Gig) 13. Siise serie modetul matematic (de tip problema de programare liniara) al urmatoarei probleme economice: Un om de afaceri doreste sit investeasca suma de cel putin 10.000 lei dar nu mai mai mult de 15.000 lei, pe iata de capital. Mai jos, sunt prezentate optiunile pe care le are, oferite de brokerul su, si anume: @ poate cumpaira maxim 50 de certificate de trezorerie, care costa 90 lei/buc. $i care vor fi raseumpairate de stat, dup’ 1 an, eu suma de 100 de lei; 4) poate cumpéira un pachet care sa contin minim 10 de certificate de depozit, care costes 150 lei/buc. si care vor fi réscumparate de stat, dupit Ian, cu suma de 175 de lei; ©) poate eumpara oricéte obligatiuni municipale, care costa 400 de lei/bue. si care vor fi rascumpairate de Municipial lasi, dupa I an, cu suma de 450 lei. Comisioanele firmei de brokeraj sunt de: 100 lei taxci forfetard pentru intreaga tranzactie, la care se adaugas sumele de: 0,5 lei/certificat de trezorerie, 0,4 lei/certificai de depozit si I lew/obligatiune municipale. Care este planul optim de investitii pe care firma de brokeraj ar trebui sé-l propund investitorului, stind edt acesta (fiind din lasi) doreste s& cumpere un pachet de minim 10 obligatiuni munieipale, dar mu vrea sei plateascét un comision total mai mare de 1,5% din suma maximé pe care o poate investi." WA ovis be Be woes)» Atlecwinarta we, 8 btiGecde Marae fa deped /likigetioais of eof wore coe Fe wee edule peforsh er wwe, BQ eaitificsds Be Herpree ewe oOneeds o SF anagerts be owl da aan) Be wed wAifieale da dagmasf = Ly we. de aedgadiond Swotshetpaby ee (fora) Peoeae a) = 12044 5% F SOND, 3 grok eh GG) asnudl savahredas AES one) Tem BL afaead pile amagaice ofl wh So da cack], da betorese | (a } $3 ho Cue) = Seechen® trabanke. Ae eases wan wank A dag] OY) ae 31S Cate) A Seaaiiched Sq Re come alin Io eight MANET B83 1SB55 «Hoe, > Oe (Gi) rd dah A weal a ReGen ETO AWS) 4 155 + les om, ¢ Hooe (Ck) reacts Hold QL swede he wus ay pubs aod ean HDA 4 OMA 4 Wy 4 100 (E 0/01 ( Or, 41SO% +HOO MD) (QU) + TES told Q cw . BY Apyne Shs gE 08s (@ sase,36520 (en) "E \so00 (owamee) amit twotsle 16000 O 4 622880) ahi MPO > tamgeE wn wed 4 iy Cedtircabi [olbigaioud eS Keo A Guay eee tn MSO wes ae atin Cos gua Semper cor neg A Gohan Ruanutese) gee what pas da heamene, fee Megha dagen HSE MAL (perkcbal awa aften de Atif 4 days) - eee . ) ina = usoQu —roo Qa (pret ard adiar do obehigeivee (SORE. = oa (pertebed ern often Re 1 calif fe ye.)ip2) 13: Sa se serie modelul matematic (de tip problema de programare liniara) al urm&toarei probleme economice: »O rafintirie doresie sa incheie un contract pentru a transporta lunar cantitatea de 100.000 de hi (ihl=hectolitru=100 1) de produse petroliere caitre distribuitorii sai (stati PECO). Compania de transport selectatd dispune de trei tipuri de cisterne, al edror numa si capacitate maximéi de transport sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tip de cisterna | Numar (bue.) | Capacitate maxima (il) Large (L) 15 Tors, “Medium (M) 30. arr ‘Small (S) 20 75 Fiecare sofer isi conduce propria cisternd, un sofer putdnd sa facd zitnic un singur transport iar programul de lucru este de 20 de zile/lund, Acesta este platit pentru fiecare eursa flicutd, astfel: 350 lei/leursi facut cu o cisterna (L), 300 lei/leursa flteutd cu 0 cisterna (M) $i 275 lei/ieursd flicuta cu o cisterna (M). Sa se determine planul optim de transport pe care trebuie sa si-l faed firma transportatoare,” Rew etn + doleomiuana we. dd cure can womuers a (Soi a Gece Wy Ah eden , 07, decbbaci os Pes rppibe S fe wie Cm evidinsh sz fe niahpale hake eudkitoudli SLR dn yes) SEEPS we, Bk ume com urna a ff Gina ox ako dE Ode obey $y igs B wipe. $Y tile-0 Rasta ae po he ye 6a 7 (ofesiss) Sean, arp 205) © 350.24 4 B0035 ams, seth bo foie ‘ Zea das SRR NO + WO y ATL 510.00 (Re) vestctdia Wl Aemnemachle ote 3 af © ) 2 S00 lens) ne. tone Rona) aaa aberve. NL) ws gh dng 208G 1S mol 308 FS € G00 (oom) we, da came afducle aver om enone AAG OMY wa BE AA 2021 A = Gio aone S < how Coonr)s wrrda come ~ = AE) pele Ape mex som ches aur G mam 2d (> sme efadiaeot Lawn wr ac. AL 2 cube | ETE Tino oe me ahhucar owe ax aad Ke dd odie | ER Keo a aleteah Go EE eBadaa we wo: negsty da wurae)(GA) __13. Sk se scrie modelul matematic (de tip problema de programare liniara) al urmatoarei probleme economice: 110 firma de produse cosmetice doresie sa-si promoveze produsele, bugetul maxim care poate fi alocat pentru reclame fiind de 2,000,000 Euro. Compania de publicitate cu care firma lucreaz’ propune urmetoarele 4 tipuri de publicitate: Tip de publicitate Cost Nr. minim de aefiuni | Nr. maxim de acfiuni 1v 2.500 Euro/minut 150 minute 250 minute Radio 650 Euro/minut 350 minute (650 minute Internet 350 Eurofanunt 300 anunturt 500 anunturi Flyere 25.000 Eurolcampanie 4 campani 7 campanii cu mentiunea ed pentru a beneficia de preturile promotionale (cele din tabel) oferite de trusturile de presit care detin companiile de radio-tv, suma totalét pentru reclama radio-tv trebuie sé fie de minim jumtitate de milion de Euro. Pentru un impact publicitar maxim, pentru flecare minut de publicitate TV trebuie sa fie alocate minim 3 minute de publicitate radio, iar fiecare campanie de difuzare de flyere (in cdsujele postale) trebuie sprijinites cu minim 50 de anunturi pe internet. Sa se determine un plan optim dle publicitate, stind ed cifra de vanzdri a companiei creste cu fiecare actiune publicitara efectuata, iar firma doreste sa-si ‘maximizeze volumul de vanzatri. Rau ofiiun Se PAKCIAL - wer maninn Me odiunt plRiclhore joa we ne Weede Gow —— Tae amp oidEEl das gains . ewe, Ba whale TW edged canes pitiless, awe de wsinsh Padio —v- ee PS we, & auowkad qe tule a Ky = we, a acne bs asfatoce Rayore ey 1 oon) Stare geet) = A ATM Kya woven oo | S007, 4 6g, 4 SsDTH, «ERD, ¢ 200.600 LEA 4 Thole é ow ye WNleghdta HDI Pebaie BE Re wits OF wo pha 2 a ae gecowaondy di bebe vo Rela 800-4 g60%G, > Foacse GEC) + See ee Ns ac ae tales ete ~ 2300 s pakke Raye — A — ee 4, dsfahalle el tA [> ees vane Sud} SATAN, Oy 8, 3 we OL wh Bacal BLO PES eee Sa obal A So SAT wal Wo Sea DOT we AL BOTAN ge oderedd = eon Rye Bron eyteyyre +1(epr0 > me axrake Keo DU Mm we dq Ww OL YSGo» 13. Si se serie modelul matematic (de tip problema de programare liniara) al urmatoarei probleme economice: » Universitatea ,Al. 1. Cuca” doreste s& construiasce: un edimin nou pentru studenti care va trebui sa aibei ‘maxim 500 de locuri de cazare in camere cu 2, 3 yi 4 locuri. Suprafata camerelor, sumele necesare pentru dotarea acestora yi pregul pletit de student pentru un loc, sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tip camera | Suprafafa camerei | Sume pentru dotare | Pref loc in camera (m*) (lei/eamera) (lei/an) Cu 2 paturi (C2) 14 2.000 5.000 Cu 3 paturi (C3) 18 3.500 3.500 Cu 4 paturi (C4) 22 4.500 3.000 Costul de consiructie este de 2.000 lei/m* iar universitatea are previizutt in buget suma de 4,5 milioane lei pentru aceasta constructie si suma de 650.000 lei pentru dotarea acestora, Senatul universitéqii a hotiirét ca mumarul stdengilor care stau in camere cu 4 locuri sa nu-l depageascé pe cel al studengilor care stau in camere cu 2 si 3 locuri, numarul studentilor care vor sta in camere cu doud respectiv trei locuri sé nu depiseased totusi 2/3 din totalul locurilor care vor fi disponibile, iar numdirul stdengilor care vor sta in camere cu doud locuri sa fie maxim 100 (se vrea confort pentru studenyi, dar $i un numér edt mai mare de locuri de cazare posibil). Sa se determine un plan optim (pentru universitate!) de constructie (amenajare) al cdiminului.” 7 ake NC Borodin: chiivarsa cor veutlad wai GayEnn odieteves Coanilh: don ceeds a se yecowa, som Conti der doe evn, Woke (oi = ne. 84 camera on Depalnd com ewes « & aontulles (mes ) 5, $B, 2» } p= AA preg, a A WhiC Wy (mosey Rearire pape v0eR, + ASF +1035, Con wid) + weAADL aon SARE Sait ceanereho BANK ADEG +4203 £500 (Qoand Breron) +e. Mab DK Roi DL eowre venir 500") PB Roa + Mut, < (5,060 (ti@s) weed brewdiudiie, a Gnsoulhsl wr brute se apres ough; (Vas som 4s 4 650 (ut 2) + adel an dahow Senter wes THOS ne depapass ph; US cases Sat oe wea Woon Stan, Oh ad was wie dae Se AB oa anh a Brain’ eqs teg € & (Or b5 te) be, AURasD Can, de RBargane od vB 2fa Ame Wi DE, < too 4 oD woah two Sk Goan Ta carmrere dx doi BW KAWLO Afro > ne eure carer Sted oe; MEO Wa a ae& 13. Si se scrie modelul matematic (de tip problema de programare liniara) al urmiitoarei probleme economice: .»0 fabrica de mobila produce patru tipuri de mobila: dulapuri, mese, paturi si scaune. Pentru fiecare tip de mobilier avem urmatoarele date: Tip mobilier | Cantitate de lemn | Ore de muncd | Pref de vanzare (m?/buc.) (nr. ore/buc.) (lei/buc.) ‘Dulapuri (D) 85 10 1.400 ‘Mese (M) 25 4 500 Paturi (P) 45 6 900 ‘Scaune (S) OS 2 80 ‘si are un contract ferm eu un magazin specializat de mobili pentru producerea lunaré a 100 de seturi de mobil formate din: 2 dulapuri, 2 paturi, 1 masa si 4 scaune. Fabrica poate produce minim 1.500 de piese de mobilier lunar, dar datoritaé utilajelor folosite nu poate produce mai mult de 1.000 de seturi formate dintr-un dulap, 1 pat, 1 masé si 4 scaune, respectiv nu poate produce mai mult de 1.600 de seturi formate dintr-o masci si 4 scaune, Analizdnd cifrele de vanzari din anit trecuji, managementul firmei a hoteirdt si product de dowd ori mai multe paturi decdt dulapuri si cel mult 800 de mese si seaune la un loc. Siind od, fabrica este aprovizionata lunar cu camtitatea de 5.000 m° de cherestea si are un numtir de 50 de muneitori care lucreazit in medie 8 ore/=i timp de 20 de zile pe lund, sd se determine planul lunar optim de produce.” Pray Bayar ofhin $F DLE we, RL piOne BL unchiBer(Auliecae ty Hr gale) Ome anwar aan . roe ae a fs Manica, aalfal und cffce Ak arent Cqpdlicival dim sineee Ge) ae Fee vraivad 5 ie owki Heals bE BA. peel Ge (% < aes 77 290 by eisb: 7 cee) Pak ree _ 3 Ryman < 1.200 Leak €) Hy d%5 TE REARS FL SOORE) (ute) (Hy 570Ve) 13, S& se scrie modelul matematie (de tip problema de programare liniard) al urmatoarei probleme economicet Un dezvoltator imobiliar are la dispozitie un feren de 25 ha, pe care doreste sa construiascé 4 tipuri de case. Suprafefele de teren, costul de constructie si profitul net sunt date in tabelul de mai jos: Tip case: | Suprafata de teren necesard | Cost unitar de construcfie | Profit unitar (nt /easa) __(mii leifeasit) (mii lei/casa) Tip T 400 m 90 35 Tip 2 500 125 55 Tip 3 800 180 80 Tip 4 7.200 220 0 Dezvoltatorul a semnat deja contracte ferme pentru 4 ansambluri formate din 3 case de tipul 1, 2 case de tipul 2, 6 case de tipul 3 si 0 casc de tipul 4. Compania de construcfii cu care are contract, poate construi maxim 100 de case anual. Pe baza unor studii de piajd, dezvoltatorul hoidirdste sa construiascé de trei ori ‘mai multe case de tipul 1, 3 si 4 decdit cele de tipul 2, cele de tipul 3 sa fie de cel pujin dowé ori mai multe decdit cele de tipul 1, darsii nu factt mai mult de 20 case de tipul 1 si 4. Stiind edi suma maxima pe care 0 ‘poate investi anual este de 15 mitioane lei, determinayi_plarul anual optim al afacerit. Ran eGon : goth hl wagion WI Gunde ar vaaena cand) sires ety a we, Beane Ge Call Ah cane Urnens a F ourhetde HL Qeueiiiter, Who) Pearse onde BSA + BSAA EO A AMO MG pr ed qtr S waa) i iz Soa alent hoo 8 ¥stomy remo NAO Au L260 E00) + Maple Meaners eoTbusss conser deapanes magne Astiondis 6a SuneEiadr, scat fay {0% 17M HED A420 L Keen0 on) + een Vatace coukeud iat is wn Sapiens Rawat weil TRae op GAG ova B per’ (oun) JA cone comand ebRigpleds cadhuile jdanoner madd ands ect, Leow, iM FA aA < oo Goud) # congente DEON A pda COATS ai waa Sa sencent fn Ryreasey zat ie Kathe dosed wos wae coe SA Ryd Hay dich DL Reale R70 Qend) Boe dr ede QRS The & eos wal able a oh BL rary cap Wed > we Bee Bp HK BT (eateries 20 ® aur Mya So BIS TO. we we condi ane He Reet BHR STE, HET BjEO WANE Go Contin cone BA REA TAL EN PRO wate nas Gok gE Can ane wags dew) SS Gees cen Jieh) 13. Sa se scrie modelul matematic (de tip problemi de programare liniard) al urmatoarei probleme economice: Compania de asigurari ABC S.A. doreste sé initieze 0 campanie de marketing (pe durata unei luni de zile) in presa scris& pentru a atrage noi clienti. Compania doreste sé publice un total de cel mult 35 de reclame (advertoriale) in patru ziare, douc specializate pe stiri economice si de afaceri (Capital $i Ziarul Financiar) respectiv in doud cotidiene de larga circulatie (Libertatea si Newsweek). Fiecare reclamd din Capital este citité (in medie) de 2.500 de oameni si costé 500 lei iar fiecare reclama din Ziarul financiar este citité de 1.500 de oameni si costé 300 lei. Fiecare reclamé din Libertatea este citité de 4.000 de oameni si costa 900 lei, iar in Newsweek este citité de 2.000 de oameni $i costa 400 lei. Compania de asigurari ABC S.A, doreste ca numérul de reclame din jurnalele economice sd fie mai multe decdt cele din ziarele generaliste, desi stie cd Capital nu acceptéi sd publice mai mult de 5 reclame pe aceeasi tema pe lund. Mai mult doreste ca numdrul de reclame din Libertatea sé fie de cel putin doud ori mai mare decat cel din Newsweek, acesta din urmda neincheind contracte pentru mai putin de 3 reclame. Stiind cd compania de asigurari ABC S.A doreste ca minim 50.000 de oameni sd citeascd reclama lor, care este contractul optim de publicitate care trebuie incheiat cu cele 4 ziare?" tasiac eons BBA wade SDSL aie Saag SagghaBsi da cides Osi ea) NES enn -te audlagie: cast ented Ae aged mewd Cobel = —" Sera eee 4 — Yecaly Fueurior fe roc Ye. A 2 —Beweek Wear Keon seats pu) = S007, Se NG FAA AE, Hho AO Oa) a oil baths wed seBlame Bie CORA we SK BERS [face RAZA, awe. BL Halos San Hactedio B Bap eon veh WWD * WOM sedare dor Newsweek whee S fae. wmrarg dah Ne Uewarieett;, rym craure +eye Os So eras AE ade comaprade Nebavall, Caen ew)13. S4 se serie modelul matematic (de tip problema de programare economice: Compania Metal Steel SRL produce sasiuri pentru tractoare si pentru camioane in doud fabrict localizate in Iasi si Vaslui. Fabrica din lasi opereazit eu un cost zilnic de 50.000 Euro $i poate produce zilnie cel mult 300 de sasiuri (in orice combinajie) iar fabrica din Vaslui opereazit cu un cost zilnic de 35.000 Euro si productia zilnied este de maxim 200 de sasiuri (in orice combinatie). Producerea unui sasiu de tractor costeé 150 Euro la fabrica din las! si 135 Euro la fabrica din Vaslui, iar producerea unui sasiu de eamion costa 200 Euro la fabrica din lasi $i 210 Euro la fabrica din Vaslui. Conform contractelor ferme incheiate, a cererilor ocazionale faicute de parteneri netraditionali, dar si din analiza cererit din ani trecuti Compania Metal Steel SRL a decis sd-si limiteze productia zilniea la ‘maximum 180 de sasiuri de tractoare respectiv 250 sasiuri de camioane. ‘Stiind c& compania realizeaza un profit de 50 Euro la fiecare sasiu de tractor vandut (indiferent unde este fabrical), 75 Euro pentru un sasiu de camion produs la Iasi, respectiv 70 de Euro dacé-i produs la Vaslui, sit se determine planul optim zilnic de productie.” ri) al urmatoarei_ probleme a Rae, + Saletan, we, da conigoneube. oa UueWASe o Fata sett a, ofa da ofmeani sa" Ge waoian (ie ve weaken ei pale) Wo Be kano (Glee) BX hacheang are WOME o 5 prota Ge Maitre ee connipay —x ie ae es —~ ReQeng Camco 74 a 3 | CS, ceo (yasoet) > paddle weed Be foo Sed. on pct A But Oty £200 (gewxt) = ———4 ee ‘ & a Jap oq, 4 20026 < 50.000 (Raw) * et Rue L cee co c cece Meer, 4210 204 LBC 000 Euw) ke QW lub ieo' Wyre L100" Cpa > pod — ee Gee tere) OG Simeniun A Yaehee 6 BS . Ba ahs Lay aoe mire ret redine oe oe Oe Ger Oe jad jac at Bhat feredCc XW} 13. Sa se scrie modelul matematic (de tip problemi de programare economice: jar) al urmatoarei probleme 0 banca are buget anual pentru imprumuturi in valoare de 3 milioane de Euro, Tipul de imprumuturi pe care-1 acorda banca si dobénda anwala corespunziitoare sunt date in tabelul de mai jos: Tip de imprumut Dobanda anuali (%) | Nevoi personale 1% Credit ipotecar 8% Refinantare credit ipotecar 10% Credit achizitionare autovehicule 12% Conform legilor in vigoare, cel putin 30% din totalul imprumuturilor acordate de cdtre banca irebuie sé fie acordate creditelor ipotecare sau refinantarit acestora, mai mult sumele pentru credite ipotecare trebuie sé fie mai mare decét sumele acordate pentru refinjare cu cel putin 30 %. Regulile interne de imprumut ale haincii spun cdi sumele acordate pentru nevoi personale nu pot depasi 25 % din totalul sumelor imprunutate, jar cele pentru achizitia de automobile pot fi maxim 75 % din totalul creditelor acordate pentru nevoi personale. Datoriti: dobanzilor mai mari, banca doreste ca sa aloce ereditelor de nevoi personale si celor privind cumpararea de automobile minim 1 milion de Euro. Determinayi care este planul anual optim de cafaceri al bancit?” con womens o& alicaiie Ber ofinn: lerwinanta mawlne di enc Gin Rreane Uy St Tape an 56 BE PodagRiate eondikovavte Sade rh da, wrowaggunosh Manca ar peehd me (ero, Mek: (Poa awa, bold Bo boout Ga tire) camera o § dace Oe tance Tha oadibbe Soa poe > a ) + C= = 2B ee re 08 5 (foray Sears rAd) = Othe + EBA FON FOLEY Cnave) agsiah Aah Set Bas Ty > OB( av evg,) stem eben Spheorecenabon waar ref die toh onkite, Tey AS ey, (ood Vstoere, oD sce wel wart coal Behe | 24 6 0@F (seas stam) (MBG, Saves rane vation 20% dine HHO cabitthe suet) . £ Se ohh ale SA SOT CUA ge. ada aut mon fh SS wh :) Rcocieapanirer eer TA OUPRR aE Gia Ge oa gem calny aarp ereimyesooees LGR wesiikler’ vx post Jaye angela Vea Fayed > we ghE aeode onde vr vibes vegsive W : (a(Kpg)t3. Si se serie modelul matematie (de tip problema de programare liniard) al urmatoarei probleme economice: \ »Ministerul Economiei si Industriei are pentru anul 2020 un buget pentru investitii de 1,5 miliarde de Euro, pentru modernizarea si reparatia facilitdilor de producere a energiei electrice. In tabelul de mai jos sunt prezentate: proiectele propuse, necesarul maxim de investitii necesar, cantitatea de energie produsa suplimentar in wma investqilor (calculatd in Mivh pentru fiecare milion de euro investt) si pretul de vanzare al unui Mwh in fiecare caz in parte. Project Necesar de investitii | Cantitatea de energie produsi | Pret de vinzare \(ilioane Euro/proieet) (Megawatilora (ei Mwwh) | per Imilion Euro investit ) Centrate pe cirbune 500 80 270 teill Mwh Centrale pe gaz 300 5 90 lei Moh Turbine eoliene 200 0 | 175 tei/T Mish Hidrocentrale 450 75 125 lei] Mich Centrale nucleare 700 SOR EH 140 lei/T Muh Datorita fenomerului global de poluare, s-a luat decizia sa se aloce pentru centralele pe cdrbune, gaz si nucleare cel pujin 2/3 din sumele solicitare, dar nu mai mult de 1,2 miliarde de Euro. Deoarece vechimea hidrocentralelor impune reparatii $i modernizari urgente s-a hotirdt ca suma alocaté acestora sii fie de cel putin trei ori mai mare decéit cea alocata pentru turbinele eoliene. Sai se determine care ar trebui sa fle planul optim de investitt al ministerului pentru anul 2020,” Ro ol Adermiventa paver a ucwaotts af: aoc Scale winider Gem dic eben a5. geopteh Cols dee frord) oluck Sa va eregces Machinmtadon 2 ae (ery Namen evesgish nasi Wan C= eer Cuwidico Ears) Came Urweaee a rade he. wey: aadbe, cabs Gr geaioe | — Aertel eabng cade. eek (rforerey Bese ropa. are S)o Uibod k++ oOitg +a. ste mA 00055 (iQ) gal Jobe oft Fy 80 Laite) panel py ave Wake) Dow us : ty paocama ion fy Bon mural ccs (plrere) Ceti iy sara ‘ srabs Roads Bie Rex Ay Stoo hun® E) > parma teal aliccabe aller sept dscatrals wae. tev! panes Soles Muy Ba Cuk Bie) arene ge: Badeocanbecle deo poh es ec venare eh ghee CE rome eO Lor wR alloca mast. wage Aa Seard elaes)