GEORGIANA GALATEANU-FARNOAGA ECATERINA COMISEL Gramiatica limbii engleze pentte az sealar & OMEGAPRES & RAI Bucuresti 1993Coperta: Dana Cruceru Sanda Retinschi — sistent universitar Referenti: Alexandra Vasiliu — profesoaré Anea Tieseu — profesoara Contribufia autoarelor la elaborarea lucrarii a fost urmatoarea: G. Gaifeanu-Farnoagi: cap. 1.0. 34.—3.6.; 7-10; 11.0. 13; 18 19; 22; 2 24-26. E. Comisel: cap. 2.4.—2.5.; 3.7.~3.40.; 4-6; 44; 12: 44-17; 20; 24. Redactor: Simona Rosetti Tehnoredactor: Constantina Velcoviei ISBN 973-9143-01-6 — Omegapres ISBN 973-96189-5-2 — RA!COVINT INAINTE Lucrarea de fafa a fost conceputé ca un material de referinfé pentru elevi, profesori gi alte categorii de persoane interesate de studiul limbii engleze. In tratarea problemelor, s-a avut in vedere modul in care acestea sint prezentate in majoritatea manualelor §i gramaticilor de limba englezi din fara noastri. Au fost de asemenea in atentia autorilor progresele tnregistrate in analiza fenomenului lingvistic In general, nu numai in Romania, dar gi in Arile unde se vorbegte limba englezd, precum gi caracteristica limbii engleze contemporane de a aplica regulile flexibil gi nuantat, in functie de scopul comunicarii, de interlocutor (limbaj oficial sau familiar) si de aspectul limbii (scris_sau oral). Luind in considerafie toate aceste aspecte, Gramaticd limbii engleze pentru uz scolar -prezinta fenomenele gramaticale in mod descriptiv. 7 In cadral parti I, Morfologia, sint studiate regulile privitoare la forma euvintelor. Aceastd prima parte este considerata ca deosebit de importanta pentru cel cate studiazd limba englezi, deoarece primul Jucru care se invati in gramatica unei limbi straine este cum se formeazd categoriile gramaticale de Sark: timpurile verbului, pluralul substantivelor, comparatia adjective- lor ete. Partea a I-a gi partea a III-a, Sintaza propozifici si.Sintaxa frazei, cuprind regulile privitoare la tmbinarea cuvintelor in propozitii si a propozi- fillor in fraze. Aceasta parte este considerata de asemenea importanta, deoa- rece ea arati celui care studiazi limba englezi cum sd foloseascd formele icale pe care le-a invatat. In descrierea formei cuvintelor (In cadrul mor- fologiei) si a functionarii lor in comunicare (in eadrul sintaxei), lucrarea reia afirmajiile confinute in manualele gcolare in vigoare. Cova ce aduce in plus Gramatica limbii engleze pentre uz scolar este 0 ima- gine functionala, de ansamblu, asupra fenomenului gramatical contemporan, prin specificarea atit a unor posibile abateri de la reguli, cit gi a situatiilor in care se folosesc formele gramaticale: in vorbirea curent& sau in limba serisé, in stilul oficial sau in literatura, in varianta britanicé sau cea americana a limbii engleze. In elaborarea lucrarii, s-a pornit de la explicatiile gramaticale gi compen- diile de gramatic& cuprinse in manualele de limb englez& actualmente in uz in gcolile din fara noastré gi de 1a experienja personal gi a altor cadre didac- tice in predarea limbii engleze. In primul rind, autoarele s-au bazat pe traditia creaté de gramaticile elaborate de: Leon Levijchi, Ioan Preda —~ Gramatiea limbii engleze, Ed. Sti- infific 1967; Alice Badescu —Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintifica, 1963; Catedra de limba gi literatur englezi. Universitatea din Bucuresti — Gramatica limbii engleze, Ed. Stiintificd, 1962; Ioana Stelanescu — Lectures in English Morphology, Univ. din Bue., 1978. Avind in vedere tendintele recente din limba englez& contemporana, au fost folosite gi lucriri publicate 3in Marea Britanie gin alte yari (vezi cap. Bibliografie); iar pentru a oferi cititorului un cadru de referinta familiar gi posibilitatea de a face compa- ratii cu structura limbii romane, definitiile generale, structura lucrarii si terminologia au fost elaborate pe baza unor gramatici ale limbii romfne: ‘Academia Romaniei—Gramatica limbii roméne, Ed. Academie: Romaniei, 1966; C. Dimitriu —Gramatica limbii roméne explicati. Morfologia, Junimea, 1979; I. Tordan, VI. Robu — Limba romani contemporand, E.D.P., 1978. Trimiterile ia sursele folosite —romAnegti sau straine —nu au fost de regula mentionate pe parcursul lucrarii pentru a nu {ngreuia Jectura, mate- rialele de referinta find specificate la sfirgitul lucrari. Datorit4 caracterului practic al lucrarii, faptele de teorie gramaticalé continute in Gramaticd au fost expuse succint gi insofite de numeroase exempli- ficati, Exemplele prezente in lucrare sint dintre cele mai simple, aga cum sint ele folosite’ in vorbirea curenta sau prezentate in alte gramatici ale limbii engleze, fiind construite pe baza unui vocabular redus gi accesibil, ugor de injeles ‘pentru elevi. Situafiile in care deosebirile dintre cele dou& limbi prezint& dificultati pentru elevul roman au fost subliniate in lucrare gi practicate in exerciiile care urmeazi fiecSrui capitol. Rezolvarea unui mare numir de exercifii a fost inclus& la sfirsitul volumului. Autoarele dorese si-si exprime gratitudinea fa} de autorii gramaticilor limbii* engleze mentionafi anterior, care au pus bazele unei solide tradijii de anglistica In Romania; mulfumirile noastre se indreapta de asemenea catre asist. univ. Sanda Retinschi de la Universitatea din Bucuresti, prof. Alexandra Vasiliu, de Ja liceul de arta George Enescu" gi prof. Anca Iliescu, de la gcoala general nr. 50 din Bucuresti, pentru competenja gi rabdarea cu care au par- Gurs lucrarea in stadiul de elaborare, oferind binevenite sugestii critice. G. G. si B.C.Partea I MORFOLOGIA (Morphology 1.0. GENERALITAJ! 0.1, Morfologia si sintaxa Cele doua parti constitutive ale gramaticii tradifionale sint morfologia gi sintaxa. Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor gi la modificarile formale ale cuvintelor studiate pe parti de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelor tn propozifii gi fraze*. 0.2, Criterii utilizate in definirea pirtilor de yorbire ' Unitatea de analiza in gramatica traditionali este cuvintul. Gramatica traditionala grupeazd cuvintele in zece clase ‘mari, numite parfi de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, nume- ralul, verbul, adverbul, prepozifia, conjunetia si interjectia. Impartirea cuvintelor in zece parti de vorbire se bazeaza pe folosirea con- comitenta a trei crite rii: a) criteriul semantic —sensul lexical cel mai general al cla- selor de euvinte; b) criteriul morfologic =schimbarile ce au loc in forma cuvintelor pentru exprimarva calegoriilor gramatjcale de gen, numar, caz, persoana, comparatie, mod, timp, aspect si diatezd; c) criteriul sintactic = posibilitatea cuvintelor de a indeplini functii sintactice in cadrul propozifi Definirea partilor de vorbire se bazeaza pe toate cele trei criterii, un singur criteriu fiind insuficient. 6.2.4. Din punct de vedere semantic, parfile de vorbire se disting dupa ceea ce exprimi ele: ,numele unui obiect (substantivul, indirect gi Pronumele, care fine locul unui substantiv), o insugire a unui obiect (adjecti- * Gramatica limbii roméne, vol. 1, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1966, p. 44.vul), un numér sau o determinare numeric& (numeralul), 0 actiune sau o stare (verbul), o caracteristics a unei actiuni, stari sau insugiri (adverbul), exterior zarea unui sentiment, a unei star fizice, a unui act de voinfa sau imitarea unui sunet (interjecfia)“*, Din punct de vedere al criteriului semantic, parfile de vorbire se impart in: a) parti de vorbire cu sens lexical de sine statator, gicare pot fi parti de proporifie: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul $i interjectia; b) parfi de vorbire care nu au intotdeauna sens lexical de sine statator, exprimind raporturi intre nofiuni, gi care nu pot fi parfi de propozitie: prepozifia, conjuncfia gi articolul. 0.2.2.1n funotie de criteriul morfologic, cuvintele din limba engleza Igi modifics forma pentru exprimarea categoriilor gramaticale de gen, numér, caz, persoand, comparafie, timp, mod, aspect gi diateza. Schimbarile in forma cuvintelor care exprim& categoriile gramaticale aledtuiesc’ flexiunea, In funcfie de prezenta’ sau absenta flexiunii, cuvintele se impart tn: a) cuvinte flexibile, care au cel putin o categorie gramaticali, pentru exprimarea careia {gi modificd forma; b)cuvinte neflexibile, care nu sint marcate pentru categorii gramaticale. 0.2.3, In functie de vriteriul sintacti ec, euvintele se impart in: a) cuvinte care indeplinesc o funcfie sintactic& in propozitie, putind fi o parte principala (subiect, predicat) sau secun. dara (atribut, complement, element predicativ suplimentar] de pro- pozitie; b)cuvinte care nu au o func}ie sintactica, dar care marcheaz& funcfii sintactice : I've bought this book tor Mary. She received the parcel after paying for it, VERBUL (The Verb) Li, Detinitie Verbul este partea de vorbire caro: a) exprima actiuni, procese sau stari; b) are categorii gramaticale de persoand gi numar comune cu alte parti de vorbire gi categoriile specifice de timp, mod, aspect gi diateza; c) indeplineste funcfia sintactica de predicat, * ibid, p. 12