AN lentnt be eve cre Ho 9 Gfoweler. eau repany
‘ FP3I% £2 So. Or Ws ey)
: IRS Boar ae ‘ite 5 Wi to UE 4
STANDARD ROMAN’”“”” STAS 5626
Martie 1992,
baton Petre juonts Indice de clasificare G61
per t/o ni bet
PODURI Terminologie
Bridges. Terminology.
Ponts.Terminologie.
ARROBARE Aprobat de Directoru! General al IRS ta 29 august 1991 cu aplicare din
01 martie 1992
Inlocuiegte STAS 5626-71.
CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un Standard
international care s& se refere la acelagi subiect
On the date of this standard approval there is no any international
standard referring to the same subject
Ala date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme
internationale traitant du méme sujet.
DESCRIPTOR! TIT | Constructie, pod, terminologie
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J. L Calderon 13 - 70243, Bucuresti tel.(90) 111440
telex 11312 IRS R FAX (400) 120823
IRS Reproduceree sau uilzarea Integral seu parjlb a prezertuui standard in erce publica gi prin orico procedau (lection
mocanie, fotocepier, microti este interish dacd nu existd acordul aris al PS.
Edijiaa3-a-1- STAS 5626
PREAMBUL
Standardul PODUAI Terminologie, edijia 1992, inloculeste STAS 5626-71.
Prima editie a fost elaborata in anul 1957 si s-a revizuit in anul 1971.
Prin revizuire au fost aduse urmatoarele modificari
— av fost introdugi termenii: nod rutier, pod hobanat; pod drept; pode} ingropat in rambleu; imbracamintea ci
parapet de siguranja a circulajiei vehiculelor, glisiera; parapet de siguranja a pietonilor,
— au fost eliminati termenii: pod cu structura mixt8; pod fix; pod semipermanent; viaduct de descarcare; aparal de
descintrare; montant de suspensie; miner de parapet;
— au fost moditicali termeni: *comvoi idea’, in ‘convoi conventional; “lumina podului in ‘lumina unei travei a
podului; ‘pod invintitor,, in “pod rotitor;
— av fost actualizate detinitiile termenitor de ta punctele: 2.1.3. 2.1.4, 2.1.5, 2.1.6, 21.21, 21.253, 21.27, 2.1.31,
2.1.35, 2.4.37, 2.4.39, 2.1.41.4, 2.1.42, 2.1.43, 2.1.48, 2.1.49, 22.1,2.2.3, 2.2.7, 2.2.8, 2.2.17, 2.3.6, 2.3.8, 2.3.12,
2.3.15, 23.16, 2.4.1, 2.4.2. 2.5.6,25.7, 25.9, 2.5.17, 25.21, 2641, 2.6.4.2, 2.6.10, 274,275, 2.7.6, 27.7;
— a fost introdus’ o anex& cu simbolurile recomandate pentru termenii definiSES DONS
CUPRINS
1
2 TERMINOLOGIE ... ve
24 Tipuri de poduri .
22 Elemente geometrice.
23 Elemente ale intrastructuri
24 Elemente ale rezemari
25 Elemente ale suprastructuril
26 Elemente ale c&ii podului,
27 Elemente tehnologice
28 Alte elemente ... -
INDEX ALFABETIC.
ANEXA. SIMBOLURI RECOMANDATE PENTRU TERMENI DEFINITI.....
OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE.STAS 5626,
1 OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE
Prezentul standard stabileste semnnificatitle termenilor folosii in mod curent la lucrari de poduri.
2 TERMINOLOGIE
2.1 Tipuri de poduri
21.4 Pod: Constructie care sustine o cale de transport deasupra unui obstacol, lasind un spaliu liber peru
asigurarea continuitajii obstacotului traversat
|
24.2 Pod foarte mare: Pod avind cel putin o deschidere peste 100m.
|
2.1.3. Pod mare: Pod a cdnui deschidere maxima este de 51...100 m.
2.1.4 Pod mifloctu; Pod a carui deschidere maxima este de 21...50m.
2.4.5 Pod mie: Pod a c&rui deschidere este de 5...20 m.
) 2.1.6 del: Pod avind deschiderea sau suma deschiderilor sub 5m. 8
21.7 Pod de cale ferata:
‘od care sustine 0 cale ferat&
2.1.8 Pasa] Inferior: Pod de cale ferata care traverseaza O sosea)
2.1.9 Pod de gosea: Pod care susjine o cale rutierd
2.4.10 Paso] superlor: Pod de gosed care traverseazz o cale feratA.
2.1.11 Pod combinat: Pod care susfine 0 sosea si 0 cale ferat pe aceeasi sup:astructurd.
2.1.44.4. Pod combinat juxtapus: Pod combinat la care caile de comunicatie sint alsturate.
2.1.11.2. Pod combinat suprapus: Pod combinat la care caile de comuricayie sint la nivele dtert
ay
2.1.12 Pod de ineructgare (Sinonim fa sosea: Nod rutler); Pod care asigurd incrucigarea la niveluri dlerte &
dou’ sau mai multor c&i de comunicatie de acelasi tel
J21.13 Pasarela: Pod destinat circulatjei pietonilor. e
2.1.14 — Punte: Pasarela ce serveste la trecerea unui singur sir de pietoni.
2.4.15 Pod-canal: Pod care sustine un canal navigabil
2.1.16. Pod-apeduct: Pod care susfine un apeduct
2.1.17 Pod pentru conducte: Pod destinat a sustine conducte (de gaze, de termoticare etc)
2.1.18 Pod de racordare a call pe nave: Pod care asigura continuitatea cali terestre cu calea de pe nave (de pe
feriboturi, in cazul cai terate).
2.1.19 Pod-estacada: Pod avind rolul Ge a ridica 0 cale de transport deasupra unei zone de teren amenajata.
2.1.20 Pod de descarcare: Pod amplasat in zone inundabile, ta oarecare distani3 de ape curgatoare, care
permite scurgerea apelor de inundatje din aceste zone.
2.1.21 Viaduct: Pod care traverseaza o vale adinca, inlocuind un rambieu.
21.211 Viaduct de acces: Viaduct care face legatura intre terasamente $i pod.
2.1.21.2 Viaduct de coast&: Viaduct in lungu! unei coaste de munte.STAS 5626
2.1.22 Pod masiv: Poda ‘C&rui Suprastructura este din zidarie, beton, beton armat sau beton precomprimat.
2.1.23 Pod metalic: Pod a carui suprasiructurd esta din metal I ’
2.1.24 Pod de lemn: Pod @ Carui suprastructura este din lemn. .
24-25 Pod cu grinzi: Pod la care elementele principale de rezistenya ale suprastructuri sint grinai
2.1.28.1' Pod cu grinzi cu Inimé plina: Pod ale carul elemente principale de rezistenj sint constituite din grinzi cu
inima pling,
2.1-26.2 Pod cu grinzl cu zbrele: Pod ale c&rui elemente principale de rezisten{a sint constitute din grinzi cu
zabrele,
2.1.25.2 Pod cu grinzi mixte cu eonlucrare: Pod cu grinzi metalice si 0 Placa din beton armat, solidarizate astfel
incit elementele componente lucreaza in mod unitar,
2-1-2544 Pod cu contratige: Pod ale ctui grinzi principale de rezistenya au Puncte intermediare de sprijin realizate
Prin intermedi! contratigelor
@ 21-26 Pod daiat: Pod al carui element principal de rezistenj4 al suprastructurii este dala e
2.1.27 Podet tubular: Padot alsatuit din tuburi care strBbat transversal rambleul terasamentului
2.1.28 Pod bolt, Por al cAtui element principal de rezistentz este bolta
24-29 Ped in orc. Pod a! viru element principal de razisien;’ al suprestructuri estein arc.
2.1.90 Podin eedru: Pod al c&rui element principal de rezistenya este in cadru,
2.4.31 Pod suspendat: Pod ale carui elemente principale de rezistenjd sint cablurile sau fanjurtile, tablierut fine
Suspenciat de ele pin intermedi trantitor
21-32 Pod hobanat: Pod al carui tabiier este sustinut de cabluri recllini oblice
21.33 Pod pe vase: Pod 2 cru suprastructura este susjinut’ de vase pluttoare
24-94 Pod-conducta: Pod in care conducta constitule un element al structurii de rezistenta.
e 1.35 Pod cu placa ortotropa: Pod la care platelajul este o placa onotropa, 2
21-36 | odel deschis: Pode} de cale terata cu suprasiructura alcatuits numai din fongrine sau din waverse
asezate direct pe grinzile de rezistenta.
2.1.37 Pode} inecat (Sinonim: Pode} ingropal in ramble): Pode| situat le baza unui rambleu, care are deasupra
lu 0 umplutura de pamint de minimum §0 cm.
2138 Pod cu calee Jos: Pod a cérui cale se alli Ia nivelul interior ai elementulul Principal de rezisten;a 2
suprastructuril
21.39 | Podcu calea la mijloc: Poda caruicale se atld inte nivelul interior $1 cel Superior ale elementului principal
Ge rezistenia al suprastructuri, aproximatv la mijocul distanjei dinire aceste nvetun
2.1.40 Pod cu calea sus! Pod a carui cale se allt la partes superioars sau Geasupra elementului principal de
rezistenja al suprastructutit
2a aie Oe Mobil: Pod la care un element al suprastnucturi isi modtica poztis de expinatare, permitind obtineres
unui spajiu necesar navigajic!
2-1-41-1 Pod basculant: Pod ta care este permisa rotirea suprastructuriin jurul unor axe orizentale,
2-1-41.2 Pod rotitor: Pod mobil ia care suprastructura se poate rot in jurul unei axe verticalSTAS 5626
2.1.41.3 Pod giisant (Sinonim: Pod alunecator): Pod mobil la care una sau mai mute travee se pot depiasa in
lungu! podului.
2.1.41.4 Pod ridicdtor: Pod mobilla care o travee sau un element al suprastructurii se poate ridica printr-o migcare
de translajie pe verticala
2.1.42 Pod in aliniament: Pod a céirui cale este in aliniament pe toatd lungimea podulu
2.1.43 Pod in curba : Pod a cérui cale este in curba pe toatd lungimea podului sau numai pe o parte a ei
2.1.44 Pod in decilvitate : Pod a carui cale este in deciivitate.
2.1.45 Pod in paller : Pod la care axa cail se alld intr-un plan orizontal
2.1.46 Pod in spinare de magar: Pod la care cota caii pe pod creste de la capete pina la mijlocul podului.
2.1.47 _ Pod normal (Sincnim: Pod drept): Pod ale crui element de infrastructura (culei, pile) sint perpendiculare
pe axa longitudinala a cai,
2.1.48 Pod oblic; Pod ale carui elemente de infrastructura sint oblice fay de axa cai €
2.1.49 Pod longitudinal: Pod ia care axa cali este paraleld cu axa longitudinala a obstacolutti.
2.1.50 Pod definitiv : Pod destinat a rimine in serviciu 0 perioada indelunaats de timp,
2.4.51 Pod provizoriu: Pod destinat a rAmine in serviciu pe timp limitat,
2.1.52 Pod de serviclu: Pod provizoriu destinet circulajiei de santier,
2.1.53 Pod demontabil : Pod al:Atuit din piese tipizate, constuit pentru un timp limitat 51 sare poate fi refolostt
2.1.54 — Pod semidefinitiv : Pod care are suprastructura prov.zorie gi infrastructura defititiva
2.2 Elemente geometrice
2.21 Deschideree podulul : Proiectia pe orizontala a distanjei dintre dou’ puncte consecutive de rezemare
teorotic’ a suprastructurii pe infrastructurd,
NOTA — Puncieie do rezemare teortca sint stu: e
Jd t) pe evele eparatelor de feazom, la pods! ou gina
B) in contale de groutate wie seefunion ao incastraro. la podbri Botte, n ae sau in cade
6} peal elementelor de rezorare I pedurl de om.
2.2.2 Lumina unei travel a podulut: Di
de infrastructura consecutive.
stanta minima pe orlzontala, masurata intre fefele a doud elemente
{In functie de nivetul consi¢erat, lumina poate fi
fa cuzineti,
- la nivetul apetor extraordinare,
- la etiaj,
- fa fundayi.
2.2.3 Lumina totala @ podulul: Suma luminilor traveelor unui pod.
2.2.4 — Latimea podulul: Distanta dinire tejele intenoare ale parapetului, la nivetul miinii curente,
2.2.5 Lungimea suprastructuril podulul: Distanja intre punctele extreme ale suprastructurii podului masurata
in axa cai,
2.2.6 Lungimea totalé a podulul: Lungimea intre fejele extreme ale culeelor podului.
NOTA — incazul in cate culeete au ziduri intoatse, lungimes podulul se mBsoard intro extremitafle zidurilor intoarso: in cazul poduritor fart
cvlo0, #0 mazoara intre punctele extreme ale suprastructuri la pasarele se include 4i lungimas scatilor de accos.“STAS 5626 - -6
2.2.7 Sageata: Lungimea segmentului de dreapta vertical dintre cheia botji sau arcului gi linia nasterilor.
22.8 — Sageata clastica. Deplasare vertical a unui punct al situcturii podului, care se produce drept consecinja
a deformarii elastice a structurii sub acjiunea unui sistem oarecare de incarcari
2.2.9 — Pleostire. Indicator tehnic caracteristic pentru boli sau arce, care reprezinta raportul dintre s&geata si
deschisere,
2210 Contrasageata : Deplasare pe verticala data inijial punctelor unui element principal de rezistenja, in sens
invers detormaiitor provocate de incarcérile care il acjioneaz&
2.2.11 Cota call pe pod: Cota din profilul in lung a c&ii de comunicatie in sectiunea considerat’.
2.2.12 inaltime de construcfie: Diterenja de nivel intre pantea cea mai ridicat a call $i panea cea mai joast a
suprastructuri in starea de deformajie maxima,
2.2.13 Gabarlt de libera trecere: Contur geometric transversal limita, in plan vertical perpendicular pe axa c&ii,
in interiorul cBruia, cu exceptia milloacelor de transport pe calea respectiva, nu se admte sa patrundai nici o parte a
nstructiel sau a instalajillor fixe. Gabaritul de libera trecere irebuie sa respecte prevederile standarelor in vigoare
Heri tecore cate ce cveuttia
2.2.14 — {nallime de libera ti ®
jes a! elementaior constructive
recere pe pod: Dilerenja intre nivelut ce! mai ridicat al c&ii pe pod si nivelul cel mai de
@ transversaiz de ta partea superioar’ a poduiuli, in secjiunea considerata.
2.2.18 Gabarit de navigalle (Sinonim: Dreptunghl de navigatie): Contur geometric care limieaz’ spatiuinecesar
navigaliei,1r interiorul 2: yia nu treduie sa patrunda nici un element de constructie al nfrastructurii sau suprastructurit
podului
2.2.16 — indljime de libera trecere pe sub pod: Diterenta intre nivelul cei mai ridicat al aselor sau al obstacolutui
traversat $i nivelul cel mai jos al suprastructuri, in stare de delormare maxim.
2.2.17 Fruet: Inciinarea paramentului une zicfriifal& de un pian orizontal
NOTA — Fructu! se exprina nein tangents tigonometicé e unghiull format de perament cu erzontava.
23 Elemente ale infrastructurii
Infrastructura: Parte a podului care susjine suprastructura i transmite inc&rcéiile la terenul de fundayie.
Culee: Element de infrastructura care sustine traveea de capat i sprijiné terasamentele de la capetele Gy
2.2.3 Pil&: Element intermediar al infrastructurii unui pod, din at material dec? lemnul
23.4 — Plla pendulara: PilS cu articulafii ta ambele capete. care permite deplasarea tablierului in lungul axei cai
pedului
2.3.5 Pil - culee: a) Pil a unui pod boltt cu mai multe travee, care poate prelua impingerea unei travel
agiacente, cing cealaté travee adiacent& este inlaturata.
b) Pil comun’ viaductului de acces si podului proprit: zs,
2.3.6 alee: Element intermediar si provizoriu al infrastructurii de pod, alcatum din lemn sau metat
2.37 Pale pendulara: Palee cu articulajiila ambele capete ‘
2.3.8 Casoaile: Element de infrastructura cu caracter semidefinitiv, format din cadre inchise de lemn, beton armat
sau metal, umplute cu bolovani sau piatra brut’. .
2.39 Arlerbec: Partea dinspre aval a unei pile de pod.
2.3.10 Avanbec: Partea dinspre amonte a unei pile de pod.-T- ‘STAS 5626
234 1 Sparghey: Element de: constructie care sparge sloiurile de gheal’ $1 dirijeaz’ Notanyii catre deschiderile
adiacente.
2.312 Bancheta cuzinefflor: Partes superioara a culeelor sau pilelor,in care se inglobeaz’ cuzineti
2.3.13 Zid de gorda: Element al unet culei, agezat deasupra fejei superioare 8 banchetei cuzinetilor, care opreste
umplutura din spatele culeei s2 cada pe banchela cuzinejilor.
bs sj ditay me
2.3.14 Zid intors:Zid construt{in prelungirea Culee! in lungul ea pe tundafiiproprii sau .scos in consol’ din cules,
care serveste la sprijinirea terasamentelor.
2.3.15 Arlpa: Zid de spriin amplasat lateral culeelor, care asigura spriiniea gi racordarea terasamentelor la
capetele podului.
2.3.16 Stertde con: Umpiaura de pamint ce realizeazd racordareaterasamentelor de la capatul podului cu! fejéie
laterale ale culcetor.
2.3.17 Dold de racordare: Placa de beton armat care asigurd racordarea c&ii de pe pod cu terasamentele.
2.4 Elemente ale rezemarii
2.41 Aparat de reazem: Element prin care se realizeaza wanemmtoree incarcarilor de la suprastructur’ la
aot etructura, cu asigurare2 “obiltfi conform schemei structuri stalice
2.4.1.1 Aparat de reazem fix: Aparat de reazem cate perme numat rotiri relative ale suprastructuril {aj de
elementul de infrastructura pe care este amplasat
2.4.1.2 Aparat de reazem mobil: Aparat 0 reazem care permite deplasiiri gi rotiri relative aie & uprastructurié fay
Ge elementu! de infrastructura pe care este amplasat
2.4.1.3 Pendul Element ce construe folosit ca aparal dereazem mobil, care permite depiasad giro
prin penculare.
2.4.2 Curinet: Parte a unui clement ce constructie Gin beter. armata in vedere preluarii unor cempresiun
ocale foarie mari, situatd tn zonele de rezemare sau ancorare.
24.2 Babi’ Elememt de rezemare gin teran, agezal transversal podulul deasuprs pilotilo:
2.4.4 Suburs: Grind’ de lemn scum, in sens lonatucinal podului, deasupra paleelor,
lor sau culeelor, pe,
care se reazoma grinzile principa' «
25 Elemente ale suprastructurii
2.5.1 — Suprastructur
revistenja
panea din pod care confine calea si structura ce reprezini® ‘elementul principal de
2.5.2 Travee: Portiune de pod intre doua elememte invecinale ale infrastructuti,
25.3 Grinda principata: Element princinal de rezistenfa core preia incarcarile suprastructuri si le transmmne |
aparatele de reazem.
25.4 Urs: Grinda de lomn folosita ca grind principals
2.55 Pachet de url: Ursi suprapusi si solidarizat
25.6 Tabller: Suprastructura unui pod pe Tungimea grinzior principale.
25.7 Antretoazé: Element al suprastructurii unul pod amplasat transversal faj& de axa cali pe pod si car"
transmite sau repartizeaza incarcarile la grinzile principale.
25.8 Lonjeron: Grind tongitudinala din suprastructura unui pod metalic sau din beton armat, care reazem’
. yraneversale de rezisteny’STAS 5626 -
2.5.9 Longrina: Grind& secundara longitudinal’,
2.5.10 — Grinzile call: Antretoazele si lonjeronii unui pod.
2.5.11 Contravintulre: Element de constructie alcatuit din bere destinate s4 asigure rigiditatea longitudinal’ sau
transversala a unui pod.
2.5.12 Cadru de rigidizare: Cadru cu rol de rigidizare transversal’ 2 podului
2.5.13 Cadru final: Cadru de rigidizare de la capetele podului, care transmite incércarile ransversale dela partea
superioara la aparatele de reazem.
2.5.14 — Tirant: Element de constructie nerigid, solicitat numai la intindere,
2.5.15 Tirant de suspensie: Tirant care susjine tablierul la poduri cu arce sau la poduri suspendate.
2.5.16 Platelaj: Element de constructie al podului care realizeaza o supratafa de susjinere a c&ii gi transmite
actiunile fa rejeaua de grinzi ale caii sau direct la grinziie principale.
Oar pices ortrotopa: Plac& metalica sau din beton armat aleatuita dintr-o plac’ plana care conlucreaz8 cu
nervuti transversale $i fongitudinak; dispuse onogonal.
2.5.18 Rost de deformatie: intreruperea continuitdjii unor elemente de constructie pentru asigurarea detor-
matiitor conform schemei structuri statice
2.5.19 Sapa (Sinonim: Hidrolzolatia podulul): Element de protectic Impoteiva inkitteajie’ ape
2.5.20 Gura de scurgere: Dispozitiv prin care se asigur3 evacuarea apelor de precipitatie de la gapa sau de pe
calea podului
2.5.21 Paratum: Dispozitiv de protecjie contra fumului, care se fixeazé la intrados.
2.5.22 Portal: Cadru inchis, de obicei de forma monumentala, la intrarea si iesirea pe pod.
2.5.23 Timpan: Zid vertical, paralel cu axa longitudinala a unui pod boltit, construit deasupra bokji, care susjine
umplutura dintre bolt gi cale.
G2 USF Pies’ gin temn in tungul poduiu, care margineste trotuarul ia exterior
2.5.25 — Moaza (Sinonim: Cleste): Element de solidarizare a doua sau mai mutt piese de lemn aflate in acelasi
plan, ale&tuit din doud lemne rotunde, semirotunde sau ecarisate agezate de ambele pari ale pieselor solidarizate
si strinse cu buloane.
2.6 Elemente ale caii podul
2.6.1 Aparat de compensare a cil (Sinonim: Dispozitiv de compensare a cail): Aparat prin care se asigura
continukatea cai, in dreptul aparatelor de reazem mobile cu deplasari mari
2.6.2 Contragina de deraiere: Element de constructie longitudinal cali ferate, cu rolui de & ghida eventuale
vehicule de cale ferata deraiate pe pod,
2.6.3 imbracamintea call: Partea superioar’ a sistemutui rutier, alcatuita din unul sau doua straturi, rezistent®
la uzur, care suporta direct acjiunea traficului gi a agentilor atmosterici
2.6.4 —_Podina: Platelaj de lemn agezat deasupra grinzilor unui pod de lemn sau metalic, pe care se cxcula direct
‘sau pe care se agaz& o imbracaminte rutiera,
2.6.4.1 Podind de rezistenfa: Stratul inferior at podinei, care preia yi transmite acqiunile la grinzile principale.
2.6.4.2 Podina de uzur
rezisteng’
Stratul superior at podinei, care preia direct efectele circulatiei sireazema pe podina deSTAS 5626"
2.6.5" Longtind aparé-roata (Sinonim: Grind& aparé-roata): Longrina la marginea pai carosabile @ podurlos
Ge lemn, de s0sea, care protejeaza troruarul de eventuale actiuni de izbire a rofiior vehiculelor, delimitind panea
carosabila.
2.6.6 Parapet de siguranfa a circulatiel vehiculelor (Sinonim: Giisterd): Element de consiructie fonghudinal,
amplasat la marginea benzilor Ge cifculatie a podurilor de gosea.
2.6.7 Parapet de siguranté a pietonilor: Element de construciie longitudinal, fe marginea trorvarulil, penis
protectia pietonilor.
2.6.8 _ Stilpul parapetulul: Slement vertical de rezistenia, 2! parapetulut
2.6.9 Umpluture parapetulul: Element construct dispus intre stipii parapetulu, pentru a micsore interspatille
bere, in vederea cresterii siguanter circutatjei pietonitor pe trotuarul podului
2.6.10 Mina curenta: Element liniar (de tip bard) al parapetului de siguranja a pietonilor, sfuat fa partea lui
superioara, indeplinind functie de element de sprijin al mini.
27 Elemente tehnologice
2.74 Cintru; Constructie auxilar& de rezisten|, care in timpul execusiel sustine arce sau Pot, «
2.7.2 Egafoda}: Construcrie auvilard de rezisteny’, care sustine in timpul executie! grinz Sa caare.
2.7.2 Deseintrare: Opere'te cs canprindere a cintrulu: sau 2 egatociajulu: de consiructia pe CONS S usinut-o in
timpul execute
27.4 Dispozitiv de cescintrare: Dispovitiv care permite 0 Gesprincere lenta si presre-ha a eintrutur sau @
esatocajului de sonstruche
2.7.5 Lansare: Operate de contasare 3 unei grinzi sau: 3 unui tabiier in lvngul axe! lengm. inane 0 oF
2.7.6 Rinare: Operatic se den!=sare ‘ransyersala a unu clement ce pod sass 3 unt tabler
2.7.7 Carucior de ripare:¢
tablierelor.
arucior metalic care serveste In deples 27eF tansversaié a Crtllor principale sau &
28 Alte glemente
28.1 Articulatie: Dispczitv constructiv care asigura unl ‘element dle constructie rotiri retstive in jurul unei axe. «
evilind producerea de momente incovoietoare in sectiunea respuctiva
2.82 Convol: Grup de vehicvle sare acjioneaz’ asupra podurilor,
2.8.2.1 Convoi conventional (Sinonim: Convel #7}: Convoi considerar in proveciore-
2.8.2.2 Convol real: Convoi care circuld etectiv pe pod
2.83 Nivelul apetor extraordinare (Sinonim: Nivel Istorle): Ce! mat ridicat nivel al apelor, cunoscut vreodata.
2.86 — Nivelul apelor mari: Nivelul maxim al apeior cunoseut in ulimll cine! 2P),
2.8.5 _Nivelul apelor mici: Nivelul minim ai apelor cunosout in ulti cinch 2
2.8.6 Flla| Nivel mediu a celor mai sedzute ape considerate pe o perioada lunge de timp (10...30 ani, in functie
de importanja podului).
2.8.7 Debit de aluviunl (Sinonim: Debit solid) : Cantitatea de material solid transport de apa care trece in
unitatea de timp pe sub pod.
2.8.8 Debit de calcul: Debit considerat in caleulul luminii podulul_ STAS 5626 ~10-
2.8.9 Debitul apelor extraordinare: Debitul corespunzator nivelului apelor extraordinare.
2.8.10 Debugeul podulul: Capacitatea de scurgere @ apelor pe sub pod, astiel inc sa asigure scurgerea
flotantilor, a ghejurilor si dup’ caz piutdritul s| navigatia.
2.8.11 Afulere: Actiune de erodare a fundului albiei de cdtre curentul unei ape curgatoare.
2.8.12 Profil transversal al alblel la pod: Secjiune transversala prin albie in dreptul poduluiINDEX ALFABETIC
Afuiere
Antretoaz’
‘Aparat de compensare a Ci
‘Aparat de reazem
Aparat de reazem foc
Aparat de reazem mobil
Arierbec
Aripa
Articulajie
Avanbec
Baba
Bancheta cuzinejiior
Cadru de rigidizare
Cadru final
CBrucior de ripare
Casoaie
Cintru
Cleste
Contrasageats
Contragina de deraiere
Contravintuire
Convoi
Convoi conventional
Convoi real
Sonvoi tip
Cota caii pe pod
Culee
Cuzinet
Dala de racordare
Debit de aluviuni
Debit de calcul
Debit solid
Debitul apelor extraordinare
Debuseu! podului .
Deschidere a podului
Descintrare
Dispozitiv de compensare a cil
Dispozttiv de descintrare
Breptunghi de navigatie
Esatodej
Eligj
Fruct
Gabarit de libera trecere
Gabarit de navigatie
Glisiers
Grinda apara-roats
2.8.11
257
261
24d
2414
2412
239
23.15
28.4
2.3.10
243
23.12
25.12
25.13
277
238
27a
2.5.25
22.10
262
25.1%
282
224
2822
2.8.24
2211
232
242
23.17
287
288
287
289
28.10
224
273
264
274
2215
272
286
aie
Grind’ principal’
Grinzile cai
Gur’ de scurgere
Hidroizolajia podului
Infrastructur’
jmbrScamintea cai
jnayime de constructie
inattime de libera trecere pe pod
inaijime de liber’ trecere pe sub
pod
Lansare
Lajimea podului
Lisa
Longrin’
Longrina apara-roat’
Lonieron
Lumina une! wavei 2 podut:
‘Lumina totala a podulu!
Lungimea suprstructurit pocut:
Lungimea totala 2 podutut
Ming cure”
Moaza
Nivel istoric
Nivelul apelor extraordinare
Nivelut apelor mari
Nevelul apelor mic
Nod rutier
Pachet de ursi
Palee
Palee pendulara
Paralum
Parapet de siguranja a circulatiel
vehiculelor
Parapet de sigurant& a pietonilor
Pasaj inferior
Pasaj superior
Pasarela
Pendut
Pika
Pila-culee
pila pendulara
Placd ortotropa
Piatelaj
Pleostire
Pod
DIAS over,
253
2.5.10
25.20
25.19
234
263
2212
22.14
2.2.16
275
224
25.26
259
26.5
258
per
PVP
Dome
2.6.10
2.5.25
283
283
284
2.85
aie
e
255
236
23.7
25.21
2.6.6
26.7
218
2.4.30
24.43
2413
233
235
234
2547
2516
229 ;
214+ STAS 5626
=12-
Termen pet Termen
Pod alunecdtor 21.44.3 Pod pentru conducte
Pod-apeduc 241.16 Pod provizoriu
Pod basculant 2n.4t4 Pod ridicator
Pod boltit 2.1.28 Pod rotitor
Pod-canal 2415 Pod semidefinitiv
Pod combinat Batt Pod suspendat
Pod combinat juxtapus QANt4 Podet
Pod combinat suprapus 2411.2 Pode} deschis
Pod-conducta 2.4.34 Pode} inecat
Pod cu calea jos 24.38 Pode| ingropat in rambieu
Pod cu calea la mijloc 2.1.99 Pode| tubular
Pod cu calea sus 2.4.40 Podina
Pod cu contratige 24.25.4 Poding de rezistenj&
Pod cu grinzi 2.4.25 Podina de uzura
Pod cu grinzi cu inima pina 21.28.1 Portal
Pod cu grinzi cu z&brele 2.1.25.2 Profil transversal al albiei la pod
Pod cu grinzi mixte cu conlucrare 21.25.53 Punte
Pod cu placa onowopa 2135 | R
Pod dalai 2.1.26
: Ripare
Pod de cale ferata 247
Pod de cescarcare 2.1.20 Rost de deformayie
Pod de incrucisare 2412 8
Pod de lemn 2.1.24 Sageat’
Pod de racordare acalipenave 2.1.18 S&geata elastica
Pod de serviciu 2.1.52 Stent de con
Pod de sosea 24.9 Sparghe}
Pod definitiv 2.1.50 Stilpu! parapetului
Pod demontatil 24.53 ‘Suburs
Pod drept 24.47 Suprastructura
Pod-estacada 2419 | §
Pod foarte mare 21.2 a
Pod glisant 2141.3 Sap
Pod in aliniament 21.42 T
Pod in arc 21.29 Tablier
Pod in cadru 2.1.30 Timpan
Pod in curb& 2.4.43 Tirant
Pod in dectivitate 21.44 Tirant de suspensie
Pod in palier 24.45 Travee
Pod in spinare de magar 214s | yy
Pod hobanat 24.32
Pod longitudinal 2.1.49 mews Parapetulul
Pod mare 243
Pod masiv 2122 | V
Pod metalic 21.23 Viaduct
Pod mic 218 Viaduct de acces
Pod mijiociu 214 Viaduct de coast’
Pod mobil atat fog
Pod normal 2447 a
Pod oblic 2.1.48 ae oe garde
Pod pe vase 24.33
24.17
24.51
24414
21412
24.54
24.31
21.6
2.1.36
2.1.37
2.1.37
24.27
264
2.6.44
26.4.2
2.5.22
28.12
2114
276
25.48
227
2.28
2.3.16
2.3.44
268
244
254
25.19
256
2.5.23
2514
2515
252
269
25.4
212
24214
21242
23.13
2.3.14=13- STAS 5626
SIMBOLURI RECOMANDATE PENTRU TERMENII DEFINIT!
Debit de aluviuni
Debit de calcul
Debitul apetor extraordinare
[Deschidere a podului
tial
finahime de constructie
Lungimea total’ a podului
Nivelu! apetor extraordinare
Nivelul apelor mari
|Nivetut apetor miciResponsabilul! proiectului: MT- institutul de Proiectéri Cai Ferate
Ing.Alexandru Balmus
Colaboratori -Administratia National a Drumurilor
-Institutul de Proiectari Transporturi Auto,
Navale si Aeriene
-Institutul de Constructii Bucuresti
Redactat final: institutul Roman de Standardizare
Ing.Radu Ungur
Un standard roman nu conjine neaparat totaltatea prevederiior necesare pentru contractare. Utiizatori standardulbi
Sint réspunzaitori de aplicarea corecté a acestuia
Esteimportant ca utlizatorii standardelor romaine s& se asigure ca sintin posesia utimei edit sia tuturor modificariior «
Clormatile retertoare la standardele romane (termenul de incepere a aplicari, modificarle etc.) sint publicate 7
Catalogu! standardelor romane si in revista Standardizarea,
Modificari dupa pubiicare
Revista Standardizarea
Nr. modificarit Ne/an Punctele modificate