da efciont folosindeo la minimum fortele terns H'lt maximum forpete estore. Anfelineerpretate, perfects oreo exereiliorfsce apare ao form superior de aeap. {are a organtomatomencre la madi Migeates au se poate desfigura ta fara forelor fice extome, for gmnaslca medicals. tabula. icadret plate filloncete metic faie gChmnatie. medial" sau" Fastion terapeuted™ cat, ike w mal core, kinetotel imine, este adevarat cel mat. eficient mijioe medi lat in actly timp egalt tn grad cl baineloga fel tecapinecupatonn sa ergo Ta scssta ealonare, cate i se pare sng logics, no unl Ge C.F. Mt, nae mai gaesle Toul pe trepisle fil preseatate, A infelge pon ©. F, ML cen yin ‘haneureai ca iioace in fara gninastell mediale = lngologla, s rteraps, gh maojel terapinorupeto. Sigg egotendpa Ineonnd &o suprapume medicine, eed co consitie« grav roar, A Inelege pein CM. ace ‘lings care manipulsozs co mjionce fee mal gimnasticn Ieticala q monjel nu esto wn angument justifies. Se ajunge ‘Dpull f erona, dact te merge po aces Tinie — Za sa ‘iviarea adil nice intel por, fh amume’ 1) belne Smatatiscterapie, 2) terapie ocdpaiooal nt eegoterale $y gunnastich medicals ss masa. Coret imine considera of a smplu termenulae C.F. B drept wm nendecrat sino ‘im 8) lonetoteraples ‘Ait kinetoteropla prflactcd, eft ql cen carats me npuleass ea mlfoe terapeutic exclusiy miqeares, cele ‘ijloae ale media Hales find mifoace aocite w egae, miu yjutitoae®, Nu enijloacle medi fiiceInglobeass in a fora lor specialitale medicale, cf exact invers : speciaitile ‘medicale Inglobeazt ‘alfloacels ‘medicinl fzice a cadrul componentel recuperatori a medicill, ‘CONTINUTUL $1 SCOPURILE REABILITARIE ‘Medicina convenilonals.exloneaz’ tn. practl In mod incomplet i compartimentat. 84 loam exempil simpla a ‘unulacedentat care a perdu on membra superior sa inferior. Iq cadrul organic medical convenfioate, amputatla = leciuenss inten servis onrecre Ge chlrtiyl, Pregitics Sontul in vederea protean ico face boineval sng, i oma, dupa recomandacle mal mult sau mal putin ave ate ale ‘chirurgulut care a practcat gestul operator. Prote- area se efectueaza thtiunul din atelerele de’ protere, fara Control medical exigent Nu tn putine azul se contath Fivelolacesor aellere cd bontl este vieos si nu corespunde Cerinjelor proezinl, boinavel find trimis la secile de chit Farge orlopedles pentru retsrare, Dupa retujare, pacte, ni. fleet au oe algurd Teeducaren prehension sad & merult ‘rote, ceca ce pretinde cfewes unor nol steeotput dlnamice. In cele mai feria cari, renducaren se realloszd {n'anume servic ambulatont de. gimnastics medical sau ecuperare, care. sctiomearé 04 slsenta speciale de Dil care tratea afeefinesbolnavait, Duta conceal, Penslonarea sus reincadrares in cimpul runcl sint decse de Etre comisia de experies medals, complet sutonomd. a activitate fa de until medicale sau tenice care at int {ervenit pind fa momentl respect in picate, nu totdesuna medical chirurg eunosste nive- turtle optime te ampatal in raport ca posible temtce ale prodictiel de proteae, cess ce impune desert Intervent Secutidare ‘de. retugare "de. ssemenes, tehnicienl.proteig privese amputatul doar din punct de’ vedere al. constructiel ota rerpective eae mee, anne ome {ul st reudeares prehensuni sutre mere upd poteree, ‘pe’ decceie de importante, corepuadunotpae fie Imomentele de estenta medical su tebe ait co ‘isle de experza a capac de mined mt Parvin 8 ct hoased‘concepiiaterapentesdirgulnare & chirurgul, proteisululsu'a Kinetoterapeutulul soa au date suficiente asupra apitudinlor profesionale restente ale aecidentatull, eesHetacadracea in cimpul muncit devine difsila eu stit mat smn ental ens evident de ace anos ints-un poopy se fzoleaa de noletate st Incepe sa poezinte complexe de" interioritate si stat nevectice enreagrevents Steaua. ‘Ni mumal tn cazul amputatillos se procedesz’ fash ast= fel, Iuliferent de natura afectunll, etapele care se sceed ia cadvul asistentel medicale convenfionale iat fupte intre ele, nu au coedlune terapeutich si nicl 0 finalilate sncila bine precizats, coma ce foce ca tezlitale a fie integral sti: Procesul de degradare functional, pshicd si deci soc- als a deficentaler motor se lailineste nu numal tn coz amastafilor, cf gl ca urmare a tutwror celorlalteTeeiunt cau ‘fectunl ale apafatulul locomotor, fe lecunt de ples brebial ‘tuners peter, fe defecte ve postr, iairmitss motor Cerebral, taimaticme crnnio-ceretrale et ‘Actvilatea iolata, pe diverse. speciaititi medicale din cadet! medieinis conveajionste, goneseaya uneoct chia geon- fite de easta* tntre diverselo.specialiti, explicablle"prin Tips unet conduile unitare sia unul comandament terapete tunic. Din nefericre, matele pigublt tn aceasta situtle este ‘oom bolnaeul Reabilltares, ca form mogesni de asisten{i_medkco-so- al, urmaveste destintaren compartimentarl unifiences con- fupplior terapeutice st diljaren lor centalizats,alialores {uturor speclastilar care conluareszt eg scopal reaileit tine {erapll cursive, {ard tape de intrenspere, en fet tonic,