Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • J.S. Mill - Utilitarismul Ce Este Utilitarismul PDF

    Uploaded by

    Alina
    13 views28 pages

    Original Title

    J.S. Mill - Utilitarismul Ce este utilitarismul.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views28 pages

    J.S. Mill - Utilitarismul Ce Este Utilitarismul PDF

    Uploaded by

    Alina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    Capitolul IL CE ESTE UTILITARISMUL . Doaroremarcd trecatoaree nevoie si faceminlegatura cu gafa ignoranti de a presupune ca aceia caresustin c autilitatea e testul a ceea ce e corect si incorect ar folosi termenul in sensul restrictivsidoar colocvialcare oopune peaceasta plicerii, Datoram scuze oponentilor filosofict ‘ai utilitarisinului pentru a-i fi confundat momentan, cel putin aparent, cucei cesuntcapabilide 6 eroare atat de absurda; eroare care € cu atdt mai bizar cu cat acuza contrard, de a raporta totu! la placere, gi inci in forma ei cea mai grosolang, este 6 alt imputate uzual adresati utilitarismului; i, cum a fost remareat cu acuitate de un autorcompetent, acelagigen de persoane, baadeseachiar aceleasi persoane, denun{i teoria "ca impracticabil arid’ atunci cind cuvantul-tutilitate’ precede cuvantul “placate” gi D “sica_voluptos de practicabili atupei c&nd, ental liaete”prevede euvantad utara Cat Go 30 is ceva (slur aa HRPM AEA OO ‘us ceva despre Ressts SHasendl ke {apse He aite ee ARS oT aR Se Benthanty 9 ageles prin voTete qu ceva Goose Me ‘Pirterge sr phonre rear NS Goatees Muon Foe Sapna opie uts sav oense naa ct audeclarat fntotdemunia ca utilul inseamna tocmai aceste iucruri, intre altele. Cu toate acestea, gloata, inclusiv gloatacelorce seri, si criunu doar in ziaresi periodice, cisiincarticu greutate si pretentii, cade in mod constant in aceasta eroare superficialé. Preluand cuvantul ELLEN um ARISMUL “utilitarist", dar nestiind nimic despre el in afara fetului cum sung, ei exprima de regula prin acest cuvant respingerea sau neglijarea plicerii in unele din formele sale,anumea frumosuluiadecorativuluiadelectirii, Dat _termenul nostru nu ¢, dintr-o asemenea ignorant, apleat_ sit doar it-u sens Gepreciaty recat o, cea, caun compliment: ca sfcum el ar presupune o anumita upe- FloMlate aja de trivolitate gi fayd de simplele placeri ale Plomentufr Tar aceastd utilizare’ pervertité e singura IT care cuvantul ¢ popularizat si singura din care noile generapiligiformeaza oidee cuprivirela injelesul su. Cei ce au introdus cuvantul, dar care timp de multi ani s-au lepadat de el ca apelativ distinctiv, ar putea sa se simt’ acum chemati si-] reia, dacé pot spera, in acelt fel, s& contribuie cu ceva la salvarea sa de la 0 asemenea degradare cumpliti'. Conceptia care accept ca funda. mental morale: Utilitatea s ipiul Celei Mai Mart “Feficiri (The Greatest Happiness Principre), susyine ca actiunile sufi amasura in careé ele tind s¥ promioveze fericirea si sunt incorecte rang) in masura “Beare tind si produca inversul fericirii, Prin fericire se “Injelege_placetea si absenta durerit; prin nefericire, durerea $i privareade Pentru a oferioprezentare “Garda standardului moral formulat de aocasta teorie, ar trebui spuse multe alte lucruri; in particular, ce anume includem sub idetle de durere gi placere si in ce masura Autorulacestuiescu are temeiurisa se considere ca prima persoana area pur in uzcuvsarul"utiitarist” El nul-a inventat,ci-aadoptat dintr-oexpresie uliizatdin treacdt de dl. Galtin Annalsof the Parish (1821).Dupa folositea sa timp de mat multi ani ca nume distinctiv,el sialtil-avabandonatdintr-undezgust tot mai acentuat pentrutot ce semdnacu lozinc’ sau emblemd de tip sectar. Dar ca nume pentru © anume opinic, nu pentru 0 muljime de opinii — denotind recunoastereautilitiqii castandardginu vreocale coneretédeaplicare ‘allui—termenul satisface 0 nevoiede limba; siofera, in multe cazari tun mijjoc comenabi de evita perifraze obositoare 18 aceasta rimne 0 problemi deschisd. Dar asemenea ex- plicatiisuplimentare nu afecteazi teoria vietii (theory of life)incare einradacinatd aceasta teorie morala ~anume cf plicessa-s1 absenta.durert aunt singurele lucrurh ledvatile ca scopur gre toate luerure deat able ore [Sint in schenis Utara felde numeroase cxTROREE alta'sehema) sunt dezirabile fie pentru placerea inerent lor, fie ca mijloc de promovare a plicerii si de evitare a Seni Eibine, oasemeneateorie avietii suscitd in multe minti, intre care unele dintre cele mai demne de stima pentru sentimentele gitelurilelor,orepulsie tenace. A presupune. cviatanu are cum sus utilitaristi) nici Caatscop mat Malt decat plicérea — deer nick Sak ove mala Saniitel sial stridaniej —€ considerat a fial umilitor, odoctring demna doar urmasit TwEpicur erauasemanati, disprey vitor, ncdde Gmipur Susfndtorl modern! al doctine sunt chtsodatd subiecwl unor comparatii la fel de politicoase din partea adver- sarilor lor germani, francezi sau englezi. Cand aufostastfelatacati,epicureeniiauréspunsmereu c& nu ei, ci acuzatorii lor prezinté natura umana intro lumina degradant, deoarece acuzajiaacestora din urma presupune cA fiinfele umane nu sunt capabile de alte placeriin afara acelora decare sunt capabiliporcii. Daca ‘oasemenea presupunerearfiadevaratd,acuzarespectiva nu ar putea fi contestati; dar ea nu ar mai fi atunci 0 impotare, cAcidacd sursele placeriiar fiaceleagila iinfele umane gi la porci, regula vietii care € indeajuns de buna pentru unii ar fi indeajuns de buna gi pentru ceilalti. Compararea victi epicurene cy aceea a dobitoacelor € ‘Privita Ca degradanté tocmai pentru cd placerile animalice. MUSE pOMeSe GL vane finjel_umane cu privire a :. Fiinfele umane au facultaji mai evoluate decat poftele animalelor si, odatd ce au devenit constiente de 19 UTILTARi u ele, nu privesc drept fericire nimic ce nu presupunesatis- facerea lor. Bu nu consider c& epicureenii au fost fara cusur atunci c&nd au extras schema consecintelor carac- teristic’ lor dinprincipiulutilitaqii. Afaceacestlucruintr-o maniera ct decat satisfacdtoare presupune a lua in con- siderare_multe elemente stoice si crestine. Dar nu exist nici o téorie epi i care SF nu “afribifle placerilor intelectului, ale trairii gi imaginafiei, ca Pimlod ae seinen aie tentihiettelor morale. veloare Milt Sa “are, Ci pliceri, dec&t celor ale simplei senzatii. Totigi, ‘rebuie admis ca scriltorii ufilitaristi, in general, au pus superioritatea placerilor mintale asupra celor corporale in primul rand pe seama caracterului lor mai stabi mai sigur, mai putincostisitor etc. —adica pe seaniagvant lorde circumstanta mai degrabi decat pe aceea agiaturii lor _intrinsect. )Utilitarigtii si-au sustinut pe depliy-con- “ceptia sub acéste aspecte desiar fi putut adopta,cutotala consecvent, si celilalt punct de vedere, considerat it mai dezirabile si mai valor fe pe dépin compauiy cupuipil wig “Ar fabs ca, in condifiie tare, atunci cand evatum un lucry,o facem atat din punctul de vedere al kantiigit cit $i alféalitauy evaluarea plicerilor si fie ful’ numai sub aspectcantiat Daca sunt intrebat ce inteleg prin diferenta calitativa a placerilor sau ce anume face ca o plicere s& fie mai valoroasi decat alta, exclusiv in calitatea ei de placere, deci ficdind abstractie de cantitatea ei mai mares nu vid decat unsingur raspuns posibil. Dintre dou’ pliceri, daca existiuuna cfreia -audal ocategorica preferingitoyi~sau “aproape toti— acela care auavut experienja amandurora, a ecependen aE Sie re nen ae BONE Tera aE iar face sa 0 prefere, apoi acéea este placerea cea mi pear were ar jack una din cele Gout placer este plasata — 20 (CRESTEUTILITARISMUL, de cdtre aceia care sunt ‘amindurora — atat de sus déasupra “PreTera Char daca Siu cd atingerea ere ins “lare-tafitiiate de insatisfactie si mu abandoneaz’ ‘urmiarirea é1 pentru nici o cantitate in cealane DaeeTe; “Monel avem dreptul’s¥ atribuim acestei destatan “preferate 6 siiperionitate calitativa ce covargegte atat de mult cantitatea, Incat o face, comparativ, nesemnificativa. E, desigur, un fapt indiscutabil cd aceia care sunt a fel de obignuiti cuamandoud aceste, auodys de vial si lafel decapabilisd aprecieze gisase bucure dé ele, vormanifes- tacea mai clara preferiné pentruacelacare pune lalucra facult&tile lor superioare. Putine fpturi umane vor fide .cord si fie transformatéTn_vreunul din animalele ir ferioare ih schimbul mniisiuni One! trairi depline a “plicerilor animalice; Te 0 fiin(d umand inteligenté nu ar ASI s4 devin un nebiiti, nici o persoana instruitd § ‘devin’ ignc nici 6 persoantdotata cusentim “COnstiinya si_devind égotsra gi infarna; chiar Gack ar TT convinsd cd nebunul, n&tingul ori tleftosut-sunt tai satisficuti cu propria for yoarea-decat e eacura sa. Ea ti va renuntala ceea ce posed in plus fata de aceste fiinge nici macar in schimbul celei mai depline satisfaceri a tuturordorintelor pecarele-arimpartasicuele.Dack sicar imagina vreodata aga ceva, ar fj numai in cazul unei atat ‘de mari nefericiri incdt, pentrua scpa de ea, si-arschimba ‘soarta pe aproapeoricare alta, oricat de lipsitd de atractie! ‘ar fi aceasta in ochirsi: O fina dotata cu facultati supe} Tioare are nevoie de mai multe lucruri pentrua fifericita, € capabila, probabil, de suferinte mai profunde gi, cu siguranfi, € mai vulnerabilé in fafaacestora decato tint de un tip inferior; dar in ciuda acestei fragiliti, ea nu poate niciodata doricu adeviratsd sescufundein ceea ce easimte a fi un nivel inferior de existent. Putem da ce explicatic vrem acestei rezistente; 0 putem atribui or- 2 UTILIPARISMUL goliului (pride), un nume ce se dé in mod indistinct unora dintre sentimentele cele mai stimabile si, totodata, cele mai putin stimabile de care e capabild umanitatea®; 0 nutem lega de dragostea de libertate si de independent possums ‘acestea flind, la oleh vi di a foacele cele maieticace de inculcarea ei; dedragosteade putere ori de dragostea trairiiexaltate (excitement), am- bele intrdnd in continutul ei si contribuind Ja ea; dar denumirea cea mai potrivitd este aceea de simt al dem- nitdtii, pe care fiintele umane jl posed jntr-QTorma sav Der fa si cafe se allaiitr-o anume proportie, desi in nlite “Caz intr-una exacti, ch Taculayie lor uperioare; Hest simt este o parte att de esentiald a fericiniicelor in care else manifesticu putere incatnimicdince intra inconflict cuclnu poate fi, decatcutotul trecator, obiect al dorintei. Oricine presupune c& aceasta preferin{2 are loc cu prejul sacrificdrii fericirii~ cd fiinfa superioard, in circumstante miicar aproximativ egale, nu e maifericité decat cea in- ferivara — confunda cele doud notiuni, foarte diferite, de fericire si de satistactie (content). Este indiscutabil c& fiinta ale cirei capacitaiji de desfatare enjoyment) Sunt “aceasta imperfectine, daca e vorba de o imperfectiune uporabila; prezentaacestei imperfectiuni nuo vaface si invidieze fiinga care e lipsita de constiinta acesteia, fie si ‘numai pentrumotivul cd aceasta din urmamu simtedeloc binelepecare-Ilasd sise intrevad3aceasta imperfectiune. “Ematbinesifiio lings umandine atisfcutd decdtun pore, Satisfaquts e mai bine sd fit un Socrate nesatisfacut decat “‘unnebun satisfacut, Jar dacd neburursaw porcul sunege * Pride, (orgolia) are sensul de mandrie, dar side ingémfare, rufie, ete. (N.trad.) 2 (BESTE UTILITARISMUL, alt pirere, aceasta se datoreaza faptului cA ei cunose num@i o latura a problemei. Ceilalyt sunt constienti de ambele laturi. . S-ar putea obiecta ci multi dintre cei apti de placeri superioare le aména, uneori, sub influenta tentatiei, in favoarea celor inferioare. Dar acest fapt ¢ intru totul compatibil cu © deplind recunoastere a superioritapii in- trinseci aplicerilor mairafinate. Dincauza unorslabiciuni de caracter, oamenii aleg adesea binele cel mai la indemana desi stiucii ele de mai mica valoare: siaceasta nunumaiatuncicdnd evorbadeaalegeintredoua placeri ale corpului, ci gi atunci cand € vorba de a alege intre placerile trupesti si cele spirituale (mental). Ei cautas Posed sintuglor tn pus fectirii sindtapii desi sunt jerfect constienti cd sinatateae bi maignare. S-armai Putea aduce obiectiaca muljidintre aceia care incep prin a fi de un entuziasm tineresc pentru tot ce e nobil, pe masurd ce avanseaza in ani se scufunda in nepasare gi egoism. Dar eu nu cred cd aceia care suferé o asemenea obignuita schimbare aleg in mod voluntar plicerile in- ferioarein locul celor superioare. Cred ci, inainte cacisd se dedice exclusiv unora, au devenit dela incapabill de Telelalte. Capacitatea de a avea Sentimente mal noble este, in cele mai multe nawurt, o planta firava, ugor w (oar de influentele ostile, cide chiar lipsa hranel; sii ‘azul majoritS{i persoanelor tinere ea moare-tepede daca ‘preocupirile cdrora issamdedicat si societatea in mijlocul cafeia aut fost aruncate, mu sunt favorabile exerciiulur acest Cepact Capacititisuperigare. Oamenii igi pierd aspiragile inate, cam. gi perdi gustuille intelectual, ‘din cauza Ca iu timpul necesar sau prilejul favorabilde aTe activa, i 8 dédaw’ placerilor inferioare nu atat pentru ca Te-ar refera deliberat, cideoarece fiecd acest¢a sunt singurele. la caré au acces, fie sunt singurele de care se mai simt capabili sts bucure, Ne-am puted indof c& @xista cineva 2B UTILTARISMUL care, sensibil la ambele clase de placeri, a preferat vreodati pe cele inferioare cu buna stiinta gi cu deplina cumpinire, chiar daca multi, !a toate varstele, ausuferit 0 frangere in tentativa zadarnica de a le combina pe amandou’, Infataacestuiverdictalsingurilorjudecitoricompetenti cred cé nu maie locde apel. Laintrebareacare dincele oui pliceri e preferabila sau care din cele dou moduri de existent este cel mai reconfortant pentru tréirile noastre -abstractie facdndde atributele salemorale side consecinjele sale - trebuie acceptat urmétorul réspuns final: se va accepta judecata celor ce sunt calificati intru aceasta prin cunoasterea ambelor cazurisau, daci acegtia ‘ifec in_piren, judecata celor riai inul dintie ei St trebuie sd nu avem nici cea mai mica ezitare in a accepta aceastjudecatdcuprivirelacalitatea plicerilor deoarece nuexistavreunalttribunalla cares&apelim nici macarin chestiunea cantitapii, Caci ce alt mijloc exista de a deter- mina care dintre dowd dureric mai acuta sau care dintre doud senzatii plécute e mai intensd in afara sufragiului eneral ql celor ce sunt familiarizayi cu amandoua? Nici Sincerile le si ici durerilénu sunt omogene, iar durerea e Intotdeauna dferité de placere, Ce arputea decide dac nuit pl: re merita si fie dobandiacu prejulune| Soume dura deat sentnenee jue cata CEST Care ‘au Racut experienta lor? Cand, prin urmare, aceste senti- mmiente $i aceasta judecata considera cd placerile derivate din facultagile superioare sunt preferabile ca gen, ine diferentde intensitatealor,celor decaree capabilanatura animal, neposesoarea facultitilorsuperioare, ele merit sdse bucure, in aceasta privinjd, deo incredere similard. ‘Am zAbovit asupra acestui punct pentru cA cle o parte necesari a unei conceptii perfect juste cu privire la Jilitgte sau fericire, privitd ca reguld directoare a con- oe CREPE Gepate O onaE 24 CELSTEUTILITARISMt indispensibila pentru acceptarea standardului utilitarist; cicigcest standard nu vizeazi cea mai. ire ingugi-agentuntcr-cea mat mare cantitate totala (al- ‘Retr GeTeTiciré; Gi dacd se poate pune sub semnul indovelifapru daciun caracternobifenvotdeaunafeict rafie NODIEyi sale, nupoateexistanicioindojala cael face SEP aly CiSeae Oe bees in genete Se aN REE ‘fiers castig datorité Jui, Agadar, Siitarsma ‘poate ‘atinge, elu mural prt Chvtvarea- general a nobletii de caracter, chiar dac& Tiecaré individ ar beneficia doar de ‘ROBIeTETltora, iar propria sa noblete, in masura in care aceasta priveste fericirea, ar fi o simpla deducere din beneficiul astfe! objinut. Dar simpla enunjare a unei ab} surditati cum e aceasta din urms face superflud orice incercare de respingere a ei Conform Principiului Celei Mai Mari Fericiri, asa cuma fost explicat mai sus, scopul ultim, in raport’cu care si pentru atingerea caruia toate celelalte lucruri sunt dezirabile (fie ca avem in vedere propriul nostrubinesau pealaltora) este 0 existenfa scutitl cat se poate de mult de durere $i bogaté cat se poate de mult in desfitiri (enjoyments) atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ; Sestul cali gf regula dea msura caltatea i raport cu intitatea este preferinja resimpitd de aceia care— datorita ocaziilor pe Care le-au avutde.a trai aceste experiente, [a ‘Gare mai trebuie si adéugim aptitudi ‘Injrospecia si auio-observa sunt cei m: Billoaeete necesare comparari, Acesta find, conform ‘opintérutilitariste, scopulacfiunirumane, ele, totodat’,in mod necesar, standardul moralitatii; moralitate care, in, Consecint, poate fi defini ca ansamblul repullor i preceptelorconduiteiumane prin subordonare facare se poate asigura, in cea mai mare msura, intregii omeniri o existentaasa cuma fost descrisd aici; sinu numai omeniri, ci, in masura in care natura lucrurilor o admite, intregii inzestrati cu 25 creafii sensibile Contra acestei doctrine se ridic’, totugi, un alt grup de criticicare spun ca fericirea, in orice forma a ei, nu poate fi scopul rational al vie actiunii umane deoarece, inainte de toate,elnu poate fi atins;ei intreabi cu dispret Codrept aveti voi si fiti fericiti— o intrebare pe care dl. Carlyle o desavargeste cu adaosul: Ce dgept abi mut vol, cu catva timp in urma, chiar sd fifi ? Apoi ei spun c& gamenii pot si triiascd si fdrd fericire; cd toate fiintele ‘umane nobile au simtit acest lucru si nuar fi putut deveni pobile decat invajand Jssjia ui Engagen, 2 renunli lecgie care, daci c inv td cu grid, afirm’ ei, icetle care. i i spe eine chiar la radacina chestiunii: cAci-dacd nu e cazul ca fericirea si fie posedata de fiintele umane, atunci dobandirea ei nu poate fi scopul moralitagii sau al con- duitei rationale. Totusi, chiar st in acest caz, ceva poate fi spus inca in favoarea teoriei utilitariste: utilitatea include. Dudoarurmarires icirii, evel lu micsorarea_ nefericiri, $i chiar dac& primul fete himeric, va ram&ine cu afat mai mult loci o nevoie cu atatmaiimperativa pentru cel din urmé, cel putin atta vreme cat omenirea paseste potrivit s4 traiasca si nucautdrefugiu inactulsimultande sinucidere, recomandat in anumite conditii de Novalis. Totusi, atunci cand se sustine atat de hotarat im- osibilitatea ca viata umand sf fie fericit’, aceasta Berjiune dacanuéunstmplyocdecuvinte, ,estecel putin, Qexagerare. Daci prin fericire se intelege O-continua exaltare a cel Ee ‘mai one nate cen atm e-destul'de car ca aga sibIL. O slare dé exafiaré a placerii Soe cateva momente sau, in uncle cazuri, cu intermitente, ore sau zile; ea e ocazionalul fulger Iydlucitor al desfatarii,nu flacdraeidurabilagilinigita. De guest cru au fost pe deplin congtenf atat MNSGHT Care 26 CEESTS UTILITARISM au pretins cd fericireae scopul viet, c&t giaceia care eau luatin deradere. Fericirea pe care o aveauei invederenu se referea la 0 viafd de extaz, ci la momente de acest fel, intr-o existenya formatadinputine si recdtoaredureri din multe sivariate pliceri, cudelars predorsinareaactivului supra pasvulu siavand ca fundamental insregulu ileea ce any step el wag mai mult decdte capabla sir fere. O asemenea viafa a parut intotdeauna celor ce au it destul noroc si 0 traiascd dena de numele de fericire. $i o asemenea existenfi este si acum sansa mul- tora, de-alungul unor portiuni considerabile ale vietilor. Jalnicaeducatie actual si jalnicele randuieli socialedeazi suntsingurele piedicireale in calea atingeriieideaproape oat lumea. Critieii sar putea s& se indoiascd de faptul cé fiingele umane, odata invajatesd considere fericireadrept scop al vietii, vor fisatisfacute cu o asa de mica parte a ei. Insio mare parte a omeniriia fost satisfacutd chiar cu mult mai put. Principalele elemente constitutive ale. i -fericite par a fi d0WS, iccarc find adescacousiderat suf cient, in sine, atingerea_scopului: al area _emofjonala excitement), Dachau multi linste, (najoritatea considerdca pot fi multumigicu foarte putine léceri; daci traiesc in plind exaltare emoyionald, mulfi yot si suporte mai ugor o cantitate mai mase.de dusere., Airéasia desigiiro impostoiltare inerontd coresé inter: zich, chiar gi masei de oameni, s& uneascd aceste dou clemente, caci ele sunt atat de_departe de a fi incom- atibile incat se afld intr-o alianja naturala, prelungirea SRearem ho prepare $10 starnire a dorinjel pentru ‘SERUM Donr desis pent care Mepesarea @ Aone UT vieiu nu doresc exaltarea emotilor dupa un rastimp de thnd; doar aceia in care nevoia de exaltare emofionalie © boala considera ca linistea care urmeazi acesteia plictisitoare siinsipida, iar nu plicutd in proporjiedireeta 20 UTILITARISMUL, cuplacereace a precedat-o. Atunci cind oamenii ce se bucurd de o soart potrivit de norocoasi nu gasesc sufi cient bucurie in viata pentru a 0 face si fie valoroasa pentruei, cauza e, in general, aceeac& lornule pasddecat de ei insigi, Pemtru cet c capaciti afe publice or! private, bucuriile vietii sunt mult diminuate gi, ‘orice Caz, stad ca Valoare pe masura ce sé _apropie “wremea Cand Toate interescle cgoiste iebule sa se incheie™ Toa cand acera care lasa in urma lor motive ‘aceia care au cultivat, in lus, un sentiment de simpatie fata de interesele colective ‘ale omenirii, Vor pastra un tot atatde viu interes pentru it aga june mori pe cétl-au avut ‘SaNACILIOF Dupa Cpoism, cau; minte pentru care s-au deschis fantanile cunoasterii, gi care a fost invatata, cat de cat, sa-gifoloseascd facultatile = gaseste izvor de inepuizabil interes in tot ceea ce 0 inconjoara: in objectele naturii, in realizarile artei, in inchipuirile poeziei, in intamplirile istoriei, in caile, trecute gi prezente, parcurse de umanitate, ca gi in perspectivele ei viitoare. E posipil, desigur, s& devil in-~ diferentla toateacestea, siasta farasiifiepuizatnicia mia parte din ele,dar unasemenea lucru nuse poateintampla decat atunci cand nu ai avut de Ja buninceput nici un fel de interes moral sau uman in asemenea chestiuni gi ai vazut in ele doar un prilej desatisfacere a curioziti Nu exist nici un motiv de principiu pentru care 0 cul- tivare a spiritului, apts trezeasc3 un interes intelectual pentruasemeneatemede contemplare, nuar fiaccesibila oricui s-a nascut intr-o {ard civilizatd. Tot atat de pusin necesar € ca toate fiinfele umane s& fie de tipul in- dividualistului egoist, golite de orice sentimentsilipsitede orice preocupare inafara acelora orientate spre propria 28. (CEESTEUTILITARISMUL, lor individualitate meschin3. Naturile superioare sunt, chiar siazi, suficient de numeroase pentru a da seama cu clocventi de cea ce poate fi specia umana. Orice fiintd umani bine crescuti ¢ capabili, desi in grade inegale, de yeritabile_sentimente afective intime si de 0 reali sen- SMbilitate fata de binele public, Intr-o ume in care sunt atatea lucruridemne de interes, atatea motive de bucurie, dar siatdteade indreptatside imbundt’yit, oricine posed ct de cat aceste elemente morale gi intelectuale € apt s& duc 0 existent ce poate fi numita pe drept cuvant de invidiat; siinmiisurg ba care unei asemenea persoane nuit 1 de a se folosi de izvoarele ferici ‘aflate la indem*nael — prin legirele sau prin supunerea la vornfa altora Va rata sansa de a trai o dsemenea i i; pentruaceasta,ea trebuie st vite adevaratele releale viefii, marile surse ale suferinjei fizice si mentale, cum sunt sardcia, boala si lipsa de omenie, bicisnicia sau pierderea prematura a lucrurilor iubite. Principalul aspect al problemei const’, asadar, in lupta cuaceste vitregii de care numairar si cu multnoroc. poi sepa in intregime gi care, dup cum stau lucrurile acum, nu pot fi preintampinate si adesea nici macar diminuate. Totus, nici unul dintre aceia ale caror pareri meritd si fie ascuitate nu se indoiesc c4 cele mai multe Gintre aceste mari dureri ale lumii sunt in sine extirpabile fled.cle vor fi pand la urma, efectv reduse inte nste lintite extrem de inguste dacd umanitatea va continua sd progreseze. Saracia, ce presupune, in orice ipostazaa ei suferinta, poate fi complet climinata grafie injeTepciunii souietipt-combinat eu bunul sm “ict spirttor de” “prevedere al inci sie a Zilor, Pana gi cel migi 7 tema lintre fagmani, boala, poate frinfinit redusd ca amploare prin- tr-0 bund educatie fizicd gi morald gi printr-un control adeevatalinluen{elornodie; ipl, progres yinjeine fer promisiunea ca in viitor 4 putem stipani mai direct 29 UTILITARISMUL acest inamic detestabil. Fiecare pas facut in aceasta directie ne pazeste nu numai de acei factori care ne-ar scurta viaja,ci,si asta eincd maidemndeinteres, inkitura situatile care ne blocheaza acesul a fericire. Cat priveste raniagin Wegate rejurarile lumesti, ele sunt, in eg ote de imprejuranie Tames, rincipal fie efectul unei mariimprudent rau ne alunor rau, ipanite doringi, fie al unor institulir sociale Tele sau _imperfecte. Pe scurt, tate marile sursé~ale Suferintei ‘umane pot fi stapanite in bund masurd, unele chiar in totalitate, prin prevedere omeneasca gi prin efort; si cu toate ci un lung sir de generatii vor pieri inainte de a obfine victoria, aceasta va avea totusi loc daca nu vor lipsi voinfa si priceperea ~ iar fiecare inteligen{ suficient de dotata gi suficient de generoasa pentru a lua parte, in oricdt de mici msura si cu oricatde putina ostentatie, la © asemenea stradanie, va resimti o nobili bucurie prin chiar arciparen a TupUs, DUCUTE ca it sae pees c& in schimbul inui privilegiu egoist. ~Aeeste considerayiine duc la adevarata evaluare a Cea ce spun acei critici care sustin ci e posibil, si chiar obligatoriu, sa inva {msa traim fardfericire. Neindoielnic _¢ posibil s4 taim fari_fericire; 9 fac involuntar Toudsprezeceoumenrdind lauizet chiarInacelepary ae ‘iacele partial lumii care sunt mai putin adancite Ti barbarie, 0 face adesea, in mod voluntar, eroul Sau martirul, de dragul a ‘cevace €l pre{uicgte mai mult decat fericirea proprie. Dar ce este acest Cova daca nu fetigies altora seu uncle din TCOMEpile Presupuse de aceasta TE un lucru nobil ‘34 ii Capabil sa abandonezi cu totul propria-ti portie de fericire sau prilejul de a oavea; daratestsacrificiutrebuie facut, pand la urmd, cu un anume scop; el nu € propriul stiu scop; si daci nise ipune cd acest scopnu efericireaci virtutea, care € mat Sree, atone Meer Face Oare acest sacrih (CEESTE UTILITARISMUL ar crede ci ela scutiastéel pe altii de sacrificii similare? S-ar face oare acest sacrificiu dac& ei ar crede c& renunfareala fericirea proprie nuar produce nici un fruct, entrusemenii lor, ci -araduce chiar in situafia or, adicd in conditia unor persoane ce au renuntat la fericire? Tot, Eespectl pent ce ce pos. xss-eluze placer ei, sianer ca prin aceasta contribuje din plin la sporirea “cantitatii de tericire din lume; dar cel ce face acest Tucru” ‘sau propovaduieste facerca luiin orice alt scop nu @mar demn de admiratie decdt ascetul urcat pe stalpul su. E] poate fio pilda pentru cea ce godt face omul, dar cu siguranté nu un exemplu de ceca Ce Rebupe si fac’. Cu toate cd numaiintr-o stare imperf®Ga a ordinii lumii modul cel mai bun de a servi fericirea altora e prin sactificiul absolut al propriei fericiri, atdta vreme cat lumea se afla in aceasta stare imperfecta sunt intru totul de acord ci 2 f-gata si fac un asemeneg sactfciu Teprezinté virtutea cea mai inalt ce poate figasitalaom. Voi adauea ci, data find ‘aceasta sate a Tat, OVC ge paradoxal ar suna cwintele mele consliniacapactsi de 4 18 inst ds ferise 08 sperantele Cele al ade a asin, inmésora posbluTo entree Cc imieTatera alin e ‘Acestei COnstiinte Wu poate ridica 0 persoand deasupra hazardurilor viet, f4cand-o sa simt c4, oricat de potriv- nice i-ar fi soarta si norocul, ele nu au puterea de ao supune; acest sentiment odata posedat, o elibereaza de prea multaneliniste cauzatd de relele viejii siti permite sa Cultive inlinigte,castoicitinvremurilegrele ale Imperiului Roman, izvoarele de satisfactie accesbile ei, {4rd sA se preocupe de incertitudinile legate de durata lor sav de sfarsitul lorinevitabil Unilitarigtii mu au incetat niciodata s& sustind ca moralitatea devotamentului personal le apartine cu tot sista int eplaire ca’ stor sau transcendental. Morala utilitarista recunoagte in fiingele umane_ 31 Un sactificru care no sparegie sau nu timde Sf sporeasca suma totald a fericirii e considerat inutil. Singura renunfare acceptatd e devojiunea fafa de fericirea altora sau faj de unele din mijhacele care asigura aceasta fericire, fiind vorba aici fie de fericirea colectiva a omenirii, fie de cea a indivizilor in limitele impuse de interesele colective ale umanitafi Trebuie si repet din nou ceva ce adversarii utilitaris- mului au rareori imparfialitatea necesard sa recunoascé, anume ca fericirea, careconstituiestandardul utiltarist al conduitei corecte, nu e fericirea prope agentului, ci seeeET a tumor celor avuii in vedere, UniitarismuT pretinde agentuluisa fietot atat de impartial precom un spectator dezinteresat si marinimos atunci cand e vorba sa pund in cumpand propria sa fericire gifericirea altora, inres Isusdin Nazareth putem gasiintregul lta, "Ss dala ef ulllitariste, Cat priveste mijboacele de a ne apropia de acest ideal, utilitarismul preconizeazi, mai intai, ca legile si zanduielile sociale si pund fericirea sau (altfel zis, intr-un sens mai practic) imeresul fiecdrui individ cat mai in armonie cu interesul tuturor; inal doilea rand, ca.educatia si convingerile, care auoatat de mare influent asupra caracterului omenese, si-gi foloseascd aceasta influent pentru a sdi in mintea fiecdrui individ 0 asociere indisolubila intre propria sa fericire gi binele tuturor, mai cu seamA intre propria fericire $1 practica acelor moduri de conduit, negative i pozitive, care sunt prescrise de jgteresul pentru fericirea versal; si aceasta astfel ineat el nu numaisinu fie capabil sac a ea unei fericiri personale asociati cu o conduit opusd binclui general, dar, mat 32 (CEESTBUTILITARISMUL. mult, impulsul direct spre promovarea binelui general st Hleupuldin motivele urualealeac uniisaleiar sentimen- tele legate de acest impuls s4 ocupe un loc important in viata sufleteascd a oricarei fiinje umane. Daca cei ce. contestd morala ytijitarist’ si-ar reprezenta-o Tn adevirata el mtr ieee Wenste A a OL ae ‘gin ack ar -Foiea spune chi Tpseste vreuna dinvirtutile posedate de devine mista CAO cae STEM eT ER OT ESS ‘Har Trumoas gi mai indljatoare dezvoltare a naturii umane? Sau care sunt acele resorturi ale actiunii - inac= cesibile utilitaristului — pe care se bazeaz asemenea sis- teme spre a ajunge la realizarca obiectivelorlor? ‘ “Nuse poate spune 4 adversariiutiltarismuluiil prezinta, intotdeauna pe acesta intr-o lumina defavorabila. Dim- potriva, aceia dintre eicare au sesizat ideea carac:erului su dezinteresat, fi reprogeaz’ uneori cd standardul sau este prea inalt pertru umanitate. Fi spun cae prea mult si ceri ca oamenil sfactioneze intotdeauna din imboldul de a promova interesul general al societapi. Dar aceasta inseamnd s4 interpretezi gregit chiar injelesul standar- dului moral si sa confunzi ¢égul fe actune cu f0tva) actiunii. E treabd eticii sa ne Spurl cafe ne sunt datorm Sau prince test nile putem cunoaste; dar nici un sistem eticnu cere ca singurul motival actunii safie sentimentul datoriei; dimpotriva, nouizeci sinoud lasutddinactiunile noastre sunt facute din alte motive, $i asta pe bund drep- tate, din moment ce regula datoriei nu le condamna. A face din aceasta neinjelegere particular motiv de critic’ vtilitarismului e cu atat mai nedrept cu c4t moralisti tilitarigti au mers cel mai departe in a afirma 4 motivul nuarepumide-a face cusdracteniT moral alacHunl Teg valoare mtu. Celce-sisalveaza semenul de la inec face un lucru moralmente corect, in-\ diferentdaca motivul sau a fostdatoria sausperanta dea fiplatitpentruosteneald; celce-gitrddeazd prietenul care 3B ee tiraris a crezut in el e vinovat de nelegiuire (crime), chiar dac& scopul siu a fost si serveascd un alt prieten, fay de care era mai iridatorat*. Dar dac&_¢ s4 vorbim numai de ficute_din“motivul datoriel si prin supunere. direct la_principiu, atunci trebuie spus cd ¢o gresita fnjelegere a MOdului de gandire utllitarist plrerea ca aves ta af presupune cA gamenii trebuie si-si indrepte atenfia * Un adversar, a citui corectitudine intelectual gi morala imi face plicere s-o recunosc (Rev. J. Llewellyn Davies), aobiectat la acest pasa) spundind: "In Aer shar concert mtimente cnc att tncorect al fptci deasalva unomdela nec depinde foarte multde motival cu carea fost facut fap. tran, atuncicind mul su asivit in mare ca si scape d spared ta ng pore Se Sao came cee Freuind un exemplu clase de problent cick Situaia in cate unlom a nsclat icrederea prictenuli stu deoarece, altel acel pretensau apropiati si arf fost vatdmati mortal, ne va sil ate liam 3 numim acest dare “0 ncleeye” Ficus PonsidercdacclacaresaWcazape altuldelainec prin torturdinu se deoschestedoar prinmotivde acelacare-|salveaz din datorie sau din mils aetl insusiealtul.Salvarea unui om e,in ‘azul invocat, numai primul pa. necesar al unuiact mult maiatroce

    You might also like