Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs D-Nul Velicu PDF

    Uploaded by

    Popoaia Daniel
    12 views125 pages

    Original Title

    curs d-nul Velicu.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views125 pages

    Curs D-Nul Velicu PDF

    Uploaded by

    Popoaia Daniel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 125
    CONCEPEREA $I EXECUTIA LUCRARILOR DE REABILITARE TERMICA LA CLADIRI altura Societiii Academice “Mtl - Telu Bote” agi 2013, uth foar Referengl stint Cont. dr. ng. ANTOHIE Eduard Universitatea Tehnies ,Gh. Asachi din Tai Cont. dr. ing. CARLAN Stefan Universtates Tefnica Gh. Asachi” din Iai Deserierea CUP a BibloteeiNajionale « Romaniei ‘YVELICU, CRISTIAN Conceperea si execu Iu I. Pristav, Constantin 699.86 Eaditura Societil Academice "Matei - Telu Boter" ‘Bedul Dumitru Mangeron nr. 43, Director: Prof. univ. dr. ng. Constantin Tonescu, cena: coneseu@oetuiasiro we hosG9 CUVANT ENAINTE Statisticile indicd faptul c& pand th anul 2012 din cele peste 8 milioane de apartamente din Romania, construite tnainte de 1990, au fost reabilitate termic 15-18% iar dintre acestea rumai 8-9% prin reabilitarea integrala a cladir aproximativ 90% dintre ‘cazuri, procedura de reab termicé a vizat nunai suplimentarea ternoizolatiei 1a pereti si fnlocuirea tamplariei exterioare. tare termicé, termosistem, termopan, ,polistiren de tencuiald decorativd sunt cuvinte cheie folosite in Limbajul curent al populayiei Romaniei ultinilor 10 ani caracteristicile execugiei lucrarilor de reabilitare termic’ a Jocuintelor in Romania sunt in general urnatoarele: = Projectangi:. vecinul, colegul de servici, cumatrul.., asa am auzit" = Antreprenori: Dorel, nea vasile care a lucrat la sora mea Maricica, Gigi care nu ia mult. = Furnizori de materiale: distribuitori de materiale , negru", dept de materiale de constructie ateliere de tinplirie din pvc inprovizate “pe genunch ~ Finantare: exclusiv fonduri proprii ale beneficiarului ~ Autorizatie de construire: inexistenta Urmirirea executiei si controlul ‘inexistente = Receptionarea lucrarilor: inexistenta = Garanyia lucr&rilor: paradoxal, acelasi_beneficiar / investitor solicita obligatoriu contractul de caranyie 1a cumpararea .. unui fier de calcat, dar nu mai solicit garanyie pentru o lucrare valorand, de obicei, un pret de 40-50 de ori calitatii lucraritor: REZULTAT: aspect urbanistic ,unic tn Europa” pentru fatadele Jocuingelor colective, defecte grave de executie care reduc cu 30-40% performantele termice cat si durabilitatea si conportarea in timp a lucrarii, cresterea accentuaté a nivelului de umiditate a Tocuintelor, aparitia si inceputul extinderii fenonenului de condens in structura elementelor de constructie etc. i bine de 10 ani de executie artizanald a lucririlor de reabilitare termicd cat si in aceasta perioad& si in cea urmitoare, de puternic regres a constructiilor noi, reabilitarea termica a constructiilor este ,ca © pine pusa pe masa antreprenorilor". lucrarea se adreseazi atat studentilor, masteranzilor cat $1 tuturor specialistilor din domeniu care inteleg si doresc s& fnlocuiasca artizanatul cu profesionalismul.. autorti CUPRINS CAP.1. GENERALITATI 4.1 SETUATIA FONDULUT CONSTRUIT DIN ROMANIA 1.2 SETUATIA FONDULUI CONSTRUIT DIN TARILE UE. 2 1.3 CONCLUZIT PRIVIND REABILITAREA FONDULUI CONSTRUIT 14 DIN ROMANIA 1.4 EXECUTIA LUCRARTLOR DE REABILITARE as CAP.2 CONCEPEREA LUCRARTLOR DE REABILITARE TERMICA 2.1 PROTECTAREA LUCRARILOR DE IZOLATIE TERMICE uv Date Initiale pentru proiectare Wy <1 Expertiza tehnicd privind rezistenta si 17 tabiiitatea construcyiilor rr ‘tial sau releveul cladirii 18 nica de specialitate 18 preconizate pentru termoizolarea 18. partea opacd compozit compact ETICS 2a 2 Ansamblul compozit cu strat de ventilayie 23 <3 Ansanblul conpozit EIFS cu strat drenant 24 5 SUTHT pentru termotzolarea acoperisuritor 25 jovi pentru termoizolarea acoperisurilor cu 26 pentru ternoizolarea planseelor peste 27 ite gi a placilor pe sol si niveluri de perfornanta ale 29. Solutiilor preconizate pentru lucrarile de reabilitare niveluri de performantd pentru 29 ‘compact FTICS gi niveluri de performanga pentru 30 anvelopa compozit cu strat de ventilare (EIFS), 2.1.2.3 Criterif si miveluri de performangi pentru 31 lucrarile de reabilitare termica ale acoperisurilor 2.1.3 criterii si niveluri de performantd ale materialelor —preconizate pentru lucrarile de reabilitare termica -1.3-1 Produse termoizolante pe bazi de polistiren 3.2 Produse termoizolante pe bazi de vata minerald 3:3 adezivi si mortare adezive pibluri {5 profile 16 Plasd din fire de sticla 113.7 Tencuiala decorativa, anors4, vopsea ‘14 criterii si iveluri de performanta pentru procedurile de realizare a lucrarilor de. izolagii termice 2.1.4.1 conditii pentru asigurarea _posibilitagii urmaririi in exploatare a elenentelor structurale 1. 1 1 a 33 3 3 2.2 PROIECTAREA LUCRARILOR DE IZOLATIT HIDROFUGE 2.2.1 ate ‘initiale pentru proiectarea izolatiilor \drofuge/terrohidrofuge 2.2.2 Evaluarea starii de degradare a izolayiei hidrofuge/termohidrofuge 1a acoperiguri terasd sau cu pant accentuat’ 2.2.3 Evaluarea stride soclului si subsolului clad! 2.2.4 Tzolarea hidrofuga a lor $i balcoanelor 2.215 “criterii si niveluri de performanta ale Solutiilor preconizate pentru lucrarile de reabilitare hidrofugs 2.2.6 Criterii_ si niveluri de perfornanté pentru produseTe hidroizolante 2.2.7. criterii rotectie hidrofug’ a procedurile tehnologice de privind asigurarea posibilitayii ‘intervent: urmiririi in exploatare a hidroizolat: 2.3 PROTECTAREA LUCRARTLOR DE —REABILITARE A ELEMENTELOR EXTERIOARE VITRATE 2.3.4 fale pentru proiectare 2.3.2 auditul energetic 2:33 213.4 21305 exter 2.3.6 criterii si _niveluri de performanta ale tamplériei pentru Cerintele esenti: 2.3.6.1 Rezistenta mecanicd si stabilitate 2.3.6.2 2.3.6.3 4 Siguranta in exploatare 5 Protectia Impotriva zgonotului 6 de energie si izolare termicd si niveluri de performanta ale Sriei preconizate pentru lucrarile de reabilitare Tanplarie din PVC Tanplarie din profile de Tenn vitrajul Elemente auxitiare ale golurilor de ferestre Elemente prevazute obligatoriu: glafuri, are Elemente optionale CAP. 3 EXECUTIA LUCRARILOR DE REABILITARE TERMICA, 3.1. CONDITIT TEHNICE PENTRU EXECUTIA REABILITARILOR TERMICE 3.2 ELABORAREA PROCEDURIZ DE EXECUTIE 312.1 Conpinutul cadru al Procedurii de executie 12 Faze determinate 3° LUCRART PENTRU PREGKTIREA SUPRAFETELOR SUPORT 3.3.1 Pregatirea peretilor exteriori pentru aplicarea sistemului ertcs 3.3.2 Pregdtirea peretilor exteriori pentru aplicarea ansanb1ului conpozit cu strat de ventilare EIFS 3.3.3 Pregatirea straturitor suport ale acoperisurilor tip teras& 3.3.4 Pregitirea stratului suport Ta acoperigurile cu sarpanta 3.3.5 pregitirea planseelor de peste spatii neinealzite 3.4 MONTAREA TAMPLARIET (FERESTRE ST USI EXTERIOARE) 315 APLICAREA STRATURTLOR ANSAMBLULUI TERMOIZOLANT 3.5.1 Aplicarea ansanblului ETIcs la pereyi 3.5.2 aplicarea termoizolapiei la planseele peste Spatii neincalzite 3.5.3 aplicarea termoizolatiei la acoperi suri 3.6 APLICAREA STRATULUT / SISTEMJLUI HIDROIZOLANT 3.6.1 Acoperiguri_‘terasd sau cu—pant, hidroizolante/termohidroizolante 3.6.2 316.3 Logii si balcoane subsoluri CAP.4 STUDIT DE CAZ ACOPERISURT CU SARPANTA ‘ACOPERTSURT CU PANTA REDUSK wai ‘ACOPERTSURT TERASA us PERETI EXTERTORI ass (EU STATA FROULET CONS TRUTT ON ROMA] Romania dispune la ora actuald de un fond impresionant de PERETI EXTERIORT TZOLATE LA INTERIOR 385 ructii aflate in exploatare, cuprinzand diverse tipuri de Pree inteate ae constructii aflate tn exploatare, cuprinzind diverse tipuri PLANSEE PESTE/SUB SPATIT NEINCALZITE 205 Eladiri, respectiv cladiri si constructii civile, industriale PLANSEE IN CONTACT CU SOLUL 221 agro-zootehnice.. PERETI DE suaSOL aa Clidirile civile, in care utilizatorul principal este omul, vezommoos> TTANPLARIE EXTERTOARA pot fi impartite in dou mari categorii > cladiri de Tocuit, canine, hoteluri | - individuale ~ case unifamiliale, cuplate sau insiruite; ~~ cladiri cu mai multe apartanente, multietajate, de tip ANEXE ANEXA 243 bloc. ANEXA II 245, > — cldiri publice sau terpiare (cu altd destinagie decat ANEXA IIT 247 © locuinte) _ - Cladiri pentru sanatate (spitale, crese, policlinici); pentru fnvatanant (crese, gradinize, scoli, lice, ANEXA IV. 249 BIBLIOGRAFIE Adiri pentru sport (sali de sport, de inot, patinoare ads yentru comert (magazine, spatii comerciale); ‘ocial-culturale (teatre, cinematografe, muzee); - cladiri pentru institupii publice (sedi de firme, birouri, banci); ~ cladiri diverse, cu alte destinatii. Din totalul acestor cladiri ci ponderea cea mai ‘importanta 0 detin cladi + raspandite pe fntreg teritoriul farii, atat in mediul urban, cat si in mediul rural, indiferent de relief sau clima. Conform Recensimantului populatiei si Tocuintelor din 2002, Populatia Romdniei numira 21.681 mii locuitori, iar fondul de Tocuinte disponibil era de 4.819.000 cladiri de locuit (8.107 mii locuine); dintre clédirile de locuit din mediul urban, 72% sunt cladiri de locuit multietajate de tip bloc, cu regim de iniltime P+4...P+10. in mediul urban se situeaza 23,5% din cladiri, in care se afla “elocurile de apartanente, care reprezinté sub 1,8% din totalul peste jumdtate dintre unittile de locuit (52,54 %), desi in ladirilor de locuit existente (80.632 blocuri), adapostesc mediul rural sunt de 2 ori mai multe cladiri cu locuinte ca. 39% (2.984.577 apartamente) din nunaruT total de locuinge decat fn mediul urban Jnventariat 1a nivelu? anului 1992 in Romania. ca rezultat al privatizirii fondului de locuinte, locuintele jonderea cladirilor de locuit cu o singura locuinta (case proprietate privat reprezintd in prezent 97,2 % din totalul individuale), depaseste deja in Romania 95K din totalul Jocuintelor (7.876 mii), iar locuintele proprietate de stat cladiritor de Tocuit, reprezinta 2,6 % din totalul locuintelor (212 mii). peste Sox 3 din locuintele proprietate privaté $i peste 75% din cele ca form de proprietate, din totalul fondului de To proprietate de stat se concentreazi in mediul urban. jonderea Tocuintelor proprietate privat& reprezinta 97%, resterea datorandu-se fn primu Anza bin punct de vedere al vech: 66,9 % din Tocuinte sunt “fondul locativ de stat, retrocedarii proprietatitor, precum si situate in cladiri construite dupé 1960. E construirii de noi Tocuinge FonduT de Tocuinte cuprinde un numér de 20.791 mii camere de _ Wrajoritatea acestor locuinte sunt situate in cl Jocuit si 0 suprafatad total de 304.453 mii mp. Aproape trei vechinea cuprinsd intre 15 si $5 ani, caracterizate sferturi dintre Tocuinte au 2 si 3 camere, 7 din 10 locuinye Fad de uzura avansata si un grad redus de izolare vermica. avand suprafata canerelor cuprinsa intre 16 ... 47 mp. 3 © Procentual, vechimea cladirilor de Tocuit din tara noastra © locuintd medie are o suprafata locuibilé de 37,5 m si este ste astfel: ocupaté de 2,6 persoane. suprafata A deo persoana este 143 mp, aceasta avind aproxinativ acceasi valoare atat |= sub 10 ani vechine - 3% ‘in medi] urban, cat si rural. tn mediul rural exist& Tocuinte ~ 10 - 20 ani vechine 1% cu mai multe camere, dar cu suprafete mai mici decat in mediul 3 20 - 40 ani vechime - 37% urban © = 40-55 ani vechine 28% + peste 55 de ani = 25% vin cladirite cu locuinge, 95% sunt cladiri individuale cu fe singura locuinta, reprezentand 84,6 % din cladirile din mediul Structura fondului de locuinte existente fn prezent in urban 51 98,2 % din cele aflate in mediul rural. | foménia, in functie de vechine, este ilustraté in figura de | fai jos (Fig. 1.1). Din punct de vedere al materialelor de constructie, structura fondului de locuinte existent evidentiazé urmatoarele = 31,5 % din total sunt constructii din prefabricate din beton armat, cu structurd de beton armat; = 35,38 sunt din zidarie portanté din c&rdmid’, piatré sau Inlocuitorf, cu plangee din beton armat sau Tenn; - 24,8% sunt reatizate din paianta, chirpici, alte materiale. mai mult in Germania, irlanda, Luxemburg $i Marea Hin UE in funcyie de [1:2 STTUATEA FORDULUT cons b) Documentatia tehnicd pentru lucrarile de interventi vederea cresterii performanyei energetice Feducerea consumului de energie si a emis intocmeste pe baza cunoast TERMICA CONCEPEREA LUCRARILOR cee Supus reabilitarii si pe concluziile favorabile ale expe! tehnice cu privire la rezistenta mecanici si stabilitatea mobi ul ui y.A PROTECTAREA LUCRARILOR DE TZOLATIT TERNICE Fpatele tehnice! referitoare a realizarea anvelopei rmoizolante a clédirii se asigurd de citre profectantul_de eecturd care are competenté in domeniu, in colaborare cu ‘expertul de specialitate atestat pentru cerinta_.economie_de rgie pe baza calculului de mensionaré” a izolagiet termice, intocmit de auditorul jergetic si a reglenentaritor vehnice in vigoare © fh cazul in care expertiza tehnicd constata deficiente ale structurii de rezistentd, intocmirea auditului energetic si a celorlalte documentatii tehnice se suspends pani 1a remedierea deficientelor sernalate; ) Interventia pentru reabilitarea termicd a blocurilor de Tocuinge const in proiectarea si executarea urmitoarelor Jucrari: 1,1 bate initiale pentru proiectare este date se asigura de heneficiar (in baza docunentapiei Fichnice existente in Cartea constructiei) si se completeaza de projectantul de specialitate din urmétoarele docunentatii: = realizarea unei anvelope termoizolante aj existent, pe peretii exteriori vivel gi sub planseul dintre pr Feci adiacente (hol sau subsol icata perimetral peste planseul 1 nivel sau parter 1.1.1 expertiza tehnicd privind rezistenta si stabilitatea nstructiilor asigura informatii privind: starea de afectare fizicd a construc cand este aplicatd pe acoperisurile tip jului sau pe elenente adiacente acestuia balcoane): este executatd pe acoperiguri garpanta; subterand, cand este aferenta subsolurilor si socluritor cladiritor. = inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente inclusiv usile de acces in bloc, cu timplarie performanta energetic; ~ refacerea si modernizarea instalayiilor aferente cladirit; ~ crearea conditiilor realizirii unui ansanblu unitar pentru asigurarea cerintelor esentiale privind ,siguranta in exploatare” si ,igiena, sinitate si mediu” | aspecte arhitecturale (placaje, rostt "> aspecte functionale (nodificari, ada _ conportarea in tinp la actiuni naturale sau accidentale; | = condigii locale de amplasament; - starea tehnicd actuald a elenentelor constructive ale inobilului (pereyi, balcoane, atice, _terase/sarpante, | tinplarie, socluri, trotuare etc.) | > evidentierea eventualelor lucrari de interventie efectuate in trecut (care ar putea conditiona realizarea mésurilor de F izolare termica) 1.1.2 auditul energetic precizeazi: , ~ caracteristicile izolapiei termice existente Crézistenta | termici, conductivitatea termicd $i grosimea acesteia); | ~ certificatul energetic (Fig. 2 concluzifle privind lucrarile de interventie 1a anvelopa mobi © Concomitent cu aplicarea acestor misuri constructive se pot energiei aplicabile nerestrictiv a nivel individual oe feral sau polistiren expanda: 4 portante bistrat, cu pan Cortificat de performanta energeticd 2.1.1.4 Expertiza tehnicd de sp ~ starea elenentelor care se reab’ care devin suport pentru termoizo necesare corectirii suportului; izolatiel termice existente; de laborator. Panouri portante cu termoizolatie d rineralas | panouri portante bistrat, cu ternoizolatie Panouri portante in 3 straturi, cu termoizolai BP Pinerala sau polistiren expandat; pasla "ea peretilor exteriori au fost ~ zidarie din beton ce Panouri portante cu termoizolatie din b.c.a., in 3 straturi; Panouri de protecie i finisay (place) etal, ‘Seramie, compozitETC,) Folie perrneablit vapori SH lmpermneabla 1 apa, >» stabilitatea dimensionala n conditii specificate de temperatura (70 + 2)°C - modificdrile relative in lungime, Tapime si grosime nu trebuie sa depaseasca 55; > efort de compresiune Ja o deformatie de 10% (oy) sau rezistenta la conpresiune (a, ) - determinaté conform (SR) EN; 826 pentru 10 niveluri de 1a cS (40/¥)100 pana 1a (10/¥)1000 cu valori cuprinse intre >100 kpa $i 1000 kPa; > rezistenta la tractiune perpendicular’ pe fete ~ TR 100 pentru valori 100 kPa. 2.1.3.2 Produse termoizolante pe bazi de vata mineralé = Suplimentar fata de cerintele ansanblului eTrcs furnizorul | trebuie si indice pentru placile din vata mineral cm) urmitearele, conform (sR) EN 13162: > rezistenta termicd si conductivitatea termic&é ~ valori determinate conform (SR) EN 12667 sau (SR) EN 12939 pentru Produse groase; > lungimea si létimea determinate conform (SR) EN 822 cu toleranta + 28 pentru Tungine $i = 1,5% pentru layime; » abaterea de la perpendicularitate, s, <5 mn/n; > planeitatea, Su. < 6 mn; > reactia la foc ~ Euroclase A, - &; > rezistenta 1a tractiune perpendiculara pe fete - se determin conform (sk) EN 1607 ~ nivel > decat TR 100; > stabilitatea dimensionalé in conditii specificate de temperatura (70 = 2)°¢ - variatiile relative ale lungimii, Tatimii $1 grosimii nu trebuie sa depaseasca 1,0%; » sarcina concentraté, Fp necesard pentru a provoca o deformatie de 5 mm trebvie determinata in conformitate cu (SR) €N 12430 $i declaraté in niveluri cu treapta de 50 N; » grosimea, d, determinata conform (SR) EN 12431 va fi pentru ETIcs 16 cu tolerante: -5% sau -1 mm 1 +15% sau 43 mm (se adopt’ cea mai mare dintre valori) (Tab. 2.1); Parate | Pardoueals | PTangau peste un, [acoerte| ertor| pasta sel | tbsot 25 10 10 Fry determinaté conform (SR) EN 12431; atea, c, determinat’ ca fiind diferenta dintre 'u ETECS toleranta grosimii din clasa T6 nivelul tate propus este CP3 cu o toleranta de +2 mn. )1.3.3 Adezivi si wortare adezive E rontru lipirea placilor termoizolante pe suport se zeazi adezivi_specifici_pentru_polistiren sau mortare zive pentru _polistiren sau vata |) indicate de Farnizorul conplexului ETICS; BM vcrtarul adeziv este un anestec uscat predozat pe bazk de Brent st aditivi cu timp de Tucrabititate, uscare $1 tntirire Ererminati si cu aderenta 1a polistiren de minim 0,1 N/mm; Pentru realizarea protectiei termoizolatiei se utilizeaza un rat din masi de spaclu armat realizat din mortar adeziv edozat in amestec cu fibre si armat cu plasa de fire de Ficld pentru a fmpiedica fisurarea; mortarul pentru masa de aclu trebuie s& fie elastic, rezistent la socuri si cu grad ‘impermeabilitate ridicat. absorbtia de api Ta suprafata 59,5 ko/Cmh). le pentru fixarea mecanicd a placilor termoizolante r respecta cerintele ETAG 014 si ETAG 020 (chid de Agrement j¢ European pentru dibluri din material plastic utilizate | prinderea sistemelor compozite de izolare termick Nunérul minim de dibluri pentru ancorarea termoizolatiet in Ein curent este de 6 buc./s! pénd la tndltinea de 50 m; peste ae Se / hidroizotatie orizontali SJ contra fenomenului de 3) \_capilaritate dop etansare elastic | hidroizolatie orizontala la ,pardoseala idroizolatie orizontalt ‘arr exon lcoriear DAd NIG YUVOTYILXa STBYTAWYL INLOCUIRE TAMPLARTE EXTERTOARA 7 5 TAMPLARIT MIXTE Exemple PVC $i Lenn TaneTar PROCEDURI DE EXECUTIE | A. ACOPERISURI CU SARPANTA clement structural vertial placard pectosi, cu venta, “Gin toi pliner semi, spree _—_biizlaevricaa sistem primera de rena ideo eriontlé conta re a infrastructurii cladirilor Fig.3.9 Solutie de re PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERTS CU SARPANTA PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERTS CU SARPANTA LD AUSTROTHERM io PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERIS CU SARPANTA este temmoizolarie, se va sonta o folte de protected eablta Ta vapors, care va porai de Ta coang feaburi, poneru a praveja interiorul de positi}y Teme inFiterarit Se recomandi utilizarea unor invelitori ugoare, pentru a nu tncérca Structura de sustinere ‘Acoperisuri fara astereala Este foarte important s& se asigure continuitatea termoizolatiel ¢ Ja fatadi Ta acopertg, pentru a evita aparitia puntilor termice. oare tigle netalice 1 = invelitoare tigle presate, ci din lem, transversate ceranice sau din beton 2 - sipci din lenn, transversate pentru prindere tigle si vapori de apa otherm ePs® ASO Gintre 9 fe sf structural portanta depareate de invel si coborate sub form de perete rotherm EPS® ASO (sub PROCEDURA DE EXECUTIE acorenrs cv gona | SSOVEL terioara pe profile metalice de compartinentare. oper fue] oars, oe ABTA Gh pace i PROCEDURA DE EXECUTIE acorenss cv growers | ISOVEL ‘Acoperig cu fnvelitoare din piglA si placare Jnterioard pe profile metal ice | PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERTS CU §ARPANTA benzi autoaderive PROCEDURA DE | EXECUTIE ACOPERTS CU SARPANTA Colturite perepitor, tnbinirite dintre tavane $1 pardoseli se izola corespunzdtor ‘deoarece acestea.s le in care au loc cal mai nari pierdert de catdurd datorité punt’ lor. t cy ve de sigurangs, re/ealorifere, Tunini 7 ‘Termoizolarea acoperigului fara astereala cu spayiu ide ventitare Se va asigura c& saltelele sunt montate corect intro grinzi - orf spatiu de aer intre marginile saltelelor va reduce considers eficienta izolariel cablurite 1 echipanentul electric nu trebuie acoperite cu izolatid De asenenea izolaria in care sunt dispuse eablucl c- Reizolate nu se va atinge; eventual se va folosi un Separacg adecvat din carton. Bartera de vapori (continua pe toata suprafata de izolat) necesara pentru a asigura etangeitatea fayd de aer si van ru © funceionare corectd a acesteia, sub’ invel se monteazd obligatoriu o membrand de dif fosturile barierei de vapori se vor inchide f jzolarea pentru PROCEDURA DE EXECUTIE Boe | sconenns cu atone asolagia trebuie acoperiti Ta interior cu o barteri topotrs ‘raporitor oe ani. 2 ta montane, argi ba Gn He trebuie aceasta, este recorandata 0 banda 20 fo Acoperirea sistenutut material Padecvat, pentru uz interior (ex, Fibra din Tem evc.d. ‘Ternoizolarea acoperigului cu astereala, cu spatiu de pio Cfeatttare © detathu'de creasta fe in volun $1 form 1a tenperaturi diferite recomandati: eriguri inclinate (aplicare intre cépriori gi strat izolator, feme de plafoane suspendate. -u- proceoura oe | KRAUS EXECUTIE acopents cu sarpanTé | LASSELSBERGER - iu + La montare, margi je barierei de vapori trebuie suprapuse 4 2-3 cm si trebuie Ml ite printr-o inchidere etanga. Peney © banda adezivi pe anbele fete, cipriori” este res Ternoizolare acoperis fara astereala, cu spaylu de Yantflare - detaliy de. cinp = Placi rigide de vaté bazalticd pente re cipriori gi strat izolater, tavanutut , proceourk ve | KiAMfpis! EXECUTIE 7 acoveaxs cu sanoaxri | LASELSBERGER KNAUF agro ternotzolatia acopertgulut Fara _ are cu termoizolatia ‘Streagina strat izolator B EXECUTIE “ ogy n=. | acoperrs cu sanranta | LASSELSBERGER - KNAUf + La sontare, marginile barierei de vapori trebuie suprapus 3-3. on sl trebuie nbinate printr-o inchidere etansa. Peng aceasta, este reconandata o banda adezivé pe anbele fete. & + Acoperirea sistemului sub clpriori" este realizata ay — aerial adecvat, pentru uz interior (ex. gips-carton, placi ¢4 Fibra din Temn etc.). 4 ce PROCEDURA DE Racord intre termoizolatia acoperisului cu astereala Cu termoizolayia fatadei ~ detaliu de streasina Si KR SK ~ placi rigide de vata bazalticd pentru izolarea Boperisurilor inclinate. Produsele sunt concepute special pentru Dlarea _acoperiguritor inclinate (wansardelor) - prin plasarea Ta Byelul tavanului, cisterelor de plafoane suspendate. Acestea rnin bile tn volum $i forma la tenperaturt diferite. izare recomandata: coperiguri inclinace (aplicare intre cipriori $1 strat izolator, Bolinentar sub cipriori), Mansardi.- prin aplicare la nivelul tavanulut, Sisteme de plafoane suspendate. Rae) | roceoura ve | AAUP | EXECUTE = | acoperrs cu gareanra | LASSELSBERGEF Racord intre ternoizé astereala cu peretit perinetral Fgetrat ae tansaraa aplicare intre cipriori gi strat izolator, = 133 - PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERIS CU SARPANTA un sistem sub cipriori” este realizat, in marea majorite dintr“o retea de rigle din Tenn sau metal. ebuie acoperita 1a interior co barieré tapay re, marginile barierei de vapori trebuie suprapusa 2-3 cn ‘Gi treble Iabinate printr-o Inchidere- etanga. pay aceasta, este reconandata 0 banda aJeziva pe anbele feye b capriori” este realizata rior (ek. gips-carton, placa Racord fntre ternoizolatia acoperisului cy astereala Gu pereyii perimetesi de"nansarda aterial adeevat, pentru t Fibra din Tem ete.5 Suspendate. Acestea ranan 1 difarite, nth Sen osub cAprori™ este. rstient, 19 naren ma ———PROCEDURT DE EXECUTIE —) Tolasia trebuie acoperted Ta Inte ‘avordtor de. anh ba a Gr tree ree ioperirea, Sistemi. sub. cipriort” este realizatt ai racers) adaceat, “peneru uz Tnterior’ Cex. gipacearcon, plack Fibra gin ‘eon ete.) B. AcOPERISURI CU PANTA REDUSA barierei de ate printr-o banda adezi nchidere etansd. Pent pe anbele Fete PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERIS CU PANTA REDUSA Acoperis cu pant redusi - zona Acopers cu pant redusd ~ zond 1 = capriori de le ua - =u - cazuri exceptionale peste hidroizol PROCEDURI DE EXECUTIE _] scurgerea rapida a apd 1"Geumutarea de canta C.. ACOPERTSURI TERASA PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERTS TERASA PROCEDURA DE EXECUTIE ACOPERTS TERASA Iscver PROCEDURA DE Iscver | PROCEDURA DE it EXECUTIE AUSTROTHERM PERETI EXTERIORI ones Termoizolarea peretilor din zid&rie ‘Ternoizolagie in cémp si racord Ta fereastra ® 1 = tencuiala decorativi de exterior 2 "plasa de Fibra de sticla perete din zidirie profile pentru Fayed’ erm EPS? AF70, etal de camp si racord 1a Fereastra =r PROCEDURA DE zl eee AUSTROTHERM pereyt exrenzonr | nn ‘Termoizolarea fatadelor ventilate Termoizolayie pe perete protejata cu ‘tabla curatd 43 ~ Austrotherm xes*ToP PROCEDURA DE EXECUTIE isOver PERETI EXTERTORT Tzolatie termicé montata Ja exterior pe profile metalice (tip EIFS) fono izolarea fatadetor ide pentru te re cu adeziv $i Fixare cu ISovER FOP ~ PI: v @ monteaz’. p Ee. Pre YJDda uyp sopid mo soza 29231 Vata mineralé folositd Ja realizarea ternoizolatiei este specials, in conparayie cu polistirenul: SNfroleazi mal bine tonics lsberger-knauf fnglobeazs plasa de armare a polistirenuluy in phespachtel = permite und difuzie spre exterior a vaporitor det a de armare trebuie inglobaté. in treimea exterioard a stratulut Girespiratie")? ortar de areare, zona cu probablitate maxina de Fisurare -'procesul de lucru este mai Taborios, cost? materia Gplicd un strat ‘de Klebespachtel cu piepténul 10 mn. Se nasoaré ride Serial Fit! Groiese cupoanele de pTasd- cupoanele alacurate se suprapun ae eiinan caine ene aaenes aaa ae Inchide cu Klebespachtel. Grosinea minim a stratului rezultat: conportarea bund 1 stingere a incend! termoizolate cu ace: foc a vatei ite ca_ceringe 2 profilele si arndrile specializate trebuie si ite de armarea general cmp. Wortarul de denivel Dac aceste zone n perioada jernii sA se forneze condens care Brduce 1a unezirea in jurul tocur‘lor. de nontare. Fixarea pe suport a placilor termoizolante Lipirea reprevinta mijlocu? principal de Fixare al termoiz: suport. In functie de tipul materialului termoizolant folosit si de suport, se aleg adezivi specializati pentru lipirea de stra Suport’a termoizolati Depinzand de. nat termoizolant, poza Tipirii trebuie si corectd. pentru vata minerals lipirea se face pe toatd supratg plicit i a suportului cu piepténul de 10 nm lor de termoizolare pot rimine mici fante sau ‘sau in zone greu accesibile (contactul cu interzisi unplerea acestor goluri cu mortar. ele se pusi poliuretanicé, care dupa intarire se taie la fata plact nu este prea dur, se ja gradul"), cu smirghel. ziva urmitoare armirii, c&t inc& mater’ Br corecta inperfectiunile aplicarii (se Nu este corecté Tipirea doar pe turte de adeziv. Adezivul trebuie! acopere min. 40% din suprafata placii. te Specializate conferd un plus de rezistenté, de etangare si de soclu adaptat grosimii plictlor termotzolante; de glaf pentru un contact elastic $1 etans cu tanplaria; profil cu picurator pentru suchiile orizontale; profil de colt cu plasi pentru armarea si formarea usoaré a Diblurile reprezinté prinderi mecanice de sigurant Diblurile sunt ebligatorit la aplicarea TERMOSTsten*—uTLi nusai dl Spe fatade ale cladi m), find destinate pre = pe tencuieli vecht; = pe Beton. jor mai jnalte de 10 m (suprafete de cca. 1 Hi forgelor de suctiune din’ vant; orickror deschideri se ‘cupoane 30 x $0 en de plasa tara in zona colt rea diagonala fasura_gradului ‘in care un material respira”. ste grosimea (d) a Flecdrut strat. cu'c&t produsu’ mai mic, casa respira” mai bine. in intregine pe placa de ternoizolare (cc aps [u] este si nu in rostul dintre doua sau mai multe cm de muchia plic' armarea 3 Constituie stratu] unde se concentreaza si se descarcé solicitari mecanice, variatiile de temperatura, unde se opreste acesul spel 0 je de conceptia arhitectulut gi de doringa beneficiarului se Bot abtine ca strat final, fatade structurate (tencuite) sau fatade Hse (vopsite). Mortar de armare & plas de arnare Plasa de armare din fibra de sticld, trebuie s& abi propriet! mecanice exprimate enpiric prin 50 g/m? si sk reziste nediu alcatin. febuie avute in vedere functiunile multiple ale acestui ultin

    You might also like