Introducere opt cet na sine copii vet Sint i ficele chemin ie le ia Vin prin vot darn din oo. $i iar dc sit altar evel nae ape. Inti o fraza ce-ar putea fio bund introducere la acest exer cigin de reflectie. Ne priveste direct in ealtate de paving, de insotitori at copiilor, responsabili de yeducarea“ lor si de nijlocitor’ in procesul de invita al vieqi, daci acceptim si favorizam abordarca relationala faré de copii. $i aceasta, cepind de Ia migetrite ei i Acjat de pintecele mame, 3 terminind eu fortune si preapli- wl vitstei adult, trecind prin toate etapele dezvoltiti lor. (a opees Salome - 4 a ; 4 Masi , Aad wa auzid' é > PARTEA INTII Limbajele nonyerbale la copii ‘Pentru ns, prin sau adult care tr alaturi de sun copil sa il insopin pe drwmud viet, provocarea const in ai permite realize ate cel ra ‘ep lece adeeccen cela dea crete i de ase diferent de toi Hatori este stn pana, 3s despa “Te toisd se indepitee, pera a itinpinarcuile Hi minal verix Bund ziva, Spun de fiecare dati, si de fiecare dati este tot mai adey xat® ch atunei cind ma adresez unui grup mare, folosese, fi sani dau gi fara si vi dati seama, limbaje nonverbale. Na se observa la prima vedere, torui inima-mi bate si-mi sparg pieptul,cimasa mi s-alipi de piel, iar voces mi-e mai scé- ‘euta decit de obicei. Pentru mine ¢, intradevir, o incercare sa vorbese in public, obigmuit cunt sint si hucrez in intimita- tex unor grupuri mici sau fafi in fata cu suferinta individua- 1a, Am 53 de ani si, de ceva timp, a inceput si ma intereseze ‘in mod special prima copilirie. Pe urmele lui Sigmund Freud, care, eu aproape un secol in urma, a deschis calea, pe urmele lui Frangoise Dokto gi stimulat de cercetirle sale, urmind multor akor cercetitor, descopar in ce misuri lucrur sale dintr-o via sint hotdrte in prin \ingerea profundi ef sitemele noastre relational, scenarile ddup§ care ni se desfagoara viata si pozitia noastra existenialé sint configarate dincoto de timbajul verbal, fie inaincea a titieiacestuia, fie pentru ef acesta nu se va dovedi suficient pentru a traduce inilnirea unei mogtldeye de om cu viaga. Daca bebelusii si copii foarte mici nu dispun de prea multe cavinte pentru a vorbi, ef au in schimb multe alte lim- baje pentru a se dezvalai pe sine, Ag vrea si vA vorbese astazi *ceat ext neroduetv est lua dince-0conferingl soxinue in fa ceducetrilor Is Genera, 30 mai 1988ag DAM TATRA AUTTE despre uncle dintre aceste limbaje prin cate bebehusul, copi- Iu mic gi mai tirziu adulrul incearca sa se dezvaluie, si se as- cundi, incearca si gaseascd un sens si, probabil, si existe. ‘Mai inainte de a-mi expune reflectile despre limbsjele nonverbale ale copilului mic gi de a sustine ideea cX ,toate comportamentele sint limbaje", ag vrea sk prezint, in in- troducere, citeva ipotere asupra crginilor comuniciii si st mi opresc asupra unora dintreideile care au stata baza con- vingerilor mele. In cultura noastra, comunicarea e consideraté un fapt na~ tural, chiar spontan, ceva ce vine de la sine. Dezvoltarea mo- toric, intelectual si afectiva insojeste gi sustine dezvoltaren cexprimiri si deci, a comunicari. Vedem totus in jural nos- tru, in vecindtatea noastra, in noi, adevirai infer ai relagi- ilor. Fiecare dintre noi descopers intr-o bung zi ci handic- pul lui cel mai frecvent este tocmai acela de a nu sti si se pon’ in comun, Descoperi ci dincolo de o posibilt expri- mare a unei ide, a unui sentiment, 2 unui fape eit, numeroase obstacole in calea impértigiii acestora, in calea puneri lor in comun, pentru care este nevoie de 0 dubli miscare, cea dea da gi cea dea primi, de a expune side a ceptiona, de a spune gi de a ingelege. De aici, necesitarea tall de a invita, de a reinvita si cormunicam mai bine. [n ega- i misurd, dea insist asupra responsabilitigi cei revine fie~ cAruia dintre noi de a Smbunatiyicalitatea comunicirii pe care vrem si o stabil cu eelilalt. De aici nevoia de a subli- nia iar si iar cit de inutil side steril mi se pare si-l acuzdm pe celilalt pe ceilalyi ori lumea intreagi sav, mai mult, si ne autodescalificam, si ne acuzim ci simtem incapabili sau rii atunci cind nu sintem mulgumigi de relagile in care stim, De aici nevoia dea iei din aceasté dubla capcand att de freeven- 1, care inseamn’ si-i acuzm pe ali sau pe noi ingine, pen- tru a incesca in schimb si ne definim, si ne pozigionm, adi- * Brangose Dolo, Tou et langage Bd, Casibes-Vertge Luyuaienonvensauetaconn 23 cs afirmam cuvineul nostru ca find diferit (gi mu opus sau contrar) fai de al alia Sintem fiinge ale legicurilor. In acest cuvint, Jlegituri", exist cuvintul ya loga". Sit in legaturd cind ma vad identi cat, alaturat si recunoscut ca diferit de celalalt. Aceasti rid- cin este prezenta gin cuvintul ,rligie", religare = a lega din nou. In sensul in care sintem legati de ceva mai méret, mai important decit noi ingine, de univers, de cosmos, de energia vitals, de Dumnezeu, daci aceasta este credinga noastrd int rm, Ajungem prea des la vista adult avind o istorie perso- nalt ,uitati"®, fragmentati, Aceasti istorie divizata ne va face 6 intrim in legiturd cu celalale... fri s¥ ne cunoastemn™ deloc pe noi ingine. La originile oricarei relatii: — se allt doringele sau retinerile care guverneaza procrearea, seaflé deja schimburile simbiotice ale gestatiei si multiple- le implica ale unei desprinderi numite nagtre. Pentru noi, toi fost copii care au trait-o, ay vrea si ami ese accastd situatic. Pentru aceasta, v4 trimit la desenele A siB de la paginile ‘urmitoare. Cel al pintecelui unei femei purtind un embrion, un fetus, un bebelus, in interior, urmind difertee stadii ale gestae a acest pintece ta care, de obicel, stk imp de nowt luni, Leste legat de mama sa si, prin intermedi acesteia, de me- dul imediat inconjuritor, primitor, ostil ori stresant. Aici € dja in poritie de decolare, gata si iasi pentru a-i incepe ci- litoria in via Intze altele, bebelugul acesta este format din cinci parti distincre, absolut indisociabile, in apa fel int, dack una din we pry este afectat, © ameningat tot ineregel * Veni Sylvie Calling, Jacques Salome, Ler ménoirer de Pb a, Joureneeue Duan TAT MA AVI? placenta cordonul ombil lichidul amniotic cavitatea intrauterina ‘membrani Desenul A ‘Va reamintesc care sint aceste cinci elemente, pentr ci sitit convins cl ele reprezine’ ceea ce fiecare dintre noi cearca si regiseasci de-a hungul inteegii vieyirelationale ex- trauterine, pin’ in ultima clips a existenge. 1, embrionu, ferusul sau bebelugul 2-cordonul ombilical 3. placenta 4 lichidul amniotic 5, membrana, care fmbraci tatul Aceste cinci elemente formeaza un tot care sa dezvoltat in cavitatea uterind, in simbiozd, iote-un acord relativ cu acest medi inter, Tar now luni mai tirziu, iat, sineti dumneavoastri sau Sint eu, dupa aventura uimitoare a nastei, Dincolo de fptul LINBAELE NONVERBALE LAOH oh cA a fost pardsit un univers tnchis, hid, protejat, in favoa- rea unui univers infinit, ai mult sau mai putin primitor, nagterea a insemnat separare si dezmembrare, cick au fost piesdute definiiv patra din cele cinci piri care il alcatuia. Exit ating frumusete i fecareinceput *# A pierdut placenta, aruncaté (sau vindut, i tile con- sideratecivilizate, laboratoarelor de produse cosmetice) *Cordonul ombilical e gi el arunca, iar aceasté practict smi face si reactionez violent” + Lichidul amniotic se pierde, fari ai se acorda nici cea mai micd atentie, lind sters cu buretele de curitatin sala de nasteri + Membrana are aceeagi soarta Toate aceste elemente care ne-au format, care ne-au inso~ \ittimp de nous luni sint negliate, sint pierdut, uitate in si- * Tn uncle culturi primitive, placenta sf cordonul embilial sine object nei stent deosebie Sine pastat integrate unor crim, {ae spare” din viata relational wntoate a copohlgi adultulo. Pre Jungese copii, legindI ls vag simbolies a elanul, a tbui aad TATE MA AUT lite de naseri moderne. Regret hiral aceta gi a5 veex s4 pro- testez, sf invit la modificarea acestor practi. Convingerea mea profundi este aceea ci, cle fap, Fiecare dintre noi va incerca cu indir, uneoti eu disperare, de-a lungul intregi sale viet, pind in ultimele clipe, si regiseascé «chivalentul simbolical acestor patru parti pierdute la nagte- +e, prin relagile pe care incearc si le lege cu celal. Si astiel, in uncle relagi vorn chuta aspectul nutrtiv, de subzistenti, al legiturii, echivalentul placentei. Aga c8, dack cineva vi priveste cu ochi indvgostifi.. fig Joare atent, sar putea si vi perceapa ca pe o placenta! Se spune, de alfel, in limba} popular: .M& inghite, ma ‘maininci de viu, se tine cai de mine." Aga vorbese adult de- spre partenerul de via’ sau despre copii lor. Copii spun de- spre adulGi din jurul lor: ,MA sufoes..." In aceste relagi vor eduta cu muled forta, cu mul con- vingere, uncori plini de confuzie sau de violenyé echivalentul simbolic al aspectului nuriti, hrdnitor al placented In alte relatit vom ciuta echivalentul cordonului, care ne va da sentimentul sintem legati. Tocmai de acees nu sub- scriu mituhui reprezentat de eredingacX noi ,tkiem cordonul* la nastere sau in alte momente ale existentei noastre, Poate ct nul vom tia niciodac, rimfinind legat (ceea ce nt inseam- ni lipit) de persoanele semnificative din istoria noasted per sonal, Singurul lueru la care am putea spera este s3 inteio- rizdm sernificang diferiji, Dacé la incepucul vii Asim 8 ‘react in interior lapte, dragoste, mai apoi vom interioriza 0 privire diferita, stimuli, confirmisi,incurajéri, ameningari, te- meri ete, Prin acest cordon’, legiturd puternica si frail in acelagi timp, care ne leagi, ne lipeste, ne retine sau ne sufocd, vor lisa si circule tonti seva ferti a schimburilor vtale conditiei noastee de bivbat sau de femeie. fn alte telati, vom ciuta echivalentul simbolic al lichidu- hi amniotic, care, dupi mine, reprezint’ aspectul creat al relatii. Este stimolul molquonité cdruia in anumite relat ne Livmaeenonversatetacomt AF vom deschide, ne vom revela, vom dori si crestem, vom dori si dezvoltim resurse pe care le ignoram, vom doti si lisim si iasi la iveal8 tot ce e mai bun in noi inne. In rlaile din prima copiliri, io crege; in cline gi gra- dinite, daca tei sau patru persoane se ocupi de acelagi copil, ‘yom observa foarte repede c& una dintre acestea devine mai fnsemnaté pentru el. $i tocmai prin intermediul acestei per- soane copilul doreste si se dezviluie, si daruiascd ce are mai bun in ol, si se deschid in fata totalitatitimense a posibilica- tilor sale. Mai trziv, in relia de dragoste, care adesea © 0 relatie foarte stimulativl, poate ca vor descoper i vom avea acces Ia aspecte ale noastre pe care altfel le-am ignorat: avem chef ‘8 scriem poeme, $4 urchm Himalaya, sf facem luerori mina nate. De altfel, tig bine, cind siatem indeagostit pipim ade- sea la jumatate de metru deasupra pamtntalu, mise declan ‘ev creatives sntem imi de proprile poste Gind uo copil sau un adult se siete confirmat, recunos. cb in-el se devltso fafa de Tucan no, dincolo de ompetentele obigouite. $i incotdeaana vom Gori sf ne ‘engim resursele prin intermedi cuiva insemnat pentru noi. In alte relay vom ciuta membrana, care pentru mine re- prezint& echivalentul simbolic af locului nostra in kame. care dintre noi simte nevoia sa fie recanoscut, si aiba un loc identifica, si nu fie tot timpul fortat si lupte pentru a- pas- tra sau si fie ispitt si-1 acaparcze pe al eeluilal. dura, de aferfiune, re- (Cick exist 0 diferentd intre a trii si a exista. Poste ci putem ti siaguri, dar, pentru a exista, e nevoie de cel putin doi oameni. Aver nevoie de relayia cu celal. Sintem tot fiinge relagional, iar legtturile ne lipsesc si ni fe dorim in gala masurd.18 MAML-TATL.MA AU2TE Astfl,niscinducne, venind fn lumea aparenteor, pier dem aceste patra clement, o inevtabilt realiate fiiologics. Dar reget eX in sil de nagtere moderne nu mai exist loc pentru aceste elemente, ,Sint tatil a cinci copii si am desco- perit lucrul acesta foarte tirziu. In cazul ultimei mele fetite, am pastrat de la najtere, iutr-un mic flacon, putin lichid am- niotic, Am plantat un copac tn cinstea nagterii ei si kam udat cu cesta, F un eucalipt, reste in geidina bunici ei i asi ur ed acest copace foarte important pentra fui. Idi sen- timentul c& are ridacini, c4 are un loc unde va fi recunoscuta, orice s-ar intimpla, orice ar face, Aceasta fi poate da siguran ja. cd nu trebuie si reuseasca tot timpul la scoala pentru a fi Sas ay 8 a cick acolo ex ‘Va i recunoscuti neconditionat pentru ceca ce este.’ ~ Mira dori st puter regis fn cultura cotidian a rlaglor noastre aceste aspecte simbolice uitate gi pierdute ale legitu- vil, Ca lipsn lor se afd la originea mulkorsufering®. $i daca ne-am gindi serios Ja nevoile copilului? ind fe pun intrebari paringilor sau aduleilor aflagi alétari de copii mic, constat cu surprindere c& pugini dintre ei cu- nose care sint nevoile vitale ale unui copil. Ave nevoie s- stables anumite limite Jat’ citeva dintre rispunsurile care marcheaza destul de vag intelegerea responsabilitatilor fay de un copil. © Nu ne vom dezvola aici convingereapotsivi citeia modicina gi chirurgia modesnd ar treba si ropsseatd acest noun dincolo de te- ‘sia tehnied, pent a vindess fn adevirtul sen, gin doar pentru s ingrit. __ tun ageLe WONWERRALE LA COPE an Reprezentind si complevind piramida lui Abraham Maslow, observim c4 ar fi posibilé © mai buna delimitace a nevoilor, fa aga fel facie acesteas& mu fie confundate ou do- singe si cereri 1 Nevoia de supravietuire (mincarea, biutura, somaul, climinarea reziduurilor, respiratia). 2. Newoia de siguransa (si fie protejat, tecunoseu, iubit “SH poatl Tabi fi mai ales si poata fi ingles, s8 se poatt exprima gi si fie ascultat ou adevarat). 3. Nevoia de socalizare side a apartine unei fami, unui ‘media, une etn, uni ansambhu de eredinge (regi...) 4, Nevoia de vecunoaszeve si de participace (si fie impli- cat, si coopereze, s4 fac’ singur, creativitatea). 5. Nevoia de diferentcye: Sint unic stot ceea ce sim i aparine 6. Nevoia de a evalua: ,Ceea ce e bun pentra mine la an ‘moment dat poate sf se dovedeasci mai apoi insufi- cient." Aceastd nevoie eo completa a celei de diferen tiere. Nevoile mele ou stat opuse nici pat contradictori. E wn aspect sensbil ma ales dup ficcare criza a dezvoltari. In adolescent de exempla: cexisté in aceeasi misuri nevoia de autonomic si de in- dependenyi, nevoia de proximitate side ingejre. 7.Nevoia de actualizare, de individualizare: ,Traiesc in plin prezent, chiar dct sat degirat de recuel mex gi pentru vitor." Copii sit ingroziqi de yris- punsurile la conserva, cele valabile pentra oricine,ca- e+ inchid fn uniformitate 8. Nevoia de armonizare, de reintregre: .Dincolo de conflictele mele, de contradicyile mele, de rezistentele miele, erebuie si fi in acord eu diferiele mele pari, tre- buie si ma sime intreg. Impotriva riscurilor de divizare, de spulberare sime nevoia unei axe centrale." near atunci cind0 Mah TAT MA AUT? { ilo evn susan de a epee ror nevoi, simu la indeplinirea unor doringe care adesea le mas- » cheazagile deformese3. Reamintesec& doriael i est spe cd necesitatea de a fi injleasi,impareistt, de a fi legat de ansamblol intrebarilor unui copil. Propozitia Tar, a vrea 0 casi mai mare, cu griding..." nu presupune ca Tata si rispun- accu .Dar gti c& aver deja datorii din cauza casei in cate lo- ccuim...*, cf ei Tata va putea si ineleagi mesajul conginut de dorintd. Doringele se diferengiazé de nevoi prin accea ck pot fi exprimate $i pot fi implinie fn regstral imaginaral. 1 Vrind fc mn tin e Ino bc entree, entra mins, we saat cer bun pe [OMAN VORDIND DESPRE RELA A CU PCA Comportamentele, casi celelalté limbaje nonverbal, sfir- esc prin afi limbaje simbolice capabile sk structureze legi- turile micului copil, si mai trziu pe cele ale adultului, ov lu- ‘mea inconjuritoare. La fnceputul acestei carti am lansat ideea centralé con- form cireia putem sa fim responsabili n mai mare msuri de caltatea comunicirii prin care teiim alituri de celal, $i in acest domeniu copiii foarte mici au anume competente. Nu sint pasivi ori dependenti, ci subiecti cu drepruri depline ai ‘propre deveniri. Astfel, cei mai multi copii in masa ‘are sintem pregatti si acceptim acest fapt, sint foarte activi {n formolares cererilor lor, in a-giafirma exigengcle de imbu- natitire a relafiei propuse, a caliiqii comunicati pe care vor si 0 aibi cu eci din jurul lor. gi vor folositoatk energia pen= tru a face ingeles lucrul pe care-1 asteapta, interment de exis- tent side sigurangé a calitigi unei reli Aici va interveni, poate, neingelegerea cea mai important 1 comuniciri, [ntrim in relate cu cei din jurul nostra, cu ce- Fille, nu aga ci este eT sau cum vrea el si fig, ci aga cum il ercepet. Bebelugul Wt percepe pe celalalt nu asa cum se cre- _tinayeL NONVERBALE LA COP 2 de acesta, ci aga cum i interiorizeazA prin percept gi fantas- icle® sale. Lumea adultilor se concentreazi adesea fn jurul copilului in termeni de intentionalitate, de bune intenti, de doringe binevoitoare, fri a-iinglege asteptarile existential Pe ciud purtam acest cop, adeses, mingfindu-mi intecele, ii siceam’ « Copal tt mu eat ma ft sartin, ol apartine viet viata iva la. $i de pe ‘scum trebaie sd mi obignuiesc ex ideea e#-ntro zi 3a (plc ae i ontascd propria viata.» Prin Iucrivile se, Mélanie Klein ma sjutat mult fn inslegeres| eestor eraSi mai aioew: ‘Clubeste- pentr ont penton tine», iar fn timp ce sindeam raza aceasta, 0 mare ematie a mpindic in ‘mine. Corpul me, pli de acest copil cave se forma, resimes toed gravitates acestor cicine toatl sbnegati pe care o presupuncen i remmfarea pe cere presen.” alituri de un copil de-a lungul dezvoltici sale in- ‘seamal adssea renunrare, depirares de planurile Heats, de proprile dorinte, pentru a1 fnsoy,agolo unde este a, acolp ‘Miza fondamentala pentru orice cop, pentru orice flings care vine pe lume este st Bxiste = $4 iast din, ‘+ si jasi din pintece, + si ins’ din copilul imaginar purtat in gind de pavinsi sai spe care aa va contin, pose pout ia gind BIC Fnd Rees va injemna aden decals) dare- Tos intre realitatea bebelusului, a copilului si copilull a ssf cena tt, Care nu pie de altel, deq poate tak he cul acesta sau chiar Ia auzit 2i de 2i, of doringa pentru —s———C dindu-ma la « sex, agteptam un biiat gia venit o faté! Vatuebu tel conitant cu sonst deepie= Deceptile sint mai mult sau mai puyin intense, pot si evo- Iueze citre autodevalorizare sau citre devalorizarea cehuilalt, catre respingere, catte refuz + yNu stiu ce 5-2 intimplat in timpul sascinii,eram aga de fericité i, pe urms, cind a venit pe lume, aveam parci sentimentul e& fusesem ingelaea. Bra ingrozitor, nu re seam si-l recunose drept propriul meu copil. Ma tot in trcbam ce greseala avusese loc.. + ,Soyul meu mu g-a lua niciodats fica i braye. Adesea imi propunea si iesim in ora, ca gi cum ea n-ar fi existat.." Poate ci aceasta fetit, fidela,iubitoare, va simi gi va pur- ta partial, ined din primele zle ale vieyi sale, deceprja ttilu, evenind mai trziu ceea ce numim gfiul pe care $i La dorit a Racaad fetigh va ingelege, uneori acu, din comportamen- tele, din mimica, din prviile genitorilor sit deceptia acesto- ra dea nu fi avut un fiv. Va inscrie deceptia lor in corpul si va pista in profunzimile fiingei ci, de-a hungul anilor, aceasti rank a paringlor, care, de faps, mui apartine. Ca ur- mare, va manifesta comportamente nonverbale ce vor trida incercasea ei disperati de a se adapta acestel decepsii sauy Agi suri des vorbinducse de sca pe care g-a drito cinera"? [Expresia predominant mascolng pare a fun dae cultural, dar ea vor begee despre ambiguitatea acestel sry defi in afoa dovings ce Toil pe lingd scents, fn concureot et a.we amsratmk awe dlimpotriva, de a 0 nega ori de a o amplifica, uneori in direc- tia unwia saw atuia diner paring. Am deseris foarte pe scurt una dintre mulcledinamic re Jagionale care marcheaza primele intiniri dintre pings co- pil, Experienta fiecdru, prin intilniri sau prin prelungirea doringelor multiple, aegioneaz’ precum cimpuarile uni forte redutabile de atractie sau de respingere, menita si deschidé sau si inchida 0 celayie. Vom retntilni uncle dintre aceste cimpuri de fort in limbajele nonverbale ce vor interven in relate ulteroare. Si reludm dinamica existensalé fundamentali — a exista a iesi din, Se va manifesta pri orice fing ce vine pe lume. dows directt vitale pentru ~ prima ee nevoin, vointa dea fi recunosout sje cum at — cealalta este nevoia de a recunoaste mediul inconjuri- torea find dlr de mine. wn ce ma priveste, am fost fonrteagtepta ca bist, ci in mitologia mamei mele, ¢ dificil in lumea de astizi si fii faci, iar darul cel mai potrivit pe care putea si-l dea copiilor ei era, si-si doreasca sé fie baieti. Am fost, deci, asteptat si recunos- ‘cut ca baiat, intocmai ca fratele meu, mai tirziu. Pe acest plan, am primit dei mesaje de confirmare.* Lata prima dintre directii. Sa fiu recunoseut asa. cum sint, A fu acceptat neconditionat, aceasta ar fi una _cesitatile fundamentale de la inceputul existent. ‘A doua directie ar fi nevoia de a putea percepe mediul imediat inconjuritor ca diferit de propria individualitace, di- ferentiat mai apoi de ansamblu. ,As vies si te recunose Mama, Tati, ar vrea si zica bebelusul, si ag vrea si va recu- ‘nose ca fiind diferiti de restul lumii. asinventd,educatoare, ms ca find dferte de pisin terecunose gi pe tine, 4, toate cite v-aji ocupat de mine, {IMBAYELE NONVERBALE LA COPE lat Aceste dou’ mari dinamici fundamentale vor guverna 0 mate parte din existenga nostri, copii fiind si, mai apoi, ca duly. Si fii recunoscut ea fing diferts sin egalk maisura oti sil reeunost pe altul, pe celalalt, ca fiind deri. “Toate limbajele care vor inte in joc in primi ani ai viet dar si mai iz, in forme poate mai ascunse, mai subsil, vor {legate de aceasta dinsmici: a fi recanoscut gi aI recunoas te pe celilale. A fi recunoscut,ingelegeti bine, iaseamn’ a fi recunoscut ea fiind diferit. ‘A teil inseamna a traversa succesiv mai rmulte nasteri, in dezordine, in ctutare dezorientat si uneori tn haos. Cu pune ‘te de sprijn, de reper nu intotdeauna prezente, care se ascund sau care se schimbi pentru a primi, pentru a se alatura celor xe.ce vor deveni semnificatve, Fiecare dintre noi a astfl de iniliri semnificative, ce au devenit apo anco- rele necesare coerentei viet noastre. Aceste relaii semifies- tive vor structura legitura noastri cu lumea. $i tot ele ne vor da coerents fara factorilor de divizare. Reunifi- carea eu noi inyine ¢ mediata de relagi semnificaive. ‘Am rezumat citeva dintre moltiplele nasteri care ne a9- «capt (gi citeva dintee avatarorile lor) de-a lungul existengei + Ate nast, a ies in hume, ca in cazul nayterii biologice, dar gia te nayte in afara copilului imaginar, purtat gi ay- teprat. Tati, Mama, nu sint copilul imaginae pe care vi-l do- Teal $i nu sint nic cel care se potriveste mitologi woastre personal." + A temas afar in lume temerilr ga dorintslor. Aceas- ta inseam ck bebeluyul are nevoie de o foryi de rezis- tent incredibila, uneori Ia teama de a nu fi abandonat, respins, daci nu se conformeazi astept Nu pot, Tati, Mam, si mi dezvok intuncrul temer ceo ee26 DAN ERTL MA AUZIET? + A te naste cu (si aléturi de) mitologile personale* temele de valor ale pivimtilor. Ne vom opri ceva mai colo asupra unora dintreaceste credine, legate de pro prictate, de alimentatie, de corp, de somn. “= Ate naste tn afara repetigiilor, a mesajelor primite Tie, Mama, era frie de barbat ita mi-a ransmis Se doveeme aceasta lipst de incredere in baebati. Astizi ‘pot seap de accasth eam’, gro dau Trapot, © at ‘acum am incredere in intilnicile eu birbagi: Poste a sine niscuta prematur, dar am tot ce-mi trebuie sinu vreau sk rmin in izolare « afectiva » tor restal vie fiimele.* A te nagte in afar de (si abituri de) imensa reyes come: nicationala ce traverseaza generale (cea care se trans- mite de-a Tungal mai multor generatii prin intermedi! a ceea ce-am putea numi loialtaile, serviutile gi fideli tigile invizibile)** Nu vreau si iau locul fratelui meu mort la nagtere, cel Care a tulburat momentele de fnceput ale vieii voastre conjugale." Nu vrean si umpln gol lsat de moartea mame ale, asigurindu-teastiel cd voi aves gr de tine la batrineye, Mama..." + A te nagte in afara imaginilor, a stereotipurilor legate de masculinitate, de feminitate, de statutul de tata, de © Numese mitolog snsamblal creinglor gi al certdinilor pe care Je avem despre ving, mourte, dragoste, sinitate.. despre mare Tnceebii ae vies 'E vorba de un domenia cate aba incepe st fie explorat, Nomi tm acest el comniearea verticals de Io goneraie la lta, prtitoare de incerdiegi, de obliga, de diverse misinal(reparstor, de dezviluise) de scree de fii, LIMUAJECE NONVERBALE LA COME a7 mami, de cetitean model... pe care o parte dintee cei din jur vor incerca si le impuna, Nu sint copilul model la care visai de Ja virstacind we jucai cu papusa.” ‘Nu sint ace fiu sublim, ce ti-ar da satistactia de a fio soacri perfect..." Vista unora dintre copi (sia unors dintre pring) Bait scape; oY nora infuenene sau ese supund {nfluentei alteutva ea Cite neste e nevoie st infant fro vat de Barbat so de femeie pentraa te regs in ele din urn, ‘pentr afi penten a exstal Dincolo de mitologiile paringilor ‘In incercarea de a ne apropia de unele dintre dificultatile in- tilnite de cei care calauzese prima copilirie, voi prezenta cite- ‘va dintre mitologiile parentale si educative cele mai frecvente. Ficcare adult are propre mitologi legate de vist, de Aragoste, de flu in care rebuie educay copii. Unele mame, de exemplu, impirtigesc urmatoarea mitologie: ele sint ‘mame bune dat intleg dinate nevoile cpio lor. Aceas- ta devine o problem’ in momentul in care copilul isi exprima © nevoie. Mama se poate sims rina, are impresia cl ¢ 0 ‘mami rea din moment ce n-a punut sé ghiceascd, sf anticipe- ze acca nevoie, Se poate instaura o relatie paradoxali: cu ci copii exprimn maj des o-nevoie, ca atfs mama o va res ing thai tare, Pentxu cd Sn-felut-acesta copilul ii transmite ci €0 «Mami rea’, din moment ce n-a stut sil ,mulyumeasci“ iigdatlexpeimate, cit ol-va inpelege Toric ivi ‘Gi for- ‘nularea lor seprerint un pervol, din moment ce aenteszila sigurana mame... gi deci Ia siguranga sa, Poate si meargi ‘pind acolo incit 83-51 nege nevolle, sf trfiascd in ritm incet nit, cu paji mirungi, cu zgomote seizute, eu jumitate de su fa, cu viata putin ‘rice copil se va gsi in faa une! alternative, fe st lupte, si se afirme sau si traverseze 0 graniti pentru a incerca sé existe ca fins diferit infruntind mitologite piringilor sti (sau pe cele ale persoanelor ce-i insotese prima copiliie) fie, daci e prea periculos, si adere la aceste mitologi, si se adap- teze, si se muleze pe el, s4 lise conformeze, si existe doar cu jumdtate de masura pentru a supraviefui cu speranta unei onagteri" dfecenyiatoareinte-un viitor mai apropist sau mai indepitat. 1-Mama credea urmétorul lucru: un pahar de api plin fi ( ceardulla stomac. Aga ci n-am biut in toaté copiliria mea tun pahar de apa plin decit pe ascuns. Cind veneam in bu~ citiri, ipind insetat « Mi-e sete, mi-e sete! », orice-ar fi fcut, croitorie sau mincare, se oprea gi umplea un pahar pe jumatate, lar mie imi era intotdeauna sete dupi cea de-a doua jumtate care nu venea niciodati. Ceea ce face ca, chiar gi atunci cind sint invitat la mese mai solemne, \.sk-mi umplu paharol pind la buza lui... mai greu e si] ducla guri, $i astizi ined mai am sentimental ed km |. setae dupa toate acele jumatagi de pahar pe care pot, in | sfrst, st Ie beau pind la satitate... sub privirile uneori | mirate gi ingrijorate ale gazdelor mele, Tin locul pabare- lor pe care n-am putut si le beau in copiliie.* Mitologile parentale se regisescin egal masur’ la asisten {i soci, la persoancle care se vor ocupa de un copil in pi rm sti ani de ved. Acesteasosese in preajma li eu proprile lor mitologi, cu proprile lor credine gi certivadini.E foarte important si le recunoastem i si identificim ful in care ele ‘or fi propuse sau impuse, ciialituri de acesteasauimpotri- valor tebuie 58 se pozitioneze coplu, sili se supund sau si LINBAJELE NONVERBALE LA COB le reziste. $i, vom vedea ceva mai incolo, tocmai pornind de la confruntiile, mai mult sau mai putin larvare si ascunse, lega- te de aceste diferenge dintre mitologilefieciruia se structa- reazd sau se destram’ intreaga viaté a unei echipe. Mitologii legate de modul de hranire snumeroase, exigent, repetitive. Exigentele au uneort ceva nemilos, mu suporté nici o derogare, verdictul lor e fra drept de ape GCeringa de a termina supa taainte de primirea felulyi nator. EM mincim toy, chiar daca nu ne place. Duet am cerut un ‘anume fel, trcbuie si termin tot ce am incepat. ‘nu aruncim pine Bi mai rimind loc... si nu mincim prea mul. J38 nu vorbim la masa. ‘eaimncetgiagemcsaaineesdn~ fl ‘scree din ob pentre sal copie \ 1 felon, soa xpd int rit imagine cogs nd side mami bunt pecar oars degrece.) ‘Toate acestea pot duce la contflicte fra sfirgt, dac& parin- tiiau pirericonerai. Unul impune, celalat nu. O situaye si nila apare in instivui nee difergi angejay * Dealt, la aces nivel difergi membri al une echipe ar webu st posts interven asupra rezonantelor ecoului din ol zeertor lx cee c= ut impos tolerat.. de cells membr ai echipl i poy i dai dova «is de proptia toler... side propria inoleradin fay dlerielor ar peste ale viet cotidiene: ran, cuties, bricimint, ings, po Treqe, comportamente sociale, sewalitate, comn.~ $i joer "Rennitnile de organizace ae webui si aba deep obieciv nm pune rea de acord cu privte Is practics i atiudini comune, i dimpotrivs, tonstatazendifeentlor, pentra ase Tncera st se propunt copiulul ‘udin’ diferente,