CLIMATUL ORGANIZATIONAL LLL. Deli ri conceptuale Orice grup este compus din indivizi, a caror constiinta despre ei insisi, in mod obisnuit, ti ‘mpiedica sa vada ceea ce este in comportamentul lor reflexul felurilor de a actiona ale grupurilor lor de apartenenta. Exista o obisnuinta a noastra, ca indivizi, de a considera grupurile drept "agregate de indivizi" si sa nu sesizam grupul ca o fiinta care are viata ei proprie, opiniile sale, reactile sale, valorile sale. Marile fenomene colective (panica, revolta, linsajul, emotiile colective, miscarile multimilor) ne apar ca exceptionale, periculoase, deposedind persoana de constiinta sa individuala si distincte de 24524b1 Ly psihologia personalitatii. De fapt, viata grupului penetreaza in intregime viata noastra individuala. Desigur, prin anumite aspecte, conduitele noastre scapa _influentelor sociale. Prin sistemul trebuintelor sale, prin caracterul si motivatia sa, subiectul uman este altceva decét o reflectare a grupurilor sale primare de apartenenta, Totusi, in ciuda acestor factori de personalitate, nu putem scapa de influenta grupurilor ai caror membri suntem. Putem vorbi de societate in general, de apartenenta noastra la un vast grup cultural, ale caror influente modelatoare sunt evidente (influenta limbii, ideilor, modelelor dintr-o epoca, valorilor unei religii) sau apartenenta si influenta ‘grupurilor mici Grupul este un sistem de interactiune sociala, prin care subiectii isi coordoneaza reciproc intentiile si preocuparile, modelandu-se unii pe alti. Fiecare grup se caracterizeaza printr-o structura configurationala proprie, care rezulta din interdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este format. Astfel, tindnd cont de continutul si functiile acestor statute si roluri putem distinge mai multe variante structurale care se intrepatrund si se completeaza reciproc (structura de comunicare, structura decizionala si executiva, structura sociometrica - determinata de distributia afinitatilor si lor interpersonale)I. Grupurile se constituie in vederea realizarii unor scopuri si rezolvarii uunor sarcini. Acestei caracteristici fi este proprie o puternica incarcatura motivationala, ajungand si directionand activitatea si comportamentul membrilor grupului. Unvclimat"de" grup" poate influenta sau schimba conduitele noastre, punctele noastre de vedere, iar pentru un observator neavizat, unitatea personalitatii noastre. Nu este noua ideea potrivit careia, aceleasi persoane pot avea comportamente diferite in functie de mediile sociale in care se plaseaza la un moment dat; raspunsurile si reactiile lor variaza dupa “climatele” grupurilor in care se ‘gasesc. Deci, comportamentele observabile ale indivizilor plasati in diferite ambiante de munca, sunt direct induse (determinate) de aceste ambiante. S-a constatat ca, nu numai ca toti indivizii plasati in aceste conditii de grup si de climat reactioneaza la fel, ci si ca trecerea de la un climat la altul determina efecte proprii. Bineinteles, ca individualitatile "reapar" in intensitatea reactiilor si in preferintele pe care subiectii le exprima pentru unul sau altul din aceste climate.jin prima categorie, cea a factorilor \obiectiviyse regasesc: i inca, vechimea eget (perioada de cand membrii sai activeaza impreuna), ni iri in categoria factorilor subiectivi, intélnim factori ce tin de individ (in special in cazul celor investiti cu atributii de conducere), precum: atitudinea fata de om, competenta profesionala, stilul de conducere, priceperea de a repartiza echitabil sarcinile, de a aprecia obiectiv eforturile si rezultatele muncii oamenilor, prestigiul si autoritatea. Tot in categoria factorilor:subiectivi intdlnim si factori care tin de caracteristicile»colectivului: sintalitatea (personalitatea grupului), relatiile* dintre'membrii grupului, starea de spirit, moralitatea grupului, modalitateade manifestare a opiniei colective s.a.* 2 Dictionar de psihologie sociala, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, p. 48,65, Deci, exista 0 corelatie a variabilelor legate de organizare si a celor legate de sistemul socio- uman, imbinare care contribuie la configurarea unui climat organizational specific intr-o institutie. 11.3. Caracteristici ale climatului organizational Exista o serie de note comune in definirea climatului organizational (indiferent de institutia de referinta), dar si céteva coordonate importante in care trebuie circumscrisa analiza acestui fenomen complex. ~ La nivelul grupurilor sociale regasim intr-o forma sintetica, ansamblul tuturor trairilor subiective ale membrilor grupului, generate in contextul obiectiv al vietii de grup. si la nivelul organizatiilor multinationale intélnim constientizarea’ comunitatit'de"seop, sentimentul res} caracterul sintetic al climatului psihosocial consta in imbinarea dintre factorii interni, subiecti factorii externi, obiectivi. Pe de alta parte, climatul mai intervine si in reglarea interna a grupului si in compensarea unor fenomene specifice grupului, Valoarea pozitiva a climatului organizational intr-un grup se rasfrange asupra acestuia prin cresterea coeziunii grupului, a unitatii si omogenitatii acestuia, consolidarea starilor de spirit pozitive, prin minimalizarea manifestarilor individuale si a tendintelor de egoism. * O alta caracteristica este aceea a relativei stabilitati si independente in raport cu factorii care genereaza climatul organizational. Odata instalat un anumit tip de climat, acesta capata o anumita configuratie particulara in functie de factorii care I-au generat si se mentine relativ constant in contextul constelatiei acestor factori. Acestia pot determina anumite modificari in interiorul grupului, insa coordonatele majore ramén aceleasi. Aceasta caracteristica a relativei stabilitati si independente a climatului organizational, este cu atat mai specifica organizatiei multinationale cu cat aceasta este mai putin supusa schimbarilor structurale.136 Ccutura gi comportament organizatlonel 2.8. Definirea grupului bin pune de vedere psibologie, un grup este aed inten rum oarecare de persoane anga~ jte in interact, constiente de eyturs Jor reciproris si care se percep pe ele inscle ca. un S19: Relate diate membiioriedrui grup sunt complexe, Fle Sunt de ordin fizic (ca participant ta-um proces material de ralizare 2 unor bunur si servi, 29 ae investese energie, posibil si fara inplicarea unorresursepsibice), de ordinpsitie (62 investitie umana de sentimente, pasiuni sas percept legate de ceili), de ondin social (mai ‘mult de trei persoane reunite in jural unui seop social, eu impact asupraalfr persoane st gruper, care sunt de fats) si de onlin cultural (Gimpartagesc un set de valori si prineiptt ame intr anumit areal uri medi sadiocultral si educational). Specialist precum Adrian Neculau, remarcabil prin cefortul sau de a reuni in volume de studit excefene ator! atohtoni si tii, consider cB grupul socal reprezinti ansamblul indivzitor sary a caracteriatii comparable uni pinto legatur socal vind in comun modele cuturale re peulturale, contebuind Ia dezvotare procescor de normalizare§) uuniformizare, la redist- pia putei astattelr gi tolurlr. Alte sus, specifctatea _grupului social este accea ob repre- ai a aubsistem introdus into tpologie de format socal, fare dezvolt interaction si ‘aportsi ocak in Timitele unr regliprestaiite, consti ed centitate particular care regrupeaza ‘rmbri dupacrterifunegionale gi/sau complementare,Intersctianet ‘reatilorin interiors grupo Tilor sociale presupune aderara la valor identi (su stile), ‘participarea Ia ativitati comune vor moments comemoraive si existenta unui spat interactional, 9 nit ‘mod de eomunicare si de interinfluenfare" (Neculau, 2003, p. 202) Th opinia ui Leo Aposc! (1986), gropul repreznts o multine de elemente care au eet putin ‘nscop comun a eri punere fn proctica depinde de faprt ‘ca entitle componente vizeazi acelasi obiectiv. sont ui Rupert Brown (1988), un gr se formeaca tune nd davk iE multe persoane se definese ele inte ele ca membri ai acest grap si en existent Iu recunoscuta de o tert petsoans(apud De Visscher, 2001, p18) In acord eu cele ‘de mai sus, De Visscher intelege prin Bru social formafiunes social interior cei indivi sunt interacfiune conform unorreguli {exter obieetive) si imprtigese sentimental de a constitu o entitate apart (criteria subiectiv), corrl init membris-ar pata recumoagte ca tae (at doilea esters subiectiv). ‘Aidoma onganzagilor, rupul, ca unitate constitu, este cacti prin stabilitate, durat, “.anameistorcitate, un sist de regu, eS m ansamblo,print-o eres interioar integratVa. Tn Nemeom citat de P. Gol (1974p. 171) arth grupul consis din dou sau mai multe persoane eateimpatagesc cu alte persoane aeeleagi norme (attudini) fat de anumite situa si ale cchror roluti sociale sunt strdns imbinate gi sincronizate'. In acelagi loc, se arata cd in grup pot fi Siainge: a) 0 anumnita configuratie a poaitilor si funetitor formals i informale ale membritor tpi cera ce constitu structed ob) anit in de corms interpersonal, formand arvana i cde conunicare; €) © anurits configuraic a percept Tor interpersonale, reprezentind stmuetura cognitivd, 2) 0 anumits spectalizare 2 sarcinilos, configurind structura ocupationala: yan anumitaranjament al moduli in care se adopt deciziey ‘died structura de putere; f) 0 an- oe gti a relailorsimpateice,semniicdndstructura de ani siructura sociome- sata, g) un sistem de mijlones prin care indivizi se pot deplasa de Io 0 pozitie Ia alta in grup, adic structura locomotarie,