Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Jean Cuisenier - Memoria Carpatilor, Romania Milenara o Privire Interioara - Pp. 124-142 PDF

    Uploaded by

    Gabriela Scaete
    93 views10 pages

    Original Title

    Jean Cuisenier_Memoria Carpatilor, Romania milenara o privire interioara_pp. 124-142.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    93 views10 pages

    Jean Cuisenier - Memoria Carpatilor, Romania Milenara o Privire Interioara - Pp. 124-142 PDF

    Uploaded by

    Gabriela Scaete

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    8. BARBATUL, FEMEIA $I TIMPUL Copitirii sensible. Ucenicia genulul. Vremea_munclor, ‘yremea Biserici si diviziunea sexuald a sarcinilor. Teatrul ‘lett sociale. \Nimic nu era mai stn de moravurile de acolo deedt miearea ce tira societifle occidentale edtre o repartje a rolurilor gi a sarcinilr indiferent fade determindrle de sex. Primeleindicit ‘ale acestei tending pe termen lung, le abservam sigur la Si 1973, si, mult mat accentuate, in 1991. Dar eram mai sensbil, prin contrast, valului de impresii ce-mi semnifica faptul e& aceasth istributie a sarcinlor gi a rolurilor era la fel de riguroasé pentrs ‘munca zilnic, cum era penta sirbitorile de Ia biseried sau pen adunirile duminicae in cetrl satu, in jurul loeului penta joc. $1 ‘putea si-mi dau seama in fiecare zi, la gazdele mele gi la vecnit Tor, dspozitveleobignuite pe care Te observasem in 1973, mente ‘i fick pe copii st infeleaghcategorizarea conduitelor in funetie 4e se, funejionaw nein 191, De ls cea mai frageda vist, nt-adevar, si cu mult inainte si rcargh la scoal, baie fetele fac ucenicia identi lor sexual. ‘Abia sus se miste si sf infeleagh primele cuvine, csi vid iii ‘aud print vindu-si de teaba uneor separat,alteor impreu dar intotdeauna in mod diferit. Si spre éeosebire de contemporan ai clror paring fi exereth ocupapile profesional in ‘cesta fae experienta continud, de dimineaja pind 124 rar! wear in pice de sx steel de sex masala Mama ln sng, i ngnje iinet sub pve ta, sneor dr fk i trv in parca ii, niodat. Ni fnchona care aces teal In viele nomire occidentale, ahddata imi "camodele Bice gi maravurle sh tindh spre posibliaca dea timba ‘condutle per mated, relative ln prime rae copie? aii acu, a Si, copi a deci un contac fatal, covet 9 opeut, cd ams cle, cmos, cu oces ci un cont eso distant caf, cu mionl sh de cu vocea lui, [gi privesc mama hranind pasarile si porcul in fut ji urmeszt de nda cei mearp; pots se apopic ge; mer lr eit este pate fit cae peg pul ont, ov ef ip ns in de tal inal i saa in ra, oe pre pine de amen (de betel, de rmgee de nechr ease sagt lr fonnecate de asemene, cu mies putenice de bilega de vach fide cal, pe care invati si le identifice de departe. [si vid tatal ‘sien in acne ube pie de zgonte de mies de depaeinjusind bot, righ Gopt misma lor de opi guna pe un ca sci, sa inmdnd, ea sh pee departs ruse ye ude, caine mal moos, ae eceazh “sori, se pik i se cack in bly, Cum cae purtara Sentence lor sit fe madclate pent ttdeauna de asemensn Spectacle, deo asemenca codicare seas? Cum eae perc or ulterior au fe mart pent odes, Jack ya eu s-ischimbe eodule straps se conforma Bistro degusrlor~nomalate de movdializaresambinl? Hiriines rom exe conservator, su poltelogi Est, nt Advi, cind vine vorb de ost de sone cil. se, fod sigur, cind vine vor. de codfiarea meccliii 3 feminii n fine de gama singe ofacth,auiy 9 wc Tite, peste misur,cind vine vor de distibjaroluror gi nor. Stam sub oc, a cates Iai Mik gta Een apo, fpsprezece ant mai tri, i seca a Mare Danca 9 Feel Unmarea na face decit si intireased afirmarea progresiva, pnd in adolescen si la virsta adult, a conotailor lezate de identitateasexuald. Foartedevreme, de [a tri sau dela patra, Diet gi fetele sunt dusi de mama lor in grind. O vd sipind, semindnd i plivind singuri gi respird atiel, in acel loc, sera familiartigi, O vid de asemenca pe pajstea de alltun, la fin Iimpreuni cu tatil lor. imblinzese' in felul acesta un loc mai Indepirtat, un spatiu care prozintd 0 oarecare primejdie, cum semnifid pentra ei prezenta tt Isi vid uncon ttl plecdnd depart, in locuri mumite tn limba lor “plgune” sau “pidure", despre care aud vorbindu-se, dar pe care tu le cunose: le conoteazi deci, de foarte devreme, cu valoile necunoscutului. O bunicd mu va vita si accentueze aceste valor, Povestinducle vreo poveste de “mustae”, in care folelorul local este foarte bogat — aveam si observ aceste Iueruri mai tizi, Duminia, la varsta de tei sau de patra ani, sunt dui ndiferent de sex, la bisericd Ia slujba, tot de edtre mame, de Bunici, sau de surorle mai mari. Copii sta in pronaos, cu femeile, sau afar, dack biserica¢ plini. Aco, sunt despdriti de tat, cae sii naos, ei ‘afi, unchit si buniii, Cunose, In avea cidire mare de lem brun, timiia, care miroase mai tare la barbaji,ageza femei, apropiate de intrae. Aud vocea preotu asemindtoate vociipateme, venind de foarte depart, in vreme ce ‘sunt scildai fn clntecelecintte de mulfimea compact a femeilor sunt Inconjurai, biieti sau fete, cu migciile ei, a fel cum catinjele tt prind in cutele lor, deoaree, inali cit wei mere, cum sunt, se scufunda In masa corals, la fel cum se seufunda in masa vesmintelor. La aceavirst sunt deja imbrcai dupa aceleai regul care fi deosebese pe bisbati de femei, deoarece costuml or ni este altul decétacela al adullo, in format redus, Paint chiar accentueazd diferenta, pentru cf ii preferi copii imbricati in ‘costum local complet in vreme ce ei ini se indeparteazd uncori de norma veche pentru 0 pereche de pantaloni sau pent o fusté mai ‘onforme cu moda taint De la sase sau apte ani, fetifele si baitasi i inceaca puterile 1a joc, cu ocaziareuniunilor faible sau a srbiterilr din calendar, sau chiar duminica, la hor: nivlleseapoi fn Tocul de joc in tmpul 126 pauzelor, cu binecuvéntarea mamelor, gi Inceare8 pai si figure [Nu este vorba, atunci, ca o fetifl st joace fecioreascd, sat ca un bbicjl si joace o hori de fe, Dach danseazi, 0 fac la fel ca bitbati si femeile fecare in functie de roul siu. $i interes la ‘scoall nu schimbd Iucruile, din contr: ivatitori si Invéqitoare transmit, adiugind greutaten institute, diviziunea fixati de performanfele care trebuie ciuate gi de indemindrile care tebuie dobindite. In 1973, sub regimul natonalst-comunist Ceausescu, {vitatorii sunt sli, int-adevar,s& se conformeze, pentru predarea Aisciplinelor corpulu, In modele fixate de agitatort cultural, prin intermedia! manifestiilorfolloriee. Or, “geniul Carptior” insist in drectvele sale: executanji politi cultualetrebue svi fac pe bie si pe fete sk apreciezerezaural dansurilor “najionale”, chiar deturmate deta functa lor de origine si tanspuse pe seend. Trebuie deci sii invete figures psi influ radiional, si conduct pe fiecare cop In gen sila nivelul de performan agteptat dela sexul in 1991, presiunea poiticd dispirind, invititort regisese libertatea de care dispuncau tnaine- Continua, in pofida acest Ieru, sii invete-pe copii jocurile vechi, si, cu figurile si pasit acestra,atitudiile si posture care se cuvin in rolul birbatlut sau al femeii, Nu remare decit © diferenf, antcipatosre, poate, a ‘multor alfa: edteva fete in pantaloni. Din “comoditate", mi se spune, in acest ynut foarte rece ira. Nu inseam 3 rio ‘prea mult, mi spun eu, in weme ce atites alte det, incepind Drint-o dstribuire nou a sarcinlo, inde nceputal nei schimbiri erolur? Dar, pentru moment, bef si (tele paricips dja activ, de la virsta jcolard, ta treburile adulilor, bisbai sau femei, uncon mpreuni cu ambi paring, ator doar cu parintele de unul din sexe. Si pot si confrunt ceea ee vid, fica fesind aldturi de mama ei, ‘inl lao in ovary cu tat, cu imaginea pe ere istorci o dat ‘despre Europa oceidentald in secoll al XVIIL-le sila inceputul secolului al XIX-lea, inainte ea revolujia industrialé 8-1 ck Simyite consecinjele peste tot. Copiliria nu era pe atunci complet Sepregatd, excluss din lumen adulflor. Copii ale edror fami 127 ‘sparineau claselor inate ale soviet erauinchii,e adevrat, Jocuri speciale in col yin cole, ca si fie educali de invitator eh Insist specilizagi, dupa preceptcleIui Erasmus sau dupa regulile icautilor. Dar, pests cei mai mul, geolarzarea nt avea nic din © segregare prin vats, copii si adullihuind parte, in general, la sceleasi activi, fecare dupd masura competenclor $i frrelor hu Rominia gin Carpagi urma inc, a prima vedere, acest ech model european, ‘Spectacolul cotdian al scoliiapropiate nu dezminte are aceste impesi?Scolaritatca in Roménia era obligatrie, pentru bil a entru fete. De fopt, analfabedismul ers acolo, in 1973, mai putin ‘ispindit cain Franjaanulit 2000. Scoala Republic funciona bine, {in defntiv. $i difuza invgitura penta copii de ambe sexe, Tid siseriminar. Profesor gi profesoarele erau, pe deasupra, din sag se integrau impreund cu celal loealnici in reteaua de allante st de Torudin, de invecindr si de anti. Cresettor de oie insiis Jacl tu, fi sau fice de ereseitoi de oi fuseserdcrescui in acleas ond ca elev lor. Ca lor, le fuseserd coificate, tot dela cea mat ‘raged vars, simjurile si sexuaitatea.Imparfeau asfel, cu rest Populatici, aceleast norme de comportament si accleasi regu de ‘conduit, relative ta rolri i la sarcini. Reproduceau dec, abis ‘modifica, modell ancestral de dstribuire a sarcinilr gi a rolutilon, inculcéndule clevilor, constient sau nu, seregatia prin sex, mal degrabii deceit segrepatia prin vitsti, pentru majortaten ctivitailor, Profesor sau mu, oricine sie, la Sibi: codurile implicite care regizeaza divizionea muneii nu sunt aceleasi, in sat, eu cele care redomind in ali parte. Astel, in localiti vecine ale ciror minturi au fost colectivizate, organizarea munci pri begat fermele cooperative, a substiuit poivalenei obigaute gi diviign Sexunle a sarciniloro repartzare noui, pe meseri. $i se ste ca cna, resedinia de plasi,saciile administrative sunt tndeplinte indiferent de barbai i de femei. Se admite aces lurs, normal, Pentru cd scapa contolul instanfelorinformale din sat. Daca futare sau cutare femeie transgreseazh regula, tadiionala si {mbraca pantaloni unisex pentra a merge si luereze la Ocna, nu ¢ sanctionat, pentru cA nimeni nu poste face mimic. Dar i se ns considerd cu mai putind convingere 8, in locul unde te gisest, tucbuie si urmeai obicciul local gi s& te conformes! nonaelor pe care cesta le di drept predominante ‘Cautind si injelegregullecare determina rlurle gi sarcnile in funejic de calendarol munclor agricole si al celor legate de resterea animalelor, Iucrasem Ia realizarea unui calendar ‘al ‘scestora impreuni eu un bittén, Tamas Vasile, si cu dou8 ferme! tinere, Tamas Tituli i sora ci, Redae Ileana, in 1973, la prima mca sedere acolo, Voiam si vid cum acivtfile conjuncte sau disjunct Aa birbatilor 5 ale femeilorrispundcau constrngerilor climaterice Bi ecologice si desfigurrit temporal care le sunt propri, Nuc ‘ropuneam, atunc, sh obsry, in detaliledateor si ale sibitorlor, ‘Sum timpul propru ativititilor de producte side schim se imbing x timpul scandat de Biserica Crest’ Ortodoxa si cu calendaral acestia. O jumitate de secol de regim comunist, sau eproape, mi fe pltca ci ia indeplinit lcraea. Se intimpl ca interlocutor me ‘ski citeze 0 dati numindu-mi un sfint. Vedeam to aceasta un fmpramut din limba Biserici, mai degraba decit 9 conjunciic ‘Yentabilé dite dood temporalitii, aceca a actvitilor de producie i de schimb in cilul lor anual, pe de o parte, cea a actviitilor ‘enitetiale si festive in cicullegat de fing din calendar, pe de alts Parte. Mai mult, nu observam nici o dizarmonie inte aceste dou icluri Sau daci se produceau asemenea éizarmonii din pricing Auctujilor timpului climatic, ignoram cum preoti Bisel ‘sociale de crestor de animale le rezolvau, In 1991, deja, vremurile se schimbaseri. Moravurile evoluasert 4 glscam indicii multiple ale schimbirior Sacinile ele, rmdncay neschimbate, Agricultura si crestereaanimalelor cunostcau chiar o ‘out visti, in aceasti comunitate tertorialé care scipase de Privatizare si pistase modurile de produce. tdijonale, $1 Constringerle ecologice rau accleasi, impunind barbailor si femeilor 0 riguroasi complementantate de functiuni, penta organizareasimultand a exploatarii si a locuiri. Probabil cd aces ‘onsringer rau chiar mai mari, int-attexploatarea pidurion, sub ‘egimul Ceaugesc, fusese dstrugtoare. Suferiscm, mergind de In 129 Z ns Be ge = S & 15. Calendar rein Ondo pnts anal 19, vedere de ns Baia Mare la Budest, apoi la Sibi, prin munt si prin pidure, la spectacoll acelor mii de hectare, altadat acoperite cu stejar inal si cu fagi, atunci dezgolit, ca gi cum le-ar fi rivasit un ciclo, Remarcasem de asemenca, la Sérbi, cl arin, parte a teritoriuli satului care inconjoard vatra, cenirl satu, altidaté deschisi entra pigunat jumstate din an, era acum inehis din lo in Joe, in ‘jeptarea unor consirucfiv mult intiziate de reglementirile comunist. Bud Vasile, zis “Sasu”,erescitor de animale cu vorbt mpundtoare ji cu Tnfjiare méndra, se enervase de fa cu mine, cu privre la problema respectvé: cu toate acele imprejmuis, su mai vea toamna jacbi pentru turme, Preocuparea. major, pentra ‘resctori si pentru ciabani, mi se prea deci de a gisi locuri de ‘guna in canttate gi de caltatesuficiente. Asa cum Ml realizasem in 1973, tablou! sarcnilor masculine gal sacmnilor feminine dup ordinea'anotimpurlor mise plrea deci, in 1991, mai fidel ea niciodati: aga am si publica, int-adevar™ Timpul, de atunei, gia’ fleut lucraea. Biserica Ontodoxa Roming, a cdreiierarie era asa de legath de regim, intel fnt-un Tent proces de inoire. Monahismul este precursorulacesuia, cum se intimpld atit_de freevent in istoria comunitiilor cretine risiritene™. Si problemele religiose sunt debitute deschis pe dou planuris cel al organizajillor ecleziasice, al contolali $i al proprietor lor; sce l indi eologics al expeese itugice sia ‘Capacitor de rispunde cerericontemporane de sens. Mai mili nie colegii mei, uni dintreasistengii mei romni, i Mai Pop, in primal rind, mi-au ateas atenjia. Dimensiunea roligioash Calendarului ativitjlor productive nu a fost eare minimalizat, ‘dach nu disimlatl, de gazdele mele si de alli informatori, cu ocazia primelor mele anchete? Evaluasem oare la adevirata lor Semnificaje cele edteva rare indict pe care Ie lisau si transpard Pentru mine menfionarea sirbitori unui sft, de exemplu, sau {ndicarea unui post obligatory? % Cann Seam Le Fein (Foal a, opp. 216-26. ‘Mame Anes « vel monare. ondaton myth, fenton scucle en Tita » (Tress minis. Cre mie erie tals ‘Transat, nao range 1983p 436-48 132 lati-mi deci trimis Ia jurmalul meu de teren, la notele mele ‘originale, la documente ga fotografi, Trebuie si le recitese gis le reiau in lumina acestor inrebiri no. $i, mai inti, si deschid Calendarul Cregtin Oriodox pe care Maria Dunca ti ba dat la sfiryitalsederi mele, in 1991, calendar pe care ea il adnotase ‘supra ciruia aruncasem doar 0 privie discret, pe tren, ca smi replez agenda de intr. Or, sts, eral fi sate inochi pe acest document dous seri de interdict sunt clar formulate 51 primese acelagitratament grafic, fiecareinr-un cade, de 0 pate gi de ata ‘8 axci de simeteie. Unele sunt relative la rogimurile alimentare, celelalte, la celebrarea cdstorilor.O aceeasiimportanf, 0 acceagi solemnitate sunt date formu inerdicilor vizand cele dou’ ma tipuri de consum, alimenta i sexual. Nu este decide ajuns sie in calcul, cum gindeam inant, repartizarea sarcnilor gia roluilor masculine s feminine, n vremea produce. Tebuie, de asemence, si consider aceast reparieintimpal calendarului biserices. ‘Tamas Vasile si dou femei tinere, Tamas TItlie si sora ci, Rednicleana, vorbese, in 1973. Rezam, reformulez cuvintele lor de tune ct se poate de fidel: “Jarna dupa Amul Now. Ocupatia dominant a bicbatuli este, ‘dup expresia lor «lemnule, Gospodaru, stipinul casi, pleacd in ‘dure, dimincaa devreme, cu carul sau cu ciuja, cu boii sau ca Cali se intoace aba la ederea nop, In anumite zie se ocupa si de iucruri mai putin noble: scoate gunoiul din grajd, il duce pe cmpurle din vecinitate, sau aduoe final de pe’ cosastinile Indepirtate. Ocupatia dominanta a femeii este weinepan. Toarce cepa in tot timpul pe care i lash ocupailecurente mi payin no bile: hrinitl animalelor, gititul zilnic. Despisittziua, birbait si femeile sunt reuniti seara de gezitor!. Acolo, daca acivtiile diume sunt mareate de o diviziane sexuali a sarcnilorvalabild in Drimul rind pentru adul, actvitiile nocture sunt mareate de 0 , Beau horncs de prune file cic din guts din ier. Si se onc. Evremea cind se Sched legit. E vemen pe ear oevochcntoele de haut de Ia jou! de duminca, E si vemes pe care 0 inframosecarh amine Penir interocitort mms se pune problema de- alge un ponet de plecare penta consite abou in cate. Desatren fsupra dati cin incepe aml ou este tong out veche Prveste puters iis gi puteresecesastd i are tt fll de conscite Asupm numadtoniailelor ta antimpunior. In vec nt Cretne i dezbind pe partian vehi calendar eclesast gi pe 6c nuh elendr gregaria, Pe loevitor soceiorcrpt last inst inifereng 91ramdne fk consecngeanupa distbuit sevuale a roinior ia sarimlor La Sir, se comemoresz, in ‘emu imemorals, Anal Nou la fail iamnie, sua Sint Vasile Pent acon x, toate fle conogteau frit practi ivnatoi pen identifi vitor so voi eveni apa lr ma acolo voi incre se dau o interpretar. Majoriatea acxoe ctl mma sunt in uz: Nu mai eit ect in jo, peta ft, fu in pve, pentn bic, ae le vorbesenepoior dap le Dar indi fp i in aetth societal sara principal Cle, pentnfeele inere, cea matrimonials. Penta cor pent bai, Sina Vsie md loo nic ne rate specie a apart comacainitats lor ‘ea Sn Vasile la Boboteazs, toi sant fn pli, pens timoul profane 5 pent impo scr. Atel, nln ncepe cu Ader, dat ¢ Yorba de ctvitale de prodite gi de schimb, ect pe 6 ianoarie. Nici una din acest date marcheash veo ‘schimbare in timpul climatic. In tot cursul iernii, acesta din urm& ‘ine fick tapor ct reperle pe care le ofetcalenarl Voercsse “La sfiryitul iermit, inainte de Past, continv® interlocutor ‘mei, btbai igi continua munca la pidure gi la cimp. Incep sare ‘Trnava, nage rie, 19951 3,9. 43648, 4 {in juli 1 aprile. Femelle fer firle de eneps, Insialeaz fara sau fesitoarea, © ung cu ulei de in cind vremea nu e prea rece; acd mu, Iuereazi In dante. Cos si brodeazi pentru a pregiti ‘sicbitoarea de Past, confecioncazs feje de perl, cimlgi si stergarerituale de in. Jes pinza de cinepa pentru cimigile de Tueru, © pun la fier, o bat si o inind pe itbl, Ta soar, ca sh se albeascd. Diviziunes sexualé a muncii este gio divizune local a stivtilr” Aceasti perioadi calendaristied ce urmeazi dup. Boboteazi este realtate caracterizaté de o important difeenf inte timpul

    You might also like