LORETTA LAROCHE Ecvis on EY Miiaed REPEDE - TRAIESTE-O NAA Zece adevaruri simple pentru o viata extraordinaraAprecieri pentru Viafa trece repede- Tréiiesie-o din plin »Loretta LaRoche este un adevarat fenomen, expertul preferat de toatd Iumea in probleme de stres. Pe edt de sclipitoare pe atét de amuzanté, injelepeiunea plina de duh a Lorettei se bazeazt pe cunostinte solide gi pe'o psihologie pozitiva de ultima ord, Sfaturile ei practice despre tréirea plenaré a viefii te vor ajuta sé ceri st fie pace, creativitate, umor si fericire. Aceasta este cea mai bund carte de autoperfectionare pe care o vei citi in viata ta." - doctor Joan Z. Borysenko, autorul lucrarilor Inner Peace for Busy People si Inner Peace for Busy Women »Mi-a placut la nebunie Viata trece repede — Trétieste-o din plin. Loretta este un maestru al folosirii comicului pentri: a crea. atit 0 carte atragéioare si antrenanté, cdt si, mai important, pentru a atrage atentia asupra celor prezentate de ea in interior. Iar ceea ce spune este ed nci tofi trebuie 8& ne incetinim ritmul gi sd iubim mai mult, sé fim mai blénzi cu noi insine si si profitam de toate oportunitaile pe care ni le ofera viata,“ ~ doctor Alice D. Domar, asistent universitar la departamentul de Obstetrics, ginecologie si biologie reproductiva, Fecultatea de Medicina Harvard; autoarea lucrarii Self-Nurtare »Mi-a placut Loretta chiar de prima data cand am vdaut-o la televiziunea publicd. Accasié carte estelind de perspectiva, sfaturi gi totul este prezentat intr-o maniera comicd, distractivi. ‘M-am indragostit de ea.“ ~ doctor Wayne W. Dyer, autorul luerarilor 10 Secrets for Succes and Inner Peace $i The Power of Intention ,Viafa trece repede - Tritieste-6 din plin m-a facut sa réd in hohote ined de la primul paragraf al introducerii, Loretta a reusit din nou sa serie 0 carte ce ne face sa vedem instantanew lwcrurile in perspectivd, prinér-o abordare infeleapitt si extraordinar de comicé in acelasi timp. ~ doctor Christiane Northrup, autorul lucrarii Women’s Bodies, Women’s Wisdom Ci tofii avem nevoie de mai mult rés si de mai multé bueurie tn vietile noastre, iar aceasta carte oferé exact acest lucru. Nu nurmai ct te vei distra in timp ce o vei citi, dar vei invdfa metode verificate, practice de a incetini ritmul, de a regasi calea catre lucrurile care conteazi gi de a te bucura de viata ta!* = Cheryl Richardson, autoarea Iuerarii Stand Up for Your Life Viata trece repede — Trdieste-o din plin cee yDeserierea CIP a Biblotectt Nationale 3 Roménie! LAROCHE, LORETTA Viaga trece repede ~teSieste-o din pin = azece adevirurl simple pentru o vith extraordinari / Lore LaRoche 5 td. Raluca Andeei,~ Bucuresti: Amates, 2009, ISBN 978.973-162-037-4 1. Andi, Ralvea (ead) 159,923.2 LIFE JS SHORT-WEAR YOUR ‘PARTY PANTS ‘TEN SIMPLE TRUTHS THAT LEAD "TO AN AMAZING LIFE LORETTA LAROCHE Copyright © 2003 by Loreua LaRoche ‘All righ reserve, VIATA TRECE REPEDE - TRAIESTE-O DIN PLIN : ZECE ADEVARURI SIMPLE. PENTRU 0 VIATA EXTRAORDINARA LORETTA LAROCHE ISBN 978-973-162-037-4 (© 2009 - EDITURA AMALTEA Viata ‘trece repede — 3 Trdieste-o din plin Zece adevaruri simple pentru o viata extraordinara * Loretta LaRoche “iyMultumiri Iniroducere 1; Spune ,da“ stresului, (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie sa fii rezistent.") 2: Daca nu acum, atunci cand? (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie sa traiesti clipa.") 3: Luminita de la capatul tunelului (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie 8a fii optimist.) 4: Asta este (,Ca sa ai o viata extraordinara, trobuie ‘sd accept.) 5: Treci peste toate rézénd! (Casi ai o viata extraordinara, trebuie ‘88 ai umor.“) 6: Fa ceva inedit! (,Ca sa ai o viata extraordinara, trebuie 84 fii creativ.*) 7: Prea mult din ceva bun poate fi prea mult _ 123 (,Ca s& ai o viata extraordinara, trebuie sai fii moderat.“) 8: Pa-ti apariti: (,Ca sa ai o viafa extraordinara, trebuie 8 fii responsabil.)NTRODUCERE. ‘4nd eram mica, una dintre expresiil2 favorite ale /mamei mele era ,Nu se stie niciodeta“. Trebuia a facem curat in casa sambata pentru ca... .Nu se stie | niciodata“. Daca eram in toiul savurarii unei mese copi- | 9a8e, trebuia sa ne asiguram cé raméne suficient de multa ie méncare pentru cd... ,Nu se stie niciodasa. Pastram | _bucatele mici de foaie cerata, alaturi de sfoara maronie gi | cofraje de oua goale pentru ed... ei bine, ‘intelegi tu. i Am incercat s& inteleg ce anume nu gtiam gi ar fi I i trebuit sa stiu. Era ceva destul de important, atat cat sa streseze un copil. Poate cd asta era, de fapt, si scopul. Ce-i drept, avusesem parte de suficiente alarme de incendiu de proba la gcoala si eram in plin Razboi Rece ~ eram chiar invatati sane ascundem sub pupitre in cazul unor atacuri nucleare, Sau daca un meteorit ajungea sé loveasea Pamantul, lucru pe care ni l-a spus. profesorul nostru de stiinfele naturii, pe care lam avut in clasa a treia, domnul Funkhauser. Poate cé mama stia c& uma. sa se insdmple ceva rau gi trebuia s& ne pregatim. Obisnuiam s& o intreb, dar ea imi raspundea cu un ,,intr-o zi o s4 infelegi. Ce sa inteleg? Ce anume urma sa infeleg! Ma obignuisem cu aproape toate lucrurile astea, dar aveam dificulta{i in a pricepe de ce nu puteam si imi port pantofii de piele lacuita inainte de Paste = mai ales ca fi cumparasem in februarie. Sirgurul lucru e care il puteam face era sa fi dau cu vaselina ca sa 3“4 ‘Vista ace nereos ~TRANSTE-O DIITUN niu se crape, Nui aga c& era minunat? 0 tot imploram sa ma lase sé fi port, dar mama continua s4 imi ofere acelagi raspuns ~ banuiese ca acum fl stii, nu? Ceca ce mi faces 28 imi ies din minti era lenjeria intima. {ntotdeauna imi cumpara cei mai hidogi chilo- fei. Imi spunea c& au fost la reducere gi cd. vanzitoarea i-a spus cd nu se vor uza, Ei bine, nu prea gtiu ce credea vanzatoarea cA aveam eu sa fac cu ei ~ poate si ma duc intr-o mina si s nu mai ies timp de o luna? De ce trebuiau sa fie aga de rezistenti? De ce nu puteam si am i eu uni draguti si feminini, cu floricele si dan- tela? ee in cele din urma, mama a cedat si mi-a cumparat 0 pereche. Am fost in al noulea cer, pana ednd mi-a zis vorba ei obignuita: nu puteam si fi port prea des pentra i... »Nu se stie niciodata*. Mi-a mai spus c& aceea era perechea mea pentru petreceri. Asta nu mi-a diminuat durerea. La cite petreceri se poate duce un copil de nous ani? Nu era ca gi cum as fi fost o vedeta de cinema sau ceva de genul asta. Prin urmere, chiloteli au ramas intr-un sertar ineonjurati de suratele sale vitrege si urdte. Cred c& i-am putut purta de doua ori. inca ii mai am, doar ca nu mai intra pe mine. Ca adult, acum am o perspectivé mult mai clara asupra semnificatiei acelui ,Nu se gtie niciodata“ pentru mama mea gi a necesitatii sale de a spune aceasta propozitie atat dé des, Ke gi bunieii mei au trait 4m perioada Mari depresiuni si a celui de-al Doilea Razboi Mondial. Au ficut parte din ,Generatia mareata datorita imensei lor rezistente. Au fost produsul unei Jumi in care starea economicd era sumbra, iar viitorul inspaimAntator. Drept consecinta, capacitatea mamei mele de a se bucura din plin de lucruri era umbrita de groazi gi vind. De exemplu, a avut un set minunat de © Introducere farfurii pictate de mana, care au fost ir. familia ei de cand eu aveam 14 ani. L-am adus acasa dintr-o vacanta petrecutd in Bermude gi aproape c ne-am cocosat din cauza greutafii lor. Era un set de 12 farfurii, fiecare pictata manual cu o albastrea. Fiecare farfurie era diferita. Acum, sincer vorbind, cred c& toata treaba era putin cam exagerata.. Cui fi pasa de faptul ed fiecare era diferita? Ce putea si se intémple, sé stam cu toi, 88 ne comparam farfuriile gi s& spunem: ,A, a ta nu are tulpinal Mamel i se pareau incredibil de speciale. $i de ce nu? Le cumparase cu bani cAstigati din grou, Ineru pe care La subliniat de nenumarate ori dupa aceea. Stateau in dulapul cu porfelanuri, asteptand acsle ‘persoane speciale pe care mama le credea suficient de merituoase pentru a ménea din ele. Noi, plebéa, nu eram suficient de buni ca si folosim acele farfurii superioare in cir- » cumstanfe obignuite. Din cand in cénd imi reamintea cA avea si mi le Ise mie. Mult timp, m-am consolat cu acel gand. Intr-o zi, acum doi ani, m-a intrebat: »Vrei farfariile?*, iar eu m-am gindit: Cred cd ifi bagi jocde mine... Teea mea din prezent in ceea ce priveste vesela se rezuma la céteva farfurii de plastic in care sa servesc cina comandata de la un restaurant. ‘Nu cred c4 mama a fost réutacioasa si nu cred e& intr-adevar a gandit cd familia ei nu este suficient de buna ca si manénce din farfuriile speciale. Pur gi simplu a dus o viata prea grea. Toti mostenim o Perspectiva asupra viefii de la familille noastre si de la Societatea in care trim care, de bine de rau, ne face 6& fim cine suntem si ne formeaza convingerile. Adesea, mogtenim concepte asupra vietii pe care ins nu le infolegem cu adevarat. Una dintre povestile mele favorite este despre 0 fomeie care statea in bucataria ei gi pregatea o friptura 18 =16 Vos tarce nerene ~TRAESTE-ODIN PLN 3 de vita Ja cuptor pentru cina, Fiica ei mai mica 0 urmarea cu privirea ca si vada cum pregateste mén- carea gi a intrebat-o: ,Mamico, de c@ ai taiat bucatile din margine de la friptura de carne de vita?* Jar mama i-a raspuns: ,Scumpo, asa se prepard. »Dar de ce? Jar mama a trebuit sa se gandeasca o secunda gi sa recunoascd: Nu gtiu exact de ce. Aga faicea mama mea i sunt convinsa c& avea un motiv bun pentru asta.* »Haide si o intrebam pe bunica atunei. Aga ca femeia gi-a chemat mama ¢i i-a pus aceeasi intrebare. Femeia mai in varst& a trebuit si recu- noascé la réndul ei c& mu stia nici ea de ce fticea acest Iueru, dar proceda aga pentru e& si mama ei prepara reteta in acel fel. ‘Asa ci au chemat-o pe batréna, care in acel moment, avea 90 de ani, si au intrebat-o de ce tia bucatile din marginile fripturii inainte de ao pune la cuptor. »Pai“, a spus batréna, ,pentru ca nu aveam o cra- tifa suficient de mare in care si o pun." ‘Multi dintre noi au mostenit 0 mentalitate defici- tara de la parinfii nostri; sau una care ne spune ci nu trebuie sa sarbatorim si s4 punem pe masa farfuriile de portelan fin in fiecare zi. Dar, precum femeia cu friptura din came de vita, trebuie si vedem dincolo de modul fn care am fost, crescufi si sa Incercam sa ne gisim calea spre o viata fericita, Cu siguranta, trebuie sf ne salvam viitorul si s& nu irosim eu usuringa cea ce avem sau sd ne satis- facem toate dorinfele materialiste de care nu avem nevoie. Dar nu ar trebui sa asteptam sa celebram viata —— * Introstucere numai in ocazii speciale. $i aici se afla ascuns mesajul acestei cari: trebuie sé aducem un sentiment de sarbatoare in vistile noastre in fiecare zi. Nu mai avem timp de pierdut. Dupa cum spun adesea spectatorilor i participantilor la seminariile mele, despre hazardul viebii: ,Nimeni nu o sa iasa viu din ea." Atunci cand fac aceasta declaratie, multi rad, dar stiu gi ed isi pun urmatoarea fntrebare: De ce 0 fi atét de morbida? Ar trebui s& vorbim despre lucruri amuzante.“ Cu toate acestea, atunci cdinc devenim cu adevarat constienti de propria mortalitate, suntem obligati sa traim tn prezent, deoarece infelegem ca acesta este singurul moment sigur. Asta ne forjeaza Sa ne concentram asupra lucrurilor cu edevarat im- Dortante gine permite sa le lasam deoparte pe celelalte. Ne reaminteste ca tot ceea ce ni se pare azi ,gfoamic va trece, Coada de la casi care abia se misc devine 0 nimica toata. Blocajul din trafie devine un prilej de a asculta 0 muzica buna, Doua ore in plus Ja munca nu tnai sunt un asemenea chin daca ifi propai sé ajungi acasi exact la timp ca sd o séruti pe fiica ta inainte de a adormi, ‘Timpul nostru pe aceasta planet este scurt gi iro- sim att de multe ore fara sa ne bucurém zu adevarat de el. Atat de multi dintre noi par sa astepte, si asteapta... si asteapta. Te-ai intrebat vreodata: ,Ce anume astept? Ce trebuie sa fie facut fnainte de a face Tucrul pe care il tot aman? De ce anume am nevoie inainte de a'l face? sau ,,Pe cine astept si imi dea voie sd fac ceva?“ Crede-ma, nimeni nu vire sé iti dea fie voie sa faci ceva, pentru c& toti sunt: plecati sa se distreze. 7 o18 ‘Vista Taree nerane ~TRAESTE-ODINTLIN oF Oferd si vei fi recompensat Metafora mea legata de trairea din plin a vietii se refera la mai mult decat la trairea bucuriei de moment si nerefuzarea lucrurilor pe care le vrem. Ea se refer Ja recunoasterea faptului ca, in interiorul nostru, ave foarte multe de oferit, ceea ce face ca viata sa fie cu adevarat speciala, Ne putem arata recunostinta $i grija mai des, ne putem imbrafiga reciproc cu entu- ziasm, 84 fim mai iertatori si si ne iubim unii pe alfii mult mai profund. Din pacate, ne-am indepartat de aceasta impartasire spontana a sentimentelor. Familia mea nu avea nevoie de earti sau casete audio ca si-gi dea seama coca co simfea; membrii familiei mele nu aveau nevoie s& cumpere felicitari cu formule speciale ce se potriveau unei anumite ocazii, Oamenii vorbeaw intre ei gi igi spuneau ceea ce aveati de spus personal, fara prea mult tam-tam. Pasiunea nu era infranata. Dragostea o faicea pe matuga Ignatzia sa te ciupeascd de obraji si sa spund Saporita (dulceato). Nu se ducea pana la magazin ca s& cumpere 0 folicitare cu acelasi mesaj, dar care costa 5 dolari. Generatia aceca nu avea prea multi bani casa cum- pere méncare seumpa, dar oamenii isi savurau mesele cu pasiune. Trebuiau ei si mearga pe jos cafiva kilo- metri fn loc s& conducai o masina cu aer conditionat’ si sé asculte un CD, dar erau captivati de peisaj gi isi salutau vecinii pe care ii intalneau pe drum. Traiau o viata lipsita de belsug, dar se bucurau de o bogatie interioara. Noi traim o viaga plina de bogatii, dar prea multi dintre noi au o lipsa de belgug interior. 4 Introducere Trieste o viati plina de adevéruri simple si vei fi mulfumit cu adevarat iti amintesti cum in zilele ce au urmet tragediei din 11 septembrie a existat o revarsare incredibila de iubire si o dorinta de creare a unor legatari emotio- nale? Oamenii gi-au unit forfele in feluri uimitoare: cozi imense la spitale pentru donarea de sango, in timp ce copiii coceau prajiturele si trimiteau felicitari $i cadouri echipelor de salvare si familiilor vietimelor. Oamenii erau foarte amabili unii cu alfii intr-un mod ce piirea extraordinar si chiar era de-a dreptul extra- ordinar. Dar, de fapt, acest jucru ne-a demonstrat ca noi toti, pentru un moment, am simfit la nivel colectiv efe- meritatea si importan{a vietii. Am fost zguduiti si scosi din indiferenta noastra si am fost surpringi ca trebuie s4 ne coneentram asupra lucrurilor cu ade- varat importante. Atunci cénd grijile zilnice pareau neinsemnate, am fost nevoifi sA acordim atentie aspectelor importante ale vietii: apropierea, bunata- tea, empatia si dragostea. Am Tucrat in domeniul reducerii strésului timp de mai bine de 30 de ani si am ajutat zeci de mili de oameni sii gascascd 0 modalitate de a se relaxa gi de a fi mai veseli, in loc sa fie anxiosi si tristi, in tot acest timp, ceea ce am invatat atat din stu- diilemele, cat gi de la mile de oameni cu care am Iuerat de-a lungul vremii este faptul cd abilitatea omeneasca de a simti bucuria gi simpul profund al satisfactiei este cevai ce ne sta in putere mai mult decat am crede. Cu tofii putem sa ajungem la adevaruri simple care ne-au stat la dispozitie de-a lungul secolelor. incepem si vedem cum nevoia societatii noastre de a aborda excesiv teoria cum ci ,mai mult este mai dine“ ne-aViayaTarce nerene =TRAIESTE-ODINTLIN > condus pe cararea instrainarii de ceilalti gi de noi ingine, Atunci cénd incepem s& integram moderatia, responsabilitatea, buna dispozitie, optimismul, creativitatea, flexibilitatea, dorinta de creare a unei legaturi gi a unei semnificatii in existentele noastre, privim viaga cu demnitate gi gratie. Ce alta modalitate mai poti gasi pentru ca s& ai o viata intr-adevar extra- ordinara? SPUNE ,,DA“ STRESULUI »Ca sii ai o viata extraordinara, trebuie sé fii rezistent.* “ST sam petrecut 30 de ani - adica o bund parte din viata mea ~ in profesia de trainer gi consultant, sfatuindu-i pe oameni in legatura cu probleme legate de stres. Am scris carti; am realizat emisiuni pentru televiziunea PBS; acum mé aflu in permanent pe drum, ca sti vorbesc unor grupuri mari de oameni despre modalitatea in care si managerieze nivelul lor de stres. Mulfumese cerului in fiecare zi pentru ci a creat, stresul. Ce vreau s spun este ca, daca nu ar fi existat, eu ag fi fost gomera! Dar vrei si stii cova interesant? $i tu ar trebui sa mulfumesti in fiecare ai cerului pentru ca exist stresul. Este un semn de sus! in toti anii in care am vorbit despre stres, am tot auzit aceleasi lucruri de la oameni: ,Viata mea e atat, de stresanta incat nu o mai suport!“, ,Ce ag putea face ca sa scap de stres?“, ,Sunt atat de stresat, incat nu pot nici sa dorm, nici sa mandnc’, ,Te rog, ajuta- ma sa scap de stres", ,Nu am ce si fac eu stresul in viata mea!"‘Viota mece nereDe ~TRESTEODIN PLN Primul luera care vreau sa fie injeles de oameni este acesta: multumeste cerului cé ai parte de stres in viata ta. Ar trebui s4 stai in genunchi gi sa mulfumesti in fiecare zi pentru faptul ca ai parte de stres. Daca nu esti stresat inseamna cé esti mort. Cred cd ar trebui s4 avem o incantatie pe care sa ne-o repetam: Binecuvdntat fie stresul! Ma ajuld sé vid cénd nu sunt bun. Ce anume se intampla cu societatea noastra inedt am ajuns si credem ca stresul este un dusman atat de mare? Doar despre asta vorbim, nu-i aga? ‘Nu gtiu ce creai tu, dar eu ma simt stresatA numai cénd fi ascult pe toti cum vorbese despre stresul lor! ‘Ne comportam ca si cum el ar fi un produs secundar ingrozitor al societafii noastre extenuate. Acest stres - este o boalai ce trebuie vindecata. Acest stres este ceva ce trebuie eradicat din vietile noastre, pentru ca noi sa avem parte de o existenta sénatoasa si linistita. Dar stresull nu este ceva pe care trebuie si incercdm sa il masedim sau sé il eradicam. El este un semn. Atunci cénd fl recunosti si lucrezi cu el si nu impotriva lui, poti afla multe despre lucrurile pe care ar trebui sale faci pentru a fi mai fericit gi mai sénatos, Stresul este, de fapt, o binecuvantare ce te poate ajuta sa reali- zezi cd trebuie sa faci'nigte schimbéri in viata ta. Observét semnalele Ar trebui s& apreciem faptul c& trupurile noastre au o modalitate de a ne anunja c& trebuie sa facem ceva. Trebuie sa ne oprim, sine gandim gi s8 observam ce ne transmite corpul atunci cand ne simtim obositi din cauza stresului. in loc si ne lsam atrasi pur si simplu de enervarea si de tensiunea pe care le trezeste in majoritatea oamenilor, nu ar fi mai interesant si * Spume da" stresului Sncercam sa ascultéim semnalele? Nu ar fi mai simplu sa observam momentele in care ne comportam irational asa cum ne dictea7a el sa actionaira uneori — si sa facem ceva in legatura cu asta? Nu ar trebui sa infelegem ca stresul este un simptom si nu o cauz&? Cineva care a participat la unul dintre seminariile mele mi-a spus cdndva ea atunci cénd simte 0 presiune gi un stres mare, fipa la cainele ei. Acum, poate ti se pare amuzant cAnd citesti aceste randuri, dar sincer vorbind, nu procedam toti in felul asta? Nu fipi la pantofii tai daca se rupe giretul exact atunci cénd esti in intarziere la serviciu? Nu dai pumni volanului atunei cand magina nu mai porneste? Si, in situatiile mai grave, nu te trezesti uncori tipand la copii tai sau la cei dragi cdnd, in realitate, motivul pentru care esti suparat nu are nimic de-a face cu ei? De ce si nu incerci sa te eduei si spui: ,Stii, toemai am urlat la cine. Nu imi sta in fire 4 fac acest lucru. Si, in fond, nu este o idiofenic sa tipi la cine? Pana la urma, nu e decat un Aine gi nu vorbeste romaneste. ‘Nu infelege ca imi sta in cale. in majoritatea timpului, sté acolo gi eu nu zic nimic. De ce ip la el acum? $i, de fapt, este vina lui? Semnalele existenjei stresului sunt evidente. Tipam Ja tipul de la radio, ne comportam irafional in trafic, ne enerveaza comportamentul zgomotos, dar jueaug al copiilor, ne intrebam daca s-a creat o ccnspiratie impotriva noastra la serviciu, avem impresia cé toata Jjumea care sta in faja noastra la coada la aeroport a aparut acolo doar ca sa ne facd in ciuda... avem palpitafii gi tensiune erescuta. Uneori ne simtim extraordinar de acri gi ée nervosi fata de sarcinile zilnice lumesti, repetitive: ,De ce pui vasele la loc in chiuveté desi de-abia le-am