\ iit by Slauik frrnalice ff t FARMACOPEEA ROMANA EDIJIA A X-A Prevederile sint valabiie de la 1 septembrie 1993 EDITURA MEDICALA — BUCURESTI — 1993Coperia de: ADRIAN CONSTANTINESCU ISBN 973-39-0226-6 nL Mm. qv. val. v2, va. vr. vu. vir. IX. Hey xa. TABLA DE MATERIL Prefafk eee ee Introducere Comisia Farmacopeei Romine (1984-1982)... . Colaboratori . . . ‘Monografii si tabele noi introduse im FRX... Monografii si tabele din FR IX si Suplimente care mu mai figureazi in FRX. Sees ce ‘Titlurile monografiilor si tabelelor din FR'IX si Supli- mente care au fost modificate in FRX... Prevederi generale... Prescurtari si simboluri . 2... : Monografii — Monografii individuale pentru substanfe, pro- duse vegetale si preparate farmaccutice si mono- erafié generale pentru préparate farmaceutice Monografii — Metode generale de analizi Solufii volumetrice, Indicatori. Reactivi . . . . Standarde KT Sou aoa Sour Index alfabetie 2... See1. PREFATA Farmacopeca Romind este codul oficial al normativelor care asiguri cattle, medicament in fra ep , Elaborarea periodic de noi edifis ale farmacopeci este impusa de progre. sale continue invesiiate im domemialtbioloiior de freparine sa ieee logiilor de control, precum $i de iniroducerea tn terapeuticd de not medi mente. Existenfa unor noi reglementiri elaborate de organisme stiinfifice inter- nationale Ta care fara noasiré a aderat impunca in egal mésurd o revi. suie a lextului si, tn comsecintd, 0 noud redactare a Parmacopeet Romane, Prima Farmacopee Roménd a aparut in anul 1863 st a fost redactatd de eruditul farmacist Constantin Hepites, altt in limba lating, dupd cum se obisnuia in acea epoca, oft si in limba roménd. Eéifiile ulerioare au apérus numai in limba romana dupa cum wmeaz’: = edifia a I-a, in anul 1874, redactatié de 0 comisie a carel compo- enfd nu a fost publicata; — edifia a I1I-a, in anul 1802, redactati de profesorii: C. Istrate, L. Maldirescu, D. Grecescu, A. Trausch si farmavistal 1. Rose — edifia a IV-a, in anul 1926, redactatd de jrof. dr. I. Vintilescu : ~ edifia @ V-a, im anul 1943, redactata de 0 comisie alcdtuita din prof. dr. I. Vintilescu, prof. dr. St. Bogdan, prof. dr. C. N. Toneseu, Jorm. ar. 1. Polovrigeani, jarm. G. Veleseu : ap aia g Les i anal 1045, edacid de 9 somise alituitt an: Brof. dr. I. Vintilesen, prof. dr. C.'N. Ionescu, prof. dr. N. Ioanid, farm. a1. Pokorageana, prof ie, Bc Clonga, fare Ne. Popes Sore @r. Al. Mavrodin, farm. dr. TC. Pop, farm. dr. N. Stanciu — edifia a Vil-a, in anui 1956, elaboratd de un colectiv iarg de spe- Gialists, definitivata $i redactaté de'o comisie aledtuita din: prof. dr. CN. Tonescu, farm. dr. L. Coniver, prof. dr. V. Ciocdnelea, farm. ar. Viorica Cuce, farm. Elena Demetrescis, jarm. Rusandra Simionovics, farm. Trina Solomon, farm. dr. H. Varcaviet edifia d VITT-a, tr anul 1965, elaborata de comisit de specialist, definitivatd $i redactatd de o comisie de coordonare $i redactare alcdtuitd din : Prof. dr. P. Tonescu-Stoian, farm. dr. N. Stanciu, farm. Elena Dumitresca,Bt Prefast ‘arm, Irina Ionescu Solomon, farm. Paulina Grintescu, farm. dr. I. Cruceant TPprof. dr. V., Stinescu, Accasta editie a fost completald cu trei suplimente Uparate in anié 1068, 1970 si 1972 Pertacepind cu anil 1961 Ministerul Sénétatii a hotdrit ca redactarca Farmacopcei Romane si a suplimentelor acesteia sd revind Tnstitutulud peniris Controtul de Stat al Medicamentulus gi Cercetari Farmaceutice ,,Petre Tonesci- ‘Stoian", facior responsabil pentru calitatea medicamentelor si bard experimen- fala pontra studial mstodologied de contrl. Biijia a IX-a a Farmacopeci Romane, daborata in anul 1976 de comisit de specialists, a fost definitioata sé redactatd de 0 comisie de coordonare si rodactare alcdtuits din: prof. dr. P. Tonescu-Sician, prof. pr. C. Baloesce, Coveet. princ. I. Chialda, farm. dr. I. Cruceanu, cercet. princ. Vera Geor- goseu, cere. pring. Paulina Grinjescu, farm. Elvira Malache, dceasta edife sryosk completatd ew doud suplimente aparute tn anii 1981 si 1984. J parmacopcea Roman’ edifia a X-a este rezultatul cerceldrilor intreprinse in Insistutul pentru Comirolul de Slat al Medicamentului si Cercetdri Farma- ceudice Petre Tonesca-Stotan', cw colaborarea unor specialist ow preveupari fn domeniul medicamentalni din alc unitati de cerceare, invdjimint $i ro- ducfic. P Ntulpumesc tuturor celor care ax contribuit cu competenfs $i devotament Ia elaborarca Farmacopeci Romine editia a X-a. " ‘Multumesc grupului de specialisti de limba $i literaturd romand gi de Himba latind din cadrut Universitajis Bucuresti pentru sprijinul acordat Ie redactarea acestei ucrdri, ‘Muliumiri speciale odatd eu gratitudinea mea si a intregului corp fan ceutie adgerion tiaturor edlor cares prin bundooinfa, an sprijinit ox Jonduri Bamesti editarea azested Iueriri “tdreses muliumiri Bditurii Medicale si ipografiei Ardealut", Cluj- Napoca pentru munca plind de migala depusi la tiparivea FR X. Prof, Dt. Doe. D. Dobresea Diectoral Institatula penten Control de Stat Al Medicamentulsl si Cereetit Faemaceutice wrPetre Toneaca-Seaien"™ Preyedintel” Comisiel Permecopee! Remine Buoureyt, devemice, 100 Aceasta editie a Farmacops inact ette, wei Romine a fost siparita cu sprijinul — Fundatia ,,Soros pentru 0 societate deschisii — Reprezentantele din Roménia ale firmelor strdine: + Byk-Gulden + Rarmitatia Carlo Erba + Hexal-Pharma + Hoechst Hofsmann-ba Roche + Knoli + Recieve & Co. + Parke-Davis Polje + Schering-Plough/USA-Bssex-Chemie East AG — Societitile comerciale: + Antibiotice S.A. + Biojarm S.A, + Hofigal S.A. + Plantertrakt S.RL. + Sindan SRL, + Terapia S.A.I. INTRODUCERE Farmacopeea Romina editia a X-a marcheaza 0 sporire a calitajit medi- camentului roménesc si o aliniere a acestuia la prevederile ultimelor oiift ale farmacopeclor de circulafie internationala. Aceasti edific « Farmacopeei Romine, structuraté’ intr-un singur vo- lum, ca si edifiile anterioare, confine monografii individuale. de’ sutviany Produse vegetale si preparate'jarmaceutice, monografis generale pentru pr arate formaceutice si peniri’ metodologia generaid de anatisa, precast of capitolele Solutit olimetrice", Indicator, , Reactive", , Stakdardes °¢ sjanele. Ordinea de expunere a 'monografiilor individuale este cea alfade, Hed; monografiile de preparate farmaceutice sint toideauna precedate de’ mo. nogyafia generald. respectvi Le alegerea moncgrafiior pentru FR X s-au aout tn vedere importanta terapeutica i extinderea folosirt produselor respective in practica’ medica sau farmaceuticd, brecun si posiblilfile de introducere a acestora tw farmen atonagrafite noi inroduse tn FR X sit inserise intro listd care figu- reazi la capitolul V. Accstea cuprind produse realizate in majoritate in’ ford 3 care apartin unor categorit terapeutice diferite cum av fk: antiioticn Gate depresive, antiinflamatoare nesteroidicc, antidiabctice ovéle, eitostatite’ seen Aiataoare apitolele generale ale farmacopeci cuprind: monografii pentew prepa rae Farmacntee menage feed acdsee Lani, fb nice, Indicatori, "Reactivi, Standarde, Tabele. Monografiile pentru motets de analizi au fost amplificate si compietate eu metodalogti moderne de" unatind din domenial fizico-chimic (Cromatografic de lichide sub presiane, Speci lometrie de absorbfic aiomici), farmacotelnic (Dizoluare) 2 microbiolunes (Controlul eficacitafi: conservanjiior antimicrobieni). 0 atentic denedie a See Mardell in ER X capitol» Proveeri gonrle', cre a fot review, structural in mod diferit si complctat cu noi specificait fafa de cabiloln) Generalitati din FR TX" ad Paramnctrii de calitate si metodologiilé de contrat previzule in monogra Silke din FR X au la baci o anatizd-a cercetirilor experimentale,,precirs 9 osibilititie de obfinere si control a medicamentului in jara nousird tk perioada redaclavis actuate: edifis. Asfel, mentinerce in FRX @ anus namir apne12 TL __Introducere ciabil din metodele clasice de analizd ncinstrumentale permite identijicarea ‘protuselor ta nivelul farmaciet si controlul acestora la nivelul laboratoarclor 4B control. Cromatografia de lighide sub presiunc, spectrofolometria de ab- Sorbie atomicd $i testal de dizoloare au fost introduse numai ca monografit generale de analicd, acestea nefiind dcocamdale prevazute in cadrad metodale- giilor. de control inscrise in monografitle individuale din FR X. "tn cele ce wrmeaza sint presenlate. principaice aspecte noi care cavacte- rizeaxt confinutal si forma de redactare @ FRX — Aw fost actualizate un numar considerabil din moncgrafile generale, ‘be baz experiencia in demon respective itn conformitate cu pre: iederile allor farmacopec sau lucriri din leraiure de specialitate (de ¢ ‘Densitate relatvd, Viscotitate, Dosarea grupirii meloxi, Determinarca pit-ulu Gonirclud serltifit, Impuritifi pirogene, Activitatca microbiologiod « anti. Bioliclor, Comprimate) ru fost reformulate provedsrile farmacopeci privitoare la dezagrega~ rea prepardlor farmaceutice solide administrate pe-cale orald si compleate prin oficlalizared unui aparat de dezagregare a comprimatclor $i capsulelor, Fealizat in fara noastrd; testul de desagregare 4 fost inseris into monografic Separatdé'"~ Dezegregare — la subcapitolul general ,Determindrt farmaco- tohnice" — S.a introdus testul de dizolvare ,,in vitro" pentru controlul compor- lamentuisi la dizoloare a unct substante active din Comprimate sau capsule; FRX inserie doud aparate de dizolvare ralicate in fare, bacate pe principiak agitarii mediului de dizoluare, precum si condifile generale de lucrw A fost completa controtut farmacognostic prin oficializarea unet smelode ‘olérimetrize de docare a taninurilor din. produsele vepetale, tar’ de- fermindrite Bilogice si biochimice au fost comBletate cu monografia general Controbul eficasitatit conseroantilor antimicrobieni™ ; iP Aspecte comune ale coniroluini de catitate pentru toate comprimatele uncle faze comune ale procesuli lehnologic dz obfiners a acestora si necesitaiea pumerti in acord a prevederilor FRX eu prevederile altimelor editit ale altor Farmacopee au condus Ta oficializarca unei Singure monografit pentru compri- ‘maicle neacoperite si acoperite (Compressi, Tabuletiac) ; «"Paramsirul .Variati In grentate din PRIX a fost revizwit, refar- ula $i inttulat in’ PRX in mod difert pentru diverse Jorme farmaceutice, Trucal preparatclor solide in doce wnilarc (comprimate, sapauls, auporitoare, putberi), FRX provede controlul uniformitttis masei individuale @ acestora Fasi de masa medic «20 de unitafi luate in incru (,,Uniformitatea mase’"), far in cazul cdloriate prepavate provede controlul variatict masei lolale a pro: dusudui respectio pe recipient (Masa tolala pe recipient) : — dha fost reformulate provederile referitoare la modul de asigurare a se- rilitsis preparatclor pentru oohi unidocd $i multdosd, sa introdus controlul rim rl asta aid cusbnda oi au i argue Sa previeul o mancgrafie separala entra wiguentele oftalmice; Fa Pen ciinres pe Suara eoaicameliclorinjectabie sherpa bite sa prevasul obligatioBalea-de a se folosi ,,api distilats pentrn drepara~ te injctabile". Controlul fygpurititilor pirogene se airescazd tuiuror prepa- _Introduoere ot, 33 "alelor ferfusabite si numai aclor preparate injectable care se adminisireasd 4 eli er: Comnoe baht = tt ot Snore capi i pee ce al fie Buctne tracnl at Barras ctonace cel elt Satan me Beret Barbe cematet Ror Beis fo tiie op srg! SE eeu men Seer ets nme Bia ee Fact peepee Sermo itt & cit mek ae See Sie mare Sa oon ie Sa Biome i Stan Been Met ate Sarma “aad Coua eine Here pct fie Borars foams doe Beenie Sec a Sion Sinies feats & oe! Boneh ret Ferme pa OS opie Simone Mine ats Bere sist mtr Atinitatea ensinaich & ebimotripeine! Acsvttea onsite = poneretint Aciitea enclich & pepsines Aasiviaes enimatics tipsinet Ecnemivfia tn acl reporter farmax ‘Boson witrgenain din combinatile or gente Dosarea biiogicd a ontoineh Dosarea caponincon ex actune hemolticd in produce epetale Dowarea substaceor sclubile dim produces Pc wearer volatile din produ eae Boma ins Paso de tmbbore al produselor sea Dosres grupiri_ metoxt Conia Cnet sng din produc senaaie “ee de acstte nai de omer nate de eter Indie de “dost Ines de i ‘edie te prod Thais Gear Ie de Saponicare Teal dane Actes miorbilorick« onibiteor Panel de firbore Panct de Piaware Prt te Saipan Panct de topie Monoarati rae en Raportut dintre densitate (greta i estecula alco! erat ft (oa netet) Com Se Fe cat) une tala se "A alt Es ay coe eee ate Swe ot a one ri rasie (im grame) eae nt ie panne Prin amestecare de aicoo! i ape, oat ce isofteres frit amestecares de alco! $2 ape ett de refractis la 29° Conca oe ee TSS hile i ha ePei distiiate 1a diferite Tee ae icerind al ames ern 61 ap ta 20" ‘ica Sema ae Pasa ante Rett Be fram (la 20%) Dose ma Biase Gees Pewsiates Ct) ape ta dere temperatanVI, PREVEDERI GENERALE Poirivit Legit privind asigurarea sandtajii populatici, toate prevederite cu caracter general ale Farmacopeei Roméne sint obligatoris penirsi toate wni- tatile care roduc, controleazd, depociteaza $i distribuie medicamente si se aplicd tuiwror produsclor realizale in fard Titlul monografiilor. Monografiile pentru substanfe farmaceutice, pre- parate farmacentice si produse vegetale au ce titi principal denuinirea in limba lating, iar ca titla sccundar denumires in limba romani. Pentru substantele organice farmacologic active este folositi, in gene- ral, Denumires Comuni Internafionalé (DCI) in limba latini, prevarutl in listele ca denumisi pentru substanfe farmaceutice elaborate de Orgazi- zafia Mondial 2 Sanatapit. Pentru substanjele anorganice, 1a denumiree latink este previzut in- Hi cational, epoi anionul (de ex. Bari sulfas) Peutri produsele vegetale, la denumirea latin numele plantel precede partea din plant folosith (de ex. Frangulae cortex). La preparatele farmaceutice, denumirea formei farmaceutice precede pe accea'a substanféi sau a produsului vegetal (de ex. Unguenium phenyi- utazoni 4%, Tinctura Belladonnae). Preparatele injectabile si perfuzabile sint definite prin masa de sub- stanfi activi declarati confinuté in 1 ml solutic, respectiv in 1000 mi so- lufie. Le eelelalte preparate lichide gi la unguente, cind este cazul, in titls este previzut conimutal declarat in sabstanja activa, expritiat. pro- centual. Preparatele solide’ sint definite prin masa de substan{é activi’ de- Claraté ‘pe unitatea de dozi La soluiile epoase si la tincturile alcoolice nu se specified in titlu sol- venta (de ex. Solutio ammonit accitis 15%, Tinctwra Beliadonnac); la solujiile sau ia tincturile preparate cu alti solvensi, acestia sint speciticayi fn titiu (de ex. Solutio todi spirituosa). * Sinonime, Pentru uncle substante, preparate farmaceutice si produse vegetale sint previzute in cadrul moniografiei respective, in limba lating seu in limba roméng, alte denumiri mai cunoscute ale acestora. Formule ehimiee. La toate substanfele farmaceutice cu o structuri chimic& cunoscutit si bine definiti se prevede formula moleculard; la sub-BA__VIL._Prevedert generate stanfele orgonice se prevede si formula de siructurd in care sint eprezentate, fn general, perticuleritile sterice cunoscute, in cazul substantelor enorganice, in formula molecuiara cational pre- cede anionul. In comtl substanfelor orgenice, in formula molecular, sitibo- farile atomilor, dupa C si H, sint previzute in ordine alfabetict Nemenclatura ebimiek sistematies. fn FR X nomenclatura,chimicd sistematicd folesitt pentra substanjele anorganice si pentru substantele frgenice este, pe cit posibil, in conformitate cu regulile elaborate de Uniu- het Internafiopala de Chimie Puri $i Aplicat& (TUPAC), adaptate la limba romani. ‘Mace atomice relative (A,); mase moleeulare relative (Mf). In FR X masele atomice relative 51 masele moleculare relative ale substanfelor pink {a 100 sint prevazute cu doua zecimale, iar cele peste 100 sint prevazute cu © zecimalii (yaiorile sint rotunjite la zecimela admish) Masele moleculare relative reprezinta suma maselor atomice relative previute fn tabelal Mase atomice relative", care se bazeazd pe masa atomicd relativa « carbonului—12 A,(#C) 2. Mirimi si unititi de misuri. In FR X este folosit, pe eit posibil, Sis- emul International de Unitafi (ST) ; iu uncle cazusi sint folosite si alte uni- {Hi din afara SL, cdmise de Standardele Internationale si de Standardele Ge Stat din Romania (v. tabelele eu ma vunitaji de misurd ST dia FR X) Concentrafie. In FR X concentratia solufiilor volumetrice este expri- ‘mat in moli pe litru (mol/l): concentratia solutilor de reactivi este expri- mati in grame pe liu (gi) ‘Concentrafile procentuaie, practic fotoste in farmacopee, si opi com umeaci " ‘prin. 9" fir nici o precizare, seu prin % mim se infelege masa de substanti in grame costinuta in 100 g produs final — prin. .% infelege masa de substan} in grome continut, in 100 m_produs final; — print" V/V" se infelege volumul de substan} fn miliitri confinut in 100 mal produs final ; wm prin te Vim" so injclege volunal de eubstan{k in mililited conti nut in “100 g produs final Proba luati in lueru, Le dozarea substanfei active sou in eadrul altor eterminasi la care proba Iuata in Iucru intervine in caleul, valorie pre ute in text pentru mash sau pentra volum sint informative (de ex. 0,5 ¢3 Tg: Sg; 40 mg; mi); proba luatd in lucre poate prezenta o sbatere Ge 210% fat de aceste valor. Proba luati in IucTu se cintireste la balanta fanaliticd Sau se misoari ct ajutorul unui instrument adecvat si valorile obfinute intervin in caleularea rezultatului, ‘In cazul celorlalte determinari, balantele si instramentele de misurat folosite sint in functie de determinazea respectivi si de mirimea valoriior previrute; numirul de zecimale din text erat exactitatea ceruti (de e. 10g; 2,00 g; 0,1050 g; 6305 g; 50,0 mg; 25,0 ml}. definite Prevederi generale _VI.__35, Prin eoreia dae se prveds ale se nflee lo de te or este necesar sau in'cavuri speciale, justificate si aprobate de Insist pen iu Goxtrolul de Sest al Medicamentului s:Cercetar; Farmaceatice, in mo- hografe individuaie pot ff inacrse preveder diferive de cee cu caracter ener. Prin expresia pink Ia masi constant se infcloge cf uscarea sau cal cinarea se coatinnd) in condifile previeats 1a mionogeafle inaividuale seu {2 monopmfiie de metode generale respective, pind end dows inter suc Seave le balanja anclited Couduc la aeeeat valoare sau preaiatl 9 dilereu- fa de cel mult 05 ms Prin express ia alabil cintirit' ge infelege ci recipientele respec- tive [de or, filer, stcla decom, fiold-de cintarze) se cintiresc la balanfe analitich dup uscarea saw calcinarea prealabilé pind la mas constant, in aceleasi condifii de temperatura cu oele in care be efoctueazi determinarea previzuti ‘Prin expresia aa trebuie si riminé un reziduu ponderabil” saw ,.re- ziduu imponderabil" se infelege cd, in conditille de Iucrt previzute, reziduul objinut nu trebuie si cintareasca mai mult de 0,5 mg. Prin formularea de tipul ,l la 10" se infelege cA 1 g substansa solida sau 1 ml substan lichida ee dizolwa in, respectiv ae amestecl impreuna ct. solventul respectiv iar solutia se completeazi la 10 ml. ‘Prin formalarea de tipnl ,,10:1* sau ,,5:2:1" se infelege o& un ames- tec este format din 10 volume’si 1 volum de lichid respectiv din 5 volume, 2 volume si 1 volum de lick Prin ,solufie™, fark precizarea solventului, se infelege solufie apoasi Prin “conservit antinerobian potoit™ se inelege'chintrun prepa: rat farmaceutic realizat in industrie conservantul antimicrobian trebuie astfel ales incit si corespunda prevederiior de la ,,Controlul eficacitajii conservangilor antimicrobient" (IX.F.4). » Temperaturi, In farmacopee este folositi temperatura Celsius (t), exprimati in grade Celsius (°C) Cind temperatura nu este precizati, se infelege cl determinarea res- pectivi se efectueazi 1a 20 + $°C (temperatura camerei). in cadrul determindrilor este inscrist temperatura la care se incdlzes- te sau se rceste un lucid. ‘Prin expresiile , la fierbere” sau ,,temperatura de fierbere se infele temperatura Ia cafe fierbe lichidal respecte. ee Prin expresiie in baia de api sau ,,pe baia de api, dack nu se pre- vede temperatura, Se fnfelege ci apa din baie se incdlzeste la fierbere. Prin expresile se thceste" sau ,,dupi ricire', acd nu se prevede tem? peratura, se infelege ck ricirea se efectueazi Ja’ temperatura camerei. © Presiune. Prin presiune normal se infelege presianea de 101.3 kPa (oproximativ 760 mm¥g). anes Prin expresia ,in v ximativ 20 mmHg). Solvenfi. Prin }apa se infelege apa distilatd se infelege presiunea de cel mult 2,7 kPa (apro-36___VIL._Prevederi generaue ee ee cee ae eee ee ™ Prin alcool’ se infelege alcool etilic de 96°. Prin ,,aloool diluat‘ se infelege alcoool etilic de 70°. rll at oe hep tel oo. aanl 60, ee ee eee ce mmc, Resting paren Se alate ponte sepa ag Guan reece ie meme taal aie Soette 'in, deni solvent ; ; Phra stabilirea Himitclor admise pentru concentrafia in substanfi acti- vi (limita inferioard si superioard), se fine seama de eroarea analiticd a me- a ime nein open) Seam Se Some eal me toa dar, resets a monograli ccpeti ree de tele warns le conte fn sens cit rena Go core abi ee ee ape ee eee we SA a coh Wah ea sea ae spo uaa conde a ene Ge eer, eects es Speen cerns ee oe peck fs momar eee ABE seers, Gack oa ae peeved ail, exten tre vs ncn bent, Sek ms parse Seah iment pans nr aga toda sau aparate deeit cele specificate in monografille respective, eu condifia Si csfetaie ein he song cas de Heh it oat cents “eer ot Be a ao Fe ca abel onl dele rae uel cst pe ae moneys respect nao preven cinch toons chs sient ssa egier ein eine fe nein opel ier ges in rn, a ty wala se ep Se a eee ea soon enna x cen eft eon sent Lm toon preven, eatgns anal (o.), sua, ema Literele (I) sau (R), inscrise dupX 0 substantt seu dup o solutie, arati c& acestea sint indicatori sau reactivi, prevazufi Ja capitolele din 1 Preparate farmaceutiee, In FR X monografille individuale pentrit pre~ sahara lammccatin Tn EEX nonegalle e e ec grey mace a ee ee ee its da Prevedert generate VIT.__37 cadral formei farmaceutice respective, indiferent dack monografile indivi Guaie sint sow nu previrute in FRX Yaa preparare se foloseste substanja activi cu specficasile previizute in monopale regen: Yentre rode rains fo indy forma fe preperare se ‘enltru o concentrasie a substantel active de 100%, {a stabilte limtelor adinioe in subwtanja eetiod afd de salouve decid se fine seama de confinutul acestela in preporatal fermaccutic aualica, Conlorm prevedesilor de la monografia. generally reapectiva. ‘Subslanfle ausiliare (escipienfi) trebuie eatiel elese tact sk nu pre- sinte interacfival nedorite, iutte ee sau cu substanfa active, af fe Bette Ge eet toni pees armacolgic, on inunjee dlavoreb earacters ticile biofarmacentice si efectal terapeutic al preparatul gi, pe it posit, Sh om interfereze dozazea sat alte determin prevazute’’ PP "Este admisi folosirea in preparstele farmaceutice « unor coloranfi aprobati. de Ministeral Sandtafi, cu excepfia preparatelor injectable Perfuzabile, precum gi a celor oftaimice TP s * in general, in monografile individuale ale preparatelor farmaceutice xu sint® insrise prevederi zeferitoare la formula sau la modu de pre- parase, acestea iid definite ‘umal in privinga substanfelor active, Sint Admisé uncle modifies in formula. de preparare, in privinfa substanjelor ausiliare sau @ moduiti de preparare folost, cu condita ca produsal ebfi- Dut sf corespund% prevedeilor din monografia respectiva. Clad in mono. gvallle individuale exist prevederi refertoare 1a formula si la modul de Dreparare, acesiea trebuie respectate intocmial; este admist folosirea altor Conservan{i autimicrobien! potrivifi, fafa de cei din formula Je preparare prevent La proparare trebuie respectaterepulile de bum fabricajc. Se va acorda © atentie deosebitd evitaril impurficari cu alte substanfe sau contaminari ea microorganisme ‘Picdior normal. Pentr misuraséa preparatelor farmaceutice lichide in piedturt se foloneste pichtoral normel, 30 de pieuturi de apd care. cad liber la 20°C in picdtoral normal, flout in posiie vertical, catdsesc 1g £5 mg (v. tabelul , NumBrl de picituri pe gram —le 20°C pentru tuleie lichide gi preparate farmaccutice lckide") La sliberarea preparatclor farmaceutice lichide care se aéministreaz’ pe cale gralfy cu ingacifa eu fu lugares 9 fe’ seazia eh: — Vingurija_ corespunde tnd volun de eproximatiy 8 ml api; = ingura de desert corespunde uni votum de aproximativ 10:1 apd; j= Bnew “de sups corespande tau! volum de eproxinatir 19d P''In situafii speciale (de ex. substanfe foarte active sau substante eu densitate sensibil difesth de a apel),recipientele respective trebule inso- fite de lingurite speciale sau de alte dispoztive, In eazul preparatelor far~ maceutice lchide administrate in picituri, recipientele respective trebuic Previzate cu sisteme de picuraze™ speciale. Contaminare soicrobiand. in FR X, in cazuri speciale, in monografile individuale Ge substanje farmaceutice, produse de otigine vegetal sau35 VIN,__Prevederi generate preparate farmaceutice nesterile se prevede controlul inciirciturii micro- iene. © Stabilitate, Perioadi de valabilitate, Un medicament este considerat practic stabil dact, pistrat in condifii corespunzAtoare, isi mentine neschim- fate caracteristicile inscrise in monografia respectiva pe o perioada de timp stabilita numité perioada de valabilitae. Pentru a se asigura stabilitates fizico-chimick, chimci, microbiolo &, biofarmacenticd, producdtorul poate folosi procedee fizice, Fizico-chimice sat chimice. La medicamentdle realizate in industrie, pe eticheta recipientului tre- ‘buie si se prevadi perioada de valabilitate (data de fabricasie si data de cexpirare). Daci data de expirare nu este previzuti, se infelege ci medi- coment respectiv are 0 peioada de valabiltate de-inct ant. Producitoral trebuie 8% GUTOMCEZE calitatea miedicamentelor in cadral perioadei de valabilitate. “Le medicamentele obfinute in farmacic, pe eticheta recipientului tre- buie oi se prevadi data de preparare Personaltl de specialitate are obligatia de @ plistra medicamentele in conditiile prevazute, de a urmiri perioada de valabilitate 2 acestora si dea observa eventialele modificari ale caracteristicilor organoleptice, care vor ‘atrage dup sine scoaterea din consum a produsclor respective. La cliberarea medicamentelor realizate in industrie sau preparate in farmacie, farmacistul trebuie si atraga atentia paciensilor asupra conditiilor de pistrare 5i supra perioadei de valabilitate a acestora. Conservare. Medicamentele trebutie astfel_pistrate incit o eventual contaminare si orice alte modificiri pe psrioada de valabilitate « acestora sf fie evitate. In farmacopze, pentru preparatele farmaceutice, condifille generale de conssrvare sint previzute in monografiile generale ale acestora. ‘Pentru substanfele farmaceutice, produsele vegetale si preparatele far- macentice, condifii sp-ciale de couservare sint prevazute in monografile individuale ale acestora, Ia alineatul ,Conservare'. ‘Recipientele vin in contact direct cu substantele farmaceutice, ct pro- Aneele vegetale si cu preparatele farmacettice. Recipientele si dopurile ma ‘rebuie sh cedeze din componentele lor si nu trebuie si interacfioneze fizic sau chimic cu produsele continute. Recipientele si dopurile trebuie si co- respundi condifilior de-calitate prevazute in normativele respective in vi- Prin ,secipionte bine inchise" se infelege ci acestea trebuie si protejeze confinutul de medial extern, prin evitarea contaminirii eu produse solide sau Lichide, in condifii corespunaitoare de couservare, manipulare si trans- port. Prin ,recipiente inchise etans‘ se infelege c& acestea trebuie si prote- jeze continutul de mediul extern, prin evitarea contamindrii cu produse folide, lichide, vapori, gaze sau microorganisme si trebuie si impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor, in condifit cores- punzdtoare de conservare, manipulare si transport. Prevederi generale VII. 39 in uncle monografii este previzutl fie temper via ratura de conservare, fie sint folosite uneic expresii care corespund intervalelor de res ‘corespi I ‘temperaturd din eee apr fossa a Pirie fog Rempranrd a) ree {a tempert sis tte) eae eager ie Soete ext ii! eats Se nes, recite eb fe cn a aie oe recipiente dintr-un material permeabil Ja fuming, acestea trebuie izolate cu un material adecvat, de culoare in - ‘buie pastrate in dulapuri inchise. 7 deca hiss sau te ee a pica tl tattle eg rites sedicamentls fre Stanje deshidratante, avind grijace acecste si nu vind ln contact dnnice ee eae Solufiile epoase nu trebuie pastrate la temperaturi sub 0 °C. Sols spose emt latte We tee Oe soe RITA ner sos pel enim of ag eg mace ste reo iy. de cofeae Fd snails Bese Sond Sh Uepntm, pvt i meno SAE pci Se eet mae, ae seg pepe Lamm expec o Pesark in dle eae a Tee Sao eee eee arene vi ge Ti Sua sere tebe 9k prs ihe igri Beil soe sos oe purer ie dlp Vote: repel saben fas eb Doe hese crip ae pe fond a0 rast ioral Spernde: repent __ Doze terapeutice uzuale si maxime. Acjiune iarmacologied si intrehu- ingiri, Peuttu produete farmeoetice prevacute in iit 3 Cozele terapete ce uzuale si maxime pentru adulfi, in junetie de calea de administrare, s'nt eee Js FR X le site] monografo individual sit previnute date euM, Nere os per! Bf pH VII. PRESCURTARI $I SIMBOLURI* é a asad. 4 absorbant 5 5, absorbang. specifick () A rmasi atomick relativa me ATCC American Type Cullure Collection [a]8 puter rotatorie specifica @&——densitate relativd, 1a 20°C DCI —-Dentumirea Comun Internafionali 7 Ee. etalon de culoare em, etalon nafional Eo, etalon de opalescenti Eb, etalon de tulburealli Ete. etalon de transparenti 7 F factor eS FIP Fédération Internationale Pharmaccutigue (Federatia Internafionali Farmaceutici) ae FR X Farmacopeea Roméni edifia a K-a ae at. guttae (1) indicator (sibstanfi sau solufie care figureazii 1a capitotul ,,Ia- dicate”) TR ifrarogu im, intramuscular ix. intrarahidian iv, intravenos TUPAC Inicrnational Union of Pare and Applied Chemistry (Uniunea Tnternafionali de Chimie Puri si Aplicata) mEq miliechivalent Simtolutio witimilor sf ualtiiioe de misuri folosite in PR X slat speifiate te tabelele eo mail st untafi de miscrs SE Prescurtirt st simboturt VIL 4 masi molecular’ relativl indice de refrachie National Collection of Type Cultures Ongenizatia Mondial a SEnsta}ii perfuzabil panct de fiesbere Jogeritmul zecimal cw semm schimbat al activitijii ionilor de hi- drogen per 0s punet de topire quantum satis. ad rectal reactiv (substan{& sau solufie care figureaza la capitoiul ,,Reac- tiv") tn cromatografie: raportul dintye distanta parcursé de substenfi ela punctul de aplicare al soluyiei pina ia central petei si distan- parcursi de developant de la punctul de aplicare al solujiei ink Je frontul developantului, trecind prin central petel in cromatografie: raportul dintre distanta porcursi” de substan- {18 de Ja punctal de aplicaze al solufci pind la central petei si dis- tanja percursi de substanta de referin}é de la punctul de aplicare al solufiei pind Ja central petei subeutanat Sistemul Internafional de Unit’i sublingual suabstamtl de refering unitiji internafionale ultravioietVIL MONOGRAFH Monografii individuale pentru substanje, produse vegetale si preparate farmaceutice si monografii generale pentru preparate farmaceuticeAbsinthit herba “Acenocoumarotum: ‘Acctazolamidum ‘Aeidum aceticum ‘eidum accticum diluium ‘Acidums acclylsalicylicum ‘Acidum amidoirizoicum ‘Acidums aminacaproscum ‘Acidum ascorbicum ‘Acidum asparticum ‘Acidum benzoicum ‘Acidum boricum ‘Aeidum citricum Acidwm glutamicum ‘Acidum hyarochioricum ‘Aeidum hydrochioricum diltum Acidum iopanoicum ‘cidum Tacticum ‘Acidum nalidézicum Acidums icolinicus ‘Acid phosphoricum ‘Acidum Phosphoricun ditutum Acidum Salicylicurs ‘Acidum lariaricum ‘Acomiti tuber ‘Adeps lanac ankydricus Aaeps lanee hydrosus Setter ‘Aether anesthesicus ‘etherolea Aicohoium ‘Acoholum cetslsearylicum ‘Alcoholum celylstearylicum —emul- sificans Alcohotum dilutum ‘Abinacae folinm ‘Auinacae rade Aluminit et halis suljas Aluminii, iyéroxydatum Aluminis sulfas Ambazonum Amfetamini sulfas “Aminogluiethimidum Aminapislinn say Amitripislint hydrockioridum ‘mont Drom ‘Ammonii chloriém Amovarvitalum natricum Amoxicillinum irihydricum Ampicilinum natricam Amipicillinum trikydricum ‘Amylocaini ieyarochloridum Amylum ‘nisi aetheroleum Anisi vulgaris fructus ‘Agua desiillata ‘Aqua destiliaia ad iniectabitia ‘Argenti niiras “Argonti proteinas “Argentumn colloidate Airopins sulfas Aurantié pericarpium Baisamum peruvianum Balsamum folutanum Barbitalson Barbitalum natricum Baris sulfas Beliadonnae folinm Benelkonisehtoridum Benzylpenicillinum kalicum Bensylpenicillinwm nairicare Bismuiié subcarbonas Bismuth. subnitras Bromhexini hyarochioridum46 VIII. Monograstt Bromisovalum Bromocriptins mesylas Butylbiguanidi tosilas Huiylscopolammonis bromidum Cacao oleum Calett bromidum Calett carbonas Caieis ehloridum Caicit dobesilas Caleti gluconas Caleit glycerophesphas Cateis lactas Caleii phosphas tribasicus Calenduiae flos Camphora Capsulae Capsulae ampicillin’ Capsuiae cyclophosphamidi Capsuiee natris iodidi [I] Capsuiae oxacillini natrici Capsuiae retinali acetatis Capsulac rifampicin’ Capsuiae teiracyclini hydrocklorid Capsulae a-tocopherolt acetatis Carbamazepinwn Carbenicillinuan natricum Carbo medicinalis Carbocromeni hydrochloridum Carboxymethyleeltulosum natricum Carvi fructus Cefatotinum atricum Cefotaximuns atricum Cera flava Cetaceum Chamomitiae ftos Chelidonii herba Chinidini sulfas Chinini hoydrockloridum Chininé sulfas Chioraminun B Ciloramphenicelé natrié suecinas Chioramphenicolum Chiordiazepoxidum Chioropyramini inydrochloridum Ghlroin: diiydogenophosphae jorphenoxamini hiydrgchloridum Chiorguinaldoium Chortatidonum Chlorzoxazonsm Cholesterolum Choréa resorbitis sterlis Chymatrypsinum Cinnamomi actherolewm Gitré atherolexm Clomipramini hydrochloridum Clonidine Gloirimazolum Cloxacillinum natricum Cocaini hyérochioridum Godin Nydrochoridam codeini ) Sodsinam ne affeinum Coffeinum et acidum citricum Coffeinum et natrié benzoas Colekicinum Colecaicsferotum Colistimethatum nairicum Colistiné sulfas Gompressi (Tabuletiae) Compressi acidi acetyisalicylic’ Compressi acidi ascorbici Comipressi actai micotinici Compressi bromhexini hydrochloridi Compressi chlortalsdoni Compressi chlorzoxazoni Compressi colchicini Compressi eyclobarbitalé Compressi Digitalis Compressi digoxini Compressi ersthromycini propionatis Compressi ethinglesiradiont Compressi gludcthimidi Compressi glyceryl trinitratis Compressi griseofulvini Compressi hyaroxyprogesteroni ecctatis Compressi isoniazidé Compresst lynestrenoli Compressi meprobamati Compressi melamizoli natrici Compressi_methyliesiosteroni Compressi.metronidazolé Compressi natrit cyclamatis Compressi neomycini sulfatis Compressi_obducti —amiiriptyliné Barocoria Compressi obducti dipyridamoli Compressi obducti doxepini haylirochloridi Compress obducti lanatasids © Compressi obducti noriripiglini Tpuvochoriés, 7 Compress: obduci mystatini Compressi obducti pentoxifyllini Compress chin prepantilns bre- Gompressi_ obducti pyritinoli: diy ‘rochioridi Compressi obductitinidasali Compressi obducti vincamini Compressi paracctamoli Compressi phenobarbitalé Compress: phenoxymethylpenicillini Compressi phenytoin Compressi pyridoxini hydrochloriai Compressi saccharin Compressi sulfameioxydiasini Compressi tamoxifen: cxtratis Compressi thiamini hydvochioridi Geri aedae rataegé folium cum flore Cyeneidameue Cyeiobartitalum Coclobarbitalum calcicums Cyeclophosphamidur Cynarae jolium Cyyproheptadini hydrochloridum Degualinii chioridum Desianosidum Desoxycortoni acetas Desamethasonum Desiranuon 40 Dexiranum 70 Diazepamum Diclofenacum natricum Digitalis purpurcas folium Digitalis “purpureae’ pulvis. iératus Dizilosinams Dizoxinum Dinydralazini —sulfas Dihydroergoiamini mesylas Monograjii VII. 4? Dinatrit edetas Dinatrii hydrogenophosphas Dimitrogenii oxydum Depyridamolum Disulfiramum Dopamini hydrackloridum Doxcpini hyydrochloridum Doayeyclins hydrochloridum Emulsiones Ephedrint hydrochloridium 4 Epidoxorubicini hydrochloridum Epinephrinum Equisels herba Ergocaleiferolum Erzomairini hydrogenomaleas Ergotamini tariras Exythromycini ethylouccinas Exythromscini laciobionas Exythromycini propionas Etamsylatum Ethacridini. lactas Ethambuiols dikydrochioridum Evhinplesiradiolum Ethionareidum Ethylmorphini hydrochioridum Encaypl acthetocum Encalypis folium Extracia Extractum Belladonnae siceum Exiracium Franguiae fluidum Extractum Ratawhiae ‘siccum Extractum Valerianae spissum Foeniculi actherolewn Foenteuli fructus Frangulac’ cories Eructosum Eurazolidonum Furosemidum Gelatina Gentamicini sulfas Gentianae radix Glihenciamidums Ghucosum Glaleikinsidum48__VITT,__Monografit, Glycoryli trinitratis solutio con ‘cenlrata Glycerolum Gossypium depuraium Gossypium depuratum mixtum Granulata Griseofulvinum Guaiacoum Guaifencsinum Guanethidini sulfas Gummi arabicum Gummi arabicum desenzymatum Helianthi oleum Heliantii olcum neutralisatum Heparinum ssatricam Hexesivoli. diacctas Histamini _dihydrochloridum Hyarargyri oxydum flavum Hydrochtorothiazidun’ Hyérocortisoni acctas Hydvocortisoni hemisuccinas Hydrocortisonum Hyéromorphoni hydrochloridum Hydroxyprogesieroni acctas Hydrozyprogesteroni caproas Hyperici herba Louprofeeum Tethabonalem Imipramini hydrockloriaum Indometacinuns Injundibitia iafuna i” Sestpani 0 cum gucoso Infundibile dexirani 70 cum glucoso Infundibile dextran’ 40 cum mairio ‘chloride Infundibile dextrani 70 cum natrio ‘chlorido Infundibile fructosi Infundsbile ‘glucosi Infundibile alié et matrii chloridi Infundibile mannitoli Injundibile metronidazoli Infundibile natrii chioridi Injundibile natrit chioridi composita Infundibile matris chloridi compo- ‘sila cam natrio lastato Infundibile nairii hydrogenocar- ‘bonatis Infundibile natrii tactatis Infundibile sorbitoli ‘Infundibile tinidazoli Intectabilia Iniectabile acidi ascerbici Inicabile amitipilin’ydrochion Iniectabile caleii ehloridt Iniectabile coffeini et natrit benzo- atis Iniectabile desianosidi Iwiedatle aigoxins niectabile dinairis hydrogenophos- ‘hess Pye een Iniectabite dopamini hyydvochloridi Iniectabile doxepini hydrockloriaé Iniectabile ctamsylati Iniectabile furosemidé Iniectabile ‘glucosi Iniectabile glycersli trinitratis Iniectabile heparini natrici Iniectabile —hydroxyprogesteroni ca~ proatis Iniectabile insutint Iniecabile Hidocaini hydrochlovidé Tniectabile magnesti sufatis Inieaatle metislergometrini iyire- genomaleatis, Iniectabile natrii ehloridé Twiectabile nairii chromatis: [8:Cr) Tniectabile nairit iodiai (381) Iniecabile nairii iodidi [I] Tniectabile mairikiodohippurati (7) Tniectabile natriipertechnetatis [eeTe} Inlle wait rove bergen iss Iniectabile oxytocini Tniectabile papaverini hydrochloridi Iniectabile pentoaifyllini Iniedabile phenobarbitali Iniecabile Phytomenadiont Iniectabile ‘piracetami Iniectabile procaini hyérochloridi (10 mgjsnd aut 40 melt) Inicctabile procaini hydrochloriéi (80 mgimi) Iniecabile L-seleno [Se] metiion Tod Ipesacuanhae radix soniazidum Lsoprenalini kyérochloridum Isocorbidi diniiras diletum Juniper’ fructus Kaiii bromiéum Kalié carbonas Kalis chloridum Kalit of natrit tartras Kalit guatacolsulfonas Kelis nydrogenviarivas Kalié iodidiom Kali permanganas Kanamycini sulfes Lanatesi@um C Lavandulae actheroieum Levomepromazini hydrogenomaleas Lidocaini hydrochloridum ini semen’ Liquiritive radix Lithis carbonas Lpmestrenolum Macrogoia Magnesii giutamolactas ‘Magnesis oxydum Magnesis peroxydum Mugnesti Steuras ‘Magnesii subcarbonas “Magnesit sulfas Mecwlotan Maprotitin’ hydrockloridum Meaxéis stigma Medlofenoxati hydrockioridum Medrozyprogesicroni acetas Menthae aetherolewm ‘Menthac folium Menthohins Mepacrini hydrochloridum 4 = Faumcopns omind ot a 4 Monografti VIII. 49 Meprobamatuns Meiamizolums natricum Metformin: ‘nydrochtori@um ‘Methadoni. hydrochloridum Methenaminsam Metiioninum Methotrexatum ‘Methylcelludosum Meliglergomeirini hydrogencmaleas Methylis: parahyéroxybenzoas Methylis ‘salicylas Methyliesiosteronum ‘Methyltnioninit: chloridum “Metoclopramidi iydrochloridum Metromdazoium Millefotti fos ‘Morphins iryérockloridum Mucilago carbozymetiyleelulost airici 2% Mucilago gummi arabici 30% ‘Mucilago methyicellulosi 2% ‘Mucitago tragacanthae 2,5 Naphazolini iydrockloridum Natrié Natit Natrié Nairié Natrié Natrié Nairié Nairit Nairié Natrii Natrii Natrit Nairié Nairis Nairit Nairit Nairié aminosalicylas benzoas bromidum cetslsicarytsulfas chioriduin titres rlamas fuoriaum gecrphontias iit eurgtewlfae witris saidylas sulfas fetraboras thiosulfas Neon spas Neostigmini bromidum Niaouli aetherolewm Nicotinamidums Nifedipinum Nitrazepamum30_ VIL, __Monosratt Monopreft VIII. 51 Nitrofurantoinum Polyoidonum Sotutio aluminii aceicostartarici —— Thymotum Norepinepirinshydrogenotartras Prednisofont acetas Solutio ammonit aeeatis 15% Tiliae flos Nortripijlin: hydvochloriaum Prednisolonum Solutio bromhexini hy drcehions 0,29 Tinetrae Noseapinihyarochloridum Protnison’ acclas Solin cats ehovidi 40% Timctura Aconiti Nystatin Prednisonum Sotutio camphorae spirituosa 10% — Tinctura anticholerina Prenylamini lastes Solutio digitoxini 0,7% Tinctura Aurantié pericarpit Oculoguttae Pricionn Soluio digosini 0.05% Tincture deisamt toiulant Ocaloutac dropini sults 1% Gcalates jcberpnt trai 2% Gcalcutne Sesrcaal 1% Opium Opium puerto Clone Ontclinum watricum Orygenaa Oiraetin: dydracridam Pancrestinu Papaverini ydrochoridum Paracetamolum Paraffinum Vouidum Pentacrthrityttetanitras dlutum Pentsfylinare Pentosifylinam Pepsinam Palhidin? hydrochloridum Phenacatinem Phenazonum Phosiramint amsinosaleslas Phenobarbital Phenabarbitaum natricum Phenosymelhglpenielinm Pherliytrar nylhydrareyrt Boras Phergiomnume Physoatigmin’ salicyles Pisiomenadionmn Pilocarpint hydrochloridum Pulocarpiné wivas Pini miontanae’‘aetherleum Piberasin’ adipas Piperasinum esabydricum Piracetamum Piroxicamum Pit call Podophytt resina Polymyzin’ B sulfas Polysorbatum 80 Primulae rhisoma cum rediibus Procainihydrochioridum Prochiorperazini hyarogenomaleas Progesteronun Promethasin: hydrogencmaieas Propanthelini bromdum Propranciolt hydvechioridum Progglenelycolam Profylis paraiyirosybencoas Puiveres Puiois alcalinum Palos efferveseens laxans Puivis Opit et Ipecacuanhae Pyrasinamidum Pyridoxin: bytrochoridum Pyritinol, dinyarochioridum Retinoli acetatis solutio oleesa Rhinopullae Riinoguitae maphazolini hydrocklo- ridi 0.1 % Riboflavintim Ricini oleum Rifampicinum Rutottame Saccharinum Saccharum Saccharum lactis Saltcylamidum Scopolamini hydrobromiénm Sinapis igrae semen Sirupi Sirupus balsami tolutani Sirupus Belladonnae Sirupus codeini 0.2% Sirupus simpies ‘Solutiones Solutio effervescens Solutio epineprini 0,1 % Solutio formaldehydi Solutio ‘ghycergli triniératis spiritu- osa 1% Solutio hydrogenié peroxydi concen irate Solutio iodi spirituosa Soltdio magnesit citratis Solutio methylergometrini hydroge- nomaleatis 0.025% Solutio natrii iodids [7] Solutio phenylhydrargyri boratis 0,2%% Solutiones extractivae aguosae Sorbitolum Sparteini sulfas Stearinum Streptomscini sulfas Sirontié bromidun: Suljamethoxazoinm Sulfametoxydiazinum Sulfur praccipitatuns Supposicoria Suppositoria glyceroli Suppositoria meironidazoli Suspensiones acum Femonient iran Tela hydropiyta Torpins horas Tedloseront phenylpropionas Testeseroni bropionas Tarai: hore Tetrasylinum Thcobtminain Thecbreminum nasicum et wairi ‘aliclas Theephylinum Thain. hydrochoridum Tiymi herba Tinctura Belladonnac Tinctura Eucalypii Tinctura Gentiawae Tinctura Menthae Tinetura Opi Tinctura Ratankiac Tincture Valerianae Tinidazolum a-Tocopheroli acctas Tolazolini hydrachloridum Telbutemidum Tragacantha Triamcinoloni acctonidure Trifluoperazini dikyérockloridum Triheayphentdyli hydrockioridura Trimethoprimsion Trypsiaum Unguent Unguenta ophaimica Grguentun carimazli 1% Unguentum emalsficans Cnguentume glycerol Cnoweniun SStrocorisons —aceatis 7% Ungenturn macrogol Treuentum ophiaimicum pilocerpi- c ni yarochiorids 2% Ungucniam simplex Unguentnn zinc onydi 10% Urea Oreticanum Valerianae rhizoma cum: radicitus Vaselinum album Vincaminun Xantinoli nicotinas Zinci chloriéum Zinci oxydum Zinc sulfasABSINTHI HERBA Pelin Partes aeriani terminal, infloriti, impreuni cu frunzele tulpinale, cca sat fark frunzele bazilare, ale plantei Avlemisia absinthium L. (Aste raceac), uscate dupa recoltare. Coufin cel putin 0.3% V/m ulei volatil. Doseriers, Caractere macroscopice. Tulpini ramificate, gross: de ce! qult 3 mm, fin striate, pubescente, cenushargiatii, eu frunze alterne de diferite forme. Frunzele bazilare siat Ing p:jiolate, tripenat-sectate, ca segmente lanceoiste, Frunzele tulpinale stat sesile, simplificindy-se treptat ‘tre virt ; frunzele inferioare sint bipenat-sectate, cele miflocil sint penat= sectate, cele supzrioare sint trlobatey ultimele, din regiunea infloresten}s, Sint simple, lanceolate, Frunzele sitt catifelate, verde-cenusii pe partes superioard $i cenusinargintii pe partea inferioard, datoritd numetosilor ert tector. Inflorescenfs este un racem ramificat de capitale globuloass aplecate, cu diametrul de 2—4 mm, protejate Ia exterior de 1 — 2 bracteole ingust lanceolate si tomentoase. ‘Reeeptacull este convex, pubescent i posrtl Ia exterior” rare flori femele, galbene, tubuloase, ‘cu margines intreagi sam bidinfatd; flosile centrale sint hermafrodite, galbene, cu corola regulats, campanaiatd, divizatl la partes suporioart in cinct tobi Miros aromat caracteristic, gust foarte amar (IXD.1) Carastere microscopice. Sectinnea transversali 2 tulpinii prezint& o epiderms ou pari tector! in formA de T si pert giandalar! ou picior ecurt So glandd pluriceluiara cu celule dispuse bisefiat. La nivelul endoder- Snulut pot fi prezente mici canale sscretoare care contin o oleorsing brand, Cilindrul central confine 5 — 15 fascicule libero-lemnoas2, inconjarate 1a exterior de fibre periciclice. Miduva poate confine canalé secretoare. Scfiunea transversalé a frunzei prezinta cele dowd epiderme cu peri ‘tectori in forma de T, eu un picior scurt format din 2—4 celule, ia capatul arora 82 afl 0 celui orizoatala alungiti, ca capetele ascutite, eu peretii sabfiri si peri glandulari cu picior scurt si o glanda pluricelulara cu celule dispuse biseriat. Epiderma inferioard preaint& mai multi peri glandular: ‘gi stomate, fafl de epiderms superioari. La nivelul endodermului pot fi ‘Brezente mici canale secretoare ca un confinut bran.54 VIE Absinunit nerba Receptaculul prezint& peri tectori Iungi, in form de panglicé, iar corola confine ursine de oxalet de celciu. Pulbcrea, de culoare cenusiu-verzuic, prevint& numeroase fragmente de parenchim ciorofilian, insofite de celule epidermice sinuosse, ct peri tector! si glandular, Sc mai obscrva fragmente de epiderma din bractee si din celelalte pirfi florale, peri tectori pluricelulari de pe receptacul, in form de panglicl, griunciori sferici de polen cu diametrul de 15 — 30 um, previizufi cu trei pori germinativi, rare fibre cu perefi ingrosafi, vase Jemnoase de diferite mirimi, fesuturi eu mici ursine de oxalat de calciu, provenite din coroli (X.D2; IX.D3). Identifieare. La 0,1 g pulbere de pelin se adaugi 2.5 ml 4dimetila- minobenzaldehida-solufie (R} sise incklzeste pe baia de apa timp de 10min; apare o colorafie albastra sau verde. Parti din aceeasi planti, Frunze bronificate sau ingdlbenite, eel mult 2,0% ; tuipini mai groase de 3 mm, cel mult 2.0%; tulpini fad frumze si fiorl, cel mult 1,0% ([X.D.4) Parti din alte plamte, Cel mult 0,5% (IX.D.4) Produse minerale. Cel mult 1,0% ([X.D.4) Pierdere prin useare. Cel mult 13,0%, 54g pelin se usucd le 105 °C pind 12° mes constant (IX.C.15) Genusi. Cel mult 15,0%, 1g pelin se calcinea2i ‘pind le mask constanté (IXC.17} Cenusi insolubilé in acid elorhidrie 100 gil. Ce! mult 9.0% (IX.C.17). Indice de amireald. Cel putin 10 600 (1X.D.6) Solusia 7 (1:5 000). La 1,0. g pulbere de peiin (IV) se adaugd 1.000 ml api potabilé si se fierbe timp de 90 min, agitind din cind in cind. Dupa racire se completezz cu ap potabilé la’ 1600 mi, intr-un balon cotat si se filtreazd ; se indep&rteazd primii 20 mi filtrat. 20,0 ml iiltrat se dilueaz eu ap potabili 1a 100 ml, intr-un balon cotst. Solujia 2 (1: 10.000). Se dilueaz 50,0 mi solutie 1 cu api potabila Ja 100 sul, intr-un baion cotat. Dacd gustul amar al solutiei 2 este perceput de verificator, din aceastié solutie se efectueazi dilutiiie prevazute. Dack Apu] amar ol slufie 2 exte percept de verifieator, dar dae Ini una lufiie efectuate im coutinuare veuificatuiul uu’ pereepe gustul amar, “eon percepe 1 verificatoral nu percepe gustul amar al solufiei 2, dilupiile pre- vieute te clectueari din solute I Dack gustul amar al colufiei 1 este perceput de verificator, dar dact Ja nic un in ciuide efectuate in confinuare acesta nu percepe guste! amar, C= 5.000, ‘Daca gustul amar al solufiei 1 mu este perceput de verificator, pentrw determinate indicelui de amareall se ia in lucru o solufie mai concentrat’ (de ex. 1:2.500). Dack ia determinarea indicelui de amarealA pe dilntiile efectuate din solupia 2 verificatornl percepe gustul amar de ie prime dilt- fie (eprubeta nr. 1), determinarea ‘se efectueaz’ pornind de la 0 solujie ‘mai difuati (de ex.'1: 20 000). Acenocoumarolum VIII. _ 9 Dozare. Se procedeazt conform prevederilor de la ,,Dozarea uleiului volatil din produsele vegetale'* (TX.D.10). Conservare, In recipiente bine inchise, ferit de luming. Acfiune farmacologied si intrebuinyari. Tonic amar, ACENOCOUMAROLUM. Acenocumarol 0 102 A 1 OH CH CuENOg M, 3533 Sinonim : nicumalon Acenocumaroltl este 4-hidroxi-3-[1-(4-nitrofenil)-3-oxobatil]-2H-1-ben- zopiran-2-onk. Contine cel putin 98,0% si cel mult 101,0% CioHy,NOe reportat la substanta uscata. Deseriere. Pulbere cristalind alb& sau aproape albi, fri miros (IX.B). Solubilitate. Solubil in accton’, foarte putin solubil in alcool si cloro- form, practic insolubil in api (IXC.1). Se dizolvi in solutii de hidroxizi alealini Solujia A. 1,0 g acenocumarol se dizolv in 5 ml hidroxid de sodiu 1 mol/l, s2 adaugi 6 ml acid nitric 100 gil (R), s2 completeazi eu api Ja 25 ml gi se filtreazd ; solupia filtratA se completeazi la 25 ml prin spi area Giltrului cw aps. Ldentifieare — Spectrul in infraroga trebuie si corespunda celui obfinut cu aceno- cumarol (.7.) prin dispersie in bromurd de potasia (R) (IX.C.24.2) Spectrul in ultraviolet al solutiei 0,001% m/V in dioxan (R) pre~ inti tret maxime: la 271 nm, la 283 nm si la’ 906 um (1X.C.24.1). — 50 mg acenocumaso! se dizolvi in 2 ml acetond (R) gi se adaugit 1 mi hidroxid de sodiu 1 mol/l; apare o colorafie galben-aurie. — 10 mg acenocumarol se agit’ cu 1 ml hidroxid de sodiu 1 mol/l, 2 ml iod 0,05 mol/l si se incdlzeste ; se formeazi iodoform, cu miros carac- veristic,56 VIII, __—_Acenocoumarotum Punet de topire: 192 — 196 °C (IX.C.10} Aspeetul solufiei, 0,10 g acenocumarol se dizolvi in 4 ml acctoni (R) gi se completeazi ca’ acelagi solvent J 5 ml. Solutia trebuie si tie Fumpede sou cel mult transparent si incolors. O eventuali colorafie mu trebuie si fie mai intensi decit coloratia unei solutii-etalon preparate din, 0,05 mi cobalt-Ec., 0,95 ml ferE.c. si api ts § mi (IX.C2) Cloruri. Cel mult 001%. 5 ml solufie A completati cx apa la 10 ml se compara cu: 2 ml soli etalon completaté cu api la 10 mi (0,02 mg ion cloruri) (IX.C.13} Metale grele. Cel mult 0,002%. Reziduul de la caleinaze, preluerat conform prevederiior de le ,Con- trolul limitelor pentru impurititi anorganice“ (IX.C.13) si completat cu api la 10 mi, se compara cu 10 mi solutie (0.01 mg ion plumb) Sulfagi. Cel mult 0,025%, 10 mil solufie A se com fat) (IX.C.13). Impuritifi inrudite chimie, Se procedea7 conform prevederilor de 1a Cromatografie pe strat subjire” (IX.C.262). Adsorbant : silicagel GFze(R) Developant : cloroform (R)-ciclohexan (R)-acid acetic (R) (50: 50:20). Solutii de apiicat : Solutia : acenocumarol 2,0% m/V in acston’d (R) Solufia b: acenocumarel 0,0030% mV in acetonk (R) Pe linia de start a pliicii cromatografice, in punctcle @ sib, se aplica solufiile ‘2: 20 yl solufie a (400 pg acenocumarel) : 20 yl solufie b (04 wg acenocumarol). Place cromatograficd se introduce in vasul cromatografic ex develo- pant, se lash pind cind acesta a migrat pe o distau{i de aproximativ i5 om de la linia de start, se scoate, se usucd la aer si se examineazi fn Jumine ultraviolet la 254 um, Dack pe cromatogramé, in dreptul punctalui a, pe Ting pata prin- cipal, corespnnadtoare acenaenmaratnini, mai apar si alte pete, sima acestora nu trebuie si deptscasca marimea si intensitatea petei din dreptul punctia 6. Pierdere prin uscare. Cel mult 0,5%. 0,5 g acenocumarol se used Ia “105°C @xcis) ‘Reziduu prin ealeinare. Cel mult 0,1%, 0,5 g acenocumarol sc caleincazd’ cu acid sulfuric (R) @X.C.17) Dozare. 0,1 g acenocumarol se dizolvi, prin agitare, in 50 ml éiosan (R) (le nevoie se incilzeste), se lasi in repaus timp de 1 k siapoise,comple- teazi cu dioxan (R) la’100 mi, intr-un balon cotat. 10 ial solujie se dit Tuea2d cu diosan (R) la 100 mi, ints-un balon cotat, se determin’ absor- A cu 10 ml solufie-etalon (0,1 mg ion sul pink la mast constant, _ __Acetazolamidum VSUL.__87 bana solufiei Ia 271 nm, la 283 nm si la 306 nm si se stabileste concen- satrt fiecare lungime de unda. ATS Jo 271 nm AVS ts 283 nm Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de lamin. Venenum Acjiune farmacologied si intrebuinfini, Anticoagulant. ACETAZOLAMIDUM. Acetazolamida 4 . HCE Ss om x SON Ce O%8, M, 222,2 “Acetazolamida este N-[5-sulfamoil-(1,8 4-tiadiazol-2-il)|-acetamida. Con fine cet putin 99,0% si cel mult 101,0% CyH,N,O,S, raportat la substanja scald, Deseriere, Pulbere cristalind, elbi sau alb-gitbuie, firk miros si tard gust (XB) Solublitate. Pufin solubili in acetont, grew solubili in alcool, foarte grew solubila in apa, practic insofubila iu cloroform si eter (IX.C.1). Solulia A. 10 g acctazolamida se agitA cu 50 ml api proaspit flartl si rieita timp de 5'min gi se filtreazd ; solufia filtrat& se completeazd le Zo'mai prin spileres fileralai cu apé proaspit fiarti si riciti, ‘Adentifieare — Spectral in infraroyu trebuie s& corespunda celui obrinut cx aceta~ zolamida (s.r) prin dispersie in bromuri de potasitt (R) (IX.C-242). — Spectrul in ultraviolet al solufiei 0,001% m/V in acid clorhidric 0,1 mol/i prezinta un maxim te 265 nm (TXC4.1). 5 wile 05 ¢ acetazolamid’ se adang 5 ml api, 1 ml hidroxid de sodia 1 molfi, 0,2 g zinc pulbere (R) si 1 ml acid clorhidrie (R) ; se dege- jeaz’ wn miros de sulfuré de hidrogen, . i — La 25mg acetazolamid’ se adaugi 5 ml ap’, 0,15 ml hidroxid de sodiu“I molfi 90,2 ml suliat de cupra (I1) 50 gil (R); apare 0 colo- fafie albastru-verzuie, care mu. se schimbi prin incilzire la fierbere.88 VIL, _Acetazolamidum Punet de topire: 247 — 258°C (cu dsecompunere) (1X.C.10) Aciditate-sealinitate, Ta 25 ai solulie A se adaugd c bromenotsolate (Is solufa poste ef ge coloere in ateatsnenie. £5 adsagh OS ml acd clobiric 0.0L mall; soluhia trebue sf se colorese in gaiben, Glorieta 001%, 10'ml solufie A se compass cu 2 mi_soluje-etaion com ou ap ia 10 ml (0,02 mg lon clorua) (ECS) NO Complctats Metale grele. Cel mult 0,001% Reziduul de le calcinare, preltrat conform prevederilor de ta ,.Con- trl Tinos ges impart eaorgance (IR C19) 9 coms ou apl la 10 aul, ¢ compari cu 8 il solujisetalon completatl ch ape 10 ml (0,005 mg ion plumb) anes Sala Cel mutt 0,049 10 mi solufie Ase comparh cu 8 ml solusicetalon completatl ca api a 10 in (008 mg fon sulfat) (X.C.13. “Substanfe redueitoare. 0,1 g acctazolemidd se dizoiv’, prin tackle ze, in 10 al apé, se adatgé 1 ml amonine 100 g/i (R) «5 a bitrat dears gint 0,1 molfl Se incSlzeste pe baia de cpl timp de 80 min precpitatad format trebuie sf rimind alb. lerdere prin useare. Cel mult 0.5% O54 scetezolansida se usucd la 105 °C Pint la masi constantd (FX C.15). Reriduu prin ealeinare. Cel mult 0.1%, OS.g scetazolamich se calcineazi eu eid sulfuric (R) (I¥.C.19). Doze. 0,15. acetazolamids se dizolvl in 90:ml dimetilformamida (2) fu preciabil neutralizati le azoviolet in. benzen (1) si se treads co metoxid de sodiu 0,1 mol/l pind la coloratic elbastrd 1 mal metoxid de sodia 0,1 mol corespunde ta O.01111 g CZE.N,O.S,- Conservare. In reeipicute: bine iachise, frit de fumind” Separanden. ‘Actiune farmacologied sl tnirebuin(ari- Inhibitor al anhidrace. carbo folosit peutra fratamental glaucomult ACIDUM ACETICUM Acid acetic H3C—COOH CHO, A, 60,05 Acidul acetic confine cel putin 96,0% si cel mult 100,5% CyH,0,- Deseriere. Lichid is cu mi finfepitor, carac- _ lufitetalon preparate din 0,10 mi cupric, 0,20 ml cobalt, 0,30 ferBw si apt la Sant (XC) Perdere prin useare. Cel mutt 0.5%. 0.2 g acid acetilsalictc se uscd in exsicator, pe siicage! andra (R) timp de'3 hr (DECIS). Revidun de ealeinare. Cel mult 0,1%, 1g acid acctilsatictic ge caleincesd ott acid sulfuric (R) (IX.C.17) Dorare. 04 g acid acetisaicic se dizoiva in 10 ml aleool (R) i, pree- labit"meutraliaat in fenolttaleing sins (1), se sdcegte la 8 10°C se Streapl ca hdroxid de sodit 0,1 mol! pad le eolorafe 102 ml hidroxid de sodiu 0,1 mol corespunde le. 0,01902 g C,T0, Gonservare. {a reipiente bine inchise, fer de lumind si de amiditate, Acfime farmacologied gi intrebuinfri, Ansigeric: antiptetic: anti inflamater’ antiagregent pacheae nT Aneiee a Acidum amidetrizoicum VII _62 ACIDUM AMIDOTRIZOICUM Acid amidotrizoic ‘COOH I 1 2H:0 C-C—HN: NH—C—CH, Hy i pact CHINO, - 2H,0 M, 649,9 Acidul_amidotrizoic este acid 9,5-bis-(acctilamino)-2, 4, 6triiodben- zoic ea dowd molecule de apd. Confine cel putin 99,0% gi cel tault 101,0% CyHyleN.0, si cel putin 60.8% si cel mult 63,3% od Teportat Ja substangs uscaté. Deseriere. Pulbere cristalind lb, flirt miros (IX.B). Solubilitate. Usor solubil in dimetilformemid’, foarte grew sofubil in api, cloroform si eter (IX.C.1). Se dizolva in solufii de hidroxiat alcalini Solujia A. 2,5 g acid amidotrizoic se agit cu 40 ml apa proaspat fiartd si riciti, timp de 5 min gi se filtreaxd; solufie fltrat’ se completeazi 4a 50 ml, prin spilarea filtrukut cu aps proaspat fiarta si ricit’. Hdentifieare — Spectral in infrarosa trebuie si corespunda celui obtinut cu acid ‘amidotrizoic (s.r) prin dispersie in bromuré de potasit (R) (IX.C.242). — Spectral in ultraviolet al solufiei 0.001% m/V in metanol (R) prerinti un mexim la 288m (IX.C24.1) — 10 mg acid amidotsizoic se incBizese fntr-un creuzet, la flaclra ; se degajeazi’ vapori de iod. ~ “Ta 20 mg acid amidotrizoic se adeugh 5 ml bidroxid de sodia 0,1 mol/l i se inchizeste le fierbere, la reflus, timp de 10 min, Dupi ricire se adaugt 5 ml acid clorhidric 100 g/l (R) si'se raceste din nou, pe gheet’, timp de'5 min. Se adauga 0,3 g acid sulfamic (R) si se agit pind la inceta~ sea efervescenjei Ia addugarea de 2 ml diclorhidrat de N-(I-naftil)ctilen- diamind (R) 4 gil apare 0 coloratie rosiaticé. Aspectul solufiei. 1,0 ¢ acid amidotrizoic se dizolvé in 10 ml hidroxid de sodiu (R) 200 gil; solutia trebuie sf fie limpede si incolor’ (IX.C.2} Goruri. Cel mult 0,002%. 10 mi solujie A se compara cu 1 mi sojutie-etaion (0,01 mg ion cloruri) (x13)4 VINE, __Acidum amidotrizoicam Toduri, La 20 mi solufie A se adaugi 0,5 mil acid clorhidric 100 g/I(R), $ ml cloroiorm (R), 0,25 mi cloru de fer (LI) 30 gil (R) si se agita. in stratul cloroformic se admite cel mult 0 slab% coloratie roz! Metale grele. Rezidual de la calcinare, prelucrat conform prevederilor de ta ,,Controlu! limitelor pentru impurit&fi anorganice™ (IX.C.18) si com- pletat’cu api la 10 mi nu trebuie si des reactia pentru metale grele Sulfafi. 10 mi solufie A nu trebuie si dea reacfia pentru sulfafi (IX.C.13} Amine aromatice primare, 0,2 g acid amidotrizoic se agit cu 5 mil ap, im! bidroxid de sodiu 0,1 mol/i, 4 ml nitrit de sodiu (K) 10 gfl st 10 mi acid lori tr-un baion cotat de 50 ml. Se iasi in zepaus timp Ge 2 min, se adeugi 5 ml suliamat de emoniu (R) last din hou in repaus timp de I min, Se adaugé 0,4 fn alcool (R), 15m] hidroxid de sodiu 0,1 mol/i si se dilueazd eu api la 50 ml, Absorbanta solutiel determinaté Ja’ 485 nm, folosind ca lichid de compensare o solufie obfinuti in aceleasi conditi si din acciasireactivi ce solufia-probé trebuie si fie de cel mult 0,15 (IX.C.241). Pierdere prin uscare. Cel mult 65%. 0,5 g acid amidotrizoic se usucé la 105 °C pind Ia masi constanté GX.C15) Rezidun prin caleinare. Cel mult 0.1%, 0,5 g acid amidotrizoic se calcineazd ca acid suliuric (R) (IX.C.17). Impuritifi pirogene (IX-F.10). Se administreazi intravenos 2 ml pe kilogram masi corporalé\ dintr-o solutie care confine acid amidotrizoic 250 mgiml in hidroxid de sodiu (R) 75 g/l in api pentru preparate injec- tabile (pH-ul final 7,0 — 9,0) Dozare. Acid amidoirizoic. 0,6 g acid amidotrizoic se agit cu 20 ml dimetiliormamidi (Rj pind la dizolvare, intr-un flacon cu dop rodat, Se adaugi 20 mi api, se agit® si se riceste. Dupi ricire sc adaugé 0,2 mi al- bastra de timol-solutie (I) si se titreazd cu hidroxid de sodiu 0,1 mol] pind le colorafie albastré. in paralel se efectueazi determinarea cu 0 probi-martor. 1 mt hidrorid de satin 0,1 mot/t corespinde 2 0.06139 % CasHsTeNiOe Tod. 03 g acid amidotrizoic se dizolva intr-un amestec format din 15 ml hhidroxid de sodiu 100 g/l (R) si 15 ml api. Se adauga 0,5 g zine pulbere (R), se fierbe la reflux timp de Ih si se siceste. Se spalé Tefrigerental cu apt si amestecul se filtreazd cantitativ. Se adaugd 5 ml acid acetic anbidr (R), 1 ml eozind-solutie (1) sise titreazi cu nitrat de argint 0,1 molfi pind 1s coloratie rosu-violeta Lm nitrat de argint 0,1 mol/l corespunde Ie 0,01269 g iod, Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de lumind. sg hime farmecoiogict sf tntebuinti, Substenyd de contrast radio- ogi Actium aminocaproicum —VITT. _ 68 ACIDUM AMINOCAPROICUM. Acid aminocaproic —t Hh igh CHy—-COOH CelyNO, M, 131.2 Acidul aminocaproic este acid G-aminohexanoic. Contine cel putin 99.0% si cel mult 100,5% CgEysNO, raportat le substanfe uscatl Deseriere. Pulbere cristalind alba sau slab gilbuie, fr miros, cu gust slab amar (IX.3). Solubilitate, Usor solubil in ap2, foarte grew solubil in alcool, practic insolubil in cloroform si eter (IX.C.1) Solutia A. 2,0 g acid aminocaproic se dizolvi in 20 ml apa si se comple- teazi cu aceiasi solvent la 40 ml éentifieare — Spectrul de absorbjie in infrarosu trebuie sk corespundé celui obsinut cu acid aminocaproie (s.) prin dispersie in bromuri de pota~ siu (R) (IX.C242). — La 1 ml solufic A se adaugi 0,2 ml ninhidrind-solufie (R) si se incBizeste ; epare o coloratie violeté. Punet de topire: 202 — 205 °C (IX.C.10). Aspeetul solutiei. Solujia 40% m/V trebuie s& fie limpede si incolori. © eventualé coloratie nu trebuie $4 fie mai intens decit colorafia unci so- Intii-ctaion preparate din 0,10 mi cobelt-E.c., 0,20 ml cupru-E.c., 0,50 mi ferE.c. si api Ja 10m! (IX.C2) PH = 65-75 (0,5% m/V) (1.0.22) Amoniu. Cel mult 0.002%, 10 mi solufie A se compari eu 1 ml soluti Ja 10m (0,01 mg ion amoniu) (IX.C.13} Gloruri. Cel mult 0,02%, 2 mi soluyie A completatd cu apa la 10 mi se compari cu 2 ml solutie- etalon completati cu ap fa 10 mi (0,02 mg ion cloruré) (IX.C.18). Fer. Cel mult 002%, 3 mi solufie A completati cu api la 10 ml se compara cu 3 ml solufie- etalon completati cu api la 10 ml (0,08 mg ion fer) (TX.C.13).66 _VIIL.__Aridum aminocaproteum ‘Metale grele. 1 mi solutie A completati cu ap’ 1a 10 ml nu trebuie si dea reactia pentre metale’ grele (TX.C.13} Sullagi, Cel mult 0.025%, 8 ml sohyfie A completat cu apa la 10 ml se compark cu 10 ml solufie- etalon (0,1 mg ion sulfat) (TX.C.13). Impurititi inrudite chimie, Se procedeaz’ conform prevederilor de la Cromatografie pe strat subjire" (IX.C.262). Adsorbant: silicagel GFax4 (R). Devilopant: I-butanol (R)-acid acetic (R)-aph (20:10: 10), Solufie de aplicat : 1 mil solute A se completearii cu alcool (R) 1a 10 ml Pe finia de start a plicii cromatografice se aplick fntr-un punct 10 ul din solufia de mai sus (50 wg acid aminocaproic). Placa cromatografica se introduce in vasul cromatografic cu develo- pant, se last pind cind acesta a migrat pe o distant de aproximativ 15 em de la linia de start, se scoate, se usuck la aer, se examineaza in lumina wl- travioleti la 254 nm, apoi se expune Ja vapori de iod si se examineazh la Pe cromatograma, atit Ja examinarea in jumina ultraviolet, eft sila examinarea la Iumina zilei, in afara petei corespunzitoare acidului amino- caproic au trebuie si aperd alte pete. Pierdere prin useare, Cel mult 0,5%. 0,5 g acid aminocaproic s2 usuci Ja 105 °C pind le mast constant (X.C.15). Reziduu prin ealeinare. Cel mult 0,1%. 1g acid aminocaproic se caicineazi cu acid sulfuric (R) (IX.C.17) Impuritifi pirogene (IX.F.10). Se administreazi intravenos 5 ml pe Kklogram maot corporala dintr o colufie care confine acid aminocaproic 200 mgimi in apa pentru preparate injectabile. Dozare. 0,25 g acid aminocaproic se dizoivi in 25 mil acid acetic anhi- ru (R), se adaugi 20 mi dioxan (R), cristal violet in acid acetic anti ru (I) ‘$i se titreark ou acid percloric 0,1 mol/t in acid acetic anbidra pind la colorafie albastri, 1 ml acid percloric 0,1 mol/l fn acid acetic anbidre corespunde 1a 0,01812 g GENO, Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de Iuming Acfiune farmacologied si intrebuingiri. Antifibrinolitic. Acidum ascerbicum VEIL. 67 ACIDUM ASCORBICUM Acid ascorbic CH,OH nt —OH HO OH CxEA Os Sinonim: vitamina C Acidul ascorbic este (5R)-5-[(S)-1, 2-dihidroxietil}-8, 4-dihidroxi-2(5H)- ~furanon. Confine cel putin 99,0% ‘si cel mult 100,5% C4H,0, Deseriere. Cristale incoiore sau pulbere cristaling albi, fri miros, cu gust acru (TXB) .__ Solubilitate. Usor solubil in api, solubil in alcool si metanol, practic insolubil in benzen, cloroform, eter, eter de petrol si uleiuri grase (IX.C.1). Solufia A. 2,5 g acid ascorbic se dizolva in 40 ml api proaspit fiartd si nlcitl si se completeazd cut acelasi solvent la 50 ml, intr-an balon cotat. Tdentificare — La 2 ml solufie A se adaugd 0,5 ml acid nitric 100 g/l (R) si 0,5 mi nitrat de argint 20 g/l (R) ; se formeazi un precipitat cenusit _._. ~ 18.0.5 ial solujie A’se adauga 1,5 mi apa, 0,2 ml pentacianonitro- silferat (EI) de sodit-solujie (R) si 0,16 tml hidroxid de sodix 100 g/l (R); apare o colorafie galben-verzuic, care dups adiugarea de 0,3 ml acid ace- fic 300 g/l (R) devine albactru-vercuic. Punet de topire: 188 — 192 °C (cu descompunere) (IX.C.10). Putere rotatorie specified: [2]3 = +21° pink la +23° (solufia A) axeye pe (el pind Ja +-23° (solufia A) Aspectul solutiei. Solutia A trebuie si fie limpede si incolor’ (IX.C.2) PH = 20-30 (solujia A) (1X.C.22). Metale grele, Reziduul de 1a calcinare, prelucrat conform prevederilor de la ,Controlul limitelor pentru impuritai anorganice™ (IX.C.13) mu tre- bbuic si dea reactia pentru metale grele. Sullagi. Cel mult 0,04% 5 ml solufie A completatt cu ap’ la 10 mi se compari cu 10 ml solufie- etalon (0,1 mg ion sulfat) (IX.C.13) M, 176,16s vin. lum asparticur Reziduu prin caleinare, Cel mult 0,1% 1g acid ascorbic se caicineasi cu acid Sulfuric (R) (1X.C.17). Dozare. 0,15 g acid ascorbic se dizolvi in 10 ml api, se adaugé 1 ml ‘acid clorhidric 100 g/l (R), 2 mi amidon-solufie (1) si se titreaz’ cu iodat de potasiu 0,0167 mol/l pin Ia coloratie albastru persistent. Tal iodat de potasia 0,0167 mol/l corespande 1a 0,008806 g CoH,Oy Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de jomin’, Acfiune farmacologieé si intrebuingiri, Prevenirea si tratamentul hi- povitaminozei C. ACIDUM ASPARTICUM ‘Acid aspartic Cook me CHNH; cooH CHNO, M, 133,1 Acidul aspartic este acid 2-aminobutandioic, Confine cel putin 98,59% si-cel mult 101,0% CuH,NO, si cel pufin 10,35% si cel mult 10,85% nitro- gen raportat ia ‘substanja ‘uscata Deseriere. Cristale albe sau pulbere cristalina alba, fra mires, ex gust ert (IX.B). Solubititate, ‘Gre. solubil in ap practic insolubil ia alcool si eter @x.ct) 5 ae Solutia A. La 2,8 g acid aspartic se adaugl 50 ml api, se incklzeste Ia fierbere timp de 2 min, se riveste, se filtreazd si se completeazd la 50 ml, prin spllerea filtrului’ cu apa. Tdentifieare ics wei 6 — Pe cromatograme de Ja ,,Imparititi inrudite chimic"” trebuie si apard 0 pat& de culoare violeté, cu Rf de aproximatiy 0,50. . — Sng acid aspartic se amesteci cu 5 mg rezorcinol (R), se adaugit 0,2 ml seid sulfuric (2) si se incdlzeste pind la aparitia unci colorafit brun- verzui. Dupa ricire se adaugi 5 mi api si se alcalinizeazk cu amoniac WOgil (R); apare o coloraiie rosuevisinie, cu fluorescens verde Action asperticus VIIL__69 Aspectul solufiel. Solutia 10% m/V in acid clorhidrie () 2 molf tre. buie si fie limpede si incolosk (ES.C.2), Amonin, Cel mult 0,025 2 ml solutie A completaté cu api la 10 ml se compar ct 2 ml solusic- etalon completati eu api la 10 ml (0,02 mg ion amomiu) (IX.C.13) Arsen. 1,00 g acid aspartic mu trebuie sf dea reachia pentru arsen cu hipofosfit ‘de ‘sodiu in acd clorhidrie (R) (IX.C.13). uri, Cel mult 0.01%, 5 mi solufic A completat& cu api la 10 ml se compari ct 2,5 ml solutie- etalon completata cu apa la 10 mi (0,025 mg ion cloruri) (IX-C.13), Fer. Cel. mult, 0,002% 10 ml solutie Ase compar& cu 1 ml solufie-etalon completati cu api Ja 10 ml (0,01 mg ion fer) (IX.C.13) Metale grele. Cel mult 0,002%4. Reriduul de la calcinare, prelucrat conform prevederitor de la ,,Contro- Jul fimitelor pentru impuritdsi anorganice™ (IX.C.13) si completat cu api a 10 ml, se compari cu 2 ml solufie-ctalon completata cu api ie 10 ml (0,02 mg’ ion plumb). Sulla, Cel mult 0,01%, 1,00 g acid aspartic s-‘dizolvi, prin incilzire 1a aproximativ 50°C, in 10 inl acid clorhidric 100 gil (R) ; solufia se riceste, se filtrea’, se com pleteazi cu api la 10 ml si se compari cu 10 ml solufie-etalon (0,1 mg ion sulfet) (IX.C.19}. Impuritifi inrudite ehimie. Se procedeark conform prevedestior de Je 1 Ceomatografic pe strat subjire™ (IX.026.2) ‘Adsorbant: Silicagel GF ig (R) Developant : J-butanol (R)-acid acetic (R)-ap (40: 30: 20). Scluje de apticat; acid aspartic 0,10% m/V fntr-um amestee format din 8 volume api'si 1 volum T-propanol (2). Pe linia de start a plicii cromatografice se aplici futr-un punct 5 al din solufia de mai sus (6 ug acid aspartic). Placa cromatografica se introduce in vasul cromatografic cu develo- pant sise last pini cind acesta migrat pe o distant de eproximativ 19 cin Ge la Tinis de start, se scoate, se tine in etuva Ja 105 °C timp de 10 min, 5 ceste gi se pulverizeazi uniform eu ninhidrind (R) 10 git in metanol (R). Se Fine fa etuvd a 60 °C tmp de 90 min se examincazt imedist la lumina Pe cromatogram’, in efara petel corespunzlitoare acidalui aspartic, de culoare violeta, cu RF de aproximativ 050 nu trebuie si epard alte pete, Pierdere prin useare. Cel mult 0,5% 045 g acid aspartic se usucit la 105 °C pind la mast constant (IX.C.15). Reziduu prin ealeinare. Cel mult 0,1%. 1g acid aspartic se calcineaz’ cu acid sulfuric (R) (IX.C.17). Bozare, Acid aspartic, 0,2 g acid aspartic se dizolv%, prin incilzire la aproximativ 50 °C, in 150 iml'apé. Dupi seize se adaugi 0.2 ml albastra de70__VITL._Acidum benzoioum bromtimol-solufie (I), 1 ml rost de fenol-solufie (1) si se titreaz’ ct hidro- xid de sodiu 0,1 mol/l pink la coloratie violet . Lm! hidroxid de sodiu 0,1 mol/l corespunde 1a 0,01331 g CH;NO,. Vitrogen. Se procedeazi conform prevederilor de ia ,,Dozarea ‘nitroge- i din combinafiile organice* ([X.C.20), Iuind in Iucra 6,4 g acid aspartic. Conservare. In recipiente bine inchise, ferit de Iuming. Acfiune farmacologied si intrebuingiri. Hepatoprotector. ACIDUM BENZOICUM Acid benzoie cuun CHAO; M, 122,1 Acidul benzoic este acid benzencarboxilic. Confine cel putin 98.5% sivcel mult 100.5% C;H.O; raportat Ja substanfa uscati, Deseriore. Lamele lucioase, mitisoase, albe sau cristale aciculare albe, fark miros sat cu slab miros aromatic, cu gust acrigor si tute (IX.B). Incilzit cu precaufie se topeste, apoi sublimeaz’. Solubilitate. Usor solubil in alcool, benzen, cloroform i eter, solubil fn uleiuri grase prin incdlaire la aproximativ 56 °C, foarte pujin solubil in api (IXC). Hdentificare. La 10 mi solusle saturata de acid benzoic tu ay ve adaugs O,1 mi clorura de fer (IIT) 30 gil (R) ; se formeazi un precipitat, galben- déschis. Se adauga 0,1 ml acid nitric 100 gil (R) si 0,0 ml peroxid de hidro- gen-solujie diluaté (R) si se incilzeste ; apare o coloratie violet, trecdtoare. Punet de topire: 121 — 124 °C (IX.C.10). Aspectal solufiei. 1,0 g acid benzoic se dizolvé in 10 ml carbonat de sodit: 100 g/l (R) ; solutia tzebuie si fie limpede si incoloré, O eventualé ‘transparen}a nu trebuie si fie mai intensi decit transparenfa unei soluyi- etalon preparate astiel: § mg caolin (R) se tritureazd intr-un mojar cu ‘2rmal apa, se aduce cantitativ inty-un balon cotat de 1.000 mi si se comple- tear cu api Ia 1000 ml. Se agit bine inainte de folosire. Metale grele. Cel mult 0,001%, Acteeni bencofoim VII. Reziduul de la calcinare, prélucrat conform prevederilor de la ,,Contro- ul limitelor pentru impuritdfi anorganice"” (IX.C.13) $1 completat cu apt Je 10 mal, se compari cu 10 ml solufie-etalon (0,01 mg ion plumb). Sulfafi. Cel mult 0,01%. 2,0 g acid benzoic se agit timp de § min cu 10 ml api gi se filtreazi ; solufia filtrata se completeaza la 10 ml prin spdlarea fltrulut cu api, § ial filtrat, completat cu apa le 10 ml, se compari cu 10 ml solujie-ctalon (0,1 mg ion sulfst) ([X.C.13). me aa Acid einamie si alte substante redueitoare. 1,5 mi acid sulfuric (R) se ilucazii cu api la 100 mul si se incdlzeste In fierbere. Se adatgé permanganat de potasit 0,02 mol/l, picdtura cu piciturd, pind cind cotorafia oz persista timp de 30s. In solutia cald’ se dizolva’ 1,0 g acid benzoic si se adaugi Permanganat de potasin 0,02 mol/| pind cind colorafia oz persist’ timp de 15. Trebule s& se foloseasci cel mult 0,5 ml permanganat de potasin 0,02' mol/l Compusi organiei clorurafi. Cel mult 0,08% exprimafi in ion clorurd. 0,1 g acid benzoic se amesteck cu 0,8 g carbonat de sodia anhidra (Rj) 510,25 ml ap’, intr-un creuzet de porfelan. Amestecul se usucl, prin Soar Sadie, se acoperl cu 08 g arbonat de soit antirs (R) ge calcineasd. Dupi vicire, reziduul se dizolvé, cu precaufie, in 12 ml acid nitric 100 gil (R) si se filtreazi. 3 ml filtrat, completat ct api la 10 ml, se compara cu 2 mi solutie-ctalon completatt ct apd la 10 ml (0,02 mg ion cloraraj (IX.C.13) Substanje organiee usor earhonizabile. 0,2 ¢ acid benzoic se dizolvi tn 5 mi acid sulfuric (R) ; solutia trebuie si fie incolord (TX.C.14). Reziduu prin ealeinare. Cel mult 0,1% Tg acid benzoic se calcineaz’ cu acid sulfuric (R) (IX.C.17). Dozare. 0,25 g acid benzoic se dizolv& in 20 ml alcool (K) in prealabil neutrelizat le fenolftaleing-solujie (1) si se titreaz’ cu hidroxid Ge sodix 0,1 mol/} pink le. colorasie 102, Lml hidroxid de sodiu 0,1 mol/t corespunde 12 0.01221 g C;H,0,. Conservare. in recipiente bine ‘inchise. ACIDUM BORICUM Acid borie HBO, Mf, 61,88 Acidul boric confine cel pufin 99,0% si cel mult 100,5% HyBO, Deseriere. Lameele cristaline, lucioase, cu aspect sidefos, grase la pipti sau pulbere cristalin’ albi, fir miros, ‘cu gust slab acru (IX.B).