GEOGRAFIE SOCIALA - note de curs - Oricat ar suna de neplicut pentru unii geografi omul cu interesele sale sa aflat Permanent in atentia geografiei, Izvordtt din necesityile practice ale comunitailor umane, Beografia a facut parte de la inceput din sfera mai largt a cunoasterii umane (orientate eatre fy afard) fapt pentru care sa dezvoltat si a evoluat foarte mult timp ca o disciplina umanista, sociala (cu un termen potrvittimpurilor noastre). Dupa o acumulare nu totdeauna sistematien & materialuluifaptic de pe toate continentele, incepfind cu mijlocul secolului al 18, in Fran gi Germania mai ales, se contureaz& tot mai clar si un corp teoretic al geografici. Contribufii majore aduc in aceasté directie Immanuel Kant (fximosulfilosof) care fixeaza locul geografiel in rindul stiinfelor logice (aléturi de istorie), marele naturalist francez Buffon si, mai mult decat ci, doi mari ganditori germani ~ Alexander von Humboldt si Carl Ritter — care. au dominat geografia primei jumatati de secol 19. Ei pun bazele geografiei modeme, tn care descrierea explicativa si corelatd a fenomenelor $i elementelor de la suprafata scoarjei ferestre apare pe prim plan. Descrierea explicativa impunea insa gi o specializare a cercettrii seografice, o desprindere din trunchiul comun a tot mai mule ramurvdiscipline §1 desigur, uutlizarea rezultatelor stiinfelor/ disciplinelor invecinate, parte din ele desprinse chiar div trunchiul cunoasterii geografice, Drumul pe care a mers C.Ritter, cel a studierii omului in context regional cu putemice Conotafii diacronice pentru a evidentia dinamica peisajelor sub acjiunea antropica' in pofida unui spirit teleologic (, Terra este casa de educatie a omului”) punct de vedere criticat ulterior, a fost continuat si ,largit” de E-Reclus (1830-1905) geograf francez despre care vom vorbi pe larg ceva mai departe si mai ales de Fr:Ratzel (1844 -1904), recunoscut unanim drept fondatorul antropogeografiei/geografici umane. Fr.Ratzel ,imparte sfera geoprafiei in dows. 0 Parte este fiziel, ocupdndu-se de toate fenomenele fejei pamantului de Ta ltosferd pind la biosfera, iar a doua parte dedicata studierii geografice a omului (ni. a societafii) numita de el antropogeografiz. Cercetarea antropogeograficd ratzeliana avea in vedere si aspectele etnografice precum 4 cele politice, ambele stiri de Iucruri aflandu-se, aga cum putem aprecia gi noi astizi, la extremele cimpului cercetirii geografice, dar in interiorul acestuia. Aceleasi repere fira uncle ‘tts deterministe (prea mult exploatate de cei care mai mult Lau citat dectt I-au citit pe ymarele geograf german) le regasim in intreaga oper peografici a profesonilui S.Mehedinti, { Mune! din cei doi sefi de scoala care s-au format sub indrumarea direct& a lui Fr-Ratzel (celélalt Ellen Churchill-Semple), ‘Termenul de geografia sociald il aflim folosit pentru prima dati la discipotul Iui CRilter, Elisée Reclus, personalitate de prima mérime, multé vreme ocultala datoriti SMebedinji surprinds foarte bine acest moment aficmind ct pe la inceputul veaculi al XIK-ea, odath cu renasterea stoiilor goografice sub imboldul scrirlor hui C.Rtier, a iceput s& asd 1 msi mult i relief 5h interesul pentru cercetii antropogeografce. fut opera lui Ritter era o indicafic fn acest seas"(S. Mehedinj, 1943, Opere complete |, parteaa dows, p61) {FeRavel, 1882, Aniiropo-geographe, 1, Stiga, p17 apud §Meheding, 1943, Zocul omulul In geografe. Aniropogeografia in ,Opere complete, I, Inroducete In geoprafic", Fundatia Regaié penta Literatu AAS, ‘Bucuresti, p. 132 S.Mehedingi nu este de acord eu pozitia partard a omuli in raport cu medial, wi considers ‘omul drept o parte a biosferei, una din cele patru geosfere.optiunilor sale politice,geograf care, in 1884, a folosit accasté nofiune spre a revela lepdturile extrem de complicate tntre ouv/societate si natur8. Doug decenii mai térziu, in ultima sa lucrare 1 Homme et la Terre (,Omul si Pamdntul”, 1905-1908) dezvolta continutul ogra sociale tn care include o serie de elemente si fapte (ex. Iupia de clasd, grupurile sociale, inegaliiafile sociale), prin care prefigureazA segmente importante ale cercetirii socio. Seografice din ultimele decenii ale secolului 20, Este interesant de detaliat contextul in care E-Reclus prezinta elementele sociale implicate in explicarea realitifilor peografice; pentru aceasta vom folosi extrase semnificative din introducerea — programatica ~ a lucrarii amintite. Prima categorie de evenimente constatate de isloric (mide cel ce studiazit trecutul uit feritoriu $1 al omenirit tn ansambly) ne arata cum, datoriteé dezvoltéri inegale a indivizilor sia societiilor, toate colectivitgile omenesti, cu excepfia populajillor aflate Pe treapla cea mai de jos a evoluftei sociale, se dedubleazd, am putea spune, in clase six caste, 1m doar diferite cl $i opuse sub raportul intereselor gi al tendinfelor, deschis ostile in ‘cate perioadele de crix (p.lll). Acesta este, sub mii de forme, ansamblul faptelor observate in toate colturile pamantulut, cu diversitatea infinite determinata de siturh climate si ,, aerucisarea” tot mat complicata a evenimentelor. Al doilea fapt colectiv — consecinga necesart: a dedublirii corpurilor sociale — este cchilibral precar/instabil la nivelul indivicilor sf al claselor existent in soctetate. oscildand Permanent in jurul axel de repaus, situajie in care incalearea drepiaii, siriga” mereu razhunare”. De aici netncetatele oscilatii ~ cet care comandd vor cebu si remand la | putere, iar evi supusi fac eforturi ‘penira cucerirea libertatii lor apoi, antrenate de energia elanului lor, cauti si reconstiie puterea in favoarea lor. De' aici, rizboaie civile complicate ce risboale straine (intervenyii din ufard n..) soldate cu distrageri sa situati | care se succed faire incetare... Finalul (temporar n.i,) nu poate fi imbréca decdt doud | variante: fie revolta se stinge, fie se gjunge la revoluii /schimbari de regim politic, economic $i social, datorita infelegerit mai clare a condipiiior de medin (ni. mu doar natural) si a energiei inifiativelor individuale. (p. IH). Al ireilea grup de fapte ce rezultd din analiza omului, in toate ipostazele sale istorice 51 geografice, este ai nici o evolyyie in existenfa popoarelor mu poate creat fra efort individual. Persona umand este cel dintéi element al societtii, Echilibrul societijilor este precar datoritd frdnelor impuse indivisilor in expansiunea lor liberd. Este direct Proportional cu aceasid tibertate si cu dezvoltarea inipiald a individulut fapul o& Soctetifile cdstiga in valoare si noblefe. Lupta de clasét (dintre clase), ctutarea echilibrutui si decizia suverand a individulut (n.iaici se vede filosofia anarhistt a awtorului) acestea sunt cele trei ordine/categorii de ‘Sapte pe care ni te reveleazi/dezvilule studiut geografied sociale $1 care, meee! * ss, Este desigur mult si le afltim, si le cunoastem si de a putea conduce /dirija dupa ele condutta proprie $i partea proprie de actione a individuluia tn gestiumea comuni a societal, in armonie cu tnfluenjele mediadui de acum cunoscute si luate in seamed. Numai observarea/analiza Terrei este cea care ne explictt eventmentele istoriei care la rdndul ssdu ne conduse spre 0 analit mai profinda a Planetei, ciitre 0 solidaritate mai constientt a individului nostru {omul.n.t,) «in acelagi timp ald de mic $1 atét de mare — cu imensut Univers,”*Toate aceste clemente de certs important in evolufia societiilor (inclusiv sub aspect spatial), devenite subiecte comune ale geografilor sociali contemporani au fost inst ,diluate” de Elisée Reclus in masa imensa a lucririi (cca 3600 pagini) care tn esenfa este o fiescd a evolufiei milenare a omenirii in strinsé legatura cu condifionatile geografice. Aceasta lucrare este materializarea ambitiei lui EReclus de a oferi dup monumentala Nou Geografie Universala”, 0 noua'- si cu mai pufine volume - panorama geografica asupra lumii, Momentul sparijici lucrarii ~ inceputul de secol XX - era marcat spatial aat de-ultim@? actiundé de »stergere” a ultimelor pete albe (spafii necunoscute omului ) de pe Terra, ‘cai s1 de remarcabilele progrese tehnologice ale ungi.societafi cdreia E Reclus i-a subliniat — ca om de stdnga ce a fost si s-a manifestat public “pantie negative (inegalitatea social’, conflictele tot mai acute dintre clasele sociale s.a.), Dupa aparitia primului volum din ,Omul si Pamantul"(pe care 1-a vazut si EReclus inainte de asi da obstescul sfirsit) sa facut, in 1906, urmitoarea remarca (foarte semnificativa ni): ,Geografia lui Reclus nu este exclusiv nici matematica, nici fizicd, nici Politica, nici antropologica si nici chiar istorica, ea este social in sensul cel mai lare imegrala” (s.n.i). Pe linia aprecierii geografici soviale drept o geografie a civilizajilor — aceasta este, in fond, specificul exhibat de lucrarea ultima a lui E.Reclus #'s-a inscris J.Brunhes, teoreticianul Beografiei umane franceze", comparat sub acest aspect en Fr.Ratzel. Fapt remarcabil, pentru spiritul academic al epocii, este Sustinerea cu caldura de catre P. Vidal de la Blache a lucrarii Glaborate de discipolul sau in fata Academiei de stiinfe morale si politice din Paris (Ly, Eriederich Ratzel, Paul Vidal de la Blache si discipolii lor (ntre cei mai de seams J.Brunhes gi S.Mchedinfi} consider va si prezentarea raporturilor dintre om/comunitaji/societafi gi mediul fizic ‘natural drept esenja geografiel umane-antropogeografiei. Aceasia abordare vt constitui un foarte nimerit punct de plecare pentre geografia sociala, lucru deosebit de clar in farile anglo-saxone unde, sintagma geografie umand a fost inlocuita, nu de ufine ori, cu go de geografie saciala. Deplasarea interesului geografiei cétre om si socictate devine tot mai evidentin contextul expansiunii capitalismului, almondializarii acestui sistem (Ia sfirsitul secotului 19 si ‘inceputul secolului 20). Fapt care nu scapat observatiei unor specialisti din domenii alaturate Precum sociologii, dintre care W.S.Brown (1931) afirma ci geografia modem este una shomocentric#”adica focalizatd, concentrata pe omul organizat in societate). »Imixtiunea” geografilor pe térémul socialului — aga cum a fost catalogat de citre sociologi, interesul geografiei pentru studtul soctetapit — avea atunci si are gi acum motivatii obiective, derivate din necesitatea explicarii cit mai stiinfifice, complete a ‘seografice, marcate de profunde transforma antropice. S-a observat astfel ci omul, departe a fi un_simplu component al biosferei s-a transformat intr-un puternic agent geografic, modificator al realitifii spatiale; acest agent nu erveste unul oarecare ci unul foarte complex, greu de determinat si explicat stiinific cu metodele/abordarile clasice ale geografici, Nu este de ajuns 8 se constate prezenfa omului int-o regiune pentru a sti a elata, a descrie realitatea spafiali in cauz8. Spre comparajie putem spune c& aproape tofi factorii geografici naturali { steatorul scot francaze do geografie umani, Paul Vidal de la Blache, nua finalizat — tn scris ~idele sale, * vex i prefafala etn atria a lucréi La Geographic Homaine” aptrae in 1925, unde afl urmdtoral pss) vil y a un péril dans ces recherches qui touchent a tant de e6tes differents; péril augue! n’échappe d'ailleurs celui de perdre de vue V’objet propre de la science dont on s’occupe; et sous prétexte d’en étendre la portée, d’en méconnatre le principe. Ce danger a vivement préoccupé M Brunhes, En sa conscience de professeur, il a soin de marquer le droit chemin et de detourner ses disciples de ces sentiers + a.06té, par lesquels on glisse doucement aux théories vagues et aux explications aventurcuses des fats socloux \, (ni) ou politiques”(p.V).‘achioneaza im imprejurant analoage in chip asemanator incat mecantsmul lor de tunclionare se Cerceteazt mai usor si poate fi generalizat cu mai multd siguranya, Lucrurile se schimba cand este vorba de om/societate. Datorita in parte spontaneitajii sale dar mai_ales structurit sociale care prezinta trasiturile unui sistem autonom, omul mt acfioneaza si nu reactioneaza identic chiar daca circumstan{ele/imprejuririle exterioare sunt aseméanatoare! {storia ne arati popoare de cultura difertt in imprejurari geografice aproape identice $i Popoare cu asemanéri culturale in medii deosebite. Luafi spre exemplu, spre analizh Comparativa realitaile geografice existente - Ja mijlocul secolului al XIX-lea ~ in aripelagut britanic si cel japonez: avem de a face cu dowd popula’ insulare - de zon& temperata care dispuneau de o remarcabilé autonomie fajé de popoarele de pe continentele invecinate gi ale Giror realizari in planul modificarii spayiului geografic erau in mod clar diferite. Englezit daja in mary sustinut spre orasele primei industrializiri in care poluarea incepea sé atraga atenfia ‘camenilor de stiinfl, aveau o densa rejea feroviara si porturi active legate de restul lumii. Japonezii, in schimb, erau izolati practic de restul lumii dezvoltand in armonie cu natura o civilizagie originala milenara avind si importante concentrari urbane, clasice sé le numim adic neafectate de industrilizare. Explicaree deosebirilor spatialelgeografice respective impune cunoasterea si infelegerea moduluitipului de organizare sociald, dé mentalitaile gi comportamentcle colective inclusiv faya de mediul natural, Simpla descriere a fiecdreia dintre Situagii nu mai este suficients (cel mult poate potoli curiozitatea existenti, de o parte si de alta); avem nevoie de explicatti care nu mai pot fi recrutate dintre cele ,clasice” ale yeogratici Cexplicarii legate cu deosebire de raporturilor dintre grupurile de oameni si mediul natural). Dat find Captul ca geografia urmareste/analizeaza pe om ca agent geoeraiic, pentru a explica aceste stari de Iucruri mu-i mai rimanea stiinjei noastre decét sa imprumute rezultatele mai de seama ale sociotogiel® (de care avea si are nevoie) ficand din aceasta o stim auxiliard, spre a nu deveni ea insisi sociologie’. ,Geografia ‘imprumuta de la sociologie date Privitoare la viata sociala a omului, ca sa-si dea seama integral de realitatea aceasta (societatea ni) care ii apare in cémpul de cercetare ca fenomen i agent geografic si pe care o studiaza numai ca atare™ Sociologia Ia finda! stu @ avut de eistigat din apropierea de geografie, Metoda cartograficd si studiull realitatilor sociale concrete regionale, deci metoda monograficé sunt cele mai de seam foloase pe care le-a tras sociologia de pe urmia gEOgraRei, in afari de imprumutal in ce priveste rezultatele menite si inlesneascd o infelegere ‘completa a influentelor geografice asupra societiii Mai trebuie si amintim, pentru a inchide oarecum aceast® parantez& sociologicé, ci realitatea socialé este perceputé de mai bine de un secol Grept un fenomen geografic (,punctul de vedere geografic /spafial este un bun cAstigat definitiv in sociologie”). Pe aceasta direcjie poate nu este inutil si spunem c& sociologii au dezvoltat chiar gi 0 Tamuri aparte a stiinei lor numit& morfologia socialé care la o primi analizé se supt geografiet umane. Morfologia sociala, dupa definifia dati de Marcel Mauss , studiazA, nu Pentru a descrie ci si pentru a explica subsirarul material al societafilor, adic& modalifatea, forma in care ele se inscriu in mediu prin asezari, prin volumul si densitatea populatiéi, prin 4 Termenul sociologie fost fleit pent prima dat in 1838, de elie flosofulfrancez A.Comte, pentru’ Geserie acel domeniu al cunonsterii ce doreste si ineleagA mai bine o fume care, mai ales in Europa g} America de Nord se transforma (atunci) in-un ritm si cu 0 amploare firt precedent. Era nevoie de noi idei, de un nou limbaj pentrs 0 nous situafic generatt de revotufia industrial - tn plink desfigurare - si urbanizarca consecttiva, geesteia, Cf. RJeankins Foundations of Sociology, Palgrave, MacMillen,2002, p.17 AaciHerseni, 1972, Sociologist geografie, zone de interferenté si problera spatula soctl, in ,Socilogia Militans, V- Sociologie geografica, Edit. $tinjficd, Bucuresti, p.28 idem, p29 ? ibidem pp.29-30,Gistributia acesteia (a populafici) precum si ansamblul lucrurilor care servesc ca sediu vietii colective”" . In primele decenii ale secolului XX a fost, in geografia francezi, 0 adevrati »sbatalie” intre sociologi gi ‘geografi privitoare la ,dreptul” de a cerceta populafia(societatea) in coordonatelor sate spatiale. Analiza societAfii drept una din componentele majore ale mediului geografic, care se constituie spafial ¢a_unul din invelisurile planetare (sociosfera) a provocat in geografie 0 adevarata revolutic. inc& din anii 30” ai secolutui trecut geografia, in ansamblul ci, incepe si fie considerata o stiinié umand sau sociala $i nu una a naturii (cum se dezvoltase sicra spreciatd pan’ atunci). Pentru a se ajunge insd Ip-acest stadiu, geografia a trecut prin mai multe faze/etape. jn numar de cinei: | descriptiv (stim ce inseamnd..a caracterizat geografia inca din antichitate); 2.disiributiv (geografia — stinfa Aistribusici, agezirii si raspéndiriidiferitelor realitafi pe suprafaja Terrei); 3 Jiziografic (geografia ¢ capdcterizata prin accentul pus pe cercetarea trasaturilor fizice ale suprafejel terestre spre a expfica diferitele forte, procese gi fenomene terestre); A.biogeograficlenvironmeftal (el apare spre sfarsitul secolului XIX ca reactie ta excluderea omuhii ~ in stadiul fiziograftc - din cercetarea geografica). Simptomatic pentru Viziunea geografilor ocgidentali (si nu mumai) ,circumscrigi* acestui stadiu este cal brului W.M.Davis, Zeolog ca formajie, geomorfolog de mare prestigiu, El spunea ca obiectul geografici il reprezintd ,.relasia dintre Vamént si fiingele vi, inure mediul fisie 5 organisme”. S.Mehgdingi, acorda omului/societatii statutul de membru (@ drept unul mai special) al biosferp/'*. Din acest motiv relaiia societate-mediu inconjurator a fost analizata ou precidere la nivelul primar, cel etnografic, components fireasci a cercetarii antropo- eografice. S.social, stadiu care atunci (in anii “30 ai secolului trecut) era mai mult prefigurat ca 0 ftendinfa. Grografia incepe sa fie definitt drept ecologie umand, adicd stinfa care se ocupa rumai cy/studiul relatiilor reciproce dintr om si mediul stu natural. in aceasti viziune ici, plantele si animalele sunt considerate printre factorii de mediu, accentul fiind us pe/unitatea om-mediu, pe societate ca o singurt formatie, detasatd de restul biosferei, pozific o aflam si la FrRatzel (intuitie geniala), care imparte geografia in dous: o ‘omol iar cealalta parte intreg cadrul, contextul natural in care cl viefuieste si acfioneaza Pundnd aocental pe relaile om —_mediu geografic, geograia devine o sting sociala, & studiul societdyii in relagiile sale cu mediulf far’ a pretinde, subliniez din nou, cA mediul explicd toate activitatile si realizirile omenesti; aceasta pentru cd - in evolutia societii, in conturarea sa drept agentul geografic cel mai insemnai cauzal si alfi factori: biologici, psihologici, culturali gi in ultima instangs ecmaanit? c Aceasta etapizare a dezvoltarii si evolytiei stiinfei noastre poate fi continuatt pani th zilele noastre cénd ne intrebam — pe bund ~ dacdi nu curva s-a depasit deja acel stadiu ~ social- atunci prefigurat doar ca tendinja. Avem serioase motive st apreciem cA pe lénga relatia societate ~ mediu natural, geografia este preocupata tot mai mult de studiul societ@it Bt LFebvre, 1925, La Terre et 1.'Evolution Humaine, p.25 1, C.CHuntington, F.A Carlson, 1936, The Geographical Basis of Sociery, New York 5 S.Mehedint, 1943, Locul omulud tn geografle. Antropogcografa in ,Opere complete, I, Introducere ‘geografic”, Fundayia Regal pentru Literatura si Art8, Bucuresti, pp. 124-143 5insesi in coordonatele sate spaytate caracterizate de un mediu tot mai attficializa, tot mai depirtat de ceea numim inte, fri si ne gindim prea mult (ca orice automatism) mediue natural, Schema propust de cei doi geografi americani acum aj sapte decenii subliniazat complexitatea sporitd a demersului geografic. Trebuie spys totusi cl aceste stadii nu s-au anulat unul pe celalalt, ele sunt mai degrabs contemporage, coexistd, se intrepatrund, fra 0 Gelimitare riguroasa. Este vorba mai degrabii de curente Sau scoli geografice, unele orientate Preponderent spre stinjele naturi, altele spre stinfele/ociale si umaniste. Ele nu se exclud deoarece pluralitatea punctelor de vedere conduce spre o mai bund cunoastere gi injelegere a Terrei, domeniul suprem de studiu al geografilor, imitate alcatuita din mai multe inveliguri (inclusiv sociasfera, adic& invelisul social), Deplasarea geografiei spre stiinfele sogial-umaniste este o realitate evident de mult timp in lumea stiinfifica occidentala. O aprecierea Tui Paul Vidal de la Blache prjvind rolul ,imprumuturilor” in geografie. Ce ne spune creatorul scolii franceze de g ie umana? ,,ln complexitatea fenomenelor care se intersecteazs, se intrepatrund in natura (in mediu, n.i.) nu trebuie s& pornim de la o singuri ‘modalitate de abordare a faptelor, Este Atil ca ele (faptele) s fie privite, sub unghiuri diferte. Si daca geografia preia in folosul sty/ammite date, informafii ,,care poartt o alta stampila”- dict din domenii conexe, apropiate’-, nu avem de a face cu un gest sau act antistiinjfic. $i ‘mai departe .."la zonele de margine ale domeniite stiinttice se pun problemele noi gi se gasesc solutiile neasteptate si interesante” Socializarea”, umanizarea” geografiei occidentale si nu numai, este azi un fapt nplinit. Puteti verifica afirmatia consulténd orice sumar al Congreselor internafionale de Geografie finute dupa 1960-70 (ultimul finut in anul 2004 la Edinburgh), comunicatrile de geografie umand in sensul Gel mai larg (inclusiv geografie sociala si geografie politica, intre altele) ocupénd un spatiy’remarcabil. De asemenea, reprezentantii proeminenfi ai geogratiei sociale contemporane af ocupat'* si ocupa’® pozitii importante in cadrul migcarii ‘geografice internationale. Marele geogiaf francez Pierre George afirma ci ,unitatea geografiei ca stint’ se bazeazi pe caractrul ei de stinta umand. Competenfa geografii ca stinfa umand se extinde oriunde wmanul edte raspandit si ia deci forme spatiale”, Expresia geograffe socialé este la fel de veche precum cea de geografie umana sau antropogeografie. Analizata in detaliu expresia geografia social este ceva mai taniri decdt cea de antropogeografie (1882) si mai ,in varstd” decat cea de geografie umand (1903). Ea a fost folosita asa cum aritat ceva mai devreme, pentru prima dati de marele geograf francez, ‘pe nedrept uitat sau ocultat, Elisée Reclus (1830-1905). Ceca ce infeleges Reclus ta.acea vreme prin geografie socialA fine totusi mai degraba de geografia civilizafilor Iucru evidentiat si in prefaja monumentalei lucréti ,Omul si Paméntul”(6 vol.,1905-1908)" Primul geograt francez care a folosit expresia geografie social in titulatura unui volum a fost Camille Vallaux: in 1908 el publica ,,Geograffe social - Marea (La Mer)” iar in 1911"recidiveaza cu »Geografia sociald . Paméntul si Stata”. In 1902 Nestor V.A.Urechia publica un articol in BSRG intitulat Un proiect de ‘geografie socialé in Roméinia”, Acest fapt a fost considerat de unii geografi romani drept un 2 L Febure, op.cit,p.26 * sir L.Dudley Stamp, presedinte UIG 1952-1956, THagerstrand, vicepresedinte UIG 1968-1976, Ame ‘Buttimer, presedinte al UIG, 2000-2004 1 Woovik Yu, geograf coreean, vicepregedinte al UIG, 2004-2008. 16 P.George, 1966, Sociolagie et géographte, Pars, pp.2-3 "vezi detalii in paginle anterioare.clement de prioritate mondiala (oricum europeana) in acest domeniu geografic, lueru inexact asa cum am aratat: Totusi Nestor V.A.Urechia face uneleafirmaii destul de interesante gi anume ci ,stiinfa sociala da metoda analizei societifit de citre geografie” si mai departe...”pentru geografia actual este important ca elementeleloculu; s& se studieze nu numai in sine dar mai cu seama determindnd influenta lor soci studierea de citre geografi a muncii (cu patru categorii maj Amant, fabricatiunea si transporturile -), stabilirea tipului raporturile care exista sau cum se infhuenfeazd unele pe a] Tot in acel inceput de secol 20, Paul Vidal geografie umand solicitind geografiei 0 desprit (promovat de Fr.Ratzel) ardita c& aga numitele cauzet geografice (circumscrise mediului natural ni.) ,actioneazd asupra omului numai prin interfediul faptelor sociale(s.n.i)". A fost astfel reat cadrul conceptual peatru cercetarea mai detaliata a aspectelor spatiale ale societatii; ,de {a aceasta nfirmatie incoace avem de a face ch autonomia crescandt a faptelor sociale fat de faptele geografice”"*, Accasti autonomic 4 fost constientizata de citre antropogeografi, care au parisit (reptat vechile habitudini dp’studiere a grupuritor umane in scopul evidentieri adaplasii active a acestora la condiflé de mediu si s-au indreptat cftre studierea societifii fn profil sparial Aceasta noua orientare care a c&patat consistenta in primele decenii ale secolului XX (vezi mai sus) a ficut necesara si precizarea terminologica a demersului, astfel ea asisttim lao utilizare destul de timpurie a expresiei zeografie sociala, mai ales in spatiul geografici anglo- saxone, utilizare ce tinde s@ 0 inlocuiasc pe cea de geografie umana. Pe continent, in Franta si Germania - fitile lider in mig geografics mondiala - desi sunt astfel de preocupati socio-geografice, termenul de geogratie social nu se impune, fiind folosite in continuare expresiile geografie umand (in Franta) si antropogeografie (in Germania), Utilizarca fermenului de geografie umand a fost accentuatd si de disputa stinfficd cu sociologia care, ast cum ardta, igi dezvoliase o ramura proprie — morfologia sociala — pentru studiul societi in profil teritorial (vezi dezbaterea privitoare la geografie umand versus morfologie sociala in LFebvre, 1925), In schimb, in farile anglo-saxone, termenul de geografie socialé devine treptat un substitut convenabil pentru cel de geografie umanti (Social Geography versus Human Geography), chiar dac& uncori el acopera preocupari simitare sau apropiate celor de geografie culturalk (subramura dezvoltats viguros pe pamant american de prof Carl ‘Sauer'®), Cunoastem acest fapt din declaratiile prof. L.Dudley Stamp (Innobilat de regind) primul tiadar al catedret de geografie sociala, caledra creata in 1948, Ia Universitatea din Londra. Unii dintre utilizatorii expresiei geograjie sociala au folosit-o in sens restrictiv pentru 4 desemna geografia populatiei si asezlrilor, studiind repartifia yrupurilor umane pe Terra (grupare, dispersie, tipurile de concentrari umane ..). Suprapunerea termenilor geografie social — geografie umani/ antropogeografie poate fi explicata prin faptul of unele studii clasice de geografie umand merit - datoritd locului pe care fl rezervi/acorda analizei unor tipuri de societafi - si atributul de ,,sociale”. Ele se interescazi de grupuri Iuste tn ensamblul lor si incearcl sé arate cum’ sunt organizate Taporturile omului cu mediul in care traiesc: ele descriu ,,genuri/feluriftipuri de viata (genre de vie, expresie consacrata in geografia francezA si pastrata netradusd in literatura anglo-saxond). Aceast nofiume intra in geografie din antropologie, familiaré nous graqie Iui Fr-Ratzel si mai ales P.V.de la Blache (cel care a eliminat in mare parte implicafiile sale deterministe) fa Blache creatorul scolii franceze de de determinismul environmentalist IER Rochefort, 1956, Geografla socials setingele umane, 2 C-Saver a dezoliat duph 1926, la Universtaca Berkeley (Califomia) 0 adevtrath qeonlt de geogratie culturald, care subliniazd ,,contribufia” omului 1a conturarea peisajelor geografice, dezvoltind asifel ¢ alls directie @ antropogeograie, foarte apropiata etnografiei. 1‘amane necesart descriri i tnfelegeri societfior primitive sau pufin evoluate (pnd la faza, S2 spunem, premergitoare revolujiei industriale). Contribuind la descrierea de o maniert ‘ajionald a Terre, termenul, nofiunea de gen de viagd a fost la mare pret in tratatele clasice de geografie umana, Intro societate traditionala raporturile om — mediu (natural) sunt mai divecte, dleserierea explicativa a lor find relevanta pentru geografia spatiului respecty.. Apliath Societitilor industriale si postindustriale noqiunee ‘gi pierde din Incicatura sa stintifica deoarece descrierea umui mod de viajé mu mai este decat evocarea wor aparente gi nl 0 explicate a lumii respective; in societaile modeme, intre grupurile umane si mesli, se interpune tehnologia, si de asemenea, se afla structuri sociale si economice tot mai Complicate, factori care dobandesc un rol, o semnificafe tot mai important (inclusiv sub raport geografic). In analiza clasica (de geografie umana) genre de vie reprezinta cu adevarat 0 incursiune in domeniul social, chiar dacA este una limita. Geograful preia de la stintele sociale cadrele sociale, contextul social dar el nu cauté deloc in sinfee sociale un principin de explicare. Pentru el natura sociala nu intervine in explicarea repartifilor, a combinatilor de fapte pe care geograful le observa. Cel mult este adusd in discufie forda obipmuinget, P-Vidal de la Blache scria ca ,trebuie i reamintim ef forfa obisnuinfei joacé un mare rol in natura socialé a omului”, Iucru pe care il considera suficient pentru a indeparta excesele deterrniniste, environmentatiste ale notiunii genre de vie Natura sociala a omului nu intervine cu adevarat in explicarea geografica decat destul de tarziu, odata cu decvoltarea geografei culturale. Se face apel acum la stinfe de contact precum istoria si emografi fia culturala Gind privita ca o etnogeografie a culturii materiale gi spirituale, in prezent, in multe din studiile de geografie mana (si nu numai) se remarcé o Preocupare tot mai evidenta pentru explicarea lumii prin om si prin societate gi, de asemenea, Pentru descoperirea realitigilor carédesi tia apar direct in peisaj, contribuie tot mai Semnificativ la modelarea acestuia. Geografii germani au dezvoltat © adevirata scoala ce analizeaz modificrile in peisaj induse de schimbarile pe planul economic, social $i chiar Psihosociologic intervenite in anumite spatii, regiuni, zone. Amintim aici doar expresia Parlogga sociald (creat de We. Hartke) prin care este desemnat un teren agricol ,lisat s8 se ‘odihneasca” na din motive de secatuire, de scidere a fertilitiii ci din cauza prezervarii sale — de catre proprietar (a cérui existenjé nu depinde exchisiv de valorificarea agricola Fespectivului teren), spre a fi valorificat — cndva, la momentul potrivit - pe alta cale (vanzare spre exempla). Oarecum tot pe aceeasi linie si amintim faptul cd peisajele agrare dit curopeana nu permit sesizarea tuturor problemelor agriculturii unei regiuni, ele nu tradue realitatea actual a modului de insusire si de punere in valoare ci, mai mult influena organizitri vechi (anterioare). Acest lucru ne obliga s& cutim a infelege humea dincolo de aparenge si si acordim importanja cuvenita, esenfiala (deoarece ea explic&, In fond, starea de Incruri) geografiei cadrelor si instituptlor sociale (sistemul arendei, al asociagilor de producfe, rolul marilor companii agro-industriale §.a.). Astfel ca devine evidenta - pentru tnjelegerea geografici unui spatiu oarecare luat spre analiza - necesitatea studierii corpului social (a societifii in sine), in coordonatele sale spatiale, independent de realisitrile sale, reslizati pe care geeraful le prezinus in mod obismuit. \le geografiei sociale, Pentru aceasta si revedem ce este geografia, in viziunea unuia dintre macii geografi contemporani, Pierre George. El afirma ed geografia trebuie consideratd drept stim spafiulut ferestru, in care omul/societatea constituie elementul predominant, Granitele geogratici — in aceasta viziune - nu pot fi fixate cu precizie, ea disputandu-si domeniul cu alte discipline cum a fi geologia, istoria, economia, antropologia, sociotogia, planning-ul, Botanica, politica, demografia $3 de aceea yeografia mu poate fi precislocalizaté numai in domeniulstinfelor paméntului sau numai in cel al stiintelor sociale”. Aceastd pozitie prezinté ins si avantaje, geografia dezvoltind zone de contact si de interferenga cu toate stiinfele al ciror obiect de cercetare/studiu se aflat raspdindit in spayia (0 parte dintre ele au fost mentionate ceva mai sus); vom avea astfel 0 geografie econamicd, 0 geografici a populatel, 0 geografte social, 0 geografie urband, dar si geografie lingvisticd, geografie politica 3a. Se observa cum la contactul (cu numeroase suprapuneri) dintre seografie si sociologie sa conturat-o now disciplina geografica, foarte dinamica (aidoma altor stiinfe cu originea in contactul a dows domeni diferite) si anume geografia soctala. Dificultatea in a defini cAmpul de studiu al geografiei sociale este mare — uni pun, asa cum am vazut, semnul egalitafii intre geografia sociald si geografia wnani - deoarece 0 serie de legaturi cu alte stiinfe sunt ined in curs de realizare. Cea mai clard si stabila lepaiturs este cu sociologia, cea mai mare parte a teoriei geografiei sociale find sociologica in extractia ei. Pe lang putericele lepaturi cu sociologia, geografia social’ are gi alte legaturi necesare gi anume cu plaming-ul (planificarea teritoriala), cu istoria, cu demografia si economia, discipline care la randul lor studiazd anumite aspecte ale societifii. Geografia sociala apare astfel ca una cu un pronunjat caracter interdisciplinar, eciectie chiar, férd un camp de cereetare pe care sil accepte tofi geografi social Sa vedem care sunt definijile acestei discipline geografice nou venita pe meleagurile Toménesti. Unele formuliri sunt destul de alambicate altele, de o dezarmanta si derutanta simplitate, Pentru ultima situafie amintim o afirmatie ,definitorie” dintre cunoscuta hucrare conform careia geografia sociala este, in fond, ce¢ 1c geografti sociali.”. Uni autori au dat insi definipi mai elaborate, mai precise, definifi care se leggi, firesc de interesul Particular al celor ce le-au formulat. Cateva exemple sunt edificatoare™ J.W.Watson (1957, The Sociological Aspects of Geography), de exemplu, a definit ‘geografia social drept “identificarea diferitelor regiuni ale suprafetei terestre in funcfie de psociatiile fenomenelor sociale corelate cu environmentul, mediul total“(integral ni). Idea esenfiala este cd dyférentierea arealelor la suprafaja pamédntului (obiectiv specific, necontestat al geografici) se face pe criteriieocialdee by ke WAST > nu de tala] RE Pahl (1965, Trends in Social Geography) afiria la randul sau c& geografia social Jeprezinta “studiul pattern-urilgr si al proceselor din cadrul unor populafii infetese social (sub raport social}finte-o-dispunere Spatial (spatial setting)". Viziunea lui este mai degrab& ua sociologici deoarece “spatial setting” este mai degraba doar cadrul pentru analiza social eA Buttimer™ (1968, Social Geography) ne spune c& geografia sociala este “studi /patiern- urilor spafiale (areale) gi al relagilor functionale ale grupurilor sociale in contexpif mediului (environment) lor social; relatile interne ale nodurilor activitayii sociale sf articularea * Conform The social sclence encyclopaedia (e.1,1996, Rouildge, London, New York) “geogafia ese un dlomeniu care unestestinjate naturi si glinele sociale acoperind teme mergind de la tectonica plcilor pint la phanalia”. " Este camil geografici sociale germane actual unde sa rr In ermenul clasic de antropogeografie, probabil dn cauza ,pteatelor” gindiri geograiceratzeliene, pronunal (dar nu excusiv)determinste. EJones,} Byles 1977 op.clt, pS 2 p.Cocean eal 1996, p118 * Pred al Unni Inemaionale de Geografie (IG) in perioads 2000-2008(racordarea n.i.) diferitelor, variatelor canale ale comunicarii sociale”. Aceasté definifie ne {indreapta atenia asupra infelesului (semnificatiei) mediului pentru grupuri $i activitiile lor in ‘acest mediu (environment), #Knowles si Wareing (1985) in lucrarea “Economic and Soctal Geography”, Heinemann Professional Publishing, Londén ~afirma e& geografia socialA are in vedere omul si modul in care el traieste: geografid’ populatiei si agezarilor, formete si procesele de interactiune social in spariu; atitudinilp-Culturale care creeaza peisaje si afecteaza modurile de viafa La alfi autori (Getis, Getis si Fellmann, 1994) — nu exist o ramuré distinct a geografici numitt geografie social, problematica socio-geograficd find diseminaté in domenial mai larg al geografici umane si tratatt in alte subdiviziuni ale acesteia: geografia culturala, geografia urbana sau geografia populatici, De altfel, dincolo de Atlantic, geografia culturala si geografia sociala sunt adesea echivalente. fn plus, datoritd faptului ca foarte multe studi de caz au fost axate pe cercetarea fenomenelor din mediul urban, “geografia sociala este partial suprapusa geografiei urbane” (cf, Goodall,1987 — The Penguin Dictionary of Human Geography, Penguin Books,London). ®Pacione, 1987, editor au unei culegeri de studii de geografie sociala ajunge la concluzia c& “area varietate a fenomenelor sociale studiate de geografi pune in evidenfd,atat nevoia cat si dificultatea de a adopta o definitie a geografiei sociale™, #1.Byles (1974, Social Theory and Social Geography) vede geografia socials drept analiza Pattern-urilor i procesglor sociale care rezulta/iau nastere din distribufia resurselor rare (resurse de orice fel) si Gcéesu/ la ¥Surseldr rare (limitate ni ‘@E.Jones (1975, Readings in Social Geography) ne cere ca prin geggrafia sociala sa ajungem ta infel ito ulti din utilizarea spapiului dy-c4tre grupurile sociale gi din le implicate in Rlucirea si modificarea ale unor asgsxGnea patiemi-uti. Este vorba pe atic spre rezultatul socio-spatial a , Servicii, facilitafi) in societate”*. pro scurt de abordarea grupurilor sociale abordare orientati raritati si distributiei inegale a resurselor dezirabile (by Probleme esentiale abordate in geografia socials — Dezvoltata prioritar in farile avansate sub raport economic, geografia social analizeaza predominant procese, evenimente, elemente ce aparfin spafiului urban. Acestea se ‘grupeaza in patra mari teme i anume: 1) Geografia sociald, aidoma disciplinei mama (geografia) este preocupatii de spatiu, Mai precis este vorba de intelesurile pe care diferitele grupuri_sociale le dau spatiului si de senmificatiile activitatilor pe care le desfigoara grupurile in mediile lor. Percepyiile sunt astfel diferite, rezultand o mare varietate de situatii socio-geografice cu impact in mediul ‘nconjurdtor fizic si social 2) a doua preocupare este de_stabili_pattern-uri. Un stadiu primar al oric&rei cercetéri Stiingifice este de a sorta si prelucra informatia disponibil, astfel incdt si vedem dact apar Pattern-uri coerente. Dact, de exemplu, suntem interesati in distributia imigrantilor in Bucuresti, trebuie mai inti st decidem asupra injelesului termenului “imigrant”(sub raport juridic, statistic),asupra categoriilor (geografice) de imigranti (este-asiatici, arabi, africani de culoare 5.2.) $i apoi s& vedem la ce scara facem analiza (grup de strizi, cartier, sector urban ). Este apoi necesar si descriem distributia imigranfilor, adesea cartind numérul lor pe fiecare subdiviziune spajiali. Aceasti distributie formeazi pattern -ul nostru, 2 P.Cocean et ai, 1996, p.115, 3 Em Jones, J.Eyles, 1977, opt, p6 103) Mai important decdt acest tucru, este sf ni sdLexpliciim acest patiem rezultat; de exemplu si examinam, analizam acele pracesd care conduc la o anumita la er. iDe exemplu, e nevoie-sa-cunoastem daca ei aleatuiese 0 proportie ‘emnificativa in subdiviziunile spatiale in care ei triesc. Odata stabilit acest lucru, trebuie cautdm motivele prezenjei lor acolo sau absenfei lor din anumite areale. Imigrantii de ot fi segregati, concentrati in anumite areale din cauza veniturilor (de regula), a atitudinii locuitorilor mai vechi, a deciziilor politice, a preferinfelor personale s.2. Altfel spus, 0 alitate geograficd, spafiala trebuie nu numai inregistratd, cartografica ci si explicata Dati fiind dorinja abordarii problematizate, trebuie iene (roenel ite si concentrarea lor arealé. Aceasta perspectiva ne cere si incerCait Tmbunatatim evantaiul problemelor urmarite: de exemplu, s4 Iudm in considerare planning-ul social, deoarece in societtjile complexe, bundstarea colectiva si bundstarea membrilor celor mai slabi poate fi menfinuté si imbunitatita numai prin actiuni societale specifice, De exemplu, trebuie aflat dacd sunt anumite areale care suferé de mai multe dezavantaje (omaj, locuinje necorespunzatoare, aglomerare, delincventairidicati §.2.) comparativ cu. alte areale (urbane desigur). Se poate estima c& aceste necazuri Pot fi reduse in cazul unei imbunatatiri a faciltatilor educationale. Reforma edueationala poate fi privita ca o modalitate de spargere a cercului vicios al saracie, de modificare a situatilor spatiale — rezidentiale, ocupationale 3. freevent intélnite in oragele contemporane™