Redaetor: Petru RADU Revizia textelor: Alina HUCAL Coneepfa si eafizatentehniok a copestek: Cus Adrian OLARTU Prepress: Ciprian TOSCARI Teluoredactaiea aparfiue autcfilor | | i | Descrieren CH? a Bibliotetii Nafionale a Romiiet Sub Windows sf invajimn Word, PowerPoint, FrontPage gi Internet / cootdonator Ana Grama; Kfnela Béctin, Catia Vlidus Grama, Sabina ‘Mihalache,...—Iag: Sedom Libris, 2004 1, Grama, Ana (coott.) IL Badin, Jonela U1, Gituna, Catalin Viiduf TV. Mihalache, Sabina 001.451 Windows +—— ISBN: 973-670-060-7 Copyright © 2004, sepcdM LIBRIS “Toate deptusile asupra prezentti edi sunt ezervate Bait Secon Libis, Reprovlucerea paint sau integalX a textelor, prin orice mijloc, prec sia afi ccopertc, fit acordul sers a Editi Sedeom Libis, est imerzis8 si se va pepsi conform legisla in vigoate. | i Microaoft Won Microsoft FpwerPoin®, Microsoft FronPaged® sant mic egistate tle compaoii Micros Corpaton Cres alte produso menionte i aceast carte sunt ttc estat le comps de ar spain Aadtesa: §os. Moarn de Poe pi. 4, Ing Yel.: 0232.242.877; 2M.582; fax: 0232.233.080 erat: edtucasedcomiibuis/@yahion cone, www sedcomtyn Ana GRAMA. Tonela BACAIN Diana GENETE Daniela RUSU (Catalin VidduyGRAMA Alexandru SIRETEANU Daniel HOMOCIANU Sabina MIMALACHE Roxana TRUFAN Denisa NEAGU cub Windows Wad invatam Word, PowerPoint, FrontPage si Internet Editura SEDCOM HRRIS {asi, 2004Internet Yord, PowerPoint, FrontPage 6 Sub Windows sf tov 3.4.3 Configararea programului Internet Explorer... 134 3.4.4 Posta electronica. wold 152 3.4.5 Mesageria Instant. Capitolul 4 Procesorul de texte Word 4,1 Prezentarea instrumentelor de Ineru fa ferestrele Word. 4.2 Crearea, salvarea si regasirea unul document. 4.2.1 Crearea unui document... ne 42.2 Salvarea unui dacument.. 4.23 Repasirea uni document. 412d torealucerea de texte deplasarea in ead document, modificarea textelot (copiero, stergere), provizaliZaQe urn 1 86 423 Folosiren tastaturii roménesti st inserarea de caractere: spect 190 4.4 Wdentificarea erorilor gramaticale gi corectarea lor 194 455 Stabilirea parametrior de formatare a earacterelor. 4.6 Formatarea documentulut 4.6.1 Parametri de format la nivel de paragrat. {162 Parnmete de format fa nivel de agin, secjme, document. 4.7 ‘Tipaviren documentelo 4.8 Definiven si utilizarea stituritor. 4.9 Folosirea referinfelor (note de subsol, note de final, semne de carte, ‘euprins, index). sed 4.9.1 Note de subsol si note de final... 4.9.2 Semne de carte. 419.3 Generarea automatd a cupringui on 4.94 Indexul de cuvinte gi expres cheie... 4.10 Crearea listelor 4.11 Serierea pe coloane. 4.12. Creaven $i utilizarea tabelelor 4.12.1 Meniuei necesare definirii tabelelor... 4.12.2 Menitl Table .. 4.12.3 Formule in tabele... 4.13 Luerul eu editorul de ecuagit 4.14 Importol de obiecte 4.15 Pacilitifi de fuzionare a documentelor. 4.15.1 Constewirea unei serisort 4115.2 Reaizatea une scrisori comune pent mai tli beneficiaa.. DDB Cuprins 1 4.15.3 Plicuri pentm serisori.. 4.15.4 Plichete... 4115.5 Crearea de liste san ditectoare Capitolal 5 rogramul de prezentiri PowerPoint 5.1 Prezentarea aplicafiei PowerPoint 5.2 Elementele de luctu in PowerPol 5.3 Crearea prezentarilor in PowerPoint . 5.3.1 Crearea unei prezentiri folosind un sablon predetinit.... 305 5.3.2 Crearea unei prezentii personalizate, “ 5.3.3 Createa unei prezentari folosind procedura Wi: 315 5.34 Salvarea, deschiderea gi inchiderea unei prezentéri 318 5.4 Moduri de vizualizare a prezentirilor in PowerPoint 5.5 lifecte de anima(ie sl tranzitie 5.6 Alte facilitii oferite de PowerPoint. Capitolul 6 Programul de ereare si ulilizare a paginilor WED - FrontPage 6.1 Aspecte avute in vedere inainte a crea un site Web 6.2 Sesiunea de lueru FrontPage.. 6.3 Crearea unui site de prezentare a unel firme 6A Crearea ini site personalizat 6.4.1 Crearea paginii principale (home page) 6.4.2 Modalitiji de vizualizare a paginilo in FrontPage nc... B61 6.4.3 Caracteristicile paginilor in FrOMPAge pac nnennnnennnnin SOL 362 6.4.4 Numele paginilor. 6.4.5 Compatibilitatea paginitor. — eee AS 6.4.6 Vizualizarea paginilor in Browser... 64 64,7 Inseratea nei pagini noi in sit. 365 64.8 Stergerea unei pagini di Si16 365 6.4.9 Aplicarea nei teme pentra o pagina web 365 6.4.10 Adiugarea textului fntr-o paging... 361 64.11 Aplicarea formatitilor de text 368 64.12 Inserarea ilustretilor.. 269 6.4.13 Inserarea componentelor speciale... smn BD 6.4.14 Luceul cu hyperlepatuti .osunsnnnsnnns amt 6.4.15 Fortnularele pentrn pagitii WeD..asnmne 316xij Word, PowerPoint, FrontPage si Internet ndows sa seed IT 6.4.16 Lucrul cu tabele. 6.4,17 Crearea de liste numerotate gi cu marca 6.5 Topul eelor 10 greseli de proiectare a paginilor web tt : seen 378 379 Capitolul 7 ‘Algoritmi gi tehniel de reprezentare a structurilor de control 7.4 Rezolvaren problemelor economics « 12. Algoritmi gi telinici de reprezentare ~ Exemple 3 Algorifmi. Definire, propriel¥fi, operafii 7 Reprecentarea algoritinilor 392, 7.4.1 Schema logics... an 7.4.2 Psendocodul. oo 7.4.3 Arborele de deciaie. a ‘Tabelul de decizi eee 18 rest a reprezentari cu instrumentele din pachetul Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint) 7.51 Modele de scheme logice 7.5.2 Rexolvati de probleme... 1.6 Reprezenti Bibliografie. Cuvant inainte Lucrarea de fa este rodul Iucrafui in comun a mai muttor membri sau colabdratori ai Catedeei de Informaticé Economicé de la Universitatea Al. Cura’ lagi care s-au triduit ait ofere un material pentru cei cate davese s {nvefe cele mai exploatate componente ale pachetului Microsoft Office. Structura luerisii este astfel ginditi inca si oferim elemente ‘conceptuale gi exemple practice din domenivl informaticii economice. Sperdm si asiguriim acumulatea de cunostinfe gi deprinderea de abilitafi in explontarca ‘unui sistem de calcul pe care ruleazA sistemul de operare Windows si sub care « sunt instalate programele Word, PowerPoint saui FrontPage. in plus, am iaclus si clemente de inifiere in explontaren serviciilor Internet, deoarece. fa elapa actualé, cand nevoia de informapii este tot mai mate, fra Internet nu putem face fafa in nici un domeniu de activitate. Ami insistat po exemplificarea facilitajilor ofetite de programele prezentate. Fiecare operafie este insofita de succesiunea pagilor pe cate trebuie Si urmeze utilizatorul gi de ferestrele in cace acest trebuie parcansi fn primal capitol, ani inclus o foarte succinté piezentare a strucarit sistemelor electronice de calcul, precum si a modalitifilor de reprezentare a dlatelor ia memoria interni a acestora Capitolul 2 este rezervat celui mai popular sistem de operare — Windows. Pe ling elementcle de bazi ale sistemului, am prezentat gi gestionarul de resurse Windows Explorer, fir de care dialogul ulilizator- sistem de calcul ar fi,aproape imposibil, Tot in acest capitol am inclus gi exploatatea refelelor de calculatoare, stint fiind cf Iucritile practice se Adesfigoard fn laboratoare in care se exploateaza astfel de vetele. In capitolul 3 am dotit si oferim clementele de inifiere in exploatarea Infemetului. De aceea, pentru a Yeni in sprijinul ,jacepatorilor’, am prezentat cele mai folosite servicit puse Ia dispozifie noastri de Internet. Am acordat atentie principalulai motor de eautare a informafiilor ~ Google, progranului Internet Explorer, serviciuluj de posta electronica ~ Oullook Explorer, preeom si mesageriel instant ~ Yahoo Messenger. Capilolul 4 prezint& procesorul de texte Word, cel mai folosit produs din pachetut MS Office. in aceasta Iucrare ai exemplificatprincipalele facilitifioferite, plecind de la simpla editare de texte gi ajungied la tehaica fazionatii documentelor. Am inflstat asupra aspectelor legate de formatare, sctiotea pe coloane, lucrul cu tabele gi de aici, legiusa cu celelaltc components ale pachetlui Office (Excel, Access), sau MS Equation,vat programului PowerPoint. Am oferitelementele ram gi allemativele de Iucra atunci cand ge ‘Am exeimplificat efectele de animatie gi cele Capitolul 5 este rezer necesare exploatirii acestui pro} dloreyte rellzaea unel prezent db tenale de Ia on diapozitiv la alta, pentru ca 0 prezentare sf fie cA mat aractiv Prin capitolul 6, prozentand progsamul do create a paginilor Web rontPage, completo fecilitiyie Internetulvi trate in capitolal 3. Proiectarea te uvilor este 0 activitate anevoioasa si cere cunogtinge, timp si au in ultimul 1m prezentat in aceasta Iucrare, Tegat de Hind imaginajie creativa. Ceea ce a FrontPage, esle doar Inceputul care si deschida ,apetitul” eclor care se vor sini atgagi de acest domeniu fascinant al sito-urilor publica pe Inert. ‘Th uitimol capitol am prezentat agpecte teoretice legate de algoritmii ct care ce codificd structutile de control, in prograrmele realizate de vllizatori. Am vol in wedere $i reprezentarea algoritmilor prin scheme logice, pseudocoduri, tabele gi arbori de decizi Pain tematica avntt in yedere dorim ca hucrarea at sprijine, in primul rind, curaul de Introducere tn informatica economic, predat studentilor din nut Tde la FEAA, No-am oprit nsupra a ceea ce ain considerat nol of ar trebul tu Tact parte din 2estren cle cumostinge ale studentului seonomist, O data dramul feschis gi baza creat, doritorii de mai multe o pot face. Programele Word, PowerPoint, FrontPage, Internet, gi mt! nama, se invafh doar tucrdnd (inchusiv gregind!) sl exersand, Operafile tebuio relyate de multe ori B un fel de dresaf a calculatovuloi, Totul este sl nu apart renunfarea pentru od satisfacfiarengitel ste mare gi dititoare de putere. In orice context cing ,stie calculator” este mai ware" Lycrarea a sjune fn acest format, prin contribulia_mai_multor _indsigostif(" de informatica economici, Chiar daci, in ceea ce priveste forma, thu s-a teusit infotdeauna 6 sincronizare perfect, efortul lor este remarcabil. ‘Avent convingerea ci cei care stiu ce fnseamnt Incral in echipil infeleg gi apreciazd aceastS mune, motiy pentru care fe nulyumim. Iasi, septembrie 2004 Prof, univ. de. Ana Grama Capitolul 4 Structura unui sistem electronic de calcul si reprezentarea datelor ‘Un sistem electronic de calcul (SEC) reprezint& un ansambla de echipamente ~ hardware care, impreund ct un sistem de programe ~ software, tealizeazd prelucrarea automa a datelor Hardware ~termenul este preluat din engleza, pentru a desemna parrea material, palpabild a oricirui SEC, Aceast& component cuprinde resursele fizice: circuite electrice, componente electronice, dispozitive mecanice etc. Software ~ termenol este preluat (ot din limba englezi, si desemneaz portea imateriald. a oriedii SEC. Aceastd componenta cuprinde totalitatea programelor necesare pentru funcfionatea gi exploatarca sistemutui de calcul, __ Soltvaro-ul este considerat,inteligen{a" sistemului electronic de calcul ‘Aceste componente trebuie s4 fie, prin concepfie, bine armonizate penta ca ele 68 functioneze impreunit 1a parametsi projectagi sau dorigi de uiilizator. 1.1 Hardware-ul up rolul lor ia procoaul de prolucrare a datolor gi modul in cere comunicd inte ele, elementele ce compun.hardwace-ul sunt: in unitetca central, echipamentele periferice, unittyi de interfajt si linit de comunicayie (canale de inteare fegire) (vezi figura 1.1). Unitatea central este componenta de buzit a orictirui calculator gi este aledtuita din’ (vezi figura 1.2) © unitate aritmeticd si logical; © unifatea de comanda $i control; memoria intern | iB uce Wigura L Siructura functional a unui SEC | i (Prelucrare dups Doxlescu, Gh, § 2, Caleulatoare, Ed. All, Bucuresti, 2000, p. 13) | ce ; | +--—-[UNITATEA DE, eEMORT - comenai) — COMANDA SE ™ | CONTROL SISTEME DE OPERARE, | - PROGRAME | UNIFATIA DATE | ARITMETICA $L REZULTATE LOGICA reaultate — L__ ~ Figura 1.2 Arhisectura wittayit centrale Vnitaten aritmeticd gi logic’ are rolul de a efectun operafi in conformitate eu comenzile primite, UAL este aleitull | aritmetice gi logice tin dow tipari de dispozitive: + disporitive de luctu + disputitive de stocare intermedi Structura unui sistem electronic de calcul si reprezentarea datelor 13 Dispozitivele de lucru sunt citcuite care combind impulsurile electrice reprezentéind sub formna binard datele gi informatiile. Ble realizeazi operafiile aritmetice si logice de bazit (aclanare, scidere, reuniune, intersecfie etc). Dispocitivele de stocare intermediar sunt registre de memorie specializate, cu capacitate linitatt, care permit fnregistrarea operancilor gi a rozultatelor aferonte fiecirei operafi. Unitatea de comandé si control trateaz’ 0 singurt categorie de informajii ~ instrucfiunile. in acelagi timp, aceasti component’ hardware Jansenzit toate semnalele/comentile care vor comanda funcfionarea intregulut sistem, inclusiv schimbul de date ¢informafii din cad acestua Unitatea de comands si control se compune din urmatoarele element: sun registra de instructiuni in care se pistreaat, pe durata executiei, instrucfiunea extrasa din memotie; = un conor in care se plistrenzitaccesa instrucfiunié cittle din memorie si eventual adresa instracfiunii urmatoare; © un decodor de finciié care ate rolul de a recunoaste funefia defini de instrucfiunea de executat; un orologiu care distribuie ritmic impulsuri de sincronizare a diferitelor operatiuni clementare pe timpul executitit une’ instrucfinni; ‘© circuite de comand cave influenjcara dispozitivele comendate, dupa. ce tu fost stabilite comenzile corespunzitoare operajiunilor elementare. Prin consttuctie, unitatea de comanda si control este capabila 6 interpreteze gi alt execute un anumit numar de instrucfiuni care constituie setul de instrucfinni al caloulatorului Memoria interna ~ principalit (main memory) este wun disporitiv capabil si inregiatreze informafile gi 88 le sestitie unitafii aritmetice si logice. sub forma de impulsuri clecirice, executind ordinele primite de In unitatca de comand& gi control. Caleulatoarele pot manipula doar datele care se aflé in memoria principal. ‘Memoria internt este structurati pe celule binare, locafii, zone, pastifit, fn funcli¢ de caracteristicile tehnice ale acesteia. Bit-ul este unitatea de prezentase a informajici in momorie (cu valoare 0 sau 1). Célula binara, teptezint® circuitul electronic capabil si memoreze informalii de un bit. O succesiune de 8 bifi cate pot fi sdcesali individual, in functie de adresa fieedruis in pacte, formear octetul (byte-ul).14_Sub Windows si vafam Word, Power? ei Memoria interné este organizata in pilrfi de dimensiuni egale, numite Tocalii de memorie, Acestea constituic zone de memoric avid agociate 0 adrest unica, iar confinutul poate fi scris sau citit intr-un singur ciclu de snomorie, Aceasta fnseamna ca memoria principal este adresabil®, accesul la informa fiind selectiy /direct. le de memorie sunt numerotate crescator, pornind de la 0, Aceste setichete™ se numese adrese de memorte. Adres de memorie este me mumdir natural reprezentand 0 informagic care faciliteaxt identificarea locului unde se aflé locafia de memorie pe care Gorim so acceséi. in mod obignuit, memoria internd este privith ca 0 uccesiune de locafii cu dimensiunea de T octet. Confinutul locafiet este tratat ca o entitate de informa. (© auccesiune de mai multe locafii formen2’ o zond de memorie Unitatcr clementard pentru memorarea gi agcesarea instrucfiunilor, operanzilor numerici $1 a adresclor este cuvdntul, Lungimea acestul parameti vyatiuzi in funcfie de tipul calculatorulDi si poate fi de 8, 16, 32, 64 bil Covintele con{in informait referitonre la: © audvese si date care aunt simple numere binare ce exprim® o locafie die memorie, respectiy un numBr (operand) care trebuie prelucra, sau rezultatul unet pretuerisi, + instrucfiyni care reprezint® coduri numerice ale operafiunilor ec trebuie efectuate de procesor, O instrucfiune poate furniza sinmultan ‘mai multe informalii (cod operafie, cod operand etc. Capacitatea totald a memoriei interne indict volumul de informafii ce poate fi stocat gi este deosebit de important deoatece determing cate programe pot f1 execntate si cite date pot fi disponibile, Ia un moment dat, Deoarece calculatoarele, in general, aur memoria principal mica, proiectanjii au pus punct o fehnic numiti swapping, portiunile de date fiind copiate tn remo principal dost pe misurt ce acestea sunt necesave pretucivifor fn acelasi scop ste folosité si memoria virtual care permite accesarea unor cantitafi mai mari de date decit ar putea memoria principal 68 plstreze Ia un moment dat. Degi ctuslele miccocalculatoare dispun de capacitiyi mari de memorie- principal, c’existd totugiaplicafi Gn special, cele de graficd) pentru cate este necesar un pls de memoric. Pentru a mati capacitatea de.mnemorie se pot insera noi chip-uri de ‘memorie sau se pot folosi plici le expansiune, Siruceura wai sistem electronic de calcul yi reprecentarea datelor 15 Dupa tipul de acces si modul de funcfionare, memoria interna este ‘aloatuita din dowd componente”: ‘© memoria ROM; + memoria RAM. Memoriile ROM (Read Only Memory) sunt citcuite al c&ror confinut este programal la fabricare gi nu poate fi schimbat de-uilizator. Ele sunt folosite doar peitru citirea informajiei inscrise, informafia fiind vezidenta permatent in cadrul sistemului. in mod uzual, in’ modatele ROM sunt stocate comeni de inifializare gi pornire a ammmitor componente ale sistemului de ‘electronic de cate, ‘Memoriile ROM au evoluat in timp, prin folosirea tehnicilor speciale de stergere selectiva si reprogeamare. _ Momoriile RAM (Random Access Memory) sunt memorit de tuors, accesibilé utilizatoratui, disponibile atit pentru scrierea, eat $i pentru citiea repetati a datelor si programtor. Memoria RAM este volatil8, conjinutut ei pierefindu-se ta inteeruperca alimentiii cu energie electric’, Dispocitivele periferice conectate ta CPU. sigur interfaja cu utilizatoral realizand, in principal, introducerea datelor, respectiv extragerea rezultatelor. Unitagite de interfafa si Uniile de comunicatie (magistralelcanale) asigueé © conectarea tuturor componentelot interme gi exteme ale unui sistem decateul; + fluxul datclor si al comenzitor, fntre componentele sistemului, tn timpul prelucritii, precum si fluxul de senate penteu fatrefinerea sistemului fn stave de funcfionar. upa scmnificafia semnalelor transmise, magistralele/eanalele pot fi de adrese, de date sau de control, dup& cum semnalele respective reprezinta adtese, date sau comenzi si informafii despre statea unitfior interconectate * Pentru mai multe detalii, vezi Airne, D. M, Fat, 1, Grama, A, F . i rin lip, M., Falu, ’, Grama, A., Fotache, D,, Georgescu, M., Flnatu, L., Intvoducere ty informatica economics Pa Serevun Vibric last16 Su Windows st iagion Word, PowerPoint, FrontPage i 1.2 Software-ul ‘aftware-ul include resusselo Cea de @ doua component’ a uni SEC logice eare pot fi steucturate in tei eategori: + progeame de baz + programe de aplic ‘© programe intermediate. Programele de bazd (Goftware-l_ de sistem) asigurt. explontaren cficientt a intregului sistem electronic de calcul. Din aceast® categorie fae parte Sistemele de oporare, programele militate si programele traductoat. ‘Sistemele de operare teprezinti © component indispensabilé funcfiontvi orient calculator gi acfioneaz ea wn intecmediar intro utlizator i resursele sistemulai de caloul. Programele utilisare sunt progeaie specializate fn sealizarea unor operafii precis definite. Desi nu sunt obligatori, sunt recomandate pent» Completa servicileinteme ale sistemuli,sprijinind wilizatoral final in operafi preci gestionaea gi Inrefinerea discurior,dialogul fell om-ealeulator facenstt categorie, cele mai cunoscute sunt Noxton Commander, Win ‘Tote! Commander, Windows Explorer, programele antivirus, programele de athivare etc, "Progrdmele traductoare au rolul de a (raduce programele sursd, scrise de uiilizator inte-un Timbaj de programare, in program executabil do citre calculator, Traducerea poate fi realizalt prin compilare sau prin inferpresare’. Programote de aplicagii sunt proiectste pentru a asiguri automatizaren valor din domenti diverse. tn general, ole rapund principalelor Cuncfii ale enlitifilor social-economice (eontabilitate, nantes Fanrketing, resurse umane ete). Aceste programe sunt folosite pentru: « crearea bazelor de date ou diverse destinafis ‘¢ gestiunea economico-financiar§; realizarea aplicafilor administrative; ‘© realizarea de aplicafi tehnico-stiinjifice; # proiectare si inginetie asistate de caloulator; © comunicafi si teletransmisii de date; : » dezvoltarea do software (ereaten sltor aplicafii) ete. cerinjelor uti > ivived, D., 5.2. Op. eit, pp. 10-73 Sirwctura istem electronic de calcul si reprecentarea datelor 11 Programele intermediare in see i fare sunt instromenteadeesate utilizatorilor finali care exploatind mic agi reaolve aingu tnicrocalculat: i eee ote ea ag procemmite do ern ord, Wed Peet, Ai Bo ee), programe de cael abla (ce Lotus otc), ame) fica (Ci Ww, i instru el a prota eae (Coreldraw, PowerPoint ctc.) si: instrumentele soft Apelind un anumit soft, intr-un sis , intr-un sistem electronic ler Tein) see el et nel cca care sti la Daze unui program format dintr-o succesiune de inst ear Bxecutarea une instruct! sub contol unui. asf de programe ve detect pe parcursul a mai multor pagi sincronizafi in timp" (vezi figura 1.3), uce MI | FRSA] (REULTATE] Figura 1.3 Evecujia uned instrucfiuni Semmnificafia gi succesiunea pasilor este unmtoarea: 1. cititea din memoria intern (MI) a. instruefiunii gi inctirvarea ei in unitatea de comenda gi control (UCC): 2. decodificarea instructiunit si emiterea ordinul 3. UCC" transmit ee ME cole adresele datelor ce sunt cilite $i apoi UAL prelucteaza datele incircate din MI, UAL transmite catre MI rezullafele obfinute, ciitre unitatea eit, R Op. cit 1.4618 Sub Wi si inveitim Word, PowerPoint, FronPage si Internet 1.4 Sisteme de numerafie si coduri de reprezentare 7.3.1 Sisteme de numerafie Sisiemut de numerafie constituie ansamblul regulilor de reprezentare a ‘numperelor prin intermedia! unor simbolur (fre si Were). fn funefie de modul de redarc gi gruparo @ numerelor, sistemele de numeral fi nepozigionale si pocifionate. fn -cistemele de mumerafie nepozifionale, semmnificafia unui mame so determind dopa anuinite reguli ce consten, dupa cxz, in adunarea sau sciderea valorilor pe care le reprezintl fiecare cifr fn parte, independent de pozifia pe care o ocupi fn cadrul numénutui tespectiv (exemplul tipic de sistem de ‘numerafie nepozifional il constituie sistomul de numerajic roman, care utilizeaza litere pentru reprezentarea cifrelor). in cazn! sistemelor de mumerifie pozifionale, semnificatia unci cifre depinde de pozifia pe care aceasta o ocupa in cadrul numérulul, Agadar, pe ling valoarea lor nominal, cifrele au gi o valoare pocifionala fn functic de succesitinea lor. De exemplu, in nomfnil 333, fiecare cifrd are 0 semnificagie ‘valorict diferit&: prima cifts, din dreapta, reprezintt unitiji de ordin ann, @ doua cifré reprezinté unitifi de ordin dot gi a trola cif reprezintA wnitifi de ‘odin tei, Cel mai utilizat sistem de numerafie pozifional este cel zecimal. dali cu aparifia gi dezvoltarea calculatoarelor electronice, problema reprezentarit nomerelor a devenit wia foarte important® gi a-a materializat fo ofinivea gi folosiren mai multor sisteme de numerafic, dintte care cele mai populare sunt © sistemul de numerafie bina; ‘© sistemul de numerafie octal; ‘¢ sistemnul de numerajie hexazecimal. {fn tabelul 1.1 sunt prezentate principalele sisteme de numerafic gi simbolurile utilizate de acestea, Sistomul octal folosegte baza 8, cu cifrele de la 0 ta 7. Numirul 8 va fi notat én octal cu 10, numtiral 9 ya fi notat fn ootal cu 11, pumirul zecimal L0va {i notat in octal cu 12 ete, Sistemul hexazecimal foloseste baza 16. fn acest oaz sunt necesare 16 cifie distinete gi dupi cifrele de la 0 Ia 9, se folosesc, in ordine, literele A, B, C, TDD hestat astral yantounl 18 ye F natok on W matmnral 16 on Mea rw Structura unui sistem electronic de calcul si reprezentarea datelor 19 ‘Tabelul 1.1 Sisteme de numerayie pozitionale Zecimal Bina | Octal Hexazecimal x4] 1] 3} | 05} >|. 20] aon} un] fo} Sistemut de numerafie binae Sistemal do numerafie binar este cel mai i i i simplu sistem pozifional, Baza tees sistem exe 2, facile utlizate sunt 0" if", numite cite hina ‘iecare cifra a numérului are, on gi in cazul sistemulai zecimal, aft o valoare nominal, et st 0 valoare pozitionald, respectiv, ficare cif; a numir funcfie de poziia pe care © ocupa, se fnmulfeste cu o anumiti putere a lui 2. Exemplu: 101,14 ese ge sere itrer eer 2 OD 4 19294 1924 41498 AOE OEIA = 75 0) Cperatariiete ison bina In sistemul binar se pot face toate celk i © toate cele patru operafiiaritmetice de bas pentru care se respect urmiitoarele reguli: : * “Tabla aduniii; | Tabla tumuli 0+0=0 oF 1+0s1 Lt O+lel OF 1=0 | | | | |i | i sat fnvidin Word, PowerPoint, FrontPage si Internet 1 Sub Window sciderii ' semnifict un imprumut de ta ordinal imediat joudt: hu tabli medi ean pozifia curentl iuseamna 2 gi se urmitor (superior) al desetizutulu, care pentru interpreteaza: 2~ 1 = 1. “Adunarea in sistemul binar se face ca gi in sistexnul zecimal. Tiioiior, fore [ 1001+ | TT LOOLT aT 101 1011010,001 } 10010} __10010, lt 00 soroo0111,110__| 100100__| 400000101 _| 1000010001 Fumulirea se reduce in final In operafia de adunae, aplicindu-se urmatoarele dou’ reguli 1. dactt pe verticala este un numir par de . “, se coboard ,0" si se transmite ordinulud urmator un numir de 41" dupa relafia find numiirul par de cifte yt"5 . 2. dae pe vertical este un num impar de 1 .,8e coboart 1" gi se a ato transmite ordinului urmitor un numar de 1" dupa relafia a find nurniirul impar de cite 1". Exemple: 7 tort * THOR LEL | MOETSL0,t1 108 ae Toor uot Hout 1101 11011 A110 00000 11101 hott 1101 a — 10040,1001 11101100011 vdud grijd.ca atnnei cind trebuie secu , nits apee ang do In prima cifet do Structure ui sistem electronic de cateul sé reprezentarea datelor 21 Exemp! iO0LE- [1itTO01- | 1000TT0- —to010 “Aton 11100001 101001 ti00Ti- 190101 1110 1060101, 110- —L010,011 1011011 01 MOL 100. Scderea poate fi Ficutd si prin metoda aduniiii ta descazut a complement scatdtorului. Complementul unui mumir binar, in cazul de fof, desedizutul, se obtine astlel se completeazit scdzttorul cu zerouri, pani {a ordinul de untsime ai desetizutului; b. se inversewzi ficeare cifiti de ,0" cw 1" gi fiecare cif de 41 eu 20" ¢. la numiral astiel obfiaut se adunt cifra 41", rezultind complementul numétulalinifial Hxemplul 1, Prin metoda coniplementului sd se calculeze: 100011011101 Stabilirea complementului numtiralui 11101 4, 11101 + 0011101 — completarea, la stinga, cu don zerousi, pentew ‘a avea gaple cifie cate are descaizutul; b. 0011101 —+ 1100010 — inversarea ciftelor; ¢. 1100010 + 1 = 1100011 — adunarea ciftei 1 si obfinevea ‘complementului Scideren propriv-rist (de fapt, adunarea complementului sckzatorului fa desetiut): 10001104 1100011 Observajie! Din rezultat se elimina prima cif 1 (gi eventwal a doua, 49101001 _ | dick aceasta este 0} penteu a objine diferenta numerctor. Exemphul 2, Prin metoda complementutui sd se caleuleze: 1111001 ~ 1101. Stabilirea complementuldi mumarufui 1101 a, 1101 + 0001101 ~ completatea, fa stinga, cu trei zerouri, pentra a avea gapte cifres b. 0001101» LOO —inversared ciftetor:(Page si Internet Sub Windows si c. H10010 + 1 = L110011 ~ adunarea cifrei 1 si objinerea complementului; i 4. scBidecea propriu-2is& (prin achinarea complementului scdztorolui deseizu): LLL100L+ ALLOOLL Operafii aritmetice in octal si hexazecimal Pentru operajiile aritmetice in octal gi hexazecimal, se vor avea in vedere urmitoarele: [a adunare gi fnmulfite rezuliatl va fi constituit din restul imparfvit sume’ sau produsului la baz (8 sau 16, dup caz),eftul constituind ‘ransportul pentru pozifia urmstoare (ordinul superior); 4+ la soddere, un impenmut de la ordinul superior (pozifia urmitoare) & immérului inscamna adunarea bazet (8 sau 16, dup caz) ta desciizutul pozitiei curente Adunarea 0 vetal Recolvare: 3+ 645 441 (cat Rezolware: 142=9; Tele Ted Recolvare: 74+3= 10; 8= I, rest 2 Te3415 11:85 1, rest3 15; S444 ‘Seiiderea in hexacecimal fezolvare, 3225 AbA=d 410 = = 1347220: 16=1, rest 8 het?) 5#541526:8=3,reat2 13 :8= 2, rest 7 483 5 = 2727 453 * 1 = 453 7 *3=218=2, 195 : 453" 7 = 4055 Peisis+ L.rest 0 A29,BT | Rezolvare: 748 + BeA=IL4 102211651, rost5 JELAS 94741217162 Lrest L ca, st 244118: 16= 1 rest? Astle Rezolvare: 67=Funvulgirea in hexazecimal 666% | Rezolvare' TL ~ | 7"6=42:16=2; rest 10= 8 acca |7#64 2-44: 16=2, rest 12 (C) 20CA 76+ 2=44 :16=2, rest 12(C) 296A |= 666° TT =2096A, 0422:16= 1, rest 6 i 5:16 1, rest 9 i Conversia numerelor dintr-o bazit fn alta Pentru conversia numerelor dintr-0 baza in alta se pot folosi mal mille metode, regulile find diferite pentru nwmerele intregi si pentru cele fraciionare.. In exemplificirile care urmear, se consides m munitrul, de conveitit, by, vechea baza gi Dy, nous baz. Conversia numerelor tutregi prin imparfri succesive la wowa baz ‘Algoritmul consta in imptyiri suecesive le a ale aunntrulut m gi ale cAtucilor obfinute, pi’ ofsid se ajunge ta eftul 0. Cele lui n, mn wous, baz bs, vor fi resturile impffirilor luale in ordine invers’. : Conversia vecimal ~ binarit ‘Transformarca numerelor din zecinna penis numere intregi sau mumere frachidnae. Numerele intiegi se tranafoctnd prin implyfiti succesive Ja 2, refindndu-se, de la dreapta spre sting, uliool ft gi xestaile 0 sau I. Jin binar se face Tn mod diferit Exemple: o Agadar, 2739) = 100010001) Structura unui sistem electronic de calcul gi reprezentaren datelor Pentiu verificare se foloseste conversia invers 12 4 0240825082" HE 251042340927 1082' 142" = 2560010404161 1=273 be 16500) = Ie Rezulla ch 165,0)= 10100101 a) Pentru verificare, se vealizeaztt conversia inversit: 14214082" 414251024102) 1127 4024192" = 12840432400014 041165 Pentns un numar zecimal fracjlonar, transfornatea tn binar se face separat pentru partea fntteaga (prin impli’ succesive la 2) si separat penttu pautea fracfionar& (prin inmulfiri succesive cut doi gi se rejin, de sus in jos, cele mai din st@nga valoti 0 gi 1). Penttu pattea fracfionar’ se fomulfeste succesiv cu baza si apoi pajile fracllonare ale produselor succesiv obfinute, pan cAnd se ajunge la una din uumnitoarele situati: # periodicitates © parte fracfionar’ nal © depigirca capacitayii de seprezentare, Exemplet a. 165,370) = 2a) Pentru partea intreaga (din exemplul de mai sus): 165 qo) = 10100101) Pentru partea zecimalt Of 372 0 14*2. 1| 4842 0] 962 1Page si Internet 26 Sub Windows sa tua Word, Pow Agadar, 165,371 = 10100101,0101 a) b, 452,339 92) Pentru partea tntecaga: 432 Pentru pat Rezulti ci 432,33 an = 110110000,0101010 432.334 = oy Pentru partea fntrengi: Q 1S} > 110110000 Structura unui sistem electronic dé calcul si reprezentarea datelor Pentru partea fracfionati 3. J > ororo1000111 Remulta cl 432,339) = 110110000,01010100011 fa) Prezentiim fn continu sistemele ootal gi hexazecimal: 46875000 11496 18 91968 0 35744 | 0,4335937qq) = 051437 y= 0,407, 49359315 SMaT #6 6_| 93750000 22002 ‘00000000 67872 85952, 0, 43359375 aq = _0,6F us) 051437 ay = _ 0,834 Conversa din sisternu! hevazecinal fa sistemut binar ‘Acest tip de comversie se realizeaza prin transpunerea fiectreicifre din hexazecimal fu bibar, prin tetrade binate (vezi tabelul 1.1), PI2D.5 Ag F120 5.8 uo = [111 0001 0010 1101,0101 1010 e cfileva exemple de conversit ale numerelor tn DikeFrontPage si Internet _ Sub Windows si tava Word, Power Conversia din sistema binar in sistenvul eciinal Trusformarca unui nunvér binar in Daza zece, se face prin tescompunerea normfrului dat in peri ale bazek 2, astel nell pein adunarea taeestora sl rezulte numerul respectiy, in zecimal. Kixemple: a, HLOL, 191) = 209) paso? 4 10g? rz! 4 192" 4 OF 4 182? = 29,625 1“ LOL 101) = 29,625 00) b. MLMOLLLIOLL, 101 @ > 200) 11i10LLL1OLL, 10 Leg! 192O 2? syhyoer te? yan? epee LDH TDD TZ ADL “pOds + 1024 4.512 +256 + 64-4 32-4 16-4 82-41 1241/8 = 3963, 625 LALFOLL1LOL1, 104) = 3963, 625u0 1001101, 19) = 2am 400101, 10 = 12° oF2e Or" 4 U2? + pez? sor2t 12? + 192" 40827 = 6410101844 OHHLI2 = 775 1001101, 1) = 77S an Alte exemple LOI a= tu» 5 {OLLLE LAL = 192" 40°24 + 12" + 142 232404 84h? + LAD ALM 18 = 47,875 peat te2? 4 90t g 127 + 12? Lrouston = iat + 1623 4 0r22 + 12! 41822 4 L2T + A 12? 16484241424 UB = 27025 Struetura unui sistem elec MILOMLIOLL 101 a0) poate p2! 122% 1eahagea! eLeasete2e1e2ty +2? MOF? o1#26¢142%r 1924192940024 LAD" 124 142" lyoraterent 1294092741924 192%4 162 2048 110244512256401 64432 11648405241 ee HA BAOF2+1 2404S segs Hmstormacea ove din estat aebial tv alts iisteme, aes vedere (ot cele dona forme ale numegelor binare: i "none fracfionare. . Jor binare: numere inlegi gi numere Conversia din sisternul hexazecimal in sistemul zecimal Aveast conversie. are Ia baz principiul inmulfirii fiecdrei cite a mimécnlui din hexazecimal pu'puted ale bazei 16, dupé modelul conversisi dia binag in zecimal (vezi exemplete de thai sis). “ exemple: 8. 2A7 6) = Tay 2ATag= 2416 + gras! 47916" = 2256 + 10816 +7 = 679 oy 2ATa9= 619 a0 : D.3AD%i6 = Zuo, BAD ue = 3*16" + AFLG? + D816! 4 9FLO" = 344096 1102564 13°16194 = 12288 + 2560 + 208 49 = 15065 3AD9%16)= 150650) ATA = Fo) 216444 1614 7# 16° 256-44 1647 = 58390)30 Sub Wondowws self ied, PowerPoint, FrontPage si Internet 4, 2D7a9 = 200) 2D Txay=24 16 + D416! + 716" = 24256 + 13°16 4 1= 512+ 208 4 7 Thaw WIy= P70) ite bis ina nal se fac mult mai ugor Conversiile binar-octal $i binar-hexazecimal so a deoarece & = 2? gi 16 = 2!, Astfel, un numir mai mic dectit 8 se scrie pe trei pozifi binare, iar un numiir mai mic de 16 se scrie pe patm pozipii binare, La conversia binar ~ octal se grupewsa ofte tei biji de ta dreapta la stinga, pontri partea intreagh gi de la stinga la dreapla pent partea fraclionat®. Atunci cfind mi se poate forma ultima triad’ se completeazat on zerouri la stnga, respectiv In dreapta. Hiecare triad so fnlocuieste cu. cifra otal corespunzitoar. exemple: a. LOLI, 1001011 19)~?) Formatea de tiade gi transformatea din binar fa octal: Ion 111,100 101 110 b, LOOOHOLOLLIIOL =%) 001 000-110 101 111 O11 gy = 06573. La conversia binar ~ herazectmal se procedeaz ca si in cazul ‘conversici binar ~actal, dar se grupeazai cAte patra bifi (trade), in loc de tre. 1OLT101010 101111 100 _——Situeura unui sistem electronic de cateul sé repreceniarea datelor 31 Formarea de triad si transformarea din binar in hexazeciunals 0010 1110 1010 1101 L111 1001 1110 1010 1101 1111 1001 y=2EA DES ay Alte exemple: a. 1111000100101 101,010! 101e 00) 1111 0001 0010 1101 , 0101 1010 «= F-12D,5 Aggy b, 11111010110,01011001 1 19)= 20) LLL OL 0110, 0101 1001 1100 )=706,59C 46, Conversia octal-hexacecimal si hexacecimal-octal se realizear’ printt- © etapa intermediard fn care are loc conversia numairului in binar, dupa care se alege una dintre metodele prezentate mai sus, Exemple: 8. 517,25@)=2 a9, Se parcurg urmatorii pasiz © transformarea in binar prin formare de triade de big: 517,25 (= 10 001 111 , 010 101 © transformarea in hexazecimal dup formsrea de tetrade: 001 0100 1111 , 0101 0100 g = AF, 54g“Sub Windows si tno Word, PowerPoint, FrontPage st Inigrnet 42. Sub Windows sd fans Word, PowerP’ Rezultd cf 517,25) =14F, 5 4an b. FI2D,5Aq6 = to © transformarea fa binar, prin (etrade de bi FU2D,SA go) = LLL 001 0010 1101, OL0L 1010 « tuansformarea in octal, dupitformarea de tiade de bi 01 111.000 100 101 101 , 010 110 100 q)=170455,264 FLDSA un =170455,2640 4.3.2 Coduri de reprezentare rezenta, fn sistemele de calcul, un nomi oft ma i & (cfr, litere, semne aritmetice, re de caractere, utilizate in activitatea curent (eitte, : roar pectale) a dus 1a ctearea unui mod dotnet de reprezentae & cestora,ullzéind coduri standard constituite special acest se9P Teeprezentarea dafelor in memoria inemnt consti » convene fark mma catecter, 0 anunits valoaro binary care este recunoscult § sa rude dene acl. Se ite das mune dle alfabetice gi date alfamumerice Necesitatea de a rept 1.3.2.1 Reprecentarea numerelor fice se face pe un numiir intreg de octefi, rezentarea valorilor tumerice s@ =a dar in Mepediferit pentea namercle insegi st cele real Noel ee reprerin(é prin aproximarea Tor eH numere raion, cave a0 uh NENT zecimale. Reprecentares numeretor tntregi ci doi octefi (cuvant) vet fe so pot fevezeta pew ey PS evant eo par bevel flesindcatvenile de rere Fi en sau cu sen. ___Structura unui sister eleesronie de calcul si repreentarea dateler Reprecentarea fir semn intregul este convertit in binar ‘si se reprez snumerelor posibil de reprezentat este: (0; 2°) Pentru n= 8 (reprezentare pe octet) domeniul este [0 . 255], pentru n 16 (reprezentare pe cuvant) domeniul este [0, 65535), int pentru n = 32 (ceprezentare pe dublu cuvint) domeuiul este [0, 4294947395}, De exemplu, reprezentarea pe octet, fd semnn a numsului 92 este O101 1100, ‘pe n biti. Gama Reprezentarea prin marime si semmn in teprezentarea prin misime gi semn, cel mai semnificativ bit este rezervat pentr semn. Acest bit are valoarea 0, pentru numetele pozitive gi 1 pentru numercle negative. Accasia inseamnd ca penteu reprezentarea unui numfr en 1 ciffe se folosese n + | cifte binare, prima cifit binard stabilind semnul Domeniul de reprezentare este [2,21 Exist umatoarele tipuri de reprezentiri prin mirime gi semm codut diect, codul invers si eodul binar, Codul direct: prinwul bit codified semnul, iar wmitorii n-L codifica valoarea binard a modulului numnirului, Exemple: 18 ate reprezentatea pe un octet 00010010, = 12.6) -18 are reprezentarea pe un octet 100100103)= 92 Note: Octetul 00000000 il reprezint pe + 0, iar octetul 10000000 TL reprezinti pe ~0, cea ce insemmni ca 0 are dou reprezentici. Complement fag de 1 (codul invers): numerele poritive se repezinti prin ele insele, iar numerele negative se repsezint& prin complementul lor, adic prin fnlocuirea bifilor de 1 cu bifi de 0 si a bifilor de O en bifi de 1 din reprezentarea valorii absolute, Exemple: 18 are reprezentarea pe un octet OOOL 0010) “18 axe reprezentarea pe un octet 1110 110ley 37 ate reprezentatea pe un octet 0910 O10 a= 25,4) -37 ave reprezenlarea pe un octet LLOLLOI0. = Daceb Windows s8 tnvajiim Word, PowerPoint, FrontPage $i internet Nota: In aceasté reprezentare octetul 00000000 il reprezint& pe + 0, ia foctetol SELLILLL Tl reptezinté pe ~ 0. Collal complement fag de 2 (cod binar): ca si in cazul precedent, rin ele tnsele, iar mumerele negative se Ja codul invers. O alti modalitate este cea in ipistieact tof bifii din reprezentarea valoit Jai bit de 1, inclusiv. Tofi ceilalfi, biji de da numercle fntegi se seprezintit 4 prin adunarea unui 1 care, incepaind de la dreapta, se abeolute pand La futflniren prise stdnga lui fsi inverseaza valorile, xempli: 18 are reprezentarea pe un oofet 0001 000g) 126) ; LIHO1101 este complemental foi -18, obfinut prin inversares biitor. TOLLOL + 1 Tio1i10 1110 1110) =EB as) ‘odul este important in operajia de seddere, care: se transforma fntr-o adunare a descdzutului eu complementul scizatorului, ceen ce fnscammi o& selderen poate fi realizati fizie cu acelasi circuit integrat, ca si adunarea (sumator). Repreventarea numerslor reale - Penira mumerele reale reprezentarca poate fi fn vingul@ fix® sau in ‘virgol& mobil iarea numerelor in virguldl fica (reprezentare natural e pentru reprezeutare, considerdndu-se Repre: Marea zecimal mu are un spafiu fi er jntr-o pozific predoterminati, funofie de care se face gi eadrarea numarului, fn reprezentarea in virguldt fix flecare mumér se fneogistreazH tn memorie in Tocafit de hungime constant, un bit fiind wilzat penta codificaren semnlui 0 pontni plas gi 1 pentru minus), uw numa dat de bifi, pentru partea inteags, tr restul, pentru partea fracfionar, Strncsura nui sisiem electronic Astfel, dacd mara zecimali este plasald pe mijloc, reprezentares pe un _octet a celui mai mic, respectiv a celui mai mare mundi este: {1 [0 [0 [o [0 [0 [0 [0] reprecines cet mat mic numae-8,0000 (ELEC TELE ETAT reprecines cot mai mare numa +7,9375 De obicei, marca zecimala este considerata fic in pozifia cea mai din drenpta (convenfia aritmeticd), fie in pozitia cea mai din sténga (convenfia factionart). Note: De semarcat cf fnt-o astfel de reprezentare, marca zecimal este virtual, ca nefiind reprezentata in nici un fel. De asemenea, pozitile onei Jocafi neacupate cu cifte semaificative se completeaz cu erouri, Reprezentarea tn virguld flotanta (virguld mobild). Denumirea proving din posibilitatea mutarii vigulei tn eazul operafitor cu operanzi de macimi diferite Reprezentarea fn virguld flotantd este posibilt mumai la calculaioarele care dispun de un bloc de calcul in virgul& mobil. Spre deosebire de reprezentatea in virgula fixa la care finerea evidenfei mitceii zecimale inst t sarcina programatorului, in acest caz. sarcina este preluati de calculator, ‘cresefind atit palcta numerelor posibil de reprezentat cat si precizia calculetor sealizate Pentru reptezentarea unui numir real n in virguld flotanti, el treb seris sub fort N=tM-bt, beN, Bez unde M=mantisa; = baza de numeratic; E = exponent. Reprezentarea unui numdr in acest mod nu este unica. De exempts, ‘minal 123,125 poate fi scris gi apoi roprezcnlat fn diverse Forme: n= 123,125 x 10° n= 12312,5.x 107 sau 12,3125 x 10! etc, de cateu! st reprecentarea datelor 35t ‘Sub Windows si Dwvdfaim Word, PowerPoint, FrontPage si Internet i rear p Marea laturarea. acestui inconvenient se reelizewzi prin reprezen ee ‘Daci Met si prima ciftt de dupa virguli este diferitt de’ zero, i rovmlizat tunel ge apne e& mantian este norm a Tae i atnate reptezentveabijilor un muni fni-o Focal se face pepatru gmpe: ‘© prima grupa con| +a doua grup exponents + aticin grupit cuprinde bifi pentru reprezentatea exponentult © patra geupa cuprinde m bifi pentru repreventarea mnantisei. Nomdrul de bifi slocaft este determinat astfel: 1 bit pentru senmnul ‘mantisel (SM) + numirut de bifi alocafi-mantisei (M) + 1 bit pentru semnal txponentului (SE) + namical de bifi pentru exponent (P) (in total ME+2 bi Pentru a ms gestionn separat semmul pentru mantis si exponent, 0 orm simplificaté a acestei reprezentti o constitu eliminarea bitului de seman al exponentului si introducerea nofiunii de carncteristies. 7 "Numarul de bifi alocaji: 1 bit sern, M, 1 Gin (otal M4E+1 bifi) ; Caracteristica este un nuumar intieg gt pocitiv, reprezentat pé 7 bili, dofinit dupa relafia Be 64, coea ce fuscamni ca B= C-64. : Plecand de la aceste relaji un nomi, ia vingul mobild, se sexie: dupit formatul: N 7 [La vAndul ei reprezentatea in virgol mobila poate fi in simpli sau dbl ine un bit pe care se reprezint® semnul mantisel; confine un bit destinat marcdriisemnului Mbo# precizie. Reprezentarea in virgulé flotantt simplat precizie (pe 4 octeti) Bifi 31 30... 23.22... 10 Exemplu: 35,3 = LOOOL1,0(1001) g) = 1,0001 101001) * 2% ay B= 5,C=5 +127 = 132 = 10000100 a RReprezentarea este: 0100001000001 1010011001 1001 F001 4203333 Structura unt sistem electronic de calcul yi reprezentarea datelor 37 Reprecentarea in virguldé flotanté dubli precizie (pe 8 octe\i) Operaiiile de adunare si seddere in virgula flotanta se efectueazt dupa cum urmeay Adunarea: + ‘umarutui cu carscteristica cea mai mic i se imparte mantisa cu puteri suceesive ale lui 2 pfind se obfin caracteristici identice pentru cele dow ‘numere (operafia de denormalizare); + se aduna mantisele; + daci exist depigire se normalizeaza rezultatul, Innulfirea: + se inmulfese snantiele; + se adua’ earactetisticile, 1.3.2.2 Reprezentarea informatici nenumerive Informafia nenumerick, cea care reprezintl texte sau simboluri, este brelucratd de calculator prin intermediul codurilor. Prin codare,fiectiui simbol de informatie ise asociazt in mod unie o seprezentare binatd num’ cod 1.3.2.3 Coduri si modalitifi de reprezentare a datelor Apatitia codutitor este legatt de necesitatea asiguetiii unci comuniciti cit mai simple gi mai rapide, intre om gi calculator, avind in vedere faptul ci Primula i este specifick zandirea gi operarea in sistemul zecimal, iar celui Ue-al doilea preluctatea informajiifor in sistemul binar sau derivatele acestuia fn acest sens, difetitele semne (cifee, litere, semne speciale) pot fi reprezeniate prin combinafii de 0" si". Coduri de reprezentare a datelor Modalitatea de combinace a simboturilor 0 si reprezentarea acestor seme poatts numele de codificare _Dupa natura sonmelor pe care le pot reprezenta, codurile pot fi in wh penta © coduri numerice; © coduci alfanumerice.48 Sub Windows st pwijim Word, PowerPoint, FrontPage gi Internet Cette numeric sit epeaenanh cele 10 sae al teh eeimal, cu sau fad semmulalgebric al acestora wilizando tetrad binge ‘La rindul lor codurile nmerice pot 6 +» ponderate; ‘+ neponderate. ale i se i a cadrul cirorn wnei cifte 2 “odurile ponderate sunt cod fn ca i ociah ah pinara in cate fecore rng ae © anomit pondere indicat do igurafia codulu a coe pale ‘coduri ponderatc sunt urmstoarele: 8421, 2421, 4221, 5421, 7421, $1 6421, in tabelul 1.2 fiind prezentate tetradele binare asociate ciftelor 0-9. Codul 8121 - BCD (Binary Coded Decimal) ~ codul zecitnal coditicat inar. Este un cod ous paten bifi gi este cel mai canoscut . e ‘endrut reprezentirii (plecind de Ja dreapta Ia stings pozifia 0 are pondesea J, pozifia | are ponderea 2, porfia3 are ponderea 4 iar pozfia 4 ere pondetea 8. Exensplus : 19539) = 0001 1001 0101 0011ecm, ‘Tabehul 1.2 Coduri ponderare Bazi | 2421 | 4520 | 5421 | 742K | 6421 | ‘o000 | 0000) ‘e000 | 0000 ‘oor | 0001 [ooo | oot ‘010 | 0010 610 | 0010 Feit | ootr | oor | on4i [oo ‘0100 | 0110 | O10 [0100 | 0100 Toit | 1001 | 1000 | o10r | O11 1001 | 6110 | 1000 i101 1110 Litt Structura unui sistem electronic de calcul si reprezentarea datetor Codwile neponderate sunt generate avindu-se in. vedere eliminarea citiei 0" care poate fi consideratl cao lips de infoumafe, fn accast categotic intra codurile EXCES 3; 2 din 5; GRAY ete, Codul EXCES 3 se obfine din codul 8421, prin adldugarea la fiecare pozitie de cod a valorii binare a cifrei 3 (vezi tabelul 1.3) Yabelul 1.3 Codul Bxces 3 o fi 2 73 T 7 |e 6 [3 toot [roto ian Pie Un cod special il reprezintt codul de bare prin care se permite identificaren automalt sau semiautomatt a produselor, carfilor, legitimafilor, biletelor de cilitotie ete, Majoritatea codntilor de bari au In baz’ principiul binar, teprezentarea ficandu-se printeam numar de linii sau lini gi spajii cu. anumita lifime. Aceste linitreprezint@ un earaeter numeric sau alfanumeric, fa fabelul 1.4 este prezentat codul de bare 2/5. oor | 0108 | o70i | oF ‘Tabelul LA Codul bare 2/5 Carscter | —_Liniat | —Tinia ‘Nose: Ureprezinta o line lati, iar 0 seprezinid onic ingust Coduri alfarmimerice Utilizaren acestor coduri este legat de nevesitatea reprezentiuil caleulatoare a tuturor semnetor ov care se opereaz’ ia limbajul obignnit, Aceste codusi contin un nomér de bifisuficfent pentru formarea atitor coubinalii cate Aunt necesare feprezeniarii tuturor caracterelor (cifie, litere, semme de Dunctuafie, Semne speciale). Au fost sau sunt utitizate codnrile de mai jos. |‘40. Subs Windons srry Word, PowerPoint, FromPage si ternet sandard Organisation) permite wepsezentaren 4128 de caractere:efre zecimale,ftere marist mie ae alfabetalat iin # & ee jc earaciero epecale. Avest cod este concepul pentru a fi wilzat cu tficicnpé in preluerarea gi (eansiisiacatelor. Codul 180 (International St Cod ASCH (American Standard Code for Information Interchange) permite, de asemenca, reprezentatea a 128 anu 256 de calnciore (citte, litere ae tere. mci, caractere specle si simbolisi de control foloste in Comonicafi de date ~ Stat, Stop, Sincronizare ete) Codul BBCDIC (Extended Binary Coded Decimal Interchange Code) peamite reprezentarea a 256 earacere, fae cme gl o sere de carnclete negrafice. Codul Unicode a pirut o dath cu tendinja de globalizare a sistemelor informatie, petmifnd codifiarea iv orice combinaie de imbi a peste 65000 de caractere unice. ‘Tabelul 1.5 Coduri de reprezentare a faa Ceracterl ~ASCIL EBCDIC TiNICODE seprezente i | A iaaonoT ‘wit B 000010 oo © 1000011 0083 D> 1090100 04s P 60 ‘o10001 Trotro10 | 0050 a Tov Tuodor0 | 6953 Zz 90 ioiwo10 iro100t | 05a 0 46 110000 11119000 | 6039 1 0 ‘110001 11110004 | 0031 2 50 110010 ris 10040 | 0032 8 a itso. iiti001 | 0039 slash (0 oF iow oF io0o01 | 002 xemplificain veprezentarea carvantalui PSV i cele wet codst din tabelul pe. 15. Structura unui sisten Z wra unui sistem electronic de calcul si reprezentarea dacelor 4 © fn codul ASCIE 10/0000 1010011 101111 O110001 ape 10 : : ~ in binar 50.53 2F 31 ir plaza ~in hexazecimal * in codul EBCDIC: {110111 114000t0 o4100001 11110001‘ bia P Ss i 1 : D1 E260FI ee fu hexazecimal ‘© codul UNICODE: (0050 0053 002 0031 Pos /o. Exercifii 1, Si se transforme din zecimal in bin; ree zecimal in binar numerel v.379 e.4531 2. Sit se transforme din zecimal i a ecimal in octal humercle: b.379 4531 3. Sit se transforme din zecimal in hexaz eet zecimal in hexazecimal numerele: b.379 ©45312 PowerPoint, FrontPage $i Internet Sub Windows sif tevajaine Word, 4, Sie transforme din octal fn zecimal numerele: 2.34053 b. 125 6.4531 5, Sa se transforme din octal In hexazecimal mumerele: a 34053 b.1425, . ©4531 6, Si se transforme din octal in binar numerete: 0. 34053 b. 1425 6.4531 "J, $8 se transforme din hexazecimal fn zecimal numerele: 4, 8505 b. DFT8A ©. 4BC33 8. SA se transforme din hexazecimal in octal nuinerele: a, 8505 b. DF8A APCS 9, Sit ge transforme din hex#7ecimal in binar numerele a, 8505 b. DFTBA c.AEC53 u Dinar fn octal mumerele; 10, Sa se transfonne 1, 1001 110100000101 b, HOIELULO1INIOLLL c. HOLLION 1010011 11, Sai se transforme din binar in zecimal numerele: a 1001 {10100000101 b, MOLLLLOUILOLLL , LOL LLOLOL00LL Structura unui sistem electronic de catcul $i reprecentarea datelor 12. St se transforme din binar in hexazecimal numerele: a. 1001110100000101 b. MOLIELOLLN1O1IT e. HOLLO1 1010011 13. Siise execule unmdtoarele operafii tn binar: reoteat a, 1001 110100000101 + 110111011 1010011 b, 1001110100000101 - 1011101 1101001 ©, LOOLLLIO0L * HOLL 7 @. 11100110114 1101 14. Si se execute urmitoarele operajii in octal: a, 34053 + 1425 b, 34053 — 1425 ‘ ©. 340531495 4. 3373612 * 123 15, Si se execute urmatoatele operafii in hexazecimal: a. DET8A + 4PC33 ‘ b. DE7BA - 4FC53 c. DE7BA * 4FC53 d. 8505 * 4BCS3 Raspansuré La 1110001111101 1b. 10111011 Le. 10001 10110011 2.4, 34375 2.b.573 2.6. 10663 3.0. 38ED 3.b. 178 oo 3.6, 11B3 ‘ ; 4a 14379 4b, 789 4,0, 2393“ah Sub Windows tan Word, PowerPoint, FrontPage ntermet Structura unui sistem electronic de calcul si reprezentarea datel sa fis reprezentarea datelo) 5,0, 3828 . 14. a, 35500 5.b. 315 14. b. 32426, 5.6.959 14.6. 53216207 14. d. 441640676 6.a. 1110000101011 6.b, [100010101 15.2, 12F3DD. 6, c. 0010101001 15. b. 8FB37 15. ¢. 45A25B19BE 7.a.34053 15. 4, 297300098, 7.0, 915338 1.6. 326739 8. a, 102405 8. b. 3373612 8.6, 1176123 9, a, 1000010100000101 9, b, HOLLLLIO111 10001010 9c, 10011 ELL10001010011 : | 10, a, 116405 10. b, 337367 10. c, 156723 11. a, 40197 1 bt14423, LL c, 56787 12. 0, 105 12. 1BEFT 12. DDD3 13, a,10111 10101011000 13. b.110111000011100 13. c. 10000101 1000011 13.4, JOAL/OLLOLLLILCapitolul 2 Sistemul de operare Windows 2.1 Prezentarea mediului de lucru Windows Un sistem de operare teprezintt un ansamblu de programe care conlucreazdi pentru a asigara o ulilizare corespunzatoare a resurselor fizice si logice ale unui sistem electronic de calcul. in pregent, exist mai multe astfel de sisteme cu mat multe versiuni fiecare: MS-Dos, Windows, Unix, Linux ete Interfafa sistemulni de operare: Windows este format dintr-un set de elemente grafice a ctor folosire este intuitiva pentru utilizatoral uman: Diatre acestea, cele mai uzuale stint ferestrefe — Windows (prin ,aparifia tor fieoventé, ele dau gi numéle sistemului de operare), pictogramele - Icons si meniurile derulante — PullDown Menus. Componentele grafice ale mediului de luc Windows sunt ugor de activat gi de manipulat atat cu ajutorul mouse-nlui, cit gal astaturi, dar dispozitivul principal folosit in huerul eu acest sistem de operare este, mouse-ul, Pornind de ta clementcle menfionate mai sus, putem descrie interfaja sisteamului Windows ca find o imtecfapa de tip WIMP (acronim format din inifialele termenilor Windows, Icons, Mouse, PullDown Menus). 2.4.1 Fereastra ~ elementul central al mediului de lucru Windows Jn sistemul de operate Windows, fiecnee program sau aplicafie ate ssocinté o fereastr’, prin intermediul c&reia se realizearA interactives cu uuilizatomn Prezentémi in continuare (vezi figura 2.1) ‘elementele. ferestrelor Windows, folosind pent exemplificare aplicafia de editare de (exte Notepad ~ ‘un program deloc sofisticat cnre permite scrieren de (ext. Linia de tflu este banda cea mai de sus a ferestrei (implicit, de ewlaste lbastri). Inca este afigat titul feresttet (in cazul nostsu, numele aplicafici de oditare de (exte Notepad) gi numele figierului deschis (act, un figier de tip text