Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • RETELE DE CALCULATOARE ED.A-3-A (RO) (Andrew S. Tanenbaum) (Ed. Computer Press AGORA - 1998) PDF

    Uploaded by

    Dragoi Mihai
    3 views392 pages

    Original Title

    RETELE DE CALCULATOARE ED.A-3-A[RO][Andrew S. Tanenbaum][Ed. Computer Press AGORA - 1998].pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views392 pages

    RETELE DE CALCULATOARE ED.A-3-A (RO) (Andrew S. Tanenbaum) (Ed. Computer Press AGORA - 1998) PDF

    Uploaded by

    Dragoi Mihai

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 392
    Retele de calculatoare Editia a treia reviuts Andrew S. Tanenbaum Universitatea Vrijie Amsterdam, Olanda (DNL). ‘Traducere A Coletivul de eooronates prof. fig: Valentin Cristea prof. ding Irina Athanasiu, |) Prof dr. ing. Eugenia Kalisz inl de raducdtor prof dr. ing. Nicolae Tépus rol. dr. ing, Tranatir Moisa ing. Viad Vi prep. ing. Anca Bucur ss. ing. Gavril Goda sing. Bogdan Costineseu prep. ing. Bogdan Panghe prep. ing. Florin Teodorescu prep. ing, Andrei Rares as ing. Ton Bica sing. Matei Rapeana prep. ing, Monica Dulgheru prep. ing, Monica Pietrosanu ing. Stefan Rusen ing. Florentina Popoviei rep. ing. Mihaela Tincu ing. Liviu Ristoseu Pregitire, design, produce: ‘Adrian Bop aitata de Computer Press AGORA si, ©1998 300 Ty, Mures Str. T. Vidimitescu 6/1, Tek: + 40-(0)6S-166516 Sub licen Prentice-Hall, Ine dupa: Computer Neoworks, 3“ ed. de Andrew S. Tanenbaurs (©1996 by Prentice-Hall PTR, Prentice-Hall, Ine. A Simon & Sechustef Company, Upper Saddle River, New Jersey 07458, ‘Tipit in Rominis, ta INFOPRESS SA, “4150 OdorheiulSeeues, St. Vietorei 12, Tel, +-40(0)66218283 ISBN: 973-97706-3-0 Tote ct. Nop ec ip ge von pene Retele‘de' calculatoare’ Editia a treia A rn, Barbara, Marin, si micul Bram tl EE Sisteme de operare: proiectare si implementare, edi Alte titluri de mare succes ale lui Andrew S. Tanenbaum: doua ‘Acst tex despre sisteme de operare, devenit lsc, est sngura ere ee seoper ‘tt principe sstemelor de operare cits aplcaile scestora la ua sistem eal, Sunt en detaiy toate subiectele raion legate de sistemele de eperare. In plus wat principle sunt ilustrate cu grija de MINIX, un sistem de operate gratuit, de tip UNIX, pentru caleulatoare personae. A doua edi, eupa de nut sistem MINIX 20, bazat pe POSIX, La fel ca prima edie, eartea va confine un listing de eod sursi MINIX. O noutate edie! a doua este un CD-ROM aratuit pentru fiecare carte, CD-ROM ce confine sistemul MINIX complet (co binar gi sums), Sisteme de operare moderne Acest text de mare succes prezintd fundamentele alt pentrasistemele uniprocesor cit si pentru cele distrbuite, Tanenbaum trateazi temele tradijionale ce: euprind procese, gestiunea memorie i sisteme de fisicre, dar s probleme de bazi ae sisemelor distribute, incluzind modelul client-server, apelul de procedui kn dist contol al executiei si ssteme de figiere distrbvite, Acest ghid practic flos MS-DOS, Mach si Amocba pentru a ilusta conceptele sstemelor de operare. Sisteme de operare distribuite ‘Acest text acoperd conceptele fundamentale ale sistemelor de operare distrbuite Subicetele principale includ comunicatia si sincronizarea, procese si procesoare, ‘memorti comune distrbuite, ssteme de figire distrbuite, sau sisteme disibuite de {imp real, Principle cafeviluidistribuit sunt iustrate in tru studi de eaz detalate ce Tlosese Mach, Amoeba, Chorus si medile de operare DCE. Organizarea structurata a calculatoarelor, editia a treia ‘Acest text fundamental abordeazi arhivectura caleulatoarelor ea pe o serie: de aivelui, La Bazi este hardhvaresnl tanzsion, por}, segisre, sumatoare gi alte eireute ‘Apoi vine nivelul microprogramat. Mai sus, ste nivelul masinil conventional, cu instructunile sale ADD, MOVE, JUMP 3ialtele. Deasupra aoestuia este sstembl de ‘operare, care adaugi faciliiti noi cum sunt gestiunea figerelor si memoria virtual Ultimut capitol se ocupi cu doud probleme avansate: caleulatare paralele. $i proiectarea masinilor RISC, este ajteplata la fnele Tui 1996, 6 a CUPRINS PREFATA 1. INTRODUCERE LL UTILIZARILE RETELELOR DE CALCULATOARE 3 Lad Refele penta firme 3 112 Rejle pentru oamenis 113 Aspecte sociale 6 1.2. HARDWARE-UL RETELEI7 121 Rejele locale 8 1.22 Rejele metropolitane 10 1.23 Rejee larg xispandie geografie 11 | 1.24 Rejele radio 13 13 PROGRAMELE Di KETEA 1 13. Terathille de protocoale 16 432 Probleme de proiectare a niveluilor 19 Interefe si servic 21 : ‘envi orientate pe conesluni servi Primitive de serviciu 23 Relaia dint servis protoooale 25, conexiuni 22 | 14 MODELE DE REPERINPA 26 144 Modelul de referinga OSI 26 142 Modell dereferinjs TCPAP 32 143 Ocompanaje intre modelele de refering OSI si PCP 35. 144 O critic’ a modelulu si protosoateloe OSI 37 145 O critic a modelului de refering TCPAP 40 i 15 EXEMPLE DERETELE 41 . 151 Nowell NetWare 41 15.2. ARPANETan43 153 154 Invernetul 8 155 Prototipuri gigabit sO 1.6 EXEMPLE DE SERVIC PENTRU COMUNICATH DE DA’ 161 SMDS. Semviciu de Date Comutat Multimegabit 52 162 Retele X.2554 163. Retransmitereaeadrelor 55 164 ISDN de band larga si ATM 56 1.65. Comparayi ine servic 61 1.7, STANDARDIZAREA REYELELOR 61 1.7.1 Who's Who in umes telecomunicaitor 2 1.22 Who's Who in tumea standatdelor internationale 64 1.7.3 Who's Who in lumea standatdelor Internet 65 18 RESTUL CARTH IN REZUMAT 66 1.9 REZUMAT 67 2. NIVELUL FIZIC 241 BAZELE TRORETICE ALE COMUNICARU DE DATE 71 211 Analiea Fourier 72 242 Semnaletetimitate de banda de freeven|a 72 2.12 Viteze Manin de Transfer de Date a unui Canal 78 22. MEDIUL DE TRANSMISIE 76 1 roo cures, 7 2241 Mediu Magnetic 76 1 2.22 Cablol Torsadat %6 ; 2.23. Cablu Coaxial in Bandi cle Bact 77 224 Callus eoasale de bar larg 76 225. Fibre optice 80 2 23 COMUNICATILE FARA FIR 86 5 231 Speci electromagnetic 87 232. Transmisia radio 89 : 233, Transmisia prin mierounde 90) 284 Undeteinfaossitiece 9) 235 Tramsmisi de undelortuminosse 92 2.4 SISTEMUL TELEFONIC 93, 24. StrmcturaSistemolul Telefonic 94 2.42 Politica din domeniultlefonie 97 243 Buckle Toate 99 244 ‘Trunchiuri si moliplexare 108 24S Comutarea 120 2.5 ISDN DE BANDA LARGA 128 25. Servicii SDN 129 25.2 Ashitectura sistemulul ISDN 129 254. Interlila ISDN 131 254. Perspectivele NISDN 13 26 ISDN DE BANDA LARGA $I ATM 133 we 2464 Cirevitelevrwale tn compara ex creutelecomtate 133 2.62 ‘Transmisa fa reelele ATM 135 262 Comutatoare ATM 136 2.47 RADIO CELULAR IM 274 Sisteme pager 144 272 Telefoane fr fr 45 2.73 Telefoane cctulare analopice 146 274 Telefoane celulare digitale 150 275 Servic de comunicatii personae 151 {FL DE COMUNICATIE 182 28 SATBLI cuprins, 28.1 Satelit geosineroni 152 282 Satelit de joasdatitudine 155 283 Satelit versus Fibre Optic 156 2.9 REZUMA'T 187 3. NIVELUL LEGATURA DE DATE 34. ASPECT ALE PROIBCTARIE NIVELULUI LEGATURA DE DATE 168 — 3.1.1 Servicii oferitenivetulu retea 168 3.12 Ineadrarea 166 313 Controlul erorlor 169 3.1.4 Controle flasul 170 32, DEPECTAREA $1 CORECTAREA ERORILOR 170 321 Coduricorectoare de erori V7t 322 Codusi detectoare de exori 173 33 PROTOCOALE ELEMENTARE PENTRU LEGATURA DE DATE 177 33.41 Un protocol simplex fr restrict 180 332 Un protocol simplu Stoprand-Wat (pascu-pos) 182 333 Un protocol simplex pentru un canal cu zgomote 184 34, PROTOCOALE CU FEREASTRA GLISANTA 187 34d } 342 343 ‘Un protocol eu fereasia glist de un bit 189 {Un protocol de revenie eum pasi (Go Back n) 192 Un protocol ea repetare selectiva 197 38 SPECIFICAREA $I VERIFICAREA PROTOCOALBLOR 202 3541 Modele de tip automat finit 202 352 Modele de tip rejea Pets 206 3.6 EXEMPLE DE PROTOCOALE ALB LEGATURM DE DATE 208 36.1 HDLC Control de nivel inal al legturi de date 208 362 Nivelllegituta de date fn Internet 211 363 SLIP- Serial Line IP 212 368 PEP - Point-to-Point Protocol (protocol punt-t-punct) 213, sos (protocol punct-a-punet) 213 [Nivel legstura de date la ATM 217 163 curren, * 3.7 REZUMAT 220 4, SUBNIVELUL DE ACCES LA MEDIU 225 44 PROBLEMA ALOCARI CANALULUI 226 at 412 “Alocareastaticd a canal fn retelele LAN si MAN 225 ‘Aloearea dinamici a canalul in rejlele LAN yi MAN 227 42, PROTOCOALE CU ACCES MULTIPLU 228 421 422 423 424 425 426 427 arowta 28 ae eases doe ponte 292 Proceso ca evn Pe mvc dea ese 20 a pen os LAN 28 fol er 6 43: STANDARDUL IEEE 802 PENTRU LAN-URI $1 MAN-URI 255 431 432. 433 434 435 436 ‘Standatdul IEEE 8023 si ETHERNET 255 Standardul IEEE 80244: LAN de tip jeton pe magistalé 266 Standardol IEEE 8025: LAN de tipjeton pe inel 272 278 CComparatiefntre 802.3, 802.43 802.5, ‘Standardut IEEE 802.6: Magistralé dua cu cond estibith 279 Standatdul IEEE 802.2: Contotullegaturi loge 280 44 PUNTI282 44a 442 443 44a 44s ‘Punfi dela 802.cJa 802, 284 Pun trensparente 287 ungi cu dinfare dela surs 291 CCompararea punilor 802 295, Pung flac Ia ditanga 204 45. LAN-URI DE MARE VITEZA 295 451 433 455 434 FDDI295 Ethernet ropid 298 [HIPPI-Interfajaparaels de mare vitezi 301 Canalul de fibra optics 302 : cuprins 46 REYELE DE SATELIPI 303 \ 46.1 Interogare 304 462 ALOHA.0S 463 FRM 306 464 TDM306 465 CDMA 47 REZUMAT 309 5. NIVELUL RETEA (CERINTELE DE PROIECTARE ALE NIVELULUI RETEA 315 S.l1 Sono fuaizate nvelull transport 315, S2_ Orgunizara interat a nivelulu reea 318 5.4.3 Comparaie inte subrefele bazate pe citcultevirale s datagrame 319 ALGORITMI DE DIRIARE 321, 52. Principiul optimal 322 \ 52.2 Diriarea pe calea cea mai scurt 323, 15.23 Inundarea 325 | J S24 Dinijrea bazaté pe fx 327 1525 Dinijarecu vector ists 329, 5.26 Dirijareafolosind staea legaturlor 333 i 52.7 Dirijareierathick 528 Dirijarea peniy calculatoare gnedé mobile 340 529. Dirjarea prin dizare 343, 5.2.10 Diuljarea cu itmitere multipl (multicast) 345 53. ALGORITMI PENTRU CONTROLUL CONGESTIEI 347 53.1 Princip generale ale contotului eongestei 349 5.32 Polibet pentu prevenirea congestiet 3801 533 Formarca traiculi 352 S34 Specificarea uxului 357 CConttolul congsticin subretclele bazate pe citcuite virtuale Pachete de $02 359 Ipristiere incazeari 363, 538 Controlul futuafilor 365 5.3.9 Comtrolulcongestcla transmis molest 964 315 cupRins " Sa INTERCONECTAREA RETELELOR 367 SA. Prinee diferé reelele 370 S42 Cieuite vinta concatenate 371 543 Interconectarea relelelor fxs conexiuni 372 Sa ‘Trecerea prin tunel 374 54.5 Dinjarea in retele intexconcctate 375 546 Fragmentarea 377 S47 Ziduride protecte 380 5. NIVELUL REPEA BN INTERNET 382 551 Protcoll 1388 552. Adee IP 386 553. Subrejcle367 [554 Protons de control in Itenet 389 | $55 Protos de die flost de port intone: OSPF 393 556 Protocol dre pentru port eterne: BGP 398 "55:1 Trier ris in Internet 39 558 1Pmobi 0 559 CIDR- Dine fri clase ite dmeni 402 55.10. 605 56 NIVELUL RETEA IN RETELE ATM 416 546.1 Formatele celulelor 417 5362. Subilreaconexiuni 419 3.63 Disjarea gcomutarea 421 5.64 Categorii de servis 424 565 Calitatea serviiuli 426 5.646 Modelarentraficuli i politi de trafic 429 5.6.7 Control congestii 433 568. LAN«ui ATM 436 8.7 REZUMAT 438 6. NIVELUL TRANSPORT 445 6. SERVICILE OFERITE DE NIVELUL TRANSPORT 445 6.4.1 Servic funizate nivelurilor superioare 445 612 Calitatea uni serviciu 487 62 63 64 68 66 cupRiNs 6.3. Primitvele serviciilor de transport 448 NOTIUNI DE BAZA DESPRE PROTOCOALELE DE TRANSPORT 453, 621 Adresarea 454 622 Stabilirea unc conexiuni 457 62.3 Eliberazea conexiuni 452 624 Controlu fuxulul simemorarea tempora 6.25. Maultiplesares 470 6.26 Refacerea dupi cidere 471 uttering) 466 UN PROTOCOL SIMPLU DE TRANSPORT 473, 634 Primitive serviiult ales ea exemplu 473 6.32. Entittea de transport aleasi ca exemplu 475 6.3.3 Exemplul vizut ea un automat fini 482 PROTOCOALE INTERNET DE TRANSPORT (TCP $1 UDP) 485 64.1 Modelul Serviculut TCP 485 642. Protocolul TCP 487 6.4.3 Antetul segmentulul TCP 488 644 Administrrea conexiunii TCP 491 645 Politica TCP de Transmisie a datelor 495, 646 Controlul congestiel in TCP 498 64.7 Administrarea contorului de timp tn TCP S01 648 UDPSO4 649. TCP si UDP tars fir 504 PROTOCOALE AL DE NIVEL ATM 506 65.1 Structura nvelului de adaptare ATM 508 652 AAL1509 633 AAL2510 654 AALS SII 635 AALSSI¢ 656 Ocomparate a protocoalelor AL SIS 65.7 SSCOP-- protocol orientat pe conexini, specific serviciulul 516 ELEMENTE DE PERFORMANTA 516 661 Probleme de performantd in rejelele de caleulatoare $17, 662 Misurazea performantelor reelel 519 66.3 Projectareade sistem pentru performante superioare 522 currins, i 664 Peelucratea rapidd a TPDU-urlor 925 665 Protocoale pentru rele gigabit 529 6.7 REZUMAT $32 7, NIVELUL APLICATIE 537 74. SECURITATEA RETELEL S37 7A Crplografia traditional $39 7.12. ous principicriptogratce fundamentale $45 7.13 Algoritmi cu Cheie Secrets 546 7.14 Algoritm cu Cheie Publics $35 715. Protocoale de Avtentiticre 559 7.16 _Semnitur Digitale 570 ‘ 7.7 \mplicati sociale $77 72. DNS - SISTEMUL NUMELOR DE DOMENII S77 724 Spatial ée sume DNS S78 722 lnvegistrri de resurse S80 723 Severe de nume 583 73. SNMP- PROTOCOL SIMPLU DE ADMINISTRARE A RETELEI 585, 734. Modelul SNMP 586 732 ASN.1 Notajiasintactes abstract 1 $88 733 SMI- Structura informatiei de administrate $93 734 MIB- Baza de informatii de administrare 595 735 Protocolul SNMP $95 14 POSTAELECTRONICK 597 144 Artitectur servic 598 742 Agena iit 600 743 Formatele mensjcor 604 144 Tronser de mesic 610 145 Conicenlitate poste eleenonce 615 75 §TIRI USENET 621 754. USENET din punctul de vedere al uilizatorului 2 752 Cum este implementat USENET 625, currixs 7.6 WORLD WIDE WEB 630 164 162 763 264 165 Aspectele priving client 631 ‘Aspecteprivind serverul 634 Serierea une pagin cle Web in HTML 640 ava 654 Regisiea informallor pe Web 666 7.7 MULTIMEDIA 669 Tat 72 73 14 1s Audio 669 Video 672 ‘Compresiadatelor 675 Video la Cerere 687 ‘MBone - Colouna vertebral pentru trimitere multila 699 78 REZUMAT 702 8. BIBLIOGRAFIE $I RECOMANDARI DE LECTURA 8.1 SUGESTI PENTRU LECTURI VITTOARE 709 Bud 812 B13 a4 81s 816 B17 Lucri introduetive gi generate 710 Nivel fie 711 [Nivelul legiturl de date 712 Subnivetul de control at acesulul la mest 712 Nivel rejea 713 [ivelul wansport 714 [Nivel aplicagie 714 8.2 BIBLIOGRAFIE IN ORDINE ALFABETICA 716 DICTIONAR INDEX 709 737 761 PREFATA ‘Aceast carte exe scum laa tsa ei. Fiecre edie a corespuns unc etape diferite tn modal de uiiizare a rejeclor de coleustoare. Cind a apina prima edi, in 1980, reflele erau o ‘cutioitute academs:. in 1988, cindaaparut a dous elie, reeele era flosite de unnesitii de marie firme. Cind a apirut a tia edie in 1986, reelle de calcalatoare, in special Intemetl spn in ntreags lume, au devnito reaitae zie pentru miliane de came ‘Mai sult, echipmentele gi programe de rejea sau schimbat complet de end a apr a dou ‘edie. in 1988, apneape toate rece se Baza pe cablul de cup, Acum, multe se hazeazi pe br coplicd si comunicaie (ard fir, Refeele particular, cum este SNA, au devenit mult ma pujin importante decitreeele publie, in special Internet, Protocalcle OSI au disparut in cst si protooclut TCPAP a devenit dominant. De fps, operind st de multe schimb resctsi aproape in nttegime. Desi Cap. 1 are aeeasifuneie introduc pe care 0 avea iin edi a dova,euprinul a fst complet revizut si actual. De exemplu, fn Toc de a centa eartea pe modelul OSI. cu sapie ivelur se flesest un mode! hibrid cu cin nner, intods in Cap. 1 Desi aesta nu este identic cu modelul TCPAE, principal este emult mai apropiat de modelul TCPAP decit de modelul OSI fotosit in ediia a deua. De asemenea, nolle exemple functonae folosite dela un capt la eet al ci - Internet meetele ATM - sun prezntate ale mpreunt cx unele vette gigabit alle eee rsp. i itten w fot —_— ’ a PREFATA fin Cap. 2 sccentul a mutat de ta cablul de cupra fa fibra optic yi comunicaia fr fir avesten tind tehnologile vitoruui, In decada care a trecu, sistem tlefonic @ devenit Sproupe in intregime digital, afl cS 0 mae parte din materi referitr I el fost reser, ‘cu adugarea unui material nou despre ISDN de bands larg ‘Ordinea disci! despre nivelul legiturS de date si subnivelul MAC a fost inversat, deonrece experiena ca studeni a aitat eX inteteg mai bine subrivelul MAC dup co 20 stodiat nivelul legaturd de date. Exemplele de protocoale prezentate acolo a fost pastrate, eomece sau dovedit foarte populare, dar av fost rescrise in C. S-aw addugat materiale roi ‘despre nivel legiturd de date la Internet i ATM, Principle sobriveulsi MAC ein Cap. 4 at fost revinite pentra» releta cil protorale inclustnd raultplexanea cu dvizarc lung de und, LAN-uri Fe firs radiout ital, Discutile ‘despre pun av fost revit ia adiogato parte nous despre LAN-uti de mare vitezi ‘Cel mai mul diate algoritmi de dijare din Cap. 5 au fost Inlocuti cx unit mai modern, fcusind dinjerea dupa vectorul distanjelor gi dirjarea dupé starea legiturilor. Seoiunile espe controll congeiek a fos sefeute complet material despre exemplee practic, Internet si ATM, este fn intregime nou. Cap 6 tratead in continvarenivell transport, dar gsc au at loc sche important tn primal rind adiugarea net mari cantitti de material pou despre Internet, ATM fi performanjee reel ‘Cap. 7, despre niveulaplicati, este acum cel mal tung capitol din carte, Material despre sccurtotes refeei gra dublat lungimea si su adiugat materiale nol despre DNS, SNMP, col, USENET, World Wide Web, HITML, Java, multimedia, video la cerere si Mbone, ‘Dintre cele 395 de figuti din a tre editic, 276 (70 la sut8) sunt complet nod, iar unele inte cvlealte au fost sevizuite. Dinte cele 370 de trimiteri fa literatura de specilitate, 281 (76 ta sult sunt la eit articole care au aprat ups pubiareaedfel @ dows, Dnt Seestea, peste 100 sunt Ia Tucrri pblieatenumat in 1995 1996. Prin urmare, probabil cl 75 dL euts din intreaga carte este complet nous st plry{ din eee 25 de procente rmase au fost reviaute in annunt, Deoarece aceasta este efectivo carte nous, copera a fost redesenat pentnaa se evita confuzia cu eiia a doua, “Cartte despre calelatoare sunt ple Ge acronime. Cee de ath mu este 0 except. Cand veti termina de citit aceasta carte, toate cele ce urmeazd ar trebui si sune familia SAL, AMPS, ARP, ASN, ATM, BGP, CDMA, CDPD, CSMA, DODB, DNS, FAQ, FDM, FIP, FITC, FITH, GSM, HDLC, HEC, HIPPI, 1AB, ICMP, IDEA, IETF, 1N6, 180, ITU, LATA, MAC, MACA, MAN, MIB, MIME, NAP, NNTP, NSA, NSAP, OSI, OSPF, PCM, PCN, PCS, FEM, PGP, PPP, PSTN, PTT, PVC, QAM, RARP, RFC, RSA, SABME, SAP, SAR, SDH, SDLC, SHA, SMI, SNA, SNMP, SNRME, SPX, TCP, UDP, VHF, VLF, SAT, WARC, WDM, WWY si WWW. Dar nu vi ingriforai, Fiecare va fi definit eu gris Fnainte de a fi wiz. PRERATA sil Penta a aja instructor in olositeaacestel ani ea text pent curs, autorul a pregstit tei materiale sjthtoare pentru predare: ‘Un manual cu solale problemetor. Fiiee PostScript onjindnd tote figurle (pentru producerea de transparents) ‘Un simulator (iin C) pentru exemple de protocale din Cap. 3. ‘Manualul os solu este dsponiil a Prentice Hall (dar numat penzu intro). Fircrlcuigurigsimulatora unt cisponbile prin World Wide Web. Pentru a Te abine, arog sv uta a pigina personals atonal hpi. ar! ‘Cartcaa fost ett In Times Roman, folsind Two, care, dpi tof acest en, este inl singure ‘elute posi, Degi Troll nv este asa moder ca sistemele WYSIWYG, ciitorul este invitat si compare ciliates acti circu alte citi produse de sisteme WYSIWYG. Singura coneesie pe care am fica-0 PC tilt edi en ajutrul caleulatoarelor personae este, penteu prima dat figure au fst prodsefolsind Adobe llustratr, fn loc s fe desenate pe iti. De asemenea, entra prima dat, crea a fst produst in tnzeyine electronic, Rezltatul PostScript de la Trot! a fost tims prin Tnteret la tipografie undo sa realizat fal pentru producerea matijtor. Nici © copie intermediar pe hirti nua fost ip i otogafiat, aga cum se face in mod normal. ‘Malte persoane m-au ajutt fn timpallucruui laa trela edie. Ag dor n mod deoseit si caprim muljuminile ctre Chase Bailey, Soniya Ben Hassen, Nathaniel Borenstein, Ron Cocchi, Dave Crocker, Wisren de Jonge, Cat Ellison, M, Rast Eskicoglu, John Evans, Mario Gerla, Mike Goguen, Paul Green, Dick Grune, Wayne Hathaway, Franz Hauck, Jack Holzman, Gerard Holtzmann, Philip Homburg, Peter Honeyman, Raj Jain, Dave Jobrson, Charlie Kaufman, Vinary ‘Kumar, Jorg Lieber, aul Mockapeci, Carol Orange, Craig Partridge, Chatlie Perkin, Thomas Powell Greg Sharp, Anne Stegsre, George Swallow, Mark Taylor, Peter van der Linden, Hans van Siaveren, Maarten vin Steen, Kees Versoep, Stephen Walters, Michael Weintraub, Joseph Wilkes fi Stephen Wolf. Maljumit speciale Radle} Perlman pentru multe sugesi ui. Studenii met au Sua dein multe modurl, Ag dott s-i evden pe Marin Bot, Wibert de Graaf, Flavio det Porno gi Amald de Wit pentru asitena acorat. ‘Edorul meu dela Prentice Hall, Mary Frane m-a aprovzionat eu mai multe materiale penta cit deci am consumat in ce 10 and anterior, Ba mia fost de aserenea de autor in murueroase alte elu, midi, medi, maz i colossle, Eitonul meu de productic, Camille Trestaooste, ma invsat despre oameni de ipa, cir cu 8 et, fax [i] gate amicole important, tn timp ce exceuta ‘servi ule se conrunta cu un Autor Nizuros sun ora incineat. “nsfiyit am ajus ta persoanele cele mal inportante, Suzanne, Barbara, Marvin chiar sical Bram au ma recat prin aceastiprocedurd fnante, Au suportato cu infin rlbdare gi cu mare smabiitate. Le mulmese. + ANDREWS, TANENBAUM * ate vba deen rin uct a Prentice-Hall Iestiona, Ine. (n.) INTRODUCERE Fiecare din ultimele tei secolea fost dominat deo anumit thnologi, Seco al XVI a fost seco mari siseme mecanie care au tnsoit Revoua Industrial. Seco al XIXcIea a ‘nsemnat era masinlor eu abur. fn seoslul XX, tehnologia cheie este legati de coletarea, prelucatea si disribuitea informatie. Prine ale rearii, am assat la instlorea tejelelor telefonice mondiak, la invenjia radioului sa tlevizunl, la nslerea si cresterea nemalvizut a industriel de esleuhoare gia lnsarea sateiilor de comunicai. Datoriti progresului tehnologic rapid, aceste domenii converg in ritm alert, far Uiferengele ite colectarea, transportul, stocarea si prelucratea informatiei dispar pe zi ce tece, Organiatil cu sute de birouri raspandite pe o arie geogratica larga se asteapti Si poatd examina fn mod curent prints-o simpla apisate de buton chiar si echipamentele Tor cele mai indzpartate. Pe misur& ce posiilititile noasire de a colecta, preluera si Giszibulinformatia erese tot mai mult, cererea pentru o prelucrares gi mai sofisticaté a informatie crese si mai rapid, Desi Industria de calculatoare este tind in comparatie cu alte industri (Ge exemple, consirucfia de automobile si transportul aerian), domenial calclatoarelor a cunoseut ua [ogee spectaculos int-un timp scut. In primele deceni de existent sitemele de calcul rau foarte centalizate, de obicei in intrioruluneisingure inciperi. Adesea,aceastiIncipere avea perejide sted prin care viitatori se puteau holha a mareaminune electronic& dinduntev. O companie de minine mijloce sau o universitate arf putt avea unul sau doud caleulatoare, in timp ce institute mari aveau cel mult citeva zee. Ideea c& in mai pujin de 20 de ani calculatoate Ia fel de puternice, mai mii deed un timbru postal vor fi produse pe sara lang Ta milioune de exemplare prea desprinsa cinte-un seenar slitfico-fentasic. 2 IIRODUCERE, cant Tnvrepitrunderea dintre domeniul aleulatoarelor yi eel al comunicaflor a avut o inuenta profunda stupra moduli In care sunt organizate sitemele de calcul. Concept de cera de ‘ilul”- ia aceptiunea so de eamerd unde exsti un ealeulator mare la eae vilizatori vin Sti Tuleze programele - este total dept. Vechiul model al unui singur calculator care serveste problemelor de eleul ale organzatc a fst ilocuit de un model In care munca este fut de un hhunée mare de calelatoare separae, dar inferoonecate. Aceste sisteme se numese nyfle de ‘caloulatoare, Proiectarea si organizareaacesorrefele rpreziatisubictul aestei ct Pe parcuisul cir vom foloi termencl ,refea de calculatoare™ pentru a desemnna 0 colectic Interconeciad de ealeulatoare auonome. Se spune despre dou aleulatoare eh sunt intereoneetate {ct sunt capable x8 schimbe informatie ize ele. Conectarex nu se face neat print-uncablu ‘e eupru; pot folosite in es! sop fibre optze, microunde sau stelit de comunieati. Impundnd ‘alculatoelorcernfa dea autonome, dot s excludem din definitia noasta sistemele in care exist relafie cars de tip mastensave. Dac un calculator poate $i poneasc oprease sa ‘onttoleze in mod forat un all, atuncealeulatoarele nu sunt autonome. Un sistem 60 unitate de onitol si mai multe unity sservite na esto retea; aga cum puesto rea ni vn caleuator mare cx imprimante $i teminae alate la distang Tn literatura de specaitate, se face descori confuzieintreo reea de caleuatoare si un sister Aistrbult. Deosebiren sential este ci, fot-an sister uistbui,exstenja mai multorealalatoare Avlonome e transparentapentro ullzstor. Avesta poate tas o comand penta a executa un program si programul se va exccula, Exe sci sistemului de operare sh aleag prooesoru cel mal potivg poi st gaseascd si si (ransfore (oat fierele de intare cite respectivl procesor $i si ‘epund reutatele ia foal eorespunzitor. ‘Cu alle cwinte, utlizatoral unui sistem dlstrbuit ou este consient ch exist mai multe rooesoare;sstemul arati ca vn singur procesor viral. AlocareaIuctior pe procesoare gi a figercior pe dicur, transferal de fire inte leu! unde ee sunt stocate ocul unde sunt necesae, ofl althFuncie de sistem - toate aoesiea tebuie sf se execute automat, TInt rejea, utlaatorit rebuie s se conecteze explicit Ino arumith maxing, si comande explicit ‘executia proceseor In distanj, sk uansfere elicit fisierele iin general, si personaizeze toa Adminisrarea rele. intrun sistem distiuit nu este mimic de fcut in mod explicit; tral este realzat automat de cite sistem, ft cunoginja ulizatorir. 'De fap, un sistem cistribuit este un sister de programe consruit peste @ yetea. Programele sigur eflei un grad mare de coeziune gf wansparents. De aceea ciferents major ine o rea tun stem cistribat mu apare la nivel de cehipamente i de programe (in special la nivel stem ‘de operate). "Na mai putin adevrat este faptl et Ine cele dou subiecte exist suprapunere consierabils, De exemplu, aft sstemele distibuite cit si reelele de ealulatoare au nevoie si transfere ire. Diferenta se refer la cine invocS tansferul:ssternul sau ulizatorl, Desi aceass carte are tn vedere in primal tind retelele, multe din subictele abordate sont importante gi in sistemele fdstibuite. Pentru mai multe informaii despre sistemele distribute, a se vedsa (Coulouris a, 1994; Mullender, 195; i Tanenbaum, 1985). sec untizARILe LA USILAZARILE REELELOR DE CALCULATOARE aint de exaninarea in detliu a problemelortehnice, meri sé artim de ce sant oamen inteesati de rejelde de caleulatoae sila ce pot fee flest. LALA Reel penta firme Malte organiai dispun de un numér semniiatv de calclatoae,aflate descoi la distant anal de alte De exemplu, o firma ca multe fabric poate avea i lecare unitate de producti ete lncaleulator pecare se fine evden inventaru, se monitorieazk produetvitatea gi se caleleaz Salarileangajatilo La inoepu, care din acest calelatoare putea Tuer iaoat de ella, dat ke tin moment dat, manager au decs sf le conectze intre ele pentru a putea extage si corela informa espe nteaga fim. Tn termenl ral general subiectol se sfer la imprirea resurselur, iar scopul este de a face toate programele echipamentele in special datle disponibile pentru oricine din rete, indiferen, te loalzarea fae a resinsei gi 2 ulllztoruu Cu ate cuvinte,smplal fapt un utizator frdmpit af fie 1000 lan sant de datele sale mu trebuie si Wt impedice si foloscaed respective date eas cum ele a fi locale. Aces bie poate fi sinfetizatspunsing ci reprezinté ‘nereare dea dsruge wirania geograii" ‘Una dilea snp este asgurareaunel abit! mar prin acces la mai multe echipamente de stocarealtemative De exerply ferele pot fi copate pe cou sau tret masini, astil Inet, da tuna din ele nu este dsponibilt (datrité uneidefectiuni hardware, otf utizate cleat opi. In plus, prezcea mei multor procezoare inseam ci, daci un proceso se defectazi, celle po Breia gist duct labun slay fe cu prformante reds, actvitatearespectvaluiprooesor Pentru {omen malar si hancar, contol taficlu avian, siguranta reatoaretor nucleate gmt alte Ssemenea aplicf posiblitatea de a nu Ingerupe operarea unor echipamente in eventualittea ‘nor probleme herdiare este de maxims importsnf EO Lot™ nara atone Fig. L1, Modelo client-server ‘Un alt scop este economisiea banilor.Calclatorele mii au un raportprefalitat lt mai bun decit cele wari. Sistemele mar de clea (aleulatoare de matimea unei camere) sunt cam de i rapide decitenleulatoarcle personae, dar cost de o mie de oxi mai mult, Aces ‘onstruasedssteme formate din caleulatonre ‘ mtopucte cart personae, ce unl penta flecatewllizator, date din refea ind pstrate pe unl sau mal multe ervere de figere portajate, {n acest mode! utlizatori sunt numi enh far ftegularanjament poarté nur de model elient-server. cestode est strat in Fig, 1 ‘in modelul client-server comuniarea fa, in general, forma unui mesaj de cetere prin care clicntulsoicithserveului eseeutarea une anumite acum. Serweral execut ecterea i trie ispunsolinapoi centlu in mod wal exis un mumar mare de client si un numdr mie de ‘Ua alt scop al conecttii fn rejele ese sealsbltatea posbitatea ca, odata ou volumul de mune, Hi crease teplat | perfommangasistemulul prin adugarea de moi procesoare. fn eazat Ssemelor mari de call centralize, atune cin sisiemul este tnereat el tebuetlocuit ca un ‘Sntem mai mare, operaie ce presupune de obiceicosturi mari si multe neplceti pent wiizator. inmodelul client-server pot adiogai liens servere noi pe misurl ce estenewie de {in srg, puncrea in functivne a unei rele de calevaioare servete si unui seop care mu axe dev face aproape deloc eu tebnologia. O rejes de caleulatoare poate furniza un medi de ‘comunicare puterieintreangajat alla la mare depértate unit de alti. Folosind o rete, este Uyor ca dou sau mai multe persoane care tslese in loeuti diferite 88 serie impreund un raport, Céind un angajat schimbs ceva intr-un document din refea, ceilalli pot vedea schimbarea imediat fr8 a mai astepta edteva ile o scisoase tn acest scp. Cooperarea itre frupur de oameniaflat la distanfe mati uni fade ali - un lucru impositil inate ~ devine fn acest fel simpli, Pe termen lung, uillaarearejelelor pentru a asigura comunicarea intr lumand se va dovedi, probabil, mai importanti decit scopuri tennice de genul creyterit fiat 41.12 Refee pentru oameni “Motive prezentate mai sus penta construire reflelor de clcultoare au o natu esetia! eonomied gi tebnologi, Dac arf esponibile la preur acceptable sisteme de cle sufcient de ‘nati gi de puternice, tunel majortateafinmelor ar decide pur i simplu si pstreze datele pe ‘cesta gis8 pana la disposi anglatior terminaleconectat lace, In aii") gilainoeputelanilor “sl cele mai multe compan luau in acest mod. Refelee de caleulatoate au devenit populare aba lind rejeete formate din calculatoate personale au ort un uriag avant prepperformang® asupra ‘Sntemelor mari de calcul. fn anit 1990, refelele de caleulatoore au inceput si furnizeze servic la domi penta petsoane pariulae, Acest servic, ca si motive pentru cate sunt fost, se densebese in mare ura de modclul fiienfel colectne” eeris in sesfunea precedents, Vom scoate acum fn ‘vided tei inte ole mai fascinate lurur care a ineput ss peteaci: 1. Accesul la informatie dela cstanys, 2 Comunicajileinterpesonale. 3, Divertismentl interac Acces informatie la stan valu forme multiple. O aplicaie deja actuals priveste acest a insituji Gnancare. Muli oameni Is) pltese eleuonic txcle si i administeard electronic conturlebancareinvestile, A devenit de asemenea popular practica dea face cumpiratur de SEC.L1 LUTILIZARILE RETELELOR DE CALCULATOARE 5 {a domietu, cu posbitetea de a inspect cataleagele one a mil de firme, Unete din acste cataloage vor permite curind ea, print-un simplu ce pe numele otcéral prods, & viionim meat o prezertare video a produsull respect Presa va fi dsponibil in dret si va fi prsonalizat, Va fi posibil si communi uni gee te interesead tor c€ este legate politcient comp, incendi, scandal fn lumen celebritlor epider, tn schinb fttal - nu, mulfumese. Noaples, tn timp ee dom, zor ¥a ft adus pe cscul ‘ilculatoulu tn sau va Spit pe imprimanta ta laser, Pe oscar restenst acest servic exist deja. Urmatorl pas dupa ate (ps revise publica gtnic) este biblioteca dial in dines. Jn funetie de cost, mrimea gi greutateacalculatoaelorBlocnotes, ire tiie ar putea si vind simiboturiale recutuhi. Seeptci ar uebui si ia aminte la efestl pe eave tiparul ba avut supra manscrvelor medieval (© alt aplicae din aceastseategorie este accel la ssteme de informati similare actual World Wide Web. Webaalcontine informati despre arte, afacer, git, politics, sintat,istrie, hoby-uri recrete, sin, sport, ctor si multe ate dmmeni prea numeroase chia $i pentr 8 fi oar menfionae, ‘Toate acest aplicaipresupun interactun! inte o persoan io bazi de date afat a disans (© doua catego lng de vidizis ale reteei se vasefer la imeraciunile inte persoane - este vorba in prim vind de replica seoluui XXI fa telefon in seco al XIXlea, Pgta electronic, ‘sau emalll, este deja folos freevent de milicane de cameni i in seurt tmp, va coafine in mod ‘arent, pe ling tex, secvene audios video. In schimb, va dura ceva mai mult pid end se va pane la punct nglobarea mites n mess, Poss electronic in timp real va permite uilizstorior aati l stan 8 comune ft nici 0 {ntieziere, find post eventual chia si se vad 8 se aud unul pe ext, Aceass tehologie face postile inline virwal, numite vdeoconferinge, Inte oameni cate se gisese im diferite Jocuri pe glob. Se spune uneori cd are Joe 0 competife inre transport i comunicafi iar cigitorul,inderent cine va f, va prelua si rolul jucat pl’ acum de eftte domeniul fain nt vrwale ar putea fi floste pent educa a cistan,penteu a cere sfaturi medicale de Ja specialigt ala a depdrtare pentru alte numeroase aplcai. Grupuriledeinteese de pe tt slobul, eu dscui evn orice subict imaginable dea pate in realtateacovdin’ a urelarumite etegori de persoane, ar aceasta categorie va crepe pnd la nensivile intel meni. Discutile, in creo persoan’ trite un mess ti celal sbonay ai grupulul de interes pot si cteasd, se derulazs in toate sture posible, putin fla el de ine exter de amuzaate sau de ptimase, ‘A trea cateprie avai in vedere este dversmenta, care repredini 0 industrie uring in cenmiont esters fn acest damnit aplictia de cel mai mare succes (cea care poste a nfluenfeae tot restul) se eunese video la czrere, Este plausible peste veo zece ani Informaye pert [tcbuteh) | Satin tam Sacratara — > ie [korn Se ig. 110, Athitectora filosof-translator-serelard ‘sé considerion acum wn exemph mal tehnic cum se realizezzcomunicaren Ia util rine din reeaua cu cine niveluri din Fig. 1-1, O aplcai care se execu fn nivel $ produce un mesa Ms fifurnizeasinivlulu 4 pentr a transite, Nell 4 inseeazi un ante in fe meses, pentra a identifica respetival mesa paseandrezltatalnvelului 3. Antetul include informatie control, {ge exemply nurere de ondne care ajla nivel 4 de pe magina desinaye 38 limeze mesejele in ‘rdinca erect in cazl in cate nveluile Infeviore em pistreazdaceasthorcns. Pe unele nivel, tnteele contin de asemenea cimpuri de contol pent mitime, timp sale informati. fn mumeroase refele nu exits nie o Timité cu privite Ia matimes mesajeior transmibe in protccul nivlull 4, dar exist aprespe Inlotdeauna 0 mit impasse protocol nivel 3. fn “Consecin nivelul 3 trebole spared messele prime in unit mai mic, pachete, atagind lea Decbet un antet specifi nivelule 3 fn acest exemplu, M este descompus in dow pt Af Me. ‘Nivelul 3 decide oe line de trnsmisie i utlizeze i timite pacetelerivellui 2. Nivel 2 sdaygi nu romai cite un antet penity fiecaze bucati, «gio incheieve, dup care furizeaz ‘unitatearezltan iveluui 1 pentty ao tansmit ize In maginareceptoare mesa ete trimis in ‘sc nivel a nvel, pe parcus find eliminate succesW toate antetele, Nici wn ante orespunzitor nielurtor sub nu este transmis n sus nivel secs PROGRAMELEDERETEA Protea vel « pe) ~ eal) ss] recone ea rosea | “RIRIADMT) (RL _ oping sured Mapint ovine Fig. E11, Exempla de flux de informatii pentru suportul comunicdei virtuale la nivel S. CCeea ce este inportant de incles in Fig. 11 este relata dine comunicatia virtual i cea fet eforents tne protocoale i inerefe. De exemplu,procesle egle de la nivelul 4 ish imagineazi concep ual omunicerea ca realizindu-se pe rizotala",uiiaand protocolul nivelul 4. Desi fecare ain ele are, probabil, © proceduti de genul TiimiteCealaaPare gi o alta PrimeyeDinCealahiPane, este procedusl na comnies de fapt ox celal parte, ei cu nvelurlle infriore pein intesata 34 "Abstatizarea procescorpereche este crucial pentraprofectarea Inte efele. Cu autor ei, aceasts savin’ practic imposibilé poate Ml descompust In probleme de proiecare mai mici, reaalabile, sl anuite proiecarea nivelrlor individual Dei Seciunea 13 este inital ,Programele de refea”, meriti st subliniem of niveturile inferioare dito ierathie de protocale sunt implementat fecvent in hardvare sau in firnvare [Nuc rma putin aderat cai intern algoriml complesji chiar da ei sunt inglob (pail sau, ‘totais is hardware, 182 Probleme de proictare a nveuritor (© parte din problemele cee care apar la proistarea reflelor de calelatoare sunt prezente fn ‘mai mite rive, Vor menfiona pe scurtunele probleme mal importante, iecare nivel ate nevoie de un mecanism pentru a identica emitori receptor, Dat find ct ‘orefencuprinde intnad normal numeroas caleulatoar, iro pare dine seestea detin ma multe » ITRODUCERE cara proses ct nec molt pin care unis de pe smut main pei cu ie Fee sl comunize. Cac eonseins ace or ski ons pei una nee ee sevens ms dares Gnas edie prota refer ue penta vase ded. a unde seme ‘datele cieula intr-un singur sens (comunicare simplex) In altele datete pot citcula In orice sens, dar oe Sinton (omunicare emt opts) Inns stele cl nae sens ‘Seale comune dps ata). tocol tte, de stnena, sete er cana eget esorespundeconeinca crest prorlesesora,Mul elle spn eel patin Shits pic pe conte; anal pen sense onl en tug Deanece eieutle Mae’ de comuniai’ mu sink petfete,conuoh erorlor este © roblea pontant Se eunose mule cou detectors crectqare de eon dar ambele pete conesumi eben ropa cos tus eeporl ebue ‘Shins eum st spund mina cre messes et print core ae no ‘Nu tte cate de comune pntears nes menor is Pen a pie ala @ cco pleere soefery protec eu st frvze ele expo toa Scena poi pte Tesi ons cnet a ragmento O sui vides x emetic fapevile da avast sla ies reo pole ragentor ee ssc onda icoect. : : © oroblemt ce ftrvne la fear nel esfers a eitoen stalin ere un enor rap nite ual ocr lt Gate a itez pes mare AU fox popse ese rz THENori dau mat tr Uncle dinte sexes repin anu reacted so indeed prin ete recep I informe pe emfior dere sea sa caret. lst Tncne cra ce trensmiie a emfatrlel Ia 0 vaeare Rabi de cman scord oo respira, ha problems care ape la cto ntl pve icapastatea mor procslr de a accepts ne ange abn Ast cone a cane peta 3 dem ‘anunte apo a rumba mee pees mesntore aay ate’ ind proce Tn aril emul st eset forsee et eich 2S tne ta tse tee mph mame one mi sae Sse ceeasntcs a Sestisimenjar ints "Rancid ee emer pr xsi oe as one pt pe fie pera de prose coor, hcl ingle emer pone bos iz cn ereie ren ra mule comenailinepdete, Ata np ot acs matponre SChaligourese eeu onsaretea oe wi ec on el Mallee x ‘Stes de cep, eel es ude afl per steed eb te css Fes lita cet i : “aun! end cet mol mute cine sr desi, webu les un anumit dum, cnc cesta dei bute pith pe dost mai mle alo. De exemple pon a trmiterea unr dat de la Londra ls Rona secs tt o deci fa el ral vent sleeres cart de transit a Freafl saa Germanic =i furcie leple lor de veers actu daeor = ct dace de nivel set penta slegeea ula din Tac tase posi, p aaa ais crea co seC13 PROGRAMBLEDERETEA a 133. Intere servi iccarenivelare rlul de a furniza sevice necesarenivelui de deasupra sa, fn aceasta setune, ‘yom examina min detaliu ee anume este un servic, Dar mai iti om intodce ca ermeni Elemenielective din flecare nivel sunt rumite feeven emi, O enttate poate fo enitate software (aga cin este un proces) seu 0 enitate hardware (aga cum este un cp de intertesre intetigent), Ente corespunztoare aceliag nivel, dar aflate pe masini diferte, se mumese ntti ate Entitled la nivelul n implemerteaza un servicu wtlizat de nivel m + 1. in acest ‘az nivel se numestefurnizor deserve iar nivelul n + 1 se numeste utilizator de servi [Nivelu poate uliza sevice veal 1 pent a foraiga prope sale seni. El poate ofer ceva dase de saviel de exemplu comunicare rapa, costsoare fi comunicare lent, etn ‘Servciesurt disponibile to SAP-ur (Service Access Ponts - puncte de acces la servic), SAP. url nvelului nun ocuile unde nivlum + 1 poate avea acu a servile ofeite, Fieate SAP are 0 adres cae il identifies ia mod unc, Ca Iuerure 8 fe mai ate: SAP-usile dn sstemul telefonic sunt scelurile Ia cae se pot racordateleloanele modular, iar adrescle SAPeuilor sunt ‘numeree de telfon corespunzitoate acestor sot. Similan sistem postal adresle SAP urior sunt adreslestrzlor gi numerele csuflor postal. Pera a trimite 0 seisoare,trebue 8 cunogt adresa SAP-uluidestoatarul. Pentru ca dau nveluri si schimbe Inte ele informatie, tebuie sl fle convenit un set de regi refertoare la intrfah. Aga cum este dustrat in Fig. 1-2, i cazal nel interfee tip, entitatea de Ja nvelul a + 1 paseazi nivel m, prin intermedial SAP-uui, ua 1DU (Interfce Data Unit unitate de date de interfa8). AcestIDU oonst cint-un SDU (Service Data Unit- unitate de date de servic) si nsteinformatii de contol, SDU reprezns informatia transmis prin vetea citre enitatea perech fi pol tn sus cite nivel + 1 Iformatia de contol (de exerplu, mumaral de ‘cto din SDU) este necesara pentru a autanielul de mai jas Si Indepineasd srcna, dar ma face pate din dtce propiuzise, SAP = Service Accats Pint (eunet da acces Ia soit vou « lnerface De Ont (Uta edt ge ntorteh ‘SoU = Service Ox Unit (untae ge date ce servi) (tate de date de protocol) Iolite Cont nfrmation Untormaye da contl a neres) Enka dep nivett a teeta 0 ig 12 Rea dite neti tet veh Insert Nivel Pentru a tznsfera SDU-ul, entitatea din nvelul m poate fi nevotd si il fragmenteze in chteva bueili, feeare din acestea primind eéte un antet gi find trims sub forma unvi PDU — 5 TRODUCERE cars (Protocol Data Unit - unitate de date a protoctulai) separa, ca un pachel. Antetele SbU-unor sunt flosite de entitaile egale pentru areaiza protocolul pereche eorespunzitor. Ele identifies ce PDU-uri contin date si ce PDU-ori contin informayii de control, furizeaz snumere de secvenyiere sas mai departe, 134. Servs orientate pe conesunts servic iri conexiuni Nivelusile pot ofetinvelullor de deasupra lor dou iri de servi: orientate pe conexini s+ {ara concxiun I aceasla seoiune vom arunca 0 pire asupraacestor ous ipa si vom examina slferentle ine ele. ‘Serviclulorentat pe conexiun este modelat pe baza sitemulul telefonic. Cand re i vorbes ‘ca Gneva, mai ini rd receptorl,apoiformezt numaru, worbesti si toch. Simi, penta & lan un servilyorienat pe eoneaun, benefiirultebuie mal nts tabilease8 0 conexine, st Toloveased aoea conexiune §iapoi si o elibereze. Tn eseniS conesunea funeyioneazh ca 0 few ‘cnitutora intoduce obectele (efi) a un eapat, ir receptorul le scoat afar, in aceeas orn ‘cosa apa Prin cporif, servi irl conexiunt este modelat pe taza sistemulu postal. Toate messele (axsorte) comin arescle complete de desinaie fear mes cel n stm independent (Githalte: fa mod normal, tune cid dou mesaje sunt trimise la aoeas destinatc, primal expe ‘Sie pint eareajunge Totus ext posi a cel care a fost expect prmul since is ajung thoi repede al doilea in cazul unui servi orient pe conexun, aga ceva exe imposb ‘recare sesvicu poate fi caracteiztprintvo clita asevilull. Unele servi sun sigue in sensul cna pletd date niciodala. De oboe, un servicu sigur se implementeazs obigind receptoal SS confine primixes fecinsi mes), afl ncit expectorl si ie sigur of mesajul a ajuns la Xestinate, Prooesul6e confirma inigodoce un ip suplimentarsintraen, Aceste dezavantaje sunt adesea aceptnte, ish uncor ele ebuie evitate ‘hransferul de fixer este una din situa pice in care este adeevat un servic sigur orienta pe conexuni, Proprstaralfiieluidoreste «fie Sigur cB toi if ajung corect tin aceeasorine tn aio au fost sums Foote pofin utlizatort ai tansferui de fkere ar prefera un serviiy cre Cincoi amesteca sau pietde civ if chiar dac acest servic ar ff mult ma api Senvcil sigur onentat pe conenni admite doud variante:secvenfcle de mesae gi fax de ‘oct. Prima varianti menfine dliitaea iuge mesaje. Cn sunt imise dovk mesaje de 1 KB, le wor soi sub forma a dou mesije distincte de 1 KB, nciodat ca un Singur mesoj de 2 KB. (Nott: KB tnseamnd kilobytes: Kb fnscarn Kiobits) In a doua variant, conexunea este un (Grptu fl de ote si ma exist delimit tee mesaje- Cand receptor primeste 2 KB, nu ext i modatitate de a spune dact ei au fost imi! su forma unul mess) Ue 2 KD, x dou mone de 1 KB rou a 2088 memje de cite 1 octet, Dact paginlle unei cnt sunt expediste unei maint fotogratee de tiptrtprint-o rele, sub forma de mes, tune deimitarea mesjlor poate important. Pe de al pert, in cazal unui terminal eare se conectazs a un stem cu dvcares ‘mpl flat a distan este nevoie numai de un fx de octet dla termina! a calculator "aga cum am menionat mal ss, flee introduse de confirms sunt naecepiaale pent ‘unce aplieat O asl de apliatie se releri la trafcul de voce cigitizat Pent abonafi telefon fate preferab S exste pain 250m0t pe lini sau ubice administrate de compan de telefone pubie sau de PTT-uri,altele sunt frjele de cereetare,altele sunt refele de cooperare administrate chiar de utiizator iin strat fle sunt rele comercale apajinind unoe cxporafi fa seciunile urmdtoare vom arunca © privire asupra citervarejele de domeniul prezen(lui sau al recutulul pentru a ne face 0 idee tsupr lors asupra diferenelo dinte el. Relelele se deosebese prin istori, administrate, faint oferite, profectare st prin comunitiile lor de utilizatori Istria si administrazea pot varia de lao reteaatentplanifcaté te cite o singuré organizajie cu un obiecti bine defini, pn lao coletiead-hoe de masini tate au tot fost conectate fntre ele de-a lungul anor, farsi existe vreun plan eoereat sa ile esponibile variazd de la comunicayii arbitrare inte la most electtonicd, transfer de igere, conectare la cstanja si execufic a Gistanta. Detalil tenice de proiectare pot si difere tn ceea ce priveyte medi de transmis, Slgortmii de atrituire a numetor side dinjare, numérul sl confnutulnivelurlor,protocoalele bllzate. In sfirgit, comunitatea utlizatorilor poate varia de Ia 0 singurd corporate pina la ‘comuitateatuturor informaticienilor din lumea industiaiat ; e ¢ vom vedea citeva exemple: popular packet comercial pentru rele TInterneval (inciazind predecesori ii, ARPANET si NSFNET) si prime refole gigas. LSA Novell NetWare Cs mt popu seme een tana FCF ose Nal Nearest ot protect pera af fl defn cre teceau a manfame a eee de PCI ase BS Stone sre estore un PC ee tno pe et Ge een Ins, un au Sere hci uemace amet csr lind uel ale de en solo gestomre ‘gute ya bord nt prem fate presen Gaal i, Novel Ne‘Ware = Tarr pom clenserice “ NetWare ima iv de prio roe stan F122, czas se Danes pe secs Xerox Netork yen, NS", urn unr Bente moe. Nowe NeWare 2 INTRODUCERE cara precede OSI si nu se bazeat pe el, Dock este 85 semene cu ceva, alunci seamind mai mult ea ‘TCPIP decit cu OSI ‘Nivel fre i nivelllegiturd de date pot alee dntre diferte standarde industri, incluzind Ethemet, IBM token ring (etn pe inl) si ARCnet. Nivell rejea foloseste un protocol de imterconeetaze fa conesiuni,nesigu, puri PX. Acesta transmite transparent pachetele dea ‘urs la destnai, chiar dad sus destinaia se a To retee dle. IPX funcioneaza similar eu IP, exceptind faptl cd IPX folosste adrese pe 10 octet tn loc de adrese pe 4 ccf. Jusefea scete slegeri nse va dezvluiin Cap. 5. iv soieate [__SAP__| Server detivare Transport NCP —_ oe x 1 Lagitura de dato [Ethernet | Tokenring “ARCoat aie | ethemet [ Tokonving | ARChot Fig. 1-22, Modelul de reterinté Novell NetWare. Peste TPX vine un protocol de transport orientat pe conesuni nurit NCP (Network Core Protocol - protocalul niclelui de relea). NCP asigurd in plus fata de transportl datelor de Ia ilzatridiferie alte serve est, de fap, inima sistemului Novell NetWare. Mai este disponbil, ‘Suna doilea protocol, SPX, dar acesta oferi numai transport. O ati opfiune este TCP. Aplicaile pot alege oricare din el, De exzmplu, sstemul de fsierefloseste NCP, iar Lotus Notes flosete SPX. Nu exsténivelursesiune sau prezentare, fn nivelul apeaie sunt prezente diverse protocale de alia, oaei_2 2 14 2 2 ‘dro dotonit [eet Fe wet omens Fig. 1-28, Un pachet Novell NetWare TPX. Ca gi in TCPAP, cheia inteegitathitectari este pachetuldatagrami internet peste care este consrut orice alteeva, Formal uni pachet IDX este prezentat in Fig, 1-23. Campul Checkswm tte folost rar, deoarece nivel legtura de date furizea la rindul ui osomi de contr. Cimpal ‘Pocket lngdh arath cit de lung este integul pachet,anfet plus date. Cimput Transport control SECIS [EXEMPLEDE REYELE s mmmird prin cite rele a ena pochta, Cind ast mune depsete un anuit maxim, puchetul ee lima Cpl Packet pe exe flat penis a mara iene pacete de cna. Frecae din cele dost acres confine un namarderetea pe 32de ii un nimi de maint pe 48 de ti odrem 802 LAN) 9 adres old (etl pe 16 bi de pe respectva mi. i frst, ak sem dae aceseaocup rest pochet singe lor mania Gpinde de reeata respect. ‘Apronimaiv 0 dats pe minul, secre server ilaeaea un pachet in cae i 66 adress gh spune co servic ofa, Avist dish vtzens8 protocolal SAP (Service Advertsing Protocol» protoclul de redams a sensi). Pacheele sunt wizute § colectate de agen special care se eaecutd pe maginle de citjare, Agent flosese Informatie din pachote entra const Bae deat eu serezte di oa. a pomie, 0 nana cient fuze o ceete im cane inreab nde seal cel mal apropiat server, Age de pe magna de jae local ved ceerea, se wt In Baza fade date spre Servere scat cel ml bun server corespuneitr cer. Réspursal pivind respect server ete spo trims ipo’ ire cent. n acest moment cena pote sil oconexiune NCP cu server Und acest concnune, lent serena negaiee dimensunea mei a packeteor. Din est pn, dental poate face aces la sternal de fijere alte sen folesind concdunea Stabilit. Clenfl poate de asemenca sb ntrogheze baza de date a server pentru a gis ale servere (adept) 152 ARPANETl ‘Si schimbim acum domeniul de la LAN-uri la MAN-uri, La milocu! anor 1960, cénd ‘Rézboiul Receerain prance clminany, DoDval a yrut oreea de comands control eare si poati supravejui unui izboi nuclear. Tradionalele teole telefonice cu comutare de ercuite erau considerate prea winerabile, deotece perdetea unc! ln sau a unul comutator a pus eapit {ururor cooersaior eae le Toloseu at fi putut chiar 8 parioneze rejeava. Pentra a rezlva ‘oeastd problems, DoD $0 orient cite agentia sa de cercetare, ARPA (mai titziu DARPA, ‘acum ARPA din aos): (Defense) Advanced Research Projects Agency - Agena de Cercetare pentru Proicte Avonsate (Je Apitae). "ARPA a fost cata ca éspuns a Tansorea Sputnik-lui de cite Uniunea Soviets tn 1957 s avea misiunea de a dezvola tehnologia care putea fi usd scopurilor militar. ARPA nu avea ‘van sou lnboraloare, nu avea de fap rimic mal mult decit un birou gi un buget redus (dup Standardcle Pentagomului), Acttstea ageniei a constat in furnizarea de fondurl sb contrate univeniilor si fimelor cave avea ie! puomitoare ‘O parte ia primele fondur\ au mers etre universt fn vederea student com de puchet, ‘0 idee racial Ta aesa em: idcea fusese sugeraté de Paul Baran Intro serie de tapoarte ale ‘Corporatiet RAND publicate la tnceputul andor 1960, Dup discon cu diversi expert, ARPA a ‘deci of relent de care avea nevoie DoD tebuia sf fe orejea eu comutare de pachete consti dint sobrelea sin ealeulatoare gazd. ‘Subrefeauattebia 8 fie format din minicalevlatoare norte IMP-uri (Interface Message Processors - procesoare de mesaje de interfata) conectate prin inl de transmisi. Pentru o siguraniS mare, fecare TMP trebula legat la cel potin alte dou’ IMP-uri, Subrefeaua avea si fie o subrojea datagrams, atfel ci dact unete lini si IMP-uri se defect, messjle putes fi redirjate automat pe ei alternative “ INTRODUCERE cart Ficcare nod al refelei era format dintesun IMP si dint gazds, aflate in acceayi incdpere si legate print-un fir scurt O gaz putea strimité mesaje de pind ln 8063 biti spre IMP-uL ‘Stu, iar abesta descompunea apoi meajel In pachete de cel mult 1008 bi ile retransmitea Ta destinajie separat,Flecare pachet era primit In intregime inante de afi reexpediat, astel cS subreteaua a fest prima tefeaelectronick memorcazi-si-retransmite cu comutare de pachete. "ARPA a ciutat apoi o oferts pentry consrire subrefelei, Au depus oferte dovasprezece fume. Dupi evaluarea tutuor propunerier, ARFA a selecat BBN, o frm de consultans din (Cambridge, Massachusets, sin 1968 a faheiat ea aceasta un contract pentru construiteasubreel sisrierea programelor de subreea, BBN a decis si utlizeze pe pos de IMP-uriminicaleuatoare Honeywell DDP-316 special modicte, dispunénd de o memore intemal de 12K eu cuvnte pe 16 biti IMP-urile na aveau eiscri, pent ch parte mobile erau considerate nesigure. IMP-unle au {ost interconestate prin ln de 56 kbs incite del compani de telefoane. ‘Programele a fost mpirjite in da pentru subceea si pentru gxzde.Programele de subretea cuprind gestionatea eapitulu dinspre IMP al conextuit gaadi-IMP, protocofol IMP-IMP gi un protocol sus IMP - destinafe IMP, proictat pentru a mai siguran, Proictl inal al rejeleh ARPANET este prezentat In Fig. 124 Prtoeat ccansnint? | Sunejon ‘ig. 1-24, Proiectl initial al reetei ARPANET. Sin afarasubrjee era necesare programe: gestionarea capil dinspre gua leone ‘uals IMP, protocol gaad-gandh el programe de apc Insert inp, a devenit lar ok BBN Consider srcina Sa icheiata in moment are acoeptse un mes pe un fr gazdSIMP 9 esse pe rl aM a desi Pentru ase descurea eu problema programelor pentru gaade, Lanty Roberts e la ARPA a ‘onvocat tn vara anului 1969, la Snowbird, Utah, © inlnire inte ceretstor! din domenial fefelelor, oi mai mull inl proaspatabsolvengi de facultate, Absolveni se eseptau ca nigte ape in tetcle ale expic proiecare gsofttare-ul rele sca flecare din eis primease Gupa acces sarcina dea sctie o parte din programe. Ei ou rimas fn mu de vimire end au osttat ck mu exist nil un expert in reel ico proectareserioas. i trebuia sii dea Singur seama ce aude fc cis EXEMPLE DE RETELE “ ‘Cu toate acest In decembre 1969 inepea dea functionez o rejea experimental cu pate ‘od Ia UCLA, UCSB, SRI si Universitatea din Uiah. Au fost ales aceste pata institu pests {itoateaveau un rumir mare de contracie eu ARPA s toate aveau calclatoare gual difrite $i ‘complet incompasbile (doar ca teaba si feral amuzant). Pe misurl ce ve aduceau ie instalaa ‘nai multe IMP-wi,refeaua crest tapc fn curt tap, 2 inns pe ft spatil Siatelor Unite Figura 1.25 araté ct de nepede a ereseut ARPA In primi 3a gana tu te a pen Fee a te paca amecrnale 2 INRopUaERE cars Supercalculaior (de exemplu, un superelcuator paral). Print aplicaite stdin su ‘umizat apicati goologice (analiza imaginlorpeimite de la Landsat, modclerea cine), ingelegerea racer ehimie. CASA a operat in Califia gi New Mexico lepat Los ‘Alamos, Cal Tech, JPL Censul de Superealeultoare din San Diezo, 44 Nectar se deoschea de cele te prootipuri prezentate mai sus prin lapel ed era un MAN sigabit experimental, Necur opera inte CMU si Centr de Superealculatoare din Pitsburgh. Proicetani rau intresayi de apleapi pind desercrea proceelorchinice ts, ‘otodati de seule de deponare pentna seestea 5. MISTAnet a fost un prototip gigabit reds, care opera in Research TMiangle Park, Nosh Carolina si conccta Universitatea din North Caroling, Universitatea de Stat din North Catena gi MCN. Scopal era realizarea unui prototip penis refea gigabit pulich ca omutae; comutatonrele aveau sute de ln gigabit, din acest moti, Mebuia st le ‘apebile de procesiri de ordinul trabijlorhec. Cenctrea simiict $a localiza pe wulizatea imoginfor 3D fn planifcarea teapiel prin iradere pentru pacieni de cance, ‘oncologul avea posibitatea si varieze parametitfasicullui de radia sls va fnstantaneu dora de radii cate ajungea la tumoaresinonjura fesutul (Ransom, 1992). 1.6 EXEMPLE DE SERVICII PENTRU COMUNICATILDE DATE Companil telefonice sate firme au ineput s ofere servi de retea pe bazd de abonament ‘tire organiza inteesate. Subrefeaua, alt in proprictatea operatoruly sell, elerd wich de comunicaii pent: guzcle si temninalele clear. Un ase de sistem se mumeste © ren Publick. Ext analogul ssemstltletonic publics, deseor, face pare din el Am vant Gea pe ‘ust un servi nou, DODB, in Fig. It. fn sete urnitoare vom studi alte patra exemple de servi: SMDS, X25, retransnitereaeadrelors ISDN de band lags. 61 SMDS- Servcin de Date Comutat Muitimegabit Prim sendciu pe care X laim in dscuie, SMDS (Switched Maltimegabit Data Service - serviciu de date comutat multimegabi), a fox proiectat pent a iterconecta mai multe LANs, ¢ cbiei LAN ur cn fille si fabvcleuneisingure compani. Acs servic a fost proclat de Belicore in ani ‘80s a fost pus fect infanciune la txeputl anor 90 de etre compan de comuica - majoritatea regione, dat i clteva care operau pe distante mati Obici oe braducerea unui servic de date de mare vtezis scoateren sa pe pia eu cht mal putin saben 'SMDS este primulserviciu comutat de band larg (ales devtezt mare) ofeit publica, entra vedeao situa inate SMDS arf uti, consider o fim cu pate bzour ia pata rae diferte,ecare cu proprul iu LAN, Fa at dori si lege toate LAN-urle, este int ‘chetele si poat circula de a un LAN la alu. Una din soi ar fis inchitcze sas inl de mare teat sisi eonecteze LAN-arile complet, aa cum aa in Fig. 1-27). O aalel de solute ele foarte posi, dar este costars (0 solute alteratvi ete 5 se oloseasci SMS, dup cum este aritat in Fig. 1-27), Reteaua 'SMDS ke comport ca o coloans vertebral LAN de mare vtec, pemitind pacheteor din once secs EXEMPLI: DESERVICH PENTRU COMUNICATIE DE BATE —— scan MAN disponibile si alte optiuni. LAN si crcl spre oi ai eee un MAN glee DODD capo Na atc nisin 1.7, aw LAN incon ws “ py Inornnecare folosind SMDS. 'SMDS este proiectat pentru trafic in rafale. Cu alte cuvinte, din timp i A opal, eat crs bse etn ree, ema sts ‘ridicate; odati instalate Tinie, clientul trebus nee semen i etc ete a re Sales eneinetor seater lS es Sein ae ow iis Sn ie Fe emesia ose eon te ns armen optiunl de vez mai mics, MAN-usile pot opera tot la 43 Mbps, eee ‘Sts nt a NS Telos i pe eon ied seen calla de Ia LAN 1 pir la LAN 2 pind la LAN 3 pind la Ee eer compan! Jefonice, Comutatorul ditijeazi pachetele prin refeaua SMDS in fn timp ce majritatea ces _ Date ui Fig. 128, Formatul ui packet Ia SMDS. st INTRODUCERE, cat Seve de bud al SMDS este un simply sensu de fumiare de pachte fir cone Formal pachetuli este pezenat in Pg 28 Pchetl ae tri cm pn: destin (nde ee st ‘ung ache) sum (cine la expen io feeSturs US de Tagine vail, pin Ia 9158 {te pent dee wilzatori, Mayim de pe LANeul enor conectat linia de ces pe chetl pe lina respect, iar SMDSal near i teanspors la destnaia cnet, cb un fort ‘optim, Nvexist, ns, nico gaan inaes sens. ‘Aaesel sure destnai constau int-an od pe 4 bi, mat de un numa de telefon de pnd la 1 cre zecmale Fiecre cit este codiia pe 4 i inesin cmp septat Numele de telefon contin cod ri, oul regiuni, gi mumarul abort, sel e& erie poate ‘frit in ial la sear interafional rin foloita namereor de telefon aeeimale ea achese de sel, a reat noo servi va pites fla ulzatoior nee Pentrva preteni aude atunci nd un pocket sos a eleva SMS, rim er erick ac acesa surselcorespunde cs linia de priite. Daca adres ete Incoreespatetlete pS snplu abandonat, Dai exe coed, pacetl est iis a desing. © caracterted ul a SMDS.ulut este darea. Ciena pote speciica list de numer de tlefon petra SMDS si ise poote abi un nur special penta nega list. Ore pace iis Js scel numa extefumizat tuturor membrlor de pe Ista respect. Asccaia Nationals & Dealer de Acs’ foloseste aceascaraternis service SMDS oer de MCL pent &

    You might also like