Introducere opt cet na sine copii vet Sint i ficele chemin ie le ia Vin prin vot darn din oo. $i iar dc sit altar evel nae ape. Inti o fraza ce-ar putea fio bund introducere la acest exer cigin de reflectie. Ne priveste direct in ealtate de paving, de insotitori at copiilor, responsabili de yeducarea“ lor si de nijlocitor’ in procesul de invita al vieqi, daci acceptim si favorizam abordarca relationala faré de copii. $i aceasta, cepind de Ia migetrite ei i Acjat de pintecele mame, 3 terminind eu fortune si preapli- wl vitstei adult, trecind prin toate etapele dezvoltiti lor. (a opees Salome - 4 a ; 4 Masi , Aad wa auzid' é > PARTEA INTII Limbajele nonyerbale la copii ‘Pentru ns, prin sau adult care tr alaturi de sun copil sa il insopin pe drwmud viet, provocarea const in ai permite realize ate cel ra ‘ep lece adeeccen cela dea crete i de ase diferent de toi Hatori este stn pana, 3s despa “Te toisd se indepitee, pera a itinpinarcuile Hi minal verix Bund ziva, Spun de fiecare dati, si de fiecare dati este tot mai adey xat® ch atunei cind ma adresez unui grup mare, folosese, fi sani dau gi fara si vi dati seama, limbaje nonverbale. Na se observa la prima vedere, torui inima-mi bate si-mi sparg pieptul,cimasa mi s-alipi de piel, iar voces mi-e mai scé- ‘euta decit de obicei. Pentru mine ¢, intradevir, o incercare sa vorbese in public, obigmuit cunt sint si hucrez in intimita- tex unor grupuri mici sau fafi in fata cu suferinta individua- 1a, Am 53 de ani si, de ceva timp, a inceput si ma intereseze ‘in mod special prima copilirie. Pe urmele lui Sigmund Freud, care, eu aproape un secol in urma, a deschis calea, pe urmele lui Frangoise Dokto gi stimulat de cercetirle sale, urmind multor akor cercetitor, descopar in ce misuri lucrur sale dintr-o via sint hotdrte in prin \ingerea profundi ef sitemele noastre relational, scenarile ddup§ care ni se desfagoara viata si pozitia noastra existenialé sint configarate dincoto de timbajul verbal, fie inaincea a titieiacestuia, fie pentru ef acesta nu se va dovedi suficient pentru a traduce inilnirea unei mogtldeye de om cu viaga. Daca bebelusii si copii foarte mici nu dispun de prea multe cavinte pentru a vorbi, ef au in schimb multe alte lim- baje pentru a se dezvalai pe sine, Ag vrea si vA vorbese astazi *ceat ext neroduetv est lua dince-0conferingl soxinue in fa ceducetrilor Is Genera, 30 mai 1988ag DAM TATRA AUTTE despre uncle dintre aceste limbaje prin cate bebehusul, copi- Iu mic gi mai tirziu adulrul incearca sa se dezvaluie, si se as- cundi, incearca si gaseascd un sens si, probabil, si existe. ‘Mai inainte de a-mi expune reflectile despre limbsjele nonverbale ale copilului mic gi de a sustine ideea cX ,toate comportamentele sint limbaje", ag vrea sk prezint, in in- troducere, citeva ipotere asupra crginilor comuniciii si st mi opresc asupra unora dintreideile care au stata baza con- vingerilor mele. In cultura noastra, comunicarea e consideraté un fapt na~ tural, chiar spontan, ceva ce vine de la sine. Dezvoltarea mo- toric, intelectual si afectiva insojeste gi sustine dezvoltaren cexprimiri si deci, a comunicari. Vedem totus in jural nos- tru, in vecindtatea noastra, in noi, adevirai infer ai relagi- ilor. Fiecare dintre noi descopers intr-o bung zi ci handic- pul lui cel mai frecvent este tocmai acela de a nu sti si se pon’ in comun, Descoperi ci dincolo de o posibilt expri- mare a unei ide, a unui sentiment, 2 unui fape eit, numeroase obstacole in calea impértigiii acestora, in calea puneri lor in comun, pentru care este nevoie de 0 dubli miscare, cea dea da gi cea dea primi, de a expune side a ceptiona, de a spune gi de a ingelege. De aici, necesitarea tall de a invita, de a reinvita si cormunicam mai bine. [n ega- i misurd, dea insist asupra responsabilitigi cei revine fie~ cAruia dintre noi de a Smbunatiyicalitatea comunicirii pe care vrem si o stabil cu eelilalt. De aici nevoia de a subli- nia iar si iar cit de inutil side steril mi se pare si-l acuzdm pe celilalt pe ceilalyi ori lumea intreagi sav, mai mult, si ne autodescalificam, si ne acuzim ci simtem incapabili sau rii atunci cind nu sintem mulgumigi de relagile in care stim, De aici nevoia dea iei din aceasté dubla capcand att de freeven- 1, care inseamn’ si-i acuzm pe ali sau pe noi ingine, pen- tru a incesca in schimb si ne definim, si ne pozigionm, adi- * Brangose Dolo, Tou et langage Bd, Casibes-Vertge Luyuaienonvensauetaconn 23 cs afirmam cuvineul nostru ca find diferit (gi mu opus sau contrar) fai de al alia Sintem fiinge ale legicurilor. In acest cuvint, Jlegituri", exist cuvintul ya loga". Sit in legaturd cind ma vad identi cat, alaturat si recunoscut ca diferit de celalalt. Aceasti rid- cin este prezenta gin cuvintul ,rligie", religare = a lega din nou. In sensul in care sintem legati de ceva mai méret, mai important decit noi ingine, de univers, de cosmos, de energia vitals, de Dumnezeu, daci aceasta este credinga noastrd int rm, Ajungem prea des la vista adult avind o istorie perso- nalt ,uitati"®, fragmentati, Aceasti istorie divizata ne va face 6 intrim in legiturd cu celalale... fri s¥ ne cunoastemn™ deloc pe noi ingine. La originile oricarei relatii: — se allt doringele sau retinerile care guverneaza procrearea, seaflé deja schimburile simbiotice ale gestatiei si multiple- le implica ale unei desprinderi numite nagtre. Pentru noi, toi fost copii care au trait-o, ay vrea si ami ese accastd situatic. Pentru aceasta, v4 trimit la desenele A siB de la paginile ‘urmitoare. Cel al pintecelui unei femei purtind un embrion, un fetus, un bebelus, in interior, urmind difertee stadii ale gestae a acest pintece ta care, de obicel, stk imp de nowt luni, Leste legat de mama sa si, prin intermedi acesteia, de me- dul imediat inconjuritor, primitor, ostil ori stresant. Aici € dja in poritie de decolare, gata si iasi pentru a-i incepe ci- litoria in via Intze altele, bebelugul acesta este format din cinci parti distincre, absolut indisociabile, in apa fel int, dack una din we pry este afectat, © ameningat tot ineregel * Veni Sylvie Calling, Jacques Salome, Ler ménoirer de Pb a, Joureneeue Duan TAT MA AVI? placenta cordonul ombil lichidul amniotic cavitatea intrauterina ‘membrani Desenul A ‘Va reamintesc care sint aceste cinci elemente, pentr ci sitit convins cl ele reprezine’ ceea ce fiecare dintre noi cearca si regiseasci de-a hungul inteegii vieyirelationale ex- trauterine, pin’ in ultima clips a existenge. 1, embrionu, ferusul sau bebelugul 2-cordonul ombilical 3. placenta 4 lichidul amniotic 5, membrana, care fmbraci tatul Aceste cinci elemente formeaza un tot care sa dezvoltat in cavitatea uterind, in simbiozd, iote-un acord relativ cu acest medi inter, Tar now luni mai tirziu, iat, sineti dumneavoastri sau Sint eu, dupa aventura uimitoare a nastei, Dincolo de fptul LINBAELE NONVERBALE LAOH oh cA a fost pardsit un univers tnchis, hid, protejat, in favoa- rea unui univers infinit, ai mult sau mai putin primitor, nagterea a insemnat separare si dezmembrare, cick au fost piesdute definiiv patra din cele cinci piri care il alcatuia. Exit ating frumusete i fecareinceput *# A pierdut placenta, aruncaté (sau vindut, i tile con- sideratecivilizate, laboratoarelor de produse cosmetice) *Cordonul ombilical e gi el arunca, iar aceasté practict smi face si reactionez violent” + Lichidul amniotic se pierde, fari ai se acorda nici cea mai micd atentie, lind sters cu buretele de curitatin sala de nasteri + Membrana are aceeagi soarta Toate aceste elemente care ne-au format, care ne-au inso~ \ittimp de nous luni sint negliate, sint pierdut, uitate in si- * Tn uncle culturi primitive, placenta sf cordonul embilial sine object nei stent deosebie Sine pastat integrate unor crim, {ae spare” din viata relational wntoate a copohlgi adultulo. Pre Jungese copii, legindI ls vag simbolies a elanul, a tbui aad TATE MA AUT lite de naseri moderne. Regret hiral aceta gi a5 veex s4 pro- testez, sf invit la modificarea acestor practi. Convingerea mea profundi este aceea ci, cle fap, Fiecare dintre noi va incerca cu indir, uneoti eu disperare, de-a lungul intregi sale viet, pind in ultimele clipe, si regiseascé «chivalentul simbolical acestor patru parti pierdute la nagte- +e, prin relagile pe care incearc si le lege cu celal. Si astiel, in uncle relagi vorn chuta aspectul nutrtiv, de subzistenti, al legiturii, echivalentul placentei. Aga c8, dack cineva vi priveste cu ochi indvgostifi.. fig Joare atent, sar putea si vi perceapa ca pe o placenta! Se spune, de alfel, in limba} popular: .M& inghite, ma ‘maininci de viu, se tine cai de mine." Aga vorbese adult de- spre partenerul de via’ sau despre copii lor. Copii spun de- spre adulGi din jurul lor: ,MA sufoes..." In aceste relagi vor eduta cu muled forta, cu mul con- vingere, uncori plini de confuzie sau de violenyé echivalentul simbolic al aspectului nuriti, hrdnitor al placented In alte relatit vom ciuta echivalentul cordonului, care ne va da sentimentul sintem legati. Tocmai de acees nu sub- scriu mituhui reprezentat de eredingacX noi ,tkiem cordonul* la nastere sau in alte momente ale existentei noastre, Poate ct nul vom tia niciodac, rimfinind legat (ceea ce nt inseam- ni lipit) de persoanele semnificative din istoria noasted per sonal, Singurul lueru la care am putea spera este s3 inteio- rizdm sernificang diferiji, Dacé la incepucul vii Asim 8 ‘react in interior lapte, dragoste, mai apoi vom interioriza 0 privire diferita, stimuli, confirmisi,incurajéri, ameningari, te- meri ete, Prin acest cordon’, legiturd puternica si frail in acelagi timp, care ne leagi, ne lipeste, ne retine sau ne sufocd, vor lisa si circule tonti seva ferti a schimburilor vtale conditiei noastee de bivbat sau de femeie. fn alte telati, vom ciuta echivalentul simbolic al lichidu- hi amniotic, care, dupi mine, reprezint’ aspectul creat al relatii. Este stimolul molquonité cdruia in anumite relat ne Livmaeenonversatetacomt AF vom deschide, ne vom revela, vom dori si crestem, vom dori si dezvoltim resurse pe care le ignoram, vom doti si lisim si iasi la iveal8 tot ce e mai bun in noi inne. In rlaile din prima copiliri, io crege; in cline gi gra- dinite, daca tei sau patru persoane se ocupi de acelagi copil, ‘yom observa foarte repede c& una dintre acestea devine mai fnsemnaté pentru el. $i tocmai prin intermediul acestei per- soane copilul doreste si se dezviluie, si daruiascd ce are mai bun in ol, si se deschid in fata totalitatitimense a posibilica- tilor sale. Mai trziv, in relia de dragoste, care adesea © 0 relatie foarte stimulativl, poate ca vor descoper i vom avea acces Ia aspecte ale noastre pe care altfel le-am ignorat: avem chef ‘8 scriem poeme, $4 urchm Himalaya, sf facem luerori mina nate. De altfel, tig bine, cind siatem indeagostit pipim ade- sea la jumatate de metru deasupra pamtntalu, mise declan ‘ev creatives sntem imi de proprile poste Gind uo copil sau un adult se siete confirmat, recunos. cb in-el se devltso fafa de Tucan no, dincolo de ompetentele obigouite. $i incotdeaana vom Gori sf ne ‘engim resursele prin intermedi cuiva insemnat pentru noi. In alte relay vom ciuta membrana, care pentru mine re- prezint& echivalentul simbolic af locului nostra in kame. care dintre noi simte nevoia sa fie recanoscut, si aiba un loc identifica, si nu fie tot timpul fortat si lupte pentru a- pas- tra sau si fie ispitt si-1 acaparcze pe al eeluilal. dura, de aferfiune, re- (Cick exist 0 diferentd intre a trii si a exista. Poste ci putem ti siaguri, dar, pentru a exista, e nevoie de cel putin doi oameni. Aver nevoie de relayia cu celal. Sintem tot fiinge relagional, iar legtturile ne lipsesc si ni fe dorim in gala masurd.18 MAML-TATL.MA AU2TE Astfl,niscinducne, venind fn lumea aparenteor, pier dem aceste patra clement, o inevtabilt realiate fiiologics. Dar reget eX in sil de nagtere moderne nu mai exist loc pentru aceste elemente, ,Sint tatil a cinci copii si am desco- perit lucrul acesta foarte tirziu. In cazul ultimei mele fetite, am pastrat de la najtere, iutr-un mic flacon, putin lichid am- niotic, Am plantat un copac tn cinstea nagterii ei si kam udat cu cesta, F un eucalipt, reste in geidina bunici ei i asi ur ed acest copace foarte important pentra fui. Idi sen- timentul c& are ridacini, c4 are un loc unde va fi recunoscuta, orice s-ar intimpla, orice ar face, Aceasta fi poate da siguran ja. cd nu trebuie si reuseasca tot timpul la scoala pentru a fi Sas ay 8 a cick acolo ex ‘Va i recunoscuti neconditionat pentru ceca ce este.’ ~ Mira dori st puter regis fn cultura cotidian a rlaglor noastre aceste aspecte simbolice uitate gi pierdute ale legitu- vil, Ca lipsn lor se afd la originea mulkorsufering®. $i daca ne-am gindi serios Ja nevoile copilului? ind fe pun intrebari paringilor sau aduleilor aflagi alétari de copii mic, constat cu surprindere c& pugini dintre ei cu- nose care sint nevoile vitale ale unui copil. Ave nevoie s- stables anumite limite Jat’ citeva dintre rispunsurile care marcheaza destul de vag intelegerea responsabilitatilor fay de un copil. © Nu ne vom dezvola aici convingereapotsivi citeia modicina gi chirurgia modesnd ar treba si ropsseatd acest noun dincolo de te- ‘sia tehnied, pent a vindess fn adevirtul sen, gin doar pentru s ingrit. __ tun ageLe WONWERRALE LA COPE an Reprezentind si complevind piramida lui Abraham Maslow, observim c4 ar fi posibilé © mai buna delimitace a nevoilor, fa aga fel facie acesteas& mu fie confundate ou do- singe si cereri 1 Nevoia de supravietuire (mincarea, biutura, somaul, climinarea reziduurilor, respiratia). 2. Newoia de siguransa (si fie protejat, tecunoseu, iubit “SH poatl Tabi fi mai ales si poata fi ingles, s8 se poatt exprima gi si fie ascultat ou adevarat). 3. Nevoia de socalizare side a apartine unei fami, unui ‘media, une etn, uni ansambhu de eredinge (regi...) 4, Nevoia de vecunoaszeve si de participace (si fie impli- cat, si coopereze, s4 fac’ singur, creativitatea). 5. Nevoia de diferentcye: Sint unic stot ceea ce sim i aparine 6. Nevoia de a evalua: ,Ceea ce e bun pentra mine la an ‘moment dat poate sf se dovedeasci mai apoi insufi- cient." Aceastd nevoie eo completa a celei de diferen tiere. Nevoile mele ou stat opuse nici pat contradictori. E wn aspect sensbil ma ales dup ficcare criza a dezvoltari. In adolescent de exempla: cexisté in aceeasi misuri nevoia de autonomic si de in- dependenyi, nevoia de proximitate side ingejre. 7.Nevoia de actualizare, de individualizare: ,Traiesc in plin prezent, chiar dct sat degirat de recuel mex gi pentru vitor." Copii sit ingroziqi de yris- punsurile la conserva, cele valabile pentra oricine,ca- e+ inchid fn uniformitate 8. Nevoia de armonizare, de reintregre: .Dincolo de conflictele mele, de contradicyile mele, de rezistentele miele, erebuie si fi in acord eu diferiele mele pari, tre- buie si ma sime intreg. Impotriva riscurilor de divizare, de spulberare sime nevoia unei axe centrale." near atunci cind0 Mah TAT MA AUT? { ilo evn susan de a epee ror nevoi, simu la indeplinirea unor doringe care adesea le mas- » cheazagile deformese3. Reamintesec& doriael i est spe cd necesitatea de a fi injleasi,impareistt, de a fi legat de ansamblol intrebarilor unui copil. Propozitia Tar, a vrea 0 casi mai mare, cu griding..." nu presupune ca Tata si rispun- accu .Dar gti c& aver deja datorii din cauza casei in cate lo- ccuim...*, cf ei Tata va putea si ineleagi mesajul conginut de dorintd. Doringele se diferengiazé de nevoi prin accea ck pot fi exprimate $i pot fi implinie fn regstral imaginaral. 1 Vrind fc mn tin e Ino bc entree, entra mins, we saat cer bun pe [OMAN VORDIND DESPRE RELA A CU PCA Comportamentele, casi celelalté limbaje nonverbal, sfir- esc prin afi limbaje simbolice capabile sk structureze legi- turile micului copil, si mai trziu pe cele ale adultului, ov lu- ‘mea inconjuritoare. La fnceputul acestei carti am lansat ideea centralé con- form cireia putem sa fim responsabili n mai mare msuri de caltatea comunicirii prin care teiim alituri de celal, $i in acest domeniu copiii foarte mici au anume competente. Nu sint pasivi ori dependenti, ci subiecti cu drepruri depline ai ‘propre deveniri. Astfel, cei mai multi copii in masa ‘are sintem pregatti si acceptim acest fapt, sint foarte activi {n formolares cererilor lor, in a-giafirma exigengcle de imbu- natitire a relafiei propuse, a caliiqii comunicati pe care vor si 0 aibi cu eci din jurul lor. gi vor folositoatk energia pen= tru a face ingeles lucrul pe care-1 asteapta, interment de exis- tent side sigurangé a calitigi unei reli Aici va interveni, poate, neingelegerea cea mai important 1 comuniciri, [ntrim in relate cu cei din jurul nostra, cu ce- Fille, nu aga ci este eT sau cum vrea el si fig, ci aga cum il ercepet. Bebelugul Wt percepe pe celalalt nu asa cum se cre- _tinayeL NONVERBALE LA COP 2 de acesta, ci aga cum i interiorizeazA prin percept gi fantas- icle® sale. Lumea adultilor se concentreazi adesea fn jurul copilului in termeni de intentionalitate, de bune intenti, de doringe binevoitoare, fri a-iinglege asteptarile existential Pe ciud purtam acest cop, adeses, mingfindu-mi intecele, ii siceam’ « Copal tt mu eat ma ft sartin, ol apartine viet viata iva la. $i de pe ‘scum trebaie sd mi obignuiesc ex ideea e#-ntro zi 3a (plc ae i ontascd propria viata.» Prin Iucrivile se, Mélanie Klein ma sjutat mult fn inslegeres| eestor eraSi mai aioew: ‘Clubeste- pentr ont penton tine», iar fn timp ce sindeam raza aceasta, 0 mare ematie a mpindic in ‘mine. Corpul me, pli de acest copil cave se forma, resimes toed gravitates acestor cicine toatl sbnegati pe care o presupuncen i remmfarea pe cere presen.” alituri de un copil de-a lungul dezvoltici sale in- ‘seamal adssea renunrare, depirares de planurile Heats, de proprile dorinte, pentru a1 fnsoy,agolo unde este a, acolp ‘Miza fondamentala pentru orice cop, pentru orice flings care vine pe lume este st Bxiste = $4 iast din, ‘+ si jasi din pintece, + si ins’ din copilul imaginar purtat in gind de pavinsi sai spe care aa va contin, pose pout ia gind BIC Fnd Rees va injemna aden decals) dare- Tos intre realitatea bebelusului, a copilului si copilull a ssf cena tt, Care nu pie de altel, deq poate tak he cul acesta sau chiar Ia auzit 2i de 2i, of doringa pentru —s———C dindu-ma la « sex, agteptam un biiat gia venit o faté! Vatuebu tel conitant cu sonst deepie= Deceptile sint mai mult sau mai puyin intense, pot si evo- Iueze citre autodevalorizare sau citre devalorizarea cehuilalt, catre respingere, catte refuz + yNu stiu ce 5-2 intimplat in timpul sascinii,eram aga de fericité i, pe urms, cind a venit pe lume, aveam parci sentimentul e& fusesem ingelaea. Bra ingrozitor, nu re seam si-l recunose drept propriul meu copil. Ma tot in trcbam ce greseala avusese loc.. + ,Soyul meu mu g-a lua niciodats fica i braye. Adesea imi propunea si iesim in ora, ca gi cum ea n-ar fi existat.." Poate ci aceasta fetit, fidela,iubitoare, va simi gi va pur- ta partial, ined din primele zle ale vieyi sale, deceprja ttilu, evenind mai trziu ceea ce numim gfiul pe care $i La dorit a Racaad fetigh va ingelege, uneori acu, din comportamen- tele, din mimica, din prviile genitorilor sit deceptia acesto- ra dea nu fi avut un fiv. Va inscrie deceptia lor in corpul si va pista in profunzimile fiingei ci, de-a hungul anilor, aceasti rank a paringlor, care, de faps, mui apartine. Ca ur- mare, va manifesta comportamente nonverbale ce vor trida incercasea ei disperati de a se adapta acestel decepsii sauy Agi suri des vorbinducse de sca pe care g-a drito cinera"? [Expresia predominant mascolng pare a fun dae cultural, dar ea vor begee despre ambiguitatea acestel sry defi in afoa dovings ce Toil pe lingd scents, fn concureot et a.we amsratmk awe dlimpotriva, de a 0 nega ori de a o amplifica, uneori in direc- tia unwia saw atuia diner paring. Am deseris foarte pe scurt una dintre mulcledinamic re Jagionale care marcheaza primele intiniri dintre pings co- pil, Experienta fiecdru, prin intilniri sau prin prelungirea doringelor multiple, aegioneaz’ precum cimpuarile uni forte redutabile de atractie sau de respingere, menita si deschidé sau si inchida 0 celayie. Vom retntilni uncle dintre aceste cimpuri de fort in limbajele nonverbale ce vor interven in relate ulteroare. Si reludm dinamica existensalé fundamentali — a exista a iesi din, Se va manifesta pri orice fing ce vine pe lume. dows directt vitale pentru ~ prima ee nevoin, vointa dea fi recunosout sje cum at — cealalta este nevoia de a recunoaste mediul inconjuri- torea find dlr de mine. wn ce ma priveste, am fost fonrteagtepta ca bist, ci in mitologia mamei mele, ¢ dificil in lumea de astizi si fii faci, iar darul cel mai potrivit pe care putea si-l dea copiilor ei era, si-si doreasca sé fie baieti. Am fost, deci, asteptat si recunos- ‘cut ca baiat, intocmai ca fratele meu, mai tirziu. Pe acest plan, am primit dei mesaje de confirmare.* Lata prima dintre directii. Sa fiu recunoseut asa. cum sint, A fu acceptat neconditionat, aceasta ar fi una _cesitatile fundamentale de la inceputul existent. ‘A doua directie ar fi nevoia de a putea percepe mediul imediat inconjuritor ca diferit de propria individualitace, di- ferentiat mai apoi de ansamblu. ,As vies si te recunose Mama, Tati, ar vrea si zica bebelusul, si ag vrea si va recu- ‘nose ca fiind diferiti de restul lumii. asinventd,educatoare, ms ca find dferte de pisin terecunose gi pe tine, 4, toate cite v-aji ocupat de mine, {IMBAYELE NONVERBALE LA COPE lat Aceste dou’ mari dinamici fundamentale vor guverna 0 mate parte din existenga nostri, copii fiind si, mai apoi, ca duly. Si fii recunoscut ea fing diferts sin egalk maisura oti sil reeunost pe altul, pe celalalt, ca fiind deri. “Toate limbajele care vor inte in joc in primi ani ai viet dar si mai iz, in forme poate mai ascunse, mai subsil, vor {legate de aceasta dinsmici: a fi recanoscut gi aI recunoas te pe celilale. A fi recunoscut,ingelegeti bine, iaseamn’ a fi recunoscut ea fiind diferit. ‘A teil inseamna a traversa succesiv mai rmulte nasteri, in dezordine, in ctutare dezorientat si uneori tn haos. Cu pune ‘te de sprijn, de reper nu intotdeauna prezente, care se ascund sau care se schimbi pentru a primi, pentru a se alatura celor xe.ce vor deveni semnificatve, Fiecare dintre noi a astfl de iniliri semnificative, ce au devenit apo anco- rele necesare coerentei viet noastre. Aceste relaii semifies- tive vor structura legitura noastri cu lumea. $i tot ele ne vor da coerents fara factorilor de divizare. Reunifi- carea eu noi inyine ¢ mediata de relagi semnificaive. ‘Am rezumat citeva dintre moltiplele nasteri care ne a9- «capt (gi citeva dintee avatarorile lor) de-a lungul existengei + Ate nast, a ies in hume, ca in cazul nayterii biologice, dar gia te nayte in afara copilului imaginar, purtat gi ay- teprat. Tati, Mama, nu sint copilul imaginae pe care vi-l do- Teal $i nu sint nic cel care se potriveste mitologi woastre personal." + A temas afar in lume temerilr ga dorintslor. Aceas- ta inseam ck bebeluyul are nevoie de o foryi de rezis- tent incredibila, uneori Ia teama de a nu fi abandonat, respins, daci nu se conformeazi astept Nu pot, Tati, Mam, si mi dezvok intuncrul temer ceo ee26 DAN ERTL MA AUZIET? + A te naste cu (si aléturi de) mitologile personale* temele de valor ale pivimtilor. Ne vom opri ceva mai colo asupra unora dintreaceste credine, legate de pro prictate, de alimentatie, de corp, de somn. “= Ate naste tn afara repetigiilor, a mesajelor primite Tie, Mama, era frie de barbat ita mi-a ransmis Se doveeme aceasta lipst de incredere in baebati. Astizi ‘pot seap de accasth eam’, gro dau Trapot, © at ‘acum am incredere in intilnicile eu birbagi: Poste a sine niscuta prematur, dar am tot ce-mi trebuie sinu vreau sk rmin in izolare « afectiva » tor restal vie fiimele.* A te nagte in afar de (si abituri de) imensa reyes come: nicationala ce traverseaza generale (cea care se trans- mite de-a Tungal mai multor generatii prin intermedi! a ceea ce-am putea numi loialtaile, serviutile gi fideli tigile invizibile)** Nu vreau si iau locul fratelui meu mort la nagtere, cel Care a tulburat momentele de fnceput ale vieii voastre conjugale." Nu vrean si umpln gol lsat de moartea mame ale, asigurindu-teastiel cd voi aves gr de tine la batrineye, Mama..." + A te nagte in afara imaginilor, a stereotipurilor legate de masculinitate, de feminitate, de statutul de tata, de © Numese mitolog snsamblal creinglor gi al certdinilor pe care Je avem despre ving, mourte, dragoste, sinitate.. despre mare Tnceebii ae vies 'E vorba de un domenia cate aba incepe st fie explorat, Nomi tm acest el comniearea verticals de Io goneraie la lta, prtitoare de incerdiegi, de obliga, de diverse misinal(reparstor, de dezviluise) de scree de fii, LIMUAJECE NONVERBALE LA COME a7 mami, de cetitean model... pe care o parte dintee cei din jur vor incerca si le impuna, Nu sint copilul model la care visai de Ja virstacind we jucai cu papusa.” ‘Nu sint ace fiu sublim, ce ti-ar da satistactia de a fio soacri perfect..." Vista unora dintre copi (sia unors dintre pring) Bait scape; oY nora infuenene sau ese supund {nfluentei alteutva ea Cite neste e nevoie st infant fro vat de Barbat so de femeie pentraa te regs in ele din urn, ‘pentr afi penten a exstal Dincolo de mitologiile paringilor ‘In incercarea de a ne apropia de unele dintre dificultatile in- tilnite de cei care calauzese prima copilirie, voi prezenta cite- ‘va dintre mitologiile parentale si educative cele mai frecvente. Ficcare adult are propre mitologi legate de vist, de Aragoste, de flu in care rebuie educay copii. Unele mame, de exemplu, impirtigesc urmatoarea mitologie: ele sint ‘mame bune dat intleg dinate nevoile cpio lor. Aceas- ta devine o problem’ in momentul in care copilul isi exprima © nevoie. Mama se poate sims rina, are impresia cl ¢ 0 ‘mami rea din moment ce n-a punut sé ghiceascd, sf anticipe- ze acca nevoie, Se poate instaura o relatie paradoxali: cu ci copii exprimn maj des o-nevoie, ca atfs mama o va res ing thai tare, Pentxu cd Sn-felut-acesta copilul ii transmite ci €0 «Mami rea’, din moment ce n-a stut sil ,mulyumeasci“ iigdatlexpeimate, cit ol-va inpelege Toric ivi ‘Gi for- ‘nularea lor seprerint un pervol, din moment ce aenteszila sigurana mame... gi deci Ia siguranga sa, Poate si meargi ‘pind acolo incit 83-51 nege nevolle, sf trfiascd in ritm incet nit, cu paji mirungi, cu zgomote seizute, eu jumitate de su fa, cu viata putin ‘rice copil se va gsi in faa une! alternative, fe st lupte, si se afirme sau si traverseze 0 graniti pentru a incerca sé existe ca fins diferit infruntind mitologite piringilor sti (sau pe cele ale persoanelor ce-i insotese prima copiliie) fie, daci e prea periculos, si adere la aceste mitologi, si se adap- teze, si se muleze pe el, s4 lise conformeze, si existe doar cu jumdtate de masura pentru a supraviefui cu speranta unei onagteri" dfecenyiatoareinte-un viitor mai apropist sau mai indepitat. 1-Mama credea urmétorul lucru: un pahar de api plin fi ( ceardulla stomac. Aga ci n-am biut in toaté copiliria mea tun pahar de apa plin decit pe ascuns. Cind veneam in bu~ citiri, ipind insetat « Mi-e sete, mi-e sete! », orice-ar fi fcut, croitorie sau mincare, se oprea gi umplea un pahar pe jumatate, lar mie imi era intotdeauna sete dupi cea de-a doua jumtate care nu venea niciodati. Ceea ce face ca, chiar gi atunci cind sint invitat la mese mai solemne, \.sk-mi umplu paharol pind la buza lui... mai greu e si] ducla guri, $i astizi ined mai am sentimental ed km |. setae dupa toate acele jumatagi de pahar pe care pot, in | sfrst, st Ie beau pind la satitate... sub privirile uneori | mirate gi ingrijorate ale gazdelor mele, Tin locul pabare- lor pe care n-am putut si le beau in copiliie.* Mitologile parentale se regisescin egal masur’ la asisten {i soci, la persoancle care se vor ocupa de un copil in pi rm sti ani de ved. Acesteasosese in preajma li eu proprile lor mitologi, cu proprile lor credine gi certivadini.E foarte important si le recunoastem i si identificim ful in care ele ‘or fi propuse sau impuse, ciialituri de acesteasauimpotri- valor tebuie 58 se pozitioneze coplu, sili se supund sau si LINBAJELE NONVERBALE LA COB le reziste. $i, vom vedea ceva mai incolo, tocmai pornind de la confruntiile, mai mult sau mai putin larvare si ascunse, lega- te de aceste diferenge dintre mitologilefieciruia se structa- reazd sau se destram’ intreaga viaté a unei echipe. Mitologii legate de modul de hranire snumeroase, exigent, repetitive. Exigentele au uneort ceva nemilos, mu suporté nici o derogare, verdictul lor e fra drept de ape GCeringa de a termina supa taainte de primirea felulyi nator. EM mincim toy, chiar daca nu ne place. Duet am cerut un ‘anume fel, trcbuie si termin tot ce am incepat. ‘nu aruncim pine Bi mai rimind loc... si nu mincim prea mul. J38 nu vorbim la masa. ‘eaimncetgiagemcsaaineesdn~ fl ‘scree din ob pentre sal copie \ 1 felon, soa xpd int rit imagine cogs nd side mami bunt pecar oars degrece.) ‘Toate acestea pot duce la contflicte fra sfirgt, dac& parin- tiiau pirericonerai. Unul impune, celalat nu. O situaye si nila apare in instivui nee difergi angejay * Dealt, la aces nivel difergi membri al une echipe ar webu st posts interven asupra rezonantelor ecoului din ol zeertor lx cee c= ut impos tolerat.. de cells membr ai echipl i poy i dai dova «is de proptia toler... side propria inoleradin fay dlerielor ar peste ale viet cotidiene: ran, cuties, bricimint, ings, po Treqe, comportamente sociale, sewalitate, comn.~ $i joer "Rennitnile de organizace ae webui si aba deep obieciv nm pune rea de acord cu privte Is practics i atiudini comune, i dimpotrivs, tonstatazendifeentlor, pentra ase Tncera st se propunt copiulul ‘udin’ diferente,a0 Mitologii legate de curatenie Cind e vorba de eurayenie gi de murdiri, intr in joc re- latia cu corpul (yi dincolo de aceasta, sexualitatea), Intreaga vitalitate a unui copil este uneori confruntata cu exigentele de curifenie impuse. fnvajarea curiteniei incepe foarte devreme, cu ,saga oli- tei". Copitul reebuie s8inveye sisi fuck nevoile in acest loc si ruin ales parte, si invee cind si se abtini gi cind si facd. Re- ‘pisim aici cauzele anumitor dinamici elationale care se vor dezvolta mai tirzi, ln ce fel ceea ce iese din mine este primit, accepiat, valo- rlnat, descalificat sau respins." Aceste mitologii ale adultilor legate de curayenie devin miza incercétilor de a controla corpul copilului. Frica de corp, de propriiletulburie, de proprile manifest este im- _Lnayste NONVAREALE LAC portanté si tenace. Controful asupra corpului amine una dinere valorile ce au iegic triumfatoare in secolul al XX-lea. — Urechile (sine uni lig, minile, gen — Tinuta (dreapts, de prefers). — Gesturile copilul si nu se ating’ singue (e nei linitior). re nu vad decit urechile), paral ciufu Mitologii legate de imbraciminte Imbréctmincea e cea care ara, scoate in evidents coxpul scare fn acelai timp il ascunde, fnitnirea ev humea din aa 13 presupune o mediere prin imbracaminteTnceputulzileie stricatadesea ca urmare a conflictelor le gate de imbriciminte, Mulee tensiuni i suferinge sint produ: se de alegeres, impunerea sau privarea de cutare ori cutare object de imbricaminte Descoperirea plicerii de catre copil Descoperirea plicerii senzuale si, mai depart, a placerit sexuale are o deosebité importanta pentru vittorul copiluui iecare baietl sifiecare fetta descopera plicerea propriu- tui corp prin intermediul unor zone prvilegate (ora, ana- 1a, genital), dar gi ia mod imprevizibil, in situa trite in- tens, in care imaginarul si realul se vor amesteca, Toti copiii descopera devreme plicerea si mai ales plice- rea sexuali: sirind coarda, mergind pe bicicleti, in timpul unei boli, cind 0 anume zoni a corpului se last descoperita, in timpul unui joc basal Felul in care cei din jur vor ingelege sau vor eenzura, con- firma sav interzice vainfluenga adine posibilitates unui aban don, a unei uitiri de sine in plicere la vrsta adulta +O doamna de 85 de ani povesteste cum a descoperit, a5 ani, placerea in timpul nui pienie: »Biberomul fratelui meu era aruncat pe cuvertura si am ‘yrut sic} ascund agezindu-ma pe el. Oh! Bra bine, era de~ ficat si cald* Fetiga descoperi, prin urmare, plicerea nte-un context am- bivalent, de agresivtate indirect fagt de Featele mai mic “Paring mei ciutau biberonul peste tot, jar eu nu ziceam, ‘+ ,Dormeam fn aceeasi cameri cu cei doi frati ai mei. Ma jucam cu fratele mai mic atingindw-1, dar dorings mea se indrepta cdtre fratele mai mare, Cu el mé baveam, cdutam sii mi hirjonese cu orice prilej. Pistrez din acele momen ———__LMBABLENONVENBALE WACOM _ tein corpul meu aceeasi emorie,aceleasi rulburiri din up- ta violenti corp la corp, el era mai puternic decit mine $i astiri gisesec& soyul meu este prea blind, prea pasiv, as rea ceva mai violent..." «Cid tatil meu, eare nu ma atingea niciodata,pleea la lu ru, mi agezam imediat pe scaunul fui pentru 2avea putin din caldura lui, osu lui, nu mi miscam, stiteam mobil, ca impictrita...” -Euiiluam pulovirul, mi duceam sub scari si imi cufun- dam nasul in el, Mirosul acro, tare era cel mai grozav din- wwe parfumuri, Plicerea aceea era unici, n-am mai triit niciodaca ceva asemanitor..." sJocul favorit al fratehai meu era si-mi spund: « B un Toe in corpul meu unde fai aud pull. » Urma mereu un in- trepjoc de etrebiri pentru a « descoperi» ck pulsul se as- ind degorul in fund. Exact « acolo » ceva batea re- gulat si o plicere difuza se raspindea in mine. Pliverea cea mai mate era jocul eiutarii, cu intrebatile mele gi rispun- sure fratelui mev. $i apoi,intr-o i, ne-au despirgit, Fie~ caren camera hi... ae jocul a iacetst. Nu am mai regsie niciodata acea plicere, a rimasin mine ca 0 nostalge.” ‘fn curtea scoli era un platan, care a avut un rol impor- tant in descoperivea sexualititi mele. Era mai inti mico- sul, miros de umezeala, apoi o gauri de forma ovali, bine areuitd, O forma perfect construiti ce mi fascina. Pute- rea ci erotica era extraordinari. Aveam 9 ani si mi sim= team incarcat de electrcitate coats ora urmitoare. Mi age~ zam cu organul sexual lipit de banca si il migcam intre lemn i pcior... Uneori, ind mi se cerea si réspund, nici un sunet nu-mi scipa din gura uscaté si goala..." sin pat, imi imaginam un cere de indieni, cu corpul lu- ind, care dansau in jurul meu. O explozie de placere urcaMan TATE MA AUZTT ‘in mine ca un orgasm, Mama, ciciai-am povesti lucrul acesta, mia zis: « Nuvi nimio, doar un pie de febra... »* Jocurile din timpul bati sint propice descoperiilor,atin~ sgerilor si reactia celor din jur e adesea ,de interzicere", re- strictiva ori punitivs. Lumea adultlor cheltuie multé energie pentru a limita, pentru a reduce sau a nega plicerea la copil. Plicerea li se pare periculoasa, suscepribils de ct felul de exacerbari — in- citind fa derordine. Este unul dintre aspectele cel mai mult eenzurate, repri- imate de citre piringi si mai ales de citre taf. Ca si cum una dintre activieigile principale sle tats arf si controleze ori- ce posbil exces de plicere al copilulu, in special al fetelor. Pentru tata, doar capul conta, intelectul, ideile, marile “Ele, mal aes lar en simteam o fupturd Tate cap corp. La $5 de ani, port inca in mine aceast separare intre des chidrea imenst etre plicere a corpul i fmitele impu- sedeap..." Mai crziu, cind aduleal va redescoperi in el prima intlni- re cu plicerea senualé gi sexual gi va putea s& ingeleagd re- actiacelor din jur, va gis insris§ fn adincul lui urma unor blocaje si cates citre descoperizea une liberti mai lagi ‘In toate mirtursiile fostilor copii pe care le-am ascultat sioules, ceea ce apare in mod constant este, la fet, impor- tana jucaté de imaginar pentru ideea de abendon in bucuia si voluptatea corpului. Plismuirea unor scene imaginare pare si joace un rol insemnat in inigierea gi erirea plicer ‘Baie se grabese si teact la fapte, Phicerea lor pare si fie nai legatd de acgiune. Exist, sub acest aspect, un decalaj ce se va regisi mai tir- zi in intlnirea amoroasi si cormunicarea sexuala si care se va traduce prin hicruri nespuse gi tensiuni. Ciei adesea jocurile reprezentirilor mentale, senariie sint foarte cae structurs LUMRAJELE NONVEREALELA COP 4 +6, cu repetgi bine planificate, care mu asi loc creativitti in- tile, imprevizibily gmc ce it ig pace vit» Semone cx stite let ae Relayia copilului cu propriul corp are repercusiuni adinct ssupra adukilor din ju. Interesele, curiozititile, plierile, re pulsile pe care leva trai copilul sint tot atitea intrebéri pen- tru acestia, pe care le raporteans, voit sau inconstient, la pro- priile conflice din treeut, la situaile rimase neinchelate din copilivia lor. E-de neconceput (cu att mai greu de evitat) sf sai alatar de copii fird si veri retrezindu-se in tine diferite suferint... adesea adine ingropate, adine ascunse Sa lucreri in echipd incearnt ai laindering tun loc in caret impart nelinsile, ntrebarile, ‘proprile contradict iin care le poti infant De aceea aver nevole deo mai bun’ cxnoastere de Sine. ponte] intelege mai bine pe copii. cere orbest copia din no. In faya copilului, ne inf itr, prin urmare, eu proprile ritologi gi limite gi tocmai lah de acestea copitul trebuie si se apere adese, la aceseatrchuie si se raportere uncor chiar gu tiolentt: Avise gaseteorginea multoradinte compor™ ‘Tamentele nonverbale care vor traduce sau vor incerca si ex prime indicibitul. ‘Orice incercare de a exista a copilului se va realiza deci in direcia sau in sensul contrareredingelor din mediul imediat, -onjurator, in directia sau iu sensul contrar dorinjelor ori remerilor celor care se ocups de ereqterea sa, Cici prea ade- sea (din peat) ne eludr copii inind sean de GOTT temerile noastre legate de ef, in Toc si-tedacim urmirin-a6 ____ etary a avert dintre nevoile sae reale si aceastd summa de dorinye ale noastre legate de el va da nastere la nenumarate neintele seri la nenumarate momente de suspendare a comunicati, cu care touusi va supravieguit ‘Swferinga ¢adesea att de debordant, int ‘ranspare prin corp, prin expreia fee, in voce si mat ales in oobi Ajungem astfel luna dintre mizele esenile ale educate, adi i voie copitului fie credincios fas de el ineus, ft de poten sug, fatd de potential shu gi de c2- [pacleiile sale. Ded i-am permite fieciryi copil si-gi pistreze originaltatesunicitates, dacd nu Lam obliga s8 gindeasca la fel ca cei din jurul siu — paringi sau invagitori,frate sau sora = oath cressut mare, poate of at fi mai credincios fat de sine, Ar indrizni si-si tediascd viaqa in felul ps siar == LIMBNELENONVERDALELACOM AZ sind singur fir a simgi nevoia de ase raporta la un ge, lun ‘model, a o opinie. Adulrilor le ¢ xeama de calle fried de doringele celuilale. Paringii se tem de nagterea “rreunel doringe a copiluli care si contrazicl sau si amenin- ye 0 dorints a lor— eto aon fram pe care pte st. facem lor nse elo de car ne capi, le dnt oie a fi tredinciot fa de sine ‘Nie a tat din nina, ar cove emu vt intlege i cope oo ntelege nicer i ald parte, UUPANIGADE ‘Toate comportamentele sint limbaje gi, repet, copit mic, care au dispun de multe CUVINTE, vor produce multe lim- baje pentru a se dezvalui. Am grupat acestelimbaje in cinci mari fami + Gestica + Transpunerea ia fape + Ritualurile * Somatizarile + Simbolizile E.o simplitcare oarecum aebitrari dar aceasta ne permi- te si avem citeva repere, efteva borne pentru a le recunoagte mai bine ga interacyiona eu ele ‘Un toper este un punct fix, care eventual poate indica 0 diceotie, da care in principal permite recunoasterea propriu- fui drum sau a propriului comportament in meandrele co- rmuniedriécu eeitineri sau cu cei mai putin tine, Buona spunea: fn ipa tata reperle sine ai be.” Limbajudcopilor nu re adreseardwrechilor,edestinat chil nimi, adesea elves nelinist.MAMI TATL MA Avert? 1. Gestica Dintre limbajele nonverbale, unul dintre cele mai usor perceptibile este cel al gesturilor. Acesta ar fi alcdtuit din totalitatea gesturilor, conduitelor si comportamentelor pe care le produeem cu ajucoral corpt- lui nostra, De la privire pind la respiati, trecind prin gestu- rile fizce, pozitile gi atitudinile corporale. Cuprinde imensa emisie de semnale produse de unul dintre cei mai perfectio- nati emigatori ai lumi: corpul. Copilul mic transmite fara nici un efort mesaje pe care oricare alt copil mic le va ingelege. E de ajuns si vezi intensa activitate relationali din rege, din parcurile pentru copii Adesea, adultal nu acorda suficientd atengie acestor mesaje, nu gtie si le decodeze, nu leingelege se rispunde in chip ne- potzivit, Confruntat cu aceasta lipsi de intelegere, micugul poate resimi nelinigte, tensiune si ve exeste cantitatea mesa- jelor sia comportamentelor purtétoare de sens. Va apfrea un cere vicios gi acesta va duce la sufering’,transpunere in act somatic sau inchidere. MBrosul este un limbaj nonverbal important, limbaj mult prea pujin cunoscut, caruia ar trebui si i se acorde ‘mai multd atentie, Propun, de altel, ca in momentul naste- tii copiluls@ fie plimbar de-a lung coxpalui ambilor pi Tingi pentru a-l face si simté mirosul acestora, iar acestia sii apropie nasul de corpul copifului lor, sil adulmece, sil respire, punind astfel in funcgiune mesaje arhaice de ecunoastere, permitind recrearea unor legaturi mai vechi deci viata Respiratia si mirosul sint, de altel, primele limbaje de care dispunem la venitea pe lume. Sint limbaje esentiale, pe cate le pierdem sau le uitim foarte repede, pe cate le defor mam in chip nefericit, in viags de azi, mai ales ew part LIMBA/ELE NONVERBALE LA COP IL, Transpunerea in fapt {In vecinitatea gestici seal transpunerea in fapt, Daci, de _exemplu, mi reped asupra cuiva pentru a-1 musca, pentru a-t ‘Comportamentele agresive, jocurile de tachinare sau cele ceva mai volene sine tot ates limbajefolosite pentru 2 ex- prima dificilul, conflictualul sau contradictoriul. {Ea copii foarte mii gconstucta” unti comportament de ameningare (gura deschisi, ipetele ascutite) este adesea 0 pro- texte apezata in calea unui comportament exterior perceput drept periculos sau inconfortabil*, De foarte devreme, ince- pind dela zece hun, copie inraté asso apers", se prote ‘capabili de acte agre- sve: si mupte, 8 gi, sf cupeased de obra, de nas, de br, ‘i tragd de pir, si trinteasca... actiunea lor e de scurti dura- 14, sinvinsul* plinge, face gesturi de supunere, se ghemuicste, igi inchide oct acoperi fata cts mina, , nvingitorul” se depirtesza mulgumie. Am putea face legit intr aceste fapte agresive™ din mediul ,social* (crese, locuri publice...) si constringerile la care este supus in mediul familial alee jeze. Uni, cu 0 dominaned agresi Aceasti fetta de 5 ani s-a agezat pe biberonul fratelui ci, ‘pentru a se amuza. ‘Toata familia cauta biberomul. Ste “HL Montagnes,L'enfient et a conpmsication, Ba Stock-Permoud40 _eaua. FAT MA aver nitt de yipetele bebelugului, fea vorbea cu pipusa aefel: ‘Ce rea esti si tipi in hall asta, nu o s& primesti nici un biberon... ‘Comportamentele agresive ae copilor ii nelinigtese mule ppeadulti, care gindesc in termeni de bine gi de r8u si care in- {eleg cu greu ci este vorba de un limb. Transpunerca in fapte, chiar dacd acestessintgreu de su- portat si urmate de tot flul de consecinge, este adeses salva- toare este un semnal de alarm sau de chemare ce tebuie a8- cultat cu atentie. Micugul Victor, in virsta de doi ani gi jumatate, se intinde {a pamint si incepe si plingd de fiecare dati cind mama ti Hispunde cu un refuz, chiar i cu unul blind, Astfel se de- clanseazi o intceagi serie de violente, de pedepse... care nu vor incetafir¥ concesii din ce in ce mai greu de supor- tat de cite mama. ‘Am fost de parere cd in felul acesta Victor igi ,chema” ta- til (care pirisise domicilul conjugal). Era ca gicum el re- clama prezenga acestui al teilen personaj pentru a echili- bra mai bine importanta relat duala cu mama. Introdu- ind un al teilea cuvint, pe cel al buniculai, amplificat ‘mamei, Vietor inceta scandal IIL. Ritualurile Alacuri de gestica se situeazd unele rtualuri, adic& unele comportamente repetitive, legate de anumitesituari, pecum culcarea, trezirea, tale. In momentul culeari, unié copii simt nevoia si sifoneze ayternutul de deasupra sau de dede- subt. Face iarigipacul si, cinci minute mai tirziu, aternutul «din nou sifonat. Poate pentru ete 0 modalitae de a-fi crea tun medi imaginar protector pentru frunta imensitates $i ioptii, de a mirgini anume sentimente de tea- ‘mi, Noaptea gi somal adue pierderea controluhsi asupra a ceca ce se va iatmmpla. in timpul noptii se poate intimpla orice. $i noi, oamenii mari, avem ritualurile noastre. ‘Mai sine gi batitutele, pe care copii adora si le yind cu ei sicare nu trebuie spalate,cdci isi pierd mirosul, De altel, daca spilai batistuya, copii o vor ,friminta* din now pentra s-ireda mirosul. IV. Somati Un alt limbaj nonverbal esential pentru copii este cel al somatizirilor. Voi insista in mod deosebit asupra acestora, pentru ci este limbajul for favorit. Cind un copil musi wises- _recuvintele pentru a se dezvalui, pentru a sé face inteles, else ‘Ya manifesta prin intermediul unor suferingefizice incercindMAMTA. MA AVE Vata si se facd inteles de cei din jur, adesea in zadar, de alefel” “Mare parte a otitelor, « durerilor de git, de stomac, erupt ilor cutanate sint incercari ale copilului de & se exprima si, adesea, de a iegidintr-vn conflict. De exemplu, 0 otité ar fio modalitate de a spune: .Aco- o aves probleme... nu mé ascultay* sau, dimpotrivi: »Aud prea mult... ge insuportabil. Nu vreau si mai ascult cert rile voastre ascunse, deceptile voastre, frusriile sau vilen 3 voastra Sau ar fi o modalitate a copilului de asi demonstra filia- sia, descendenta. Mama it va spune, de exemplu, doctorului Si ea faceam tot timpul o¥ta cind eram mied." sau La vir~ Sta Iu, tatil si avea astm. Prin astfel de ,semne de reeu- noastere" copilul se intepreaza in descendenta maternd sau paterna. fi reclama poate descendenya, care, dintr-un motiv sau altul,riscasi-i fie negati Copiii dispun dé nenumirate mijloace pentru a spune ci ceva nu merge bine in jurul lor, c&exista un decalaj prea mare intre nevoile, asteptarile lor i rispunsul celor din jur. Ceea ce ‘uneori neste eel mai mult nu e lipsa rispunsului, ci rispun- sul stingaci, inadecvat sau coplesitor. Tocmai de aceea putem vindeca otitele care tot revi, ca prin minune, ascultindwl pe copil, vorbindu-i despre ceca ce urmeaza s8seintimple: ,Da, protestezi in felul iu impouriva invadiri case tale de citre piringi tatalui ei Sau: ,fncerci si te opui posibiliatiica eu si-mi reiau lucrul, tu ai vrea si mal stau acasi." {ntr-un capitol viitor vom vorbi pe larg despre cauzele re- Iayionale ale celor mai multe sommatiziti V. Simboli le Simbolizasile sint legate de eapacitatea copilului de a fo- losi un anume numar de obiecte, de jocuri, de repere exte- ™ Gum somatizarile mu sine recunoseute singles ca avind start le limba. ele ent uatate ca boi apt ce adineayte nelnlegees. LUMBAJELE NONVERBAL LA.COM 43 sloare in incercarea dea intra in legiturd cu hurea ce incon- joara. Cick — astizigtim luceul acesta mai bine — exist un decalajincredibil inte realitate, hamnea pe care i-o propunem noi copilului si felul n care o vede acest, felul fn care e ne- voit tot timpul si se modeleze nu numai pentru a pista co taccul (pentru cde ca si cum mediul inconjurstor mobil flue- ‘want ar sedpa firdincetareinjlegeri sale), ci si pentru aavea tun loc, o existengé care i+] institue ca subieet. Imaginarul, dar nu numai imaginarul sinfinta sa capaci- tate de a produce imagini, reprezentii si scenari, ci in egal risuri, posiblitavea de a da un nume imaginarului, va repre ent alituri de vis, limbajol simbolic. Accesul la simboli xare ii va permite copilului tocmai si evite somatizarea, transpunerea in fapt sav alunecarea catre nebunia autisti Ingelegind toate acestes, ji putem propune unui copil aflat 4n dificultate ,simbolizisi", pe care el le va ingelege si care i vor readuce in legituri cu humea. Muli dintre adult fac k- cxul acesta in mod spontan; acestui scop i servese unee mi ‘uri religioase siti serveay, pind nu cu mal timp in urmi, po- veptle si legendele. Vom vedea mai departe in ce misura putem ,vindeca" si diminua angoasa, putem modifica simptomele cu ajutorul -povestilor terapeutice", cu ajutorul simbolizarilor, pentru ca acestea sf devin mai ugor ,de ascultat*, de tolerat de c3- sre cei din jor. Cred ef limbsjal simboli esingura limba sin pe ‘ire scare dintre no ar treba ote. Cutoaterea tine apropie de oiginilerevelatoare le fnjlepeinni- Irtradoor, selec i miturile shat mesaje impor tante po care nile trimitem inguri.” RICH FROMM F, Dolto povestea urmatoarea aneedoti. Odati, in timpul aboiulvi, elatorea in tren cu un cuplu cu doi copii (de 3-4 ani si 5~6 ani), care se jucau intre cele dou banchete. Con:a8 MAMA TATL MA auzIT trolorul intra in vagon gi anungi ci trenul va avea doui ore de frciere pentru a astepta corespondenta de la Chambéry. poi pleaci. In acel moment, tinara femeie se intoarce catre sovul ei Nelinitea, ea spuse: 4Crezi ea sala de agteptare ein- calzita?* Soyul, protector, rispunde: Da, sigur au pus un brasero*." Conversatia adultilor devine astel (prin interme- diul cuvintelor-releu ale parintilor) 0 realitate, F. Dolto povesteste mai departe ci, dupé chteve momen- te, a observat ck intr coi doi co Incerca si linigtease& spunindu-i: ,Nu sint rf, nu pot siti fact rau, au «zerobrage =." Pornind de la aceasta aneedoti, si ascultim ceea ce e im- portant. Cei doi copii au perceput corect ameningarea si {ncurajarea transmise tere pringi lor. Cel mai mic s-a iden tificat cu mama, cu nelinigtea acestea, cel mare, cx tatil pro- tector pentru al incursja pe cel mic, vorbind ~soldaii-corturi" care aveau ,zerobrage". Reali Fealul copilului prin intermediul euvineului sau al limbajului folosit de persoanele semnificative din jurul luis limbajul acesta va media intilnicea cu realul printe-o simbolizare iviti din imaginarul copiulu. Sivuatia aceasta ilustreaza perfect, din punctul meu de ve dere, ceea ce se va intimpla fied oprire in coridianul viet pen- tru a astupa fisura dintre realitate si reall copitului, Reali tea findu-iintotdeauns exterioars, reall find ceea ce tele ge cl din aceasta, ceea ce percepe el ceea ce face el. Copilul creeaza tot timpul pentru a supravietai, rlaile sale sin in- * Base — vas metalic de dimensiuni mari care, ind ump cu clrbuniincng,efolsi pe tmp de ger tn fermele din Frana la ind situ nae ibs, pentra a protejs culture de inghet (N. trad) ‘Joe de covine intraductiil in mba roman, bazat pe omofonie si mecated: brazero [braze] i xerobrar [erobra] (teal gerobrates ici we bea) (eae) _LIMBAJELE NONVERBALELA Cont an cerciri de invent pentru a se lega, pentru a exista ca partener. De aceea sintextraordinari copii; e sint deo creativitate grew de imagina in faya misterulyi vie le-o propunem prin acte pe care le credem simple. Ca adult, administeim zilnic o cantitate de informatiiineredibil de complexe, de contradictorii, dm nastere unor posibile sim- boliaiei, comportamente de adaptare sau de reactie. 8 incercim deci si mu uitim in relatile noastre cu copiti importanga si necesitatea simbolizarilor. S4 nu pistrim rea- Tismul deept singuri refering’, si acceptim si importanga imaginarului Dactfispunem, de exemplu: ,Bunicul s-a suit la cer", co: ‘va privi tot timpul cerul, iar noi fi atragem atengia: .Ui tite pe unde mergi, fil atent unde pui picioarcle!™ Nu inge- legem cé de faptcopital il eautd in cer pe bunicul s se intrea- ba: yDar cum a reugit? Pe ce se gine?" ete. + Aceasti fost fei, care are acum 38 de ani, inci igi mai auluce aminte de tulburarea ei ja momentul rugiciuni de seath fie binecuvintt sus, rodul pintecelor TaleSe suriduiaindelung si giseasci in vod misterl existenel 1a lisus gi ocolea pirsinal tare (pintecee pamineului),te- rmind-se ef va vedea deschizindu-re sub picioszele eis ficea ocoluri larg, vrind 68 schimabe trotusrul de ficase data cind wecea pe Kings vreun loc viran din apropicrea case si tefuza si se ageze pe iarba din gr + ola doi ani gi jumitate, tata ma dus la fratele sis, care ‘aves copii. Mra lisat acolo te Juni, fir simi zicd mie. In momentul pleeili, s-a ascuns in spatele unui au- tocar, erezind ed nu-l vad. M-am simgitabandonata pen- tru totdeauna, Din acea 7i am gtiue ci nu sine buna... Sd tie euvintele dincol de sensi lr. Si traigt sensurile dincolo de swfrinele lor. In domeniul educatiei sexuale, neinjelegerile gi distorsiu- nile sint nc gi mai mari. La 6 ani, -am explicat unuia din- tre fii mei ci tata pune o simingd mica in pintecele mamei si 8 nova luni mai tirziu apare copilul. intr-o zi, am suzie discutind cu un copil de virsta lui: « Daci mica simingi sade, cum faci si o pui la loc? » Caci pentru copil o siminta Ingeamna un bob de griu. Prietenal ia raspuns: A, mie mira zis cf e albi, dar la negri, ce culoare are?" Copiii, ‘mi-am dat seama, stiu multe hucruri despre view, de unde venim si cum sintem conceputi etc. Dar nu neapirat in ace- lasi fel tm care stim gi fngelegem noi lucrurile. E mai bine si pornest, atunci cind e vorba despre sexualitate (ea sin ce- Ielalte domenii), de la ceea ce stiu ci si nu de la ceea ce cre- dem noi ci trebuie si ste, A comunica inseam si accept si impicigstidiferenje- Je, Pentru a marca diferengele si ma ales intrebarile pe care le poarts, copilul va crea jocuri, ritualuri sau simbolizar. {in momentulnasieri surori sale, un biietel de? ani ain caput sig petreacd timpul demontind desreptioare, fia rede cileat, radiouri etc, pentru ci nu aves suficiente in Los AJELE N yvennateracomn 8 formatii despre ceea ce se giseste in ,pintece" si mai ales despre felul in care se iese de acolo. Aceasta a dat loc fa rnenumirate neingelegeri ‘Noi, adulji, riminem prea adesea ,bures"*, limita la un limbaj realist. Copilul de mai inainte ciuta neindoielnic si péteundé una dintretainele cele mai mar ale vii. Cua tai ra doringi,taina felului in care ,vin copii pe lume! Simgea de asemenea ci se petrece ceva care-i va bulversa viats, * Ee o neigelegerefrecvents inte piri, adult copi-E deca- Inline fell tn care cop incearchsi-xidenvalue meine gin ysl adsur, sf ingeleag vata yi modul nostra, al adilor, de gmt Ingelege nimic®, mie-n such. Nu vedem almie rdmnind Ia 0 percepie seals, ceeaceeu numes, fa imbjul meu imagisi, «2 tcowa bures" [Résputizind prea rede une! inarebii, il sarucin pe cop de expicai ' eatim fntabaren real. Daca am pute incerca s ntlegem, sf ada nim trl gi percept coplul.. sk impastim apot ew el cunoy- tingle nosstel48 MaMTATL MA nur E adevarat, si am trait gi ou adesea acest hueru, ci e grev, al naibii de grew in cazul copiilor mici, care nu au inci acces [a limbajul verbal, sii ,ingelegi* f8r8 64 invente destin locul lor. Dar daca acceptim aceasttipotera de bazi, ci toate comportamentee lor sintlimbaje, vor dori poate. si ngelegem mai mult, oferindu-ne in acest fel si mijloacele de a dialoga mai bine cu ei, De a le recunoaste competent, de ai trata ca pe posibili parteneri, de ane lisa interpelagi, re~ pusi in discuyie de citre ei ‘Toate formele de limba} incep cu corpul. Dece viata De ce viera ne zimbeste Gnd are ea chef? Decce ne blestema viaza ind nu sinter comings? De ce viata ne face sf plingem de furie side minie? De ce ne aduce viata ucueri si nefericvi? Hai, spuneti-mi ‘in fag Ei bine, pentra ed viata noastri ce destinul nostra. KARINE SAUANEY (2am) LimwnyeLe NONvERMALELAGorn 2 Recunoastere, ascultare si dialog prin limbajele nonverbale In capitolele urmatoare voi incerca si ilustrez unele di tre aceste limbaje nonverbale ale copilulu, iar in partea a doua vi voi impirtigi unele marturiiextrase din experiena. adulilor din presjma copiilor. Ma voi folosi de aceste mirts- 1 pentew a-mi completaraceasticrare- yuniearea Dac nevele ar pea orb, stent iar spe cet care le are:,Nn md arunca in bratee ori, respect, asco mai tii!”Gestica reprezinta ansamblul semnelor produse ‘n permanent& de corp. in cea mai mare parte a timpului, acestea nu sintintengionale, ci sint uemarea unui schimb sub- til dinte corp si mediul imediat inconjurator. Paricips in acest fel Is incredibilul schimb de semne dintre fiigele vi, definindu-se ca tot atitea rele tot atitea retele folosite la te- sereaigelor viii pentru a aleitui din aceasta o existem. Privirea ages pe primal loc la tot copii mii. Bun limba} non verbal de o importants extrema. Copii atunci cind par sf nu ne vad, ar noi — noi i privim prea pu- tin, dupa parerea mea. Noi ii vedem, ceea ce mu e acelagi lu- cru. Noi i supraveghem sau le urmarim comportamentee, uitind ci prvi eo aesvitate dinamic, stimulativa. Acanci ind o rama sau o educatoare de le gradinta se opreyte din ceea ce face pentru & prvi, pentru al nsoyi cu privirea pe co- pilul care coboaei o treapt, s catéré pe un scaun, miauiegte tun object, copilul poate primi prin privire o confirmare. Se simte putt, lega, poate cf simte o mai mare putere pentru 2 infrana viata privese chiar gi Mathilde a fost un ,copil urlétor* timp de cinei luni in ‘regi. Mama ci ne spunea: ,Pind in clipa in care am real zat eh mu o vedeam, Nu mi uitasem cu adevirat fea niciDAM TATL MA AUTO data. Incredibil i dideam ingrijrle de care avea nevo~ macar cind ma ocupam de ea. Am ingeles lucrul acest “iro dlmincai, i timp ce o alaptam, $1 in acea 21am pr nebunie! Puserea priviii in relayiile mams~copil e confirmaté de 41Cind ma priveste a5, mi sme topits ma sim eu adevt La mast, dintr-o singued privire stam daci tata era sau Oprestet priviresanupra ln ilo te intlnensed a cob Cad oe important st gist riganul deat opti piv se asupea li incercind tama in chi seme derecu noagtere, cici altfel absenga privirii sau privirea ce trece prea tapede pe Raghcopl por fi respite de aces ca agreston Privirea este legatd de recunossterea fundamental de care ate nevoie vie cpil Nu wren dow fu prvi 9 canoseae" Cind copilul e joacd fntr-o camera, el vine din cind in ind in preajma adultalui, il trage de haine, di buzna in bu- ctkrie pentru a infuleca repede ceva gi se intoarce pentru ase juca singur in alti camerd, Are nevoie de protectie gi de con- firma foo fuck sngur eee pera nevin wt Tocmal neva de fi recunoscur i de secumosste mobilizes 'Aperea stv inv st parti idea pov cela nile compportupentlé dle coils se print “ie cererededragoste, fe tment de atslactiesa0 chi. Fireste, io piartim.o cerere de dragoste, dat sm in egal misurd nevoia deg iui. Taais heat etme edo ro sine. A ingelege mai altfel,iubind pe ci bine ua copil inseamni a renunga a aceasta idee des inns, care consti in anu intelege gia nu traduce comportamentele termeni de iubire primiti sau maltataté(c bine ivbit, ijt, e ru Ing). Nu treble ol cedocem toate comportamentele copilului la acest aspect. Cred c&_multe dintrecomportamentesnt legate de nevoia de a reins cut gide a recunoaste, de nevoia de a-gicircumserie (de 2-1 “Jes propia cunend fa va, Prvreneun miloe enna Hee ET VE sid. caso din ponctel meu de vedere. Sinteti diferiti de mine.” Léa are zece luni gi de citeva siptimni merge de-a busi- lea, laur-o sear, pariniierau agezatiin bucitive, iar ea se Ai remarcat, desigu,indispozitia moltora stun’ ind vorbes Ia telefon. aya nu vid, au sin aut, ar cuvintele yi eroiete co geet drwneite ceil.8 MaMicTATLMA AU2ETT fndrepta eitre ci, venind din salon, fntre cele dous ca re trebuie coboritso treapti de 15 centimetri. Ajunst in ddrepeul eeptei, pune o mind in gol, tatoneaz’ locul, apoi se sprijin fn min gi erimiteedere mama ei o privice grsi- tare, ce spune parca: =Mamé, €un obstacol, vin-o si mi ajui, giv cd vei ven, te agtept." Avinvul mamei e imediat, se ridica de pe scaun, dar sopul 4i pune o mind pe bray sii spune: sLas-o singuril* "Dar iei si-a ficut un cucui in cap efnd se juca fn euree, ¢ primul cucui din viata ei." "Tata i vorbeste frig Poi si cobori singur8. Pot si o faci. Ii pul o mi pe urmé pe ccalaltd, nu e inal" Copilul inceares, exits, cerceteaza golul, dé inapoi si tri mite iarigi cere mama o privire de agteptare increzatoare, de paynica rugéminte, privicea unui copileare sie c3 pos te conta pe ajutoral binevoitor al mamei. ‘Mama rezistd eu greu, Negociaza cu sotul ei: {su mi due #8 0 ajut, numai ma apropii putin. Se duce si se asaza pe vine la un meteu de copil yi, lar dui, fi spune: , Vino, pot!” Incordarea durea74treihungi minute, E mult eri minute in indrizneaa in retragere, din prvire in privie, spri ni o mina, apoi pe ceallti,apoi picioaree gi, triumfacoa- re, seindeeaptsingura cite paring, i strigite de bravo" jos, {in aceasd situati, vedem in ce miisuch L&a igi poate atirms- Ja mama prin prvi, Mama se riick dintr-un salt. Cuvintul tatalui e important, desparytor gi tinde si fie i organizator. fn avest caz nu e totusi suficient, mama e cea care trebuie sa facd ceva, se apropie, igi intinde braple si face astel posi bis reusica copilulu. E puterea priviri~chemare care spune: Am ineredere fn tine sau mi-e team, vinon ajutorul meu!* _LIMBAJELE NONVERBAL LA COP Existd multe alte feluri de privre: privirea—reprog, cea acu zatoare, cea care desfide gi care, la unii copii, e fantastica smi spui s4 nu pun mina... si totusi pun!™ Prin privire se comand plicereecomund ditre dn fine Plicerea si starea de bine dezvaluite sint tot atitea repere pentru a dezvoltainccederea in sine. Prea adeseateiim pri- vindu-ne singuri de plicere. ‘Aceast femeie de 40 de ani aminteste cu emote inci de o plimbare in tei, impreuna cu sora si cu bunicul ei. S-2 apropiat din spate de bunicul ei gi s-a pus o mir adultuli, cae, fird s4 se intoares,a zis: ,Esti tu, Veroni- ca mea iubita!™ Profund vinied de faprul 4 nua fost recu noscuti (Veronica era prenumele surorit ei) si-a retras mina gi s-a indepareat Mai tirziu, mi indoiam de fiecare daté cind prietemul ‘meu mv lua de mind, ii imaginam e& se ingcla,c4 alteui- vvaar fi trebuit si-i cea braqul, i mul meritam." Exist egal difert de proprile tale emeri, de propre tle loringe side proprile tle agtepeari” Este cit se poate de important in materie de comunicare st tu se confunde doringa cu cererea! Citi pirinti nu comit gre seala dea vrea si satisfact o doringl, erezind cd aceasté dorin- ie o cerere, Mule dintre dorintele copilor sint pentru ei o smodaliate des afirma existenta, Bxistim pentru ci intent fiinge care dorim. Fstespecificul omului, sinter fing ale do Fingei sie important si 0 dovedim. Drama multora dintce pi adulfie ef vor ,asasina” doringele copiilor implinin- ducle in exces, tansformindy-lein cereri Rise sii gochez pe ‘unii dintre dumneavoastréspunind acest Incru. Dar vi invit niumai fs mai multi vigilena atunei cind ascultim. $i au transformam dorinya i corer. Dac ,asasiném" prea des doMANE TAT MA AU2NTI, susi dinamistmu fiingei umane, avind la baz migcari- Ceca ce vreau i spun eck specificul doringei se gaseste in nevoia dea fiingeleasi. Cind un copil vine si ceara Voie s& se joace cu minges, cv saw farA cavinte, uncorie suficient sii spunem: Am priceput cd vrei site joci cu mingea, dar acum avem. alts treabé." Am inyeles bine doringa ta de a te juca cu papusa, Nu o si ma joc acum cu tine, pentru ci ma agez la mast.“ ‘Si nu transform cereren in satisactie sas Smplinire Prin intermedial priviri, copilul -intineyte" si se tnil- neste cu lumea. Prin privire lumea icumpe in el. Cred ef une- le miopii pot fi puse in legitura cu evenimente ,tulburdtos- ret sau percepute ca incomprehensbile. Amascultat multe exemple gi marvuristiin eae fogti pil faceau legitura intre,miopia lor si scene familie resin enegativ: hy (ole wich merken ® Alice A Mi-am pus des intrebari in legitura cu miopia mea si iam inteles cauza cind am auzit, ints-o 2i, pe cineva zi- ind: « Aveam 5 ani cind am vizut pentru prima oa nul mamei mele, o alta pe sora mea siam fost ait de tul barat, ef vederea mi s-a incefogat, toatd ziua am vizut Si.euam fost tulburat de ceva aseminitor. Ceva ce nu vo- jam si vad, care nu ar fi trebuit sh existe si eae torus ms seimpunea cu violeng. intr-o dimineays de dumini, am inteat foarte vesel in camera pitingilor mei i ceea ce ain ‘vizut acolo m-a ficut si intru in panic... dar nu vid ceea ce am vazut. Am ict fri si zic nimic, era ingrozitor, 0 stare de ru greu de suportat. Citeva huni mai tirziu,tre- buia si port ochelar." LMDAJELE NONVERBALE LA COPE C Fimbecul ‘La mule timp dupi Spitz, care a semnalat importante zimbe- tului ca clement de socializare, doctorul T. Berry Brazelton* 4 incercatsi-ireinvete pe piringi,am putea spune, Timbajul becului. Contribusia lui la comonicares dintre paring s copii consta in evidentierea importangei zimbetului a moda- litate de calmare si stimulare, Zimbetul nostr, casi cel al co- pilulu, ein acelagi timp, o incercare de familiarizare cu uni- versul in cate teste celialt, un semn al stirii de bine, 0 confirmare si o stimulare a receptorilor. Zimbetul deschide ponte citre receprare. Gestca en fond, 0 modalitate a copilul dea exprima ceea ce se piste intntrs, de aspune in far, dea face 0 marturie dexpre interior fu exterior. Bincinteles, nu se poste ximbi ls comands. Cind siotem ‘obositi sau ingrijorai,trebuie s& ne asumim sentimentele. Simplul fapt de,a micturisi lucrul acesta, nu in termeni de ingore, ci ca expresie reall a ceea ce trim, e uneor suficient pentru a detensiona atmosfera, Altfel copilul va erede ci el este cauza acelei vensiuni (echi rest al atotputernicict magi ee a bebelugului). Dack nu putem zimbi, putem favita si ne destindem corpul, sine relaxim maxilarul mai ales, umeri $i respiratja. Transmitem multd violent printr-o privire rece, Snghetata, absentd, Ne facem ru nous Tnsine sii facem ru celuilaltyinind umeri, ceafa sau toracele in stare de crispare, De fiecare dati cind mergem si vedem un bebelug sau un co- pill mic sil vom atinge, am putea invafa sa ne relaxim dinain- te respiratia, si lisim la o parte din preaplinul tensiunilor acumulate inevitabil in cotidianul treburilor noastre. ‘Berry Brazelton vous parle de vos enfants, a. Stock-Laarence Peraoud, 1988 HMAavern In ceafi, pistrim resentimentele. Dack punem mina pe ceafa vor simi o proeminenta... Ecocossaresentimentulu AAcolo se aduans mile de momente in eate am vrut si 7icem nu gi am sis da, Doctorul meu favorit, din perioada cind aveam mumeroase resentimente, numea aceasta artozi...! Copitianicipeest nmeor, rime tonne adult se protejeaza prin comportamenteantirelationale, fre le consid meltd energie. AJELE NONVERBAL LACOME Respiratia Neindoieinic, respirayia este primul limbaj de care dispu- nem cind venim pe lume. Este, de asemenea, primul di limbaje care ne teaduce interactiunile cu medial in care trim. Ea traduce prin rtm, intensitate, prin cea mai marunté dintre ‘oscilatile sale, relatia noastré cu humea. CCind un copil ne pune o intrebare un pic jenanti sau an- soasanti, ritmul respirator ni se modifies, Ne yinem risufla- sea sau ne-o accelerim, Copilul simte giingelege ed acela este tun subiect dureros, dificil... pentre noi De exempl, la 0 masi de familie, de comuniune... un membru al familie’ intreaba: ,Ce s-2 mai intimplat cu un- chil George?" Ticere,respiratia se opreste (atunci trece f most! inger), apoi ise cere copilului si se duca si caute ceva in lcd camera sau in pivnita Si copitul va simi de-ndatd cX ceva legat de Unchiv’ George nu e in ordine (oricare a fi vrsta copilului). Va afla mai tiraiu ct unchiul George a ficut ceva reprobabil san cine stie ce alteeva, ck e ceva ruginos sau violent legat de el + Fetja aceasta se sim rnits de fiecare dati cid incerea si se apropie de tata ei, iar acesta 0 repingea, zicindu-i: «Aer, aer, mi sufoe in casa asta.» « Gind a pirisit-o pe ‘mama, am inceput si fac ctize de astm.» + Clara la virsea de 8 ani, spune in timpul mesci: .Am vi- ‘zut-un exhibitionist in stagia de autobuz, era grozav, ddesficea impermeabilul, era genial!" Eram din ce in ce mai ingrijoragi, cu respiratia oprta, in asteptarea insuportabilului! Cind si-a terminat fraza, a fost o izhucnire general in vs. lpi decupase pantaloni, intre partea de sus a coapsei gi talie ma mai era nimic. Cind igi desficea impermeabitul, «era tare! Ipi pusese elastic pentru ai gine craci pantalo- nilor. $i vreau si vi spun ei pantalonii ined mai aveaucom dungi. Grozav!" Remarcase sistemul ingenios gasit de acel birbat. $i ani dupi aceea ridea cu lactimi amintin- dungide aceasté piganie. Si rsul erespirata spirituli SAINDRAZNESTI SA RESPIRI APROAPE DE CINEVA INSEAMNA CA DBJA L-AL ACCEPTAT. + Dificultiile de respirate ale aceseiftie (insprati ta zie pind fn ultima cfipa) sine felul ei de ya nu kus din ae~ rl (dar si din aria, adict din local) eelorlalg. Se sirte rn pilus, e a sasea niscuta si dupa ea au mai urmat inca trei fragi, niciodatd nu si-a gisit locul. Mai trziu va spune: De fiecare data cind respiram aveam impresia ci deran- jex pe toatt lumea. C4 oamenii se vor intoaree indatd in spre mine ca si ma intrebe ce fac acolo. Imi tineam respi- ‘ayia eit mai mult posibil” Expresia .nu duce lipsi de aer* se foloseste in cazul cuiva care ocupa prea mult loc, care se impune ceva cam mult Jn momentele de tensiune, de emotie trite de cealal, pu- tem pur gi simplu si-l Hisim s8 ne aud respiraia. A risufla ugurat ¢ 0 modalitate de a ugura suferina, resentimentul, ne pusinga 4 Tatil meu era dejan comé cind m-am dus sl viziter la spital Bram disperati, pentru cin stiam cum si stabilese ‘ocomunicare cu el, pe urmitam inceput si repir gi, prin sminune, a inceput gil sé respire in ritmul meu. A fost un extraordinar moment de ingelegerc, chiar inainte ca el s& se sting’ din viayé" Imediat dupa venirea pe fume a bebelusuloi, sar putea reserva un moment pentru ca mama gi tatil si respiee fa presima acestuia, lisindul 88 le audi respiragia. In primele luni de via si, mai tirziu, in momentele de criza, respiraia ar trebui si fie unul dintre limbajele privilegiate ale schimbs LINBAJELE NONVEREALE LA Cortt on {ui apropiat. Prin respiratie se transmite ceva din imensa pul sajiea viet Tensiunile rupturi de ritm, violente purtate retinate sau exprimate, iat citeva dintre semnalele pe care fe vom ‘ransmite gi uneori inserie in corpul copitului, datorieé in- scrieri tensiunilor in corpul nostry. Daca sintem nelinisti,furiogi sau ameningayi, vom ardta Iucrul acesta prin felul respiratei,prints-o oprire sau o mo- lficare a riumului ei, prin umezeala mfinilor i vom teansmi- te astfl numeroase mesaje. Copilul poste inscrie aceast’ ma- nifestare foarte devreme in propriul siu corp gi va incerea si se protejeze de ameningarea, de angoasa pe care o resimte, motivat sau nv. + O tindea femeie inota in mijlocul piscinei vind, deodatd, tipd: .Dati-mi pace, lisay-md...“, apoi s-a scufundat. Se va trezi gase ore mai tiraiu fara si-si adued aminte de ni- mic, Astizi, ea poate purie acel eveniment in legitura cu «ceca ce tra ca femeie, hucruri de nespus (de citreea) side ninteles (de citre cei din jur). Dar poate ingelege sensul ‘ntimpliri, amintindu-si cd .i9i oprea suflul” in pat, pe ind era mic’, pentru a nu mai auzi tipetele piringilor care se certau din caura ci Sa reluim: copilul nu percepe realitares decit intro infi- si parte a ei, O realitate fragmentats, discontiaus, iar impac- tul acestea, pe care l numim ,realul siu, va fi rezultatal in- ‘iloiritfntimplasilor (din afara tui) cw imaginarul sau si cu fantasmele lui personale (din interiorul sau). Amestecul aces- a, care se situeszd ie acelag imp in rel registre (realist, ima~ ginar si simbolic) seapa prea adesea adulglor, dar pentru co- pil rimine conflictual, inciei, ineareat de contradict2 arate ma verre + ,Micuyul Jean mu voia si plece din cimitirul unde tocmai fuasese ingropat bunicul siu gi pariniiintraserd in panic’, nui ingelegeaw incapatinarea, In cele din urma, a putut si icd: Dar, mama, astept si urce la cerurit" Da, acestui copil ise spusese: «Bunicul tiu va urea la cera!” ‘i ne imaginim ci mu afi putut rost aceste cuvinte car fi pistrat in el aceasta agteptare. Cite comportamente pline de anette nu ar fi ncercat si exprime dinduntrl lui acestefn- tuebiri! Misterul cealului, asa cum e trit de un copil Ia un momen¢ dat, ae scapd cu desivirgce. : Ritmul Tnte-un spatiu limitat si in relaile de proximitate intro- ducem, in functie de momentl le, rtm diferte. {In fonctie de felol in care introducem un itm, acesta va fi purtitor de violent, de agresivitate sau de dori din tot sufletl ca oamenii care lucreaz’ cu copii de vir ste mici si nvefe si faca gesturi de balet, gesturi de dans, ges tur emfatice, care 84 amplificeintlnirea, De exemplu, cind Intimpina un copil dimineaya, adulji au descori gesturi prea rapide, care au respecta timpul intern al copifului. Aranjind gulerul unui copil, el poate percepe gestul nostru ca pe © atentie ce ise acorda, dar si ca pe un deranj,o agresiune. Ar ficu adevirat important sine incetinim viteza gesturilor. De. fart dar rivdand nepowTie, alse care sat de fap use e¢ bare Gand iH on copl in brates nw ne grim. $4 punern rina pe copil si sé ne ascultim mina, iati un gest minunat, daci mina devine 0 cochilie unde copilul isi poate odihni cx pul. $4 Zntimpiniim, sf ne incetinim gesturife, si ne agezim la ivelul li. Dact poate ven, daci se poate apropia si poate fi Antimpinat, primit,e fantastic pentru el. LUIMBAJELE NONVERRALE LA CORE itm acordat ve povest armonia ntlsri, Fata aceasta de 14 ani nu are inci menstruayie. Mama © fseste in camera ci, sirind de pe un picior pe cella, gesti- culind. ,Fac dansul menstruatilr, sirind ca indieniy aga ii vor face aparita.." Chiar in acea seari era sirbatoare, men- struatia a apérut. Paisprezece ani mai trziu, mama, care are amenoree de nous luni, povestind intimplarea, incepe deods- ‘isi danseze pentru a arata dansul menstruatie ficut de fica ei, Citeva zile mai tirzi, menstru De citiva ani, fac gimnastied chinez4* si mulke dintre ges- ture mele si-au schimbat sensul, in relatia de dragoste, ct partenera mea sau in relatile afective, cu copiii mei. Nu mai am aceleasi gesturi,aceleagi miscdri pentru ai intimpina pe cella, Inainte, aveam gesturi care voiau si dea sau sf ia, acum am gesturi care propun. Gesturi care inseamoné ci ceva devine posibil daca celilat ¢ deschis eitre acest ceva. Si ia Aréznim si facem gesturi care si fie propunesi, invitail. Ges- .turi care chearmd, gesturi ale posibilului. Gesturi care unese, due mai departe, amplif Energia onceptul de energie ¢ relatv recent in Occident.E mai bine cunoscutin Orient. Cred cd deseoperim pe zi ce tece ed pputem sici tim Ic, copilului, energie pozitiva, un fel de av sau cl putem wimite energie negaiv3, echivalental anor por ‘un pic de aten ind stntem yinedreati negativ® Tm potes sf spunem: -Atente, ft tens tne astzi, nu ii fac bine mie, deci nu ° voi face bine nici "Taichi cua,8% Dandy ATMA AUT ind vine vorba de relai,totisuferim de ceea ce eu nu mese sida relationala". Sintem complet dezarmati in faye anumitor gestur, atitudini sau cuvinte aparent inofensive, dar care se vor abate asupra noastri ca nigtelovituri devasta- toare. Fiind confruntayi cu anumite comportamente, eu an mite euvinte, nu avem nici o form de imunitate, sintem att de velnerabili, incit ne mirim ci am supravieqit,c¥ sintem inca intregi “me, pi find, of nected fondate pe judecti, din care transpar respingeri san in loc de «mu mai are nevoie »)... nu ci fetta Lisa ,mu mai are nevoie de pro- tectia ta La revedere, ast a copil La revedere, tineregea mea in alt fel, adicd prin « ceea ce sint. ‘Mi voi incoarce acasi, la viata mea, la soyul meu, Jean. Voi trece pe la Grenoble si-mi vid gis ascult un prieten, Nu sine pringit mei acest doi oameni, ci perechile mele. i iu- bese pe amindoi aga cum sint i lucrul acesa ma face feri- citd si vie. Aduc cu mine, din casa aceasta, un buchet imens de flori ros. Sint coacaze silbatice." mele! care titi prezenti fn mine Vina mea emer also wit mere Jn sib ot pot spune data de master, ex me schinbniioda” Mesajele relationale Injelegem prin mesaj relational, dincolo de cuvinte gi de conginut, semnificantul care se vainscrie in noi in wema unui schimb. Adicd sensul eare va ramine ca atare, fie ci am recep- fiomat exact intengia celuilals, fie cd privilegiem un sens ant- ‘me din mukimea sensurilor posibile. Cid o mami ii spune copilului ei: ,Bun, ¢ vimpul si te uci la culeare!", acesta poate ingelege: .N-am chef in seara asta si ma cert ou tine’, sin flul acesta nu va merge la cul- cate, sind cf mama i-o va permite, Dar mesajele cele mai marcante sit cele pe care le primi foarte devreme in“copilarie si care adesea sint anuntate in chip banal. E eazel frazelor pe care unii paring le tot repeta: Si Asta, cu cine o fi semiriind106. MAMI, ATI WA AUT? Mi intzeb cine o si se marite cu el!” Cine va fi atit de nebung sf tediascd cu el?! Ga tof prim messieexplicce sau impliite de In p> ring, tot atit de diverse pe cit sit credintele, dorintele gi te- metile lor, ,Nu trebuie si faci galigie, Tata e obosit!* Copi- Tal vaineloge cd trebuie 8 respite, ef rebule sm prea Sat, de exemplu: ,Nu trebuie si ma neat, eu ma am avut Mama ual fercirea dea avea una!" Fda va ain drizni si-gi arate necazul sau suferings. Va deveni o fetigé _-aze_cuminte, mu va face probleme, Dar unde gi va glu sentimencle real, propia wala Sint doo! felt de mes relatonae [Az Cele pe cate le primim de la oxi din jus, pe care le accep- tim, le suportim sau le refuziim, Bs Cele pe care le trimitem noi fgine A. Mesajele relationale primite sint de mai multe tipuri: 2) Mesaje de confirmare Mesajele de confirmare siat stimuli de o putere incredibi- 14, Se compun ca elemente de predestinae si conferainceede- re’n viata gi in propriile resurse, Exemplul lui Romain Gary dlescris in fermecitoarea sa carte Prima dragost, xtima dragoste dovedeste puterea confirmari, Confirmarea ci tura stabilita cu cineva e bund si pentru celia, Am primit multe astfel de mesaje dela manta si acest fape sm-a ajutat mult in viaya. Cred ci a fost rare ferices c& a avut un biiat, chiar daci in momentul acela nu-gi dorea copii. Avea 17 ani in momentul conceperii mele gi acest fapra fost un soi de nenorocire pentra ea, Mai trziu a pu- tut si-mi spund hucrul acesta, Avea 45 de ani gi am vazut LIMBAVELE NONVERBALE LA COPIL 407 atunci in faye mea o tindrd fai in deriv, speriaté c& nu mai avea menstruati, cera insircinata gi apasati de sen- timentul neputintei de a controla situayia. Am descoperit i fara de 17 ani se eredea incapabili si fie mam, Ci hy crul acesta nu era legat de doringa de a nu avea copii (aga cum am erezut mule timp...) Vedeti dumneavosstr’, copiti care suferi crezind ef na sint origi ig iau asupra lor doringa secreti a piringilor, Dar daca a existat concept, inseamna ca existat in mod nece: sar si doringa. De vreme ce un copil a rimas in pintece, in seamni ci doreste si triiascd, eeea ce formidabill. Nu ¢e3- ‘zul si suferlaideea of mama lui av-l voia. Mulyi adulyi sint surpringi c& spun lucrul acesta, Cei care se ocupi de copii mici au aceasta fantastic putere de a confirma (recunoaste sivaloriza) cutare sau cutare aspect al viii copilului, reage- 2nd sitvatia. Unul dintre mijloacele de 2 actualiza vechea stare de fapt este vizualizarea ei in prezent. .Ce vedem? O faci de 17 aniInsircinatd..." sau ,O femeie de 49 de ani, ro- sinati cd e insircinati, din moment ce are deja tri copii si care va inventa un fibrom pentru a-si ascunde primele luni de sarcina.."| +) Mesaje de respingere Sine cele pe care le-am ingeles drept descalificiri sau cele care ne-au negat. + Mama mi-a spus ei luindu-m pentru prima oardin bra- te 8 avut gindul urmator: « Voi avea gi um al doileacopil, pentru ci nu suport ideea de are pierde.» fn flol acess, rem deja inlocuit chiar din momentat in care ma itilnea. ‘Mai apoi, am simmit din plin cum fratele meu mi-aluat tot lout. ‘+ Petia aceasta a tit devreme sentimental ci e doar tole- ati, ci locul ei ¢ limitat. ,Tata voia un béiat si -a facut408. aM, ra WA avzET ‘manteicinci copii pentru as indeplini visul. Noi, ele pa- tru fete, ns existam pentru el, au ne adresa nici un cuvint, nu panes pret pe doringele noastre. Cind vorbea de pro- prietate, spunea cf este pentru fiol Iai pe noi ne-a pus 58 semi un act prin care renunam la orice pretentie ast~ pra case. Ciel mi-a salvat viata, ascultindu-m’ in pri- ‘mi 15 ani ai view mele.” Messjele de respingere ii dav copilului sentimentul of ms e recunoscut, of nu are dreptul la o existent ,oficala®. Di- ferite somatizri(Iuareain greutate, boli de piel, angoase in- controlabile...) vor glisui o surda si violent, chiar dict 1i- cutd, revendicare de a exista cu drepturi depline. «) Mesaje de interdictie Acestea se prezinta adesea ca semne ale uneilipse. Copi- ul igi va ocupa o parte din viata incercind si umple aceastd lips + © mama spune: ,Un birbat nu trebuie sedus." Ceea ce poate fi inteles prin: , Trebuie s4te lagi sedusa de ei" sau ‘wAsteaptt ca ei site doreasci.” Fetija de aluidata povesteste: wLn felul acesta am devenit seducitoare de meserie, Nu suportam ideea ci nu va apa- rea nimeni, Mi indoiam ia felul acesta de dragostes pe care o primeam, Nu celalale md iubea, ci ew il sedusesem.” + Mama imi spunes firdincetare: « Cine plea la plimba- Te pierde locul de onoare,» lar eu credeam ci asta inseam- nit cine se depirteaza, pierde dragostea, Voiam si intra pind in suflersl omului,s& fac rotul impreuna cu celalale sf mining, si dorm, s4cilAtoresc, sf ma distrez, cu el. Fea ‘mea, Céline m-a fxcutsi-mi dau seama de aceasta. « Dac nu sint aituri de tine nu inscarmna ci nu mi gindesc Ia tine... Pot si te iubese gi fri sf fi prezents...» $8 ine- legi Iuerulacesta la 43 de ani... ee descoperire!* _LINBAJELE NONVERBALE LA Gorm £09 4) Mesaje de deceptie, mesaje de ameninfare Eg fats, nu-i nevoie sf invegi prea mult, clsitoria e tot cei trebuie...* a Si te pizesti de barbati, nu se gindesc decit Ia. Nu am avut parte decit de scutecel™ sau, insi mule »Dacd n-ai fi fost voi, asf putut 4 divorgex!* ‘Ag fi veut un copil care sf-mi semene (sau si nu-mi se- mene) si iat), e copia taal (x mea).* oAtentie cind te lagi sirutat de bait pe gur, asta trezeg te 9 altceva in e!* (spunea o mama ficel sale) »Mama arunca de obicei vorba aceasta: « Cind te miriti, thus i prctell desis Am reat ls ee mec se refere le ban, cebu oti darnck Malt ziu am inteles c& vorbea despre sex gi lucrul acesta m-a re- vol act am Gut « portfll fein» ma ap -Mic ind, am aust « Cie indecent faye dg fits iam tne: «Nu tebue a ners pe fo Am suzit-o deseori pe mama povestndule pritenclor i despre nayterea mea: ,M-a dcpirat” mi simeam nas sinat de aceasta desirare, pe care nu indrizneam $4 mi-o ‘mmaginez. Mai tii, pe la 16 ani, ameninjam doainnele pe stead ea tun cui ea simi dea posta Imi plices i le riscolese luerurileintime, dar ceea ce efutam eu adevirat cera si le vid degirate. Am incetat si fac lucrul acesta cind sama mi-a marcrisit eX «a pus ih pericol vaya mamel tle le agen et». Nu gs doce der lords nc vindeest.” Pecind era foarte mica, adicg pe la 6 ani, aceste fetiveis-a spas ci e ,suscepribila". $i cuviotul acesta ascutit, necu- fhoscut a rimas mule timp infipt in memoria e, A ingeles coi nu are imaginafie, ci nu va fi niciodata o artist. Prin acest cuvint ea s-a simie devalorizata gi mai tirziu sa cd210 Mam TATE MA AUD - sisorit cu un birbat vizut drept artis, frat si se fi indri- gostt, fr si se fi simgit atrasi de_el “Toate aceste mesa reprezintd interdict i eenzur ce vor declanga conflicte, contradict interne cind migcarea doringet sau a nevoii ne indreapti cétre 0 persoan’ anume. “Manifestarea corpului va trida conflctu si neputinta de a seapa de acesta fn aparengi fn exist nici un obstacol in acea Tegitura gi toragi aceasta nu se dezvoltd aga cum trebuie. Se ‘vor manifesta omportamente ale ejecul, ce vor ata ataga rmentul faré de mesajul primit, + Bezema groaznici a acestui blrbat a ficepit odat cu rela file serualeascunse pecare e-a avut cu ofemeie mai fa vi i decit el eu 23 de ani (exatt diferenta de virsté dintre el ‘mama li). Eczem de transgresic, am putea s-o pumim! “Trebuie amintit cd piclea e cea care separa exteriorul de interior. Un fel de ecran pe care se refleetA conflicte as- ccunse, Ceea ce e aritat in afari e un indice despre ceea ce t ioduntra. Herpesul, psoriazisul, urticaria... sit tot att tea semne cla vizibile despre cel care le poarté, Ceea ce arati, si ne amintim, ¢ conflict. + Faunce at urls spund mame cimuva et cea in vacant aga com peevizuse, cA alege s& imi Es pretenl ey care mat ave nck de hur... Sn impol wacangei se umple de pete pe tot corpul. Alergie, proble- sme alimentare,s-arzice! ©) Mesaje de fidelitate gi reparatorit ‘Aceste mesaje pitrund deveeme in corp gin imaginar gi sor guverna o parte dintre comportamente, ducind uncori la atitudini nebunesti, anarhice si dureroase, Daci sint prea pu ternice, se pot traduce prin somatizati care vor incetea si tmirvarseascé imposibilitatea de afi devotat sau pe aceea de ane diferenga LIMIAJELE NONVERBALE TA COME tit + Baiatul acesta a primit urmatorul ordin: ,Nu trebuie 2%; lat pe a a se apropie prea tare” Mai diy va spune: Era ca si cum o ameningare permanent’ plana tsupra mes, Devenism enor, inconfurndy ma de Be lograme ca si cum as fi vrutin acest fel si mires distan- 8 fayd de ceilali, Toate regimurile alimentare au fost ineficace ani la rind. Intr-o zi am «auzit » yocea mamei ca sicum ar fi fost acolo, ling mine, deyi mais de mule timp: « Nu trebuie si-i lagi pe alti si se apropie de tine, e prea periculos! » Si atunci am ingeles in cele din urmé ce reprezenta mesa jul acela pentru mine si cum incercasem, ania rind, i ma api printr-o carapace de grisime. Am revenit repede la sreurates normali, o adeviraté curk de sindtate.. firs nici un regim." Uncle eczeme, uncle dermatie tenace joact acelag rol ‘A-line pe celia la dstang," Avi da on moti solid st fu se apropie, si muse intereseze de mine. .Mi-am ynut Jn distangl team de a mf iubite ~Acestcopil a «ingles» de timpuri ta corpul stu sufe- Finga mami Iu, ce-ipierduse eat la numa 2 ani, eiae dack aceasta ma vorbis prea molt, chiar daca facut faye sivutiei cium se spune, simu gia aritat necazul A cont- snut si se ocupe de copil eas cum nimie important au se iimplase in viaa ei. Dar copilul «a inteles» supieazen, cot aft mai mule cu et nici un caving ct un schimb nu a permis o relativizare, o mediere a acestuia $i poate clin vinja relational a acest copil se va incre o ameninare potential, un pevcol fictv,acela cf orice relate ame. singaté de pirdere, de separare, I capital a doi ani! §i iva trie o dorin impubsivg de a rupe legitara, pentru 4 uel pierde pe celal va sructuta real sale afective si de dragoste. Copilul a similatfrica de abandon prin raa ascunsi a mami sale"a2 ants1¥ wage ‘© L232 de ani am avue un accident de maging, tot la 32 de {ni mama a rimas viduva gia fost nevoitd si menince car ne de vaed vurbati pentru a putea sii creasci pe cei trei copii ai si, singurd, far resurse: De la 32 de ania eat cu team zlei de mine, cu teama de a ni-si putea achite toa- te datorile pentra co ; aeae 32 dean am incepots sft de obeztate (cram si mai insinte rorunds, de acord, dar nimic mai mule si poate eram chiar... dragutt cu formele mele.) ‘Aruaci eu, « buroiag»,« peut», ce si fac, sh spun c totdeauna: « Atit am fost lipsita de duleiuri cind eram hic, inet acum recuperez ca 0 neghioabi, ador desertu~ tile, infalec cv pofts gi iat, mi ingtag.c.®? Nuznu este asta, La conferinja dumnesvoastes mi-am dat dleodaté seama cd am inceput si ma fngrag taman la 32 de fn, Mama a fécut faa dificultajlor viegt cu prea mult angoasi incepind de la acea vist. Ce urma si se intimple cu mine? Trebuia sm protejez grabnic... Bu, eu trebuia si mi arat puternicd, Toate po- temnica, 92 arit ch nimic.ou mi atinge. fi levin « puternici > sint de fapt cu totus ‘yulmerabila, ma simt in pericol si trebuie #4 adopt eu ori- Se en ma cle oath co gnduie ages Je impotrva fratelui mev... m-am ingrdgat fnc& gt mai ~ Jyult am devenit enormé, «puternicd» pentrs anu p& rea in dificultate in acea relate din care nu mai rimic, in care ma giseam slab." gelegeam, ‘Aceasti femeie injelege injonctiunea de fidelitate pe care gia impus-o de foarce devreme, aparent la 3-4 ani, pe cfnd ‘mama ei avea 32 de ani ia rimas viduva, fet, un bee elg de fore devreme aces mest je, obligaile care apasi asupra vieqt persoane! iubite — ‘Mama, Tata, © ruda apropiatd. Fea si cum, identificindy-se le ficcare — LINBAJELE NONVERRALE LA COP ou persoana iubita aflaté in dificultae ar lua supra loro par- te din greutate. ee Descoperim acest fel datori si fidelitigi care sau ies la iveal fn corpul unui adult la mul ani dup plate, print asociere sau o reminiscent a lati stinsi, niciodatd complet uitata de corp. rand Toatacalea aceasta ¢presivati cx violent mirdré i ritdcir’ in incercarea dea regia intelege sia scepta arsintrile corpus! nostra pentre ale singe info pent alee eo parte pentru ace sa le pierdem. a Gonvingeres mea legatt de somatzti eet mari dotori ai rinilor ascunse ale primgilor sint copii, Din atasament, din dragoste, ei trec in corpul lor un anuume numar de ser. ne, de acte reparatori sau simple scoateri la lumina ale dure- silor ascunse ale pit lor. Vor ,scoate la lumina" secretele ‘are circulé in familie. Prints-o ,transpunere ntr-un acts matic vor deavalui, vor traduce in suferingé fizicd ceea ce nu ‘a putut fi spus in euvinte 7 + Lucrurile nespuse si fidelitatea Pentru Jean-Luc, in vitsté de 10 ai, criza de astm pe care face pe 23 iulie (ziua de nagtere a tatu) va fio incer- care de a exprima (am spune mai degraba de a traduce) starea de sufocare resimiti de tata, Acesta a fost, literal, privat de ieire™ de propria mama: ,Daciiesi pe vremes asta, mi faci sd mor! — spusese ascutit bunica ui Jean-Luc. Jean-Luc, copilul fide, va incerca si arate, si scoati la lumina, sé decvaluie ochilor tuturorstarea de su- focare afectiva a tatélui si, Nu e vorba de ainjlege in acest fl toate crizele de astm, dar adesea am fost uimi de paralelisml existent intee anu1 MAML.TAM MA AUZ mite crize de astm ale copiilor si sentimentul de opresiune care se instala in aceleagi perioade in vreunul dintre paring + La42 de ani femeia aceasta fncepe si ngclegi sense uni gest iratonal scutla24 de ani. Eta toamnd,eram in sta giaturd, ca internist int-un spital sn fiecare ziti pu rheam un « fango >* pe burt. Apo il acopeream cu multe bandaje, Era att de evident, inte personalul creda c&sint insircinatd. Am feu luceul acesta timp de tei luni. Apoi ‘am oprit fk aici un moriv anume. Nu demult, wor nd cu mama, am aflatc& am fost conceput la sfirsitul vei gi cin impul primelor tri luni de sarcina a avut ccumplite dureri de burt. « Av ginut tata toamna > mia spus ea. Mama avea exact 24 de ani cind m-a concept, ct aveam ett ind fmi aplicam pansamentele cu « fango». Surprinuitoare similitadine!* + Mici find, cedeam cf sint eispunzitoare de sinatatex tnamei mele, Cum ise nsimpla ceva, credeam ci ficuser eva ri, Inventam tot felul de obliga, de inercir prin care luam asupra mea « sinitatea > mamei mele..." (Cind ne acultim viata povestia prin Himbajele corpuluisncepem of ingelegem reall wiei existent. B, Mesajele relationale transmise de noi Pentru a supraviegu, pentra a continua si infronte 0 si- tuatie care altel iar parea insuportabila, ua copil ii va im- pune singur principii, ii va da singur mesaje imperative, care ‘or functiona ca bariere, ea regu de comportament. Nuri yo! lisa niciodati si m4 conducé, o si le arit i nu | ‘Eu, cind voi fi mare, voi fi cel mai puternic pot obliga 34 ma supual * Pansament cu nimol uti Nowwennate tacomm BRE Unele mesaje . échivalental unor credinge tari ca pia tox", care dureaza de ate de mule timp, incite grea mat fe puse sub semnal intrebiri inigarl ii spune: ,E complicati chestia asta!" lar micu- bebelusului: Nu te ingrijora, 0 sa cada wingue!" edreptate, In tot timpel vierii mele de femeie am avut 0 clei 5 putea si-j dau un nume. 8 reson ceca edn de tament de vindecare, o cliberare, ca $i cum ag fi avut expli- Pierderea uterulu. Simt aceasta, fird si o pot explica.” Da, fetta de alidati piseyte aici eispunsul miseruui din cova ar fi tebuitsicadi Iafrate gia eizut Lae -gsste 0 ,trecere in cuvinte* din partea celor din jur, Diferena dintre sexe e pent aduli o evident, ef wet tot imaginarul copii leat de acest mister + De timpuriu, ftiga aceasta sia transmis mesajul: ,Nu 0 si ai parte de ceea ce-ti doresti, de coca ce astepti® Mai tirziu, orice stare de asteptare trezea in ea o emote di roportionata, insuportabil. nfiecae rlatie, starea ei de agteptare era in lupti cu ytea- marcritodine” 8 apepearon va fi nesta, sori esecului, o decepri. Perechea asteptare-suferintsstabilita anteldesang3 erupt emotional, ra un fel de val me- nit si seape de accasté teams. ,Prefersi nu dorese,e ma putin dureros.* | SS16 aren avs +O ale fetiea vorbeste despre inerincenarea dea fi perfec- tk: ,Mama nu era mama perfects pe care © voiam, de aceea aj fi veut si fiu eu flicaideald. De fiecare dati cind tiscam af rate, cind aveam un accident, iad mé imbol- Mesaje de supravieguire Sint acele mesaje pe care un copil ile trimite singur pen tru a face faf-unei situagii de nesuporta, de netrit. In acest fel va trece prin copilarie gi uneori ineceaga lui viaki se va sprijini tn aceasta cir + Tul si, doctor in, era aproape obsedat de vaccnurt ‘eAlerga dup mine prin casi cu seringa fn. mind. Vacci- waShjete samente, ht de singe ce ea bu ‘Uneori mi duceam la masi crezind of scipasem de ce era mai riu gi... seringa era ling’ farfuria li, gata si fie folo- siti Imi ficea un sem din cap gi trebuia ca, acolo, in su- frageric, i-mi dezgolescfesee, fandul, pentru injectie. Micam zis: « N-o si mi insor niciodata, pentru ch e nevo- ie de o luare de singe pentru aga ceva... *" Fone socna de 33 dean care nlocut neil prin injoneyiuni™ pistrear8 o amintire dureroasi din intresga copilite si adolescent... dar continua 8 trased alituri de injoncyiunile pe care si le transmite. Inacest fl, uni copii vor face promisiunipecar le vor stra mult cimp: 4Cind o si mi fac mare nu os pling niciodats 0 silearat Gast cel mai puternic “+ -Mama a pierduto pe mama ei de fapt la 9 ani. A fost 0 pierdere foarte important pentru ftia, care i-a bulversat Fntreaga viat Tar eu, [a9 ani, am ficut cuberculoza oso 4 fapt care m-a despierit de mama timp de patra ani, cei LIMBAJELE NONVERBALE LA.COM, am fost dust la sanat * Sint inceredri de a dovedi, dea participa, dea repara... toate, marvurii ale fidelitii Dupa aceasti ultima marturie, vd invit si gsi, s8 ascul- tati in dumneavoastra mesajele primiee, tolerate, mesajele pe _cate vi leat tims singusl pentru a supravietu D. int martoritadevirayi ai avaarutilor famille ale par Sate anal Tamas ibicunlle inle seca ‘Male dine somatidrle mele se repSste in vista ma- ‘mei mele, pentru ci sint foarte atasat de ea gi pentri ch ea foarte importantl pentru mine." Mole urme ale exstene’ascunse ainaintsilor nostri (as- cunsein sensul de nespuse) se vor exprima in fell acesta prin comportamenteatipice, prin simptome sau prin transpuneri inacte somatice, oa “Limbjele corpui vorbese me doar despre sufevingele anastr ci despre pial nate, despre tt ever trex dria de viata Tati, deci, descrise foarte pe scurt 5 ilustrate prin marca tii concrete cele cinci posibile cauze ale somatizirilor inyele- seca limbaje. ’ Dar dincolo: + de,conllictele interioare, lajul dintre sentimentele fictive si cele reale, + de situatile neincheiate, + de mesajele celationale,. pe care noi, adult rebuie s le asultém la copii sin noi in- sine, se va dezvolta un alt limba) esengal pentru existent, cel al simbolizatilor. a _aavan9, MA AUZID — =e ‘Rn discus e important, ci mesa rims prim Red Simbolizarile Simbolizarile vor fi xedate printr-o mare varietate de ges- tari, de obiecte, de jocuri, de legaturi invizibile care vor ci- pita un sens anume pentru a-i permite copilului si-yicreeze Jegituri cu lumea ce-l inconjoara. Aceasté functie simbolica a obiectelor, a cuvintelor, a faptelor va favoriza integrarca anumitor aspecte ale viewi, care altel ar fi percepute de bbebelus si de copital mic drept ameninatoare, mult prea de- stabilizatoare Jocul Freud a observat la unul dintre copiti sti un joc cu 0 bo: bina legati de o a2. Copilul arunca mosorul afar din leagin sil erigea inapoi de fir. Jocul simboliza plecivle i reveniri- le mamei, Ea putea pleca, dar, simbolic, copilul sta c8 ea va reveni... ca mosorul Jocul ¢ un mijloe privilegiat de exprimare simbolie8 si de ‘vita, incepind cu zngénitul primelorjuctri gi terminind cu cele mai complicate jocuri de socictate, treeind prin tor ceca ce inseamna ideea de ,s8 ne faceme c8..." Nous ne vor- bese jocurile eopiitor. Micuyul care construieste gi desface turnuri din cuburi claboreazi reprezentit ale sale, prin care se ingigeaz4 ni Putem sil vedem absorbit cu gravitate in aceasta ciutare de sine, prin incercivile de modelare, prin ciutarea echilibrului,$20 manta tA avert = i jocurile care pre- rin mutarea obiectelor si, sigur, prin toate joo ‘punidettcres uf pp, mgiouel ) ‘Adal vatecbui uneorist accept violent exo ere zenvt, «demolition, a guduiior, sada brutes in care copii si pot manifesta viziunea lor despre rela i Tova deer exercta spines anupea medilu din jurul Toc mi les atone cind aera erg prea putin deschis) Prin jocuri cop va nerea sky errs o puters cre lipseste in cotidianul familial gitn cel scolae. nile gi presiuni- cel mai adesea, Puatere tiranicd gi rispat, in functie de tens le excreitate asupra ui ' Micuta Corinne, in visti de 7 ani, ordoneazi, de indatt cese inoue dels ol, ptpu, bela de uci, ws 1 igure i indo pe fvittoaren i desea eck. rua ordin, porunc ed pedeps, adminnear cru \ bratale si replici exaaperate de genul ti mai explic o da ta!" In realitate, Corinne are o invatatoare blinda, sensi- bil, dese z Putem inglege ci tocmai relia de dependent tn care se aise rie copie ate pe care Covineo inverse so caricaturizeaza in felul acesta. In jocul _ oe le superoritate, in tmp cela soos, prin fort luerurioy, seg “Tihetnure porte inferioars, a oi ear primes influent: fi este cu att mai greu si se elbereze de aceasta, din mo- tent ce iy admird I ubestetnvaitonrea. slr Malad nu po nee entra xia coil nevoie sas} in unele momence in afrajoculu influenelo, Chiari atunc cindacestea sins rareate de relat de dragos- te, aentie gi de bundvoings a Dept leisy o atin ae mer ie ean seme eranrenndecae fn ocurt olen de-e thot El cexperimenceaza in fell acesta evantaiul wuturor posi Tor, scapi dominayieiadulior, ies din rolul ele este atebuie 0 iubeste mul si nu are probleme la scoal. . _UMIAJELE NOWWERBALE LA Coett t A S-au spus si seris multe despre influenta negativi a violentei de la televizor. Nu ag absolutiza problema. Copilul mediati- zeaza el insugi multe lucruri in acest domeniu. Libertatea schimbului e un luctu esengial. * Copitulacesta de 2 ani intra bucuros ia jocul ce este pro- pus pentru a fi facut si manince, ,micutul leu ce deschide botul si infuleca, rrham!" $i deodati refuza jocul acesta ‘are-|ficeafericit si loveste cu lingura in farfuri, ia o bu. cati de pine gi vrea si se dea jos de pe scaun. Simte nevo- ia siiasd din tipul de relaieinstaurat de adult, are nevoie si se joace i felulsiu propriu, sa se repozitionere Orice activitate dirijata ar trebui, prin urmare, si alterne- e cu momente fa care adultl si nt conduc jocul gi s& nu participe la el, momente in care interactiunea trebuie si ince- teze pentru Tisa pe copil in afaraoricreiinfluenye, coli “Sndu--se inden fel capaaies deo Wooo indies in cent fel capaciatea dea Fi singur in prezenss Mamele si educaroarcle care ered cd fac bine aritindu-ie foarte implicate, manifestindu-gi interesul (,maninet bine ursuleul iu) rised si intre nepottite ia sp ail in care copilul cauta o evadare in propriach Uncori o privire ¢ suficients, la copil, si fie acolo, Prezent acesta fra Keriortate, ede ajuns ca adultul si se uite ja nu trebuie confundati cu in ‘ Seczenta nu trebuie confundati cu in _terventia Desenul Reprezentarea lumii sinelui prin desen incepe de foar- te devreme, Chiar gi primele mizgilituri vor avea tolul de a pune in legiturd lucruriinaccesibile, dspersate. Pe histie se vor regisi clemente ce se exclud, soateleimpreuni cu luna, “Mul paring se impli spentru cop" tad intensiate aie 5 implies o exusordinarssecurtate,soba si ging, tae gi bunica, Intebarile insemnate ale viv sails in acl pais, adnate, pe impeeen prin mae 4a unei mizgileli, prin consistenta unci pete de culoare He esenul mv inseamnd doar reprezentare cin epald isu sa accesul citre lume. Prin conturarea pe hirie a unor trisi- ‘uri, copilul trece, se prelungeste dincolo de sistemal relagio- nal care il inconjoara si care uncori il yin prea din seu. Copiii deseneaza din plicere, din doringa de a stapini sia repreventa, pentru a Jega interiorul de exterior, gi mu perira rezultatul final. Daci adulgi nui influengeazd, nu vor gasi ddesenee lor nici urite, nick framoase, au fe vor davai i nici tn le vor pistra niciodat8. Caued aciunea in sine, mu rezulta~ tul final, gla cerere i pot expics, dactaduleal au reogeste st Jngeleagk singur limbajul propus. Desenl wn inj patric suscep wack cexprime inexprimabilul. Spasil si timpul se amestecd imagi- tural izvorise din real, simbolieultrasexzA contururi ia ne~ cunoseut gi mister. Respectayi acest limba} fra si incercagi sil uagfn spire primindirtes peuncadow, | {a clipa in care infelegem importanta simbolizarilor, le putem introduce in relayile noastee. “Muli pring fac lucrul acesta intuitiv, dar adesea ¢ dificil si iegim din realism gi logic8"; este bine s8 ascultim ceea ce Tia joc pentra copil, nu doar si ne urmam propriul punct de vedere, Cain eazul urmitor: ‘© Raoul, un copil de 2 ani gi jumatate, ¢ obignuit si fie pri- mit la orice ori la vecinii dela etajul trei. Cum acegtia au fing acasi, se duce Ia cei de la etajul unu, ,pentru ai spu~ tne noapte bund lui Hugo" (an baieyel de vista li). ‘Usa se trinteste si Raoul red plngind. Mama explic fap- tul ed poate nu e ora potrviti, i poate familia foi Hugo ia masa, c§ poate-ideranjeazS, eX mama lui Hugo s-ar putea si fic obosit.. (un intr discurs realist inaccesibil cpilulu). __ LIMMAJELE NON HALELA COM ses Raoul insised si coboard iardpi .penteu a bun 7 spune noaprte Jui Hogo*. Mama iese in cast sedrilor dupa el, casi urmireased situatia gi ascula ce se intimpla. Raoul sund, usa deschisi gi trintiita, f4ri nici un cuvine pentru Raoul, care, siricuyul, ured Mnapoi Mama ecia explicagile... Raoul spune ci vrea sf coboare iar... In fata nedpatinaii, mama ingelege in cle din uerné 4 Raoul vrea si coboare ypentru s-ispune noapte bund Ji Hugo", im timp ce ea fi vorbesté despre .pirini hui Hugo"... descoperire ce 0 determin’ si faci 0 schimba- rede registru, ,Daci e important pentru tine si mergi sie spui noapte buna lui Hugo, asta se poate, Dar trebuie si procedezi altfl ea si mu ti se mai fnchida usa fn nas. O sa cobor' iri si faci zgoniot, fara si suni sau si baila us gi © sii spi noapte buna hoi Hugo trimigindu-i un semn larg cu mina sau un pupic pe sub ugi." Raoul coboars ia isi, wimite un pupic pe sub usi, murmurind al sit »noapte bun’, apoi ured mulqumit acasi Jocul simbolic propus de mam4 i-a permis copilului si se confrunte eu o realitate care pentru el a fi rimas de neinte- les si de nesuportt Prea des ne lipsesterecirsulacesta la imaginar. A te spri- jini pe aceasta dimensiune inseam a-i imbogati relaile, Inscamné a deschide evancaiul ruturor posbilictior + Daci ati ingles c& avetiun rol insemnat pentru copil, pu- tsi lisa o post sinbolare a pczene’ dome voastr atunci end plecat in vacant’, atunci cind os lip- sigi ~ 0 bucijicd de lind, o esarfa, putin din parfomul dumneavoastras in felul acesa va gt cd vetireveni sinu va ste comportamente nonverbale pen | =f fat de dumneavoastra prin acest limba} puternie: cel al simbolurilor ce traverseaza timpul, aparengele $ spatialae ‘Mayaram, MA AuaNTE, [Nu va fi nevot si se distrugd sau si distrug’ legisura cu clumneavoastré pentre a exista mai departe intrebarile fntrebarile copilor sine un fl de limbaj inexact. Cici prea adesea noi .rispundem™ fara sa ingelegem intrebarca real, fii s¥ ineeim in legacurd cu adevirata intrebare interioari. Copii fntreab& pentru a primi informagi, pentru a auzi un cuvint-reper despre viagi, hucruri si legituri, Dar intreba- rile lor pot fi in egalé mésuri un limba} indirect, cu dowd fancy principale: 1, Copilul se folosegte de intrebiri pentru a-siarita gin ace- lagi timp pentru a-si ascunde reactile gi sentimentee: «Tie ii place carmea asta?" va intreba ei in loc si spun | Nu-mi place! sau: , edjitoarele intri i daca fereastra ¢ fnchisl ?" ca si nu spuni »Mi-e frict noaptea in pat." Sau: “©Mama vine la patru2 fn loc de.,Mi-e dor de maroa. Raspunzind pur g simptv la intrebare, pierdem una din- tre posibiliile de a-i da voje copitului sa spund mai mult despre lucrurile care-I preocupd. Linigtirea pe care o cere el va fi mai eficienta daci-i sine ingelese temerile, doringele, cre- ingle, 2, Printr-o intrebare mascata, deghizata, copitul inceares si abordeze male probleme existentile aflate in el intr-o stare confuz, legate de nagtere, moarte, sexualitate, vio- Tena si dragoste. + De ce ai sini daci n-ai copii!" iscodeste um biel + Ce inseamn’ si ai ginduri curate?" intreaba o feta. $i Sceasti itrebare aduna toati vieja sexualiciitimaginare cate freamat fn ea. + :De-ce pisica-mama a omort pul ists ginu pe um all?" —__MEENoWvensALE Lacon AB »Exise cai care au corn ca rinocerii?* Pe unde au tdiat burta ea si iasi in lup S ie Pe 8 si isi din lup Scufita Rosie?” Tat, ¢ adevirat ct o si fi mort cind 0 $2 1nd fae »Mcam fost dezbricaté singura!* de5 ani : —Se spune: m-am dezbricat ~ Mi-am lisat jos singura gosetele! —Se spune: mi-am dat tele din picioare. anu mindr¥ 0 fig jos sosetele saw mi-am lisat gose- — Situ cum L-ai lsat pe tata? Inteebarile sine rot ati investigati ia vis si ta via ascunsi sau secreté a unui copi ‘Si nu inyelegem intrebarile numai sub unicul aspect al ce- roti de informatie! 88 gisim timpul de intra in Jeger cel care pune intrebarea, sade suprafass ct ‘pane lb in pri ade Ce te fin spl inci ederata piace el penis Cei care se ocupa de copii intr-un cadru institusional na smai des la simbolizarecuajutorul obiectelor, al jocurilor (am tea si fntimpindm fiecare copil cu un obiece simbolic), am putea personaliza intilirle gi desparirile eu acesti, spatiul sau activates. Cutare animal, cutare fruct devine un semn de recunoastere, de impicare sau de confirmare. Sai es in pulls cop grt specie, eta fe rai ale lu", De exemplu: Iuati na saa capo copia in ine dumnetons ins lance Pere LeU 5-1 spunei in acest Fel ste recuno ea dfert de i hist aol vet seal vine ey seep Tocul,Visele Visele ,produse" in timpul nopti, de-a lungul une! viet, sine ural ine cele ai bogte ibe, Viele ot chi valeneul limbajelor codate, prin care ne vorbirs singuri cu copul de a avea acces la un adevir altel dificil de acceptat. Prin vis vom incepe, confirma sau chiar sfida un conflict, ‘vom depisi o fried, vom face si traiascd 0 dorings. Visul © 0 traducere in imagini 5i emogii a unei infinitagi de lucruri ne~ spuse, de refuliri sau de tieeri ce contureaza cotidianul din- colo de reliiyle aparente a ‘Chiar i atunci cind sintuitat, visele ne rimia inscrise in corp, iar urmele lor dureaza multi vreme, Copili igi poves- ‘ese viele sub forma de glume sau le marturisesc prin intre- bist indirect. | "Nu e vorba ca, in calitate de paring sau de insotitor’ ak co- piilor, st andlizim visele acestora, sf propunem o citirea lor; rolul nostru e acela de a asculta gi de a le permite copiilor asocieri si o mai mare liberate de & spune. Actele de filiatie ind un copil nu se simte recunoscut ea descendent (pe linie matern’ sau paterna) intr-o familie, ind e seas in afara acestei descendente — Sista, de unde-o fi venind, cu cine seamand?™ {aNu ate nimic din nessmul li — va vorbi cu propriul corp pentru ai face evident descen- dena, obigia. ‘© Nu geiam cd tata lui a urlat gi el spune aceasté femeie Soacra mea mia spus de curind, cin iam vorbit de tpe- tele copilului din timpul nopti, cd tat lui gipa la fel de tare ‘Multi copii fuser in acest fel n coepul lor sernele spar tenenjei lao familie doverilecerte ale descendentei lor. + wA-avut eczema Ia aceeagi virstd ea mine... E rotusi cu- rios. $ia mea.a dspirue rt la 9 ani + Un baioel sa trezit intr-o dimineagi cu amindous picios- tele paralizate gi timp de cfteva séptimini nici un examen medical nu a putut stabil couza — o va afla 30 de ani mai tirziu de Ia mama sa: ,Cu 0 i insintes acelui atac de paralizie, taeal uu se hotitise si ma pardseasc’. Am tot vorbit, fara s8 cidem de acord toaté noaptea. Din cauza a ‘ceea ce ti s-a intimplat a rimas gi nu a mai pomenit nicio data despre cearti." Nu ar fi o exagerate si credem c& aceasta trecere a copilului la o manifestare somaticd a avat rolul de a dezamorsa trecerea la o manifestare relagionala atatalui, remeia aceasta tnira povesteste cum a 17 ania fost inter- ‘ath inte-un spital psihiteie ea uemare a unui refuz bru tal dé a minca. Dupa 20 de ani, va povesti: .tntro 2, mama mi-a spas cf a ales si rupi legiturile cu mama ei pentru. scipa de nebunie si c& aceasté rupturd avusese loc la doae citeva zile dupa iesirea mea din spitall psihiatei.“ Ar fi oare prea mult si fadriznesc si cred cd total s-ain- Simplat ca si cum aceasté tina femeie afi anticips, -ar fi aritat mamei ci drumul de urmat: ,laté ce te asteaptt daca nu te distangezi de mama tal"? 7 cris Fe0ETe Te spital (de el nul 15 zile), ce nu a lsat nici © urma la tindra femeie, poate doar seatimentul de umilings datorit comportamentului unora dintre ingej torii de la spiral, poate fi ingeleasi ca un semnal pe care fica il adresa mamei pencru a 0 avestiza, pentru a o pro- {eja. Mica spus: .Cind am facut aceasta asociere, putue si dau un sens acelui eveniment, 5-2 ‘mine un sentiment de adineé eliberace.* 1d am spindit in18 _uvarary a auerye ‘Actele de filiagie sit in acelagi timp acte de fidelitae. In fart de obi, pores nae” au o fone simbolics een Prin joel imaginal al fanteri fac posibile puneres in relate, asocirea si adesea verbaliza- rea unor hucruri inexprimabile scsi anni eee a re teaser i ct copil, ca de alfel gi la un Propun ca, atunci cind Ia un copil, baw adult, apare suferinga fizica (din lipss de cuvinte), aceasta si fie ingeleasi si tratata in mod simbolic, Un ispunssimbole pentru un imbssimboli, Yeti descoperi in ancxele cit ceva poet are a0 ajutat pe copii si se ingeleag’ sisi se elibereze de simp le pe care le purtau, AISLE NONVERBALE LA COP Remediile simbolice Uneori viata ne va oferi echivalenge simbolice care vor singrii", wvindeca", ,acoperi* rini i suferinge vechi. Unele Jegituri de dragoste in genul indrigostrilor fulgeritoare au toemai acest rol, anume dorings de aastupa o rupturd veche, dar care nu va fi tritd ca atare in prezent, Evenimente inf ime, situatii banale,coincidente, intiliei vor cipita toate un sens fari ca macar si ne dim seama de aceasta +O femeie de 52 de ani primeste la ea 0 nepotici de 6 Iu Femeia isi pierduse tatil pe end avea 16 luni sia pisteat aceastipierdere ca peo rand de nevindecat. Timp de dou 2ile x va ocupa de Noémie cu mult grij, cu multi tan- dete, J-am acordattoatd bunatates xi mi-a ficuto plice- reasa de mare, inci ceva ia mine s-a vindecat.* ind aceasi fetpé de alidata a putut sii serie ssi dea {napoi unui violator teama trata de eal 7 ani, ea reparat, in mod simbolic violena trecutulu pe care continua si ind ina. A iegit din ticere gi din violem teri din ea lat ser + Sint micuja Frangoise X..., de 8 ani, care vi povesteste tot sul pe care i Fai facut in ziua in care agi violat-o ia casa pirintlor dumneavoastea. M-agi chemat, vi cunos- team, aga c8 v-am urmat. De-abia intrati in incaperea intanecati — afar era soare, ‘m-afi aruncat gi imobilizatin par. Am fost pietrifieata, pa. ralizata, nu puteam si tip. Sub corpul dvs. enorm, am ere- ut ci 0 s8 mor sufoceta Rimita de moarte in carnea mea, in corpul meu, in sufle- tl mew, am pleeat auzind in urma mea aceastd ameninta- se ingrozitoare, ca o lovitura de pumnal: «SA NU SPUL NIMIC!» De team ci 0 si incepeti iarii sau de teama ‘4 voi fi ust (era friea mea de copil), -am spus nimi niciodata nimi