ra acestei versiuni in limba romana furl EUit. Comentator Bucuresti _V. Suvorey CENUSA FARA EPOLETI romanul unui spion versiunea’ romaneasc& LAURENTIU CHECICHES EDITURA ELIT .COMENT, 1¢ . BUCURESTI — 1993 aePROLOG — Legea la noi e simpti: tntrarea 0 rublé, iesiren — doud, Asta inseamnd cd e greu sii intri in organizatie, dar st iegi din ea @ gi mai grew. Teoretic vorbind, pentru tofi membrii organizafici este previizutt o singurd iesire : prin cos. Pentru unii aceasta iesire va fi insofitd de onoruri, pentru alfii-va fi acoperité de rusine, dar pentru noi tofi existd doar un singur cog. Numai prin el iesim din organi- zafie. Uite-l, aeela e cogul.. Céruntul imi araté ceva pe fereastra imensd, cit tot peretele. . — Admin . De la inalfimea etajulu® opt, in fafa mea se dezviiluie panorama unui aerodrom pustiu, faré de margin’, ce se intinde pind la orizont, Dar dacd ¢ sd privesc in jos, atunci chiar sub picioare zirese un labirint de alei nisipoase, serpuind printre perefi elastici, formafi din arbusti, Ver- deafa parcului si iarba calcinatid a aerodromului sint des- parfite printr-un indestructibil perete de beton, avind un * des paienjenis de strma ghimpatd cu rulouri albe. — Uite-l Caruntul imi ardt&é un cog scund, inalt dé vreo zece metri, gros, pitrat, ce se tnalfaé deasupra unui acoperis plat, gudronat. Acest acoperis negru pare a plutt pe valurile verzi de liliae, precum o pluti pe ocean, sau a un stravechi cuirasat scund én borduri gi cu cog greoi. Deasupra cosului se invdlureazé un fit subfire de fum usor, stréveziu. — Inseamnd cd acum cineva pérasesie organizatia? —_0, nu, réspunde rizind cdéruntul. Cogul nu constituie doar iesirea noastra. Cosul acesta e 0 sursi proprie de 5energie, dar e si pastrdtorul secretelor noastre. Acum pur si simplu se ard niste documente secrete. Stii, e-mai bine si le arzi decit si le pastrezi. E mai comod. Cind cineva piriseste organizafia, jurul nu araté asa ; atunci fumul e dens, gras. Daca vei intra in organizatie, intr-o bund zi vei zbura si tu spre cer prin cosul acesta..Dar asta nu acum. Acum organizatia ifi ofera ultima posibilitate st refuzt, ultima posibilitate sa te gindesti la binele tau. Si pentru a avea la ce si te gindesti, am sdi-fi prezint un film. Ia loc. Caruntul apiisé un buton de pe birou si se asezd ald- turi de mine intr-un fotoliu. Draperii grele, cafenii, sctr- find ugor, acoperd ferestrele vaste si indaté pe un ecran apar, fara nict un fel de titraje si explicafit, nisie imagini. Filmul este alb-negru, vechi si destul de uzat, N-are sonor, si din eauza asta se aude distinct firtitul aparatulut de proiecfie. Vad pe ecran 0 inedipere inaltd, intunecoasd, fiiré ferestre. Cova intre un atelier si o sala a caznelor. In prim plan e un cuptor cu niste obloane asemindtoare por- filor unei minuscule fortdrete, si cu nigte traverse de ghi- dare ce patrund in focar precum ginele intr-un tunel. Lingd focar sint citiva oameni in halate cenusii. Fochistii. Acum aduc un sicriu, A, deci asta era ! Un crematoriu, Probabil chiar acela pe care tocmai t-am zirit pe fereastrd, Oame- nii in halate ridica sicriul si il fixeazd pe traverse. Obloa~ nele s-au depdrtat lin, lateral, sicriul este tmpins usor gi el il poartd pe necunoscutul ocupant in fldcdrile care vu iesc. Dar iatd cd aparatul prezinta in prim plan chipul unui om viu. Un chip sedldat de sudoare, E lingd focar, Chipul acesta este prezentat indelung, parcé fara sfirgit, din toate parfile. Apoi iatd, camera de filmat se depirteazé, prezentindu-l integral pe om, El nu e in halat, E imbra- cat intr-un costum scump, ce-i drept, ins mototolit com- plet. Cravata de la git e'rdsucitd ca o fringhie. Omul e strins legat cu sirmd de ofel pe o targa medicald, iar targa é proptitd de perete, pe minerele posterioare, in asa fel, incit omul sé poatd vedea focarul, Acum tofi fochistii s-au intors ca la o comangla spre cel legat. Evident, atentia lor nu era deloc pe placul aces- tuia. Tipd. Racneste infiordtor, Filmul e mut,-dar eu stite aq ca un asemenea strigat face si vibreze geamurile. Patru fochisti agazé cu grijd targa pe podea, apoio ridicd tofi aeodata. Cel legat face un efort inimaginabil de a se opune. O titanicd incordare a ficionomiei. Vena de pe frunte e umflatd, incit pare gata si plesneased. Dar incercarea de @ mugea mina unui fochist n-a reusit. Dinfii celui legat se infig in propriul brag si un suvoi negra de singe i se prelinge pe barbie. Ascufifi dinti are omul, nimic de zis. Trupul e legat fedeles, dar se zvircoleste precum trupul unei sopirle prinse. Capul, supunindu-se instinctului ani- malic, izbeste cu lovituri ritmice, puternice, in bara de lemn, cdutind si ajute corpului. Cel legat se zbate nu pentru viata sa, ci pentru o moarte usoard. Calculul sau este evident : sd clatine targa gi si cada impreund cu ea de pe traverse pe podeaua de ciment. Va surveni ast{el fie 0 moarte ugodrd, fie pierderea cunostintei. Iar fara cu- nostinfi n-au decit sd-1 arunce in cuptor. Nu-i-e groazd. Numai ca fochistii isi cunose meseria, Ei nu fac decit st find minerele targii, fard ao ldsa sti se balanseze. lar cel legat, oricum, nu va. putea ajunge cu dinfii pind la mii- nile lor, chiar dact i s-ar fringe grumiazul. Se spune cit in cea de pe urmé clipd a viefii sale, omul poate face minunt. Supunindu-se instinetului de conservare, tofi mugchii_ sii, intreaga sa constiinfé si voinfd, intreaga lui nézuinfa de @ trdi se concentreazd bruso intr-o singurd smuciturd bruscd... $i uite cd s-a smucit ! S-a smucit cu intreg cor= pul. S-a smucit aga cum se smuceste vulpea din capcand, muscindu-si gi rupindu-gi propria labé insingeratd. S-a smucit cu atita putere, rupindu-si propriile oase, tdin- du-gi venele $i mugchii, S-a smucit... Dar sirma era rezistenté. Si iaté cd targa a pornit inainte. Usitele cuptorului s-au dat in lturi, iluminind cw o lumind albi tdlpile unor ghete de lac, demult neeurd- fate, lata cd talpile se apropie acum de fldcari, Omul incearcé st-si indoaie picioarele din genunchi, pentru a mari distanfa dintre talpi si vilwatdile foculut. Dar nici asta nu-i reuseste. Operatorul 4 prezinta in prim-plan degetele. Sirma ‘se infipsese strins in ele. Inst virfurile degetelor omului sint libere. Si iatd ci el incearcd sd-fri- neze cumva cu ele inaintarea sa. Virfurile degetelor sint raschirate si incordate. Dacé méacar ceva s-ar nimeri in drumul lor, omul ar mai intirzia, fard indoiald, Dar uite acli bruse, targa se opreste chiar la gura cuptorulut,'Un now personaj de pe ectan, tmbrdcat in halat, la fel ca toti fochistit, le’ face acestora un semn cu mina si, supynin- du-se gestului sdu, ei scot targa de pe traverse, proptind-o din nou de perete, pe minerele posterioare. Ce s-a tntim- plat ? De ce aceasta intirziere ? Ah, iatd despre ce e vorba. In sala crematoriului este impins, pe un’ cdrucior scund, ine& un sicriu, Dar acesta este deja batut in cuie, E ele- gant. Impodobit cu franjuri si bentite. Un sicriu de onoare. Faceti loc sicriului de onoare !. Fochistii il fixeazd pe tra~ versele de ghidare si iatd- pornind pe ultimul séu drum. Acum trebuie si se astepte din cale afara de mult pind va arde. Tofi trebuie sé astepte, sé astepte, Trebuie multii rabdare.., In sfirsit, iat: acum si rindul celui legat. Targa e din now pe traverse. $i aud iardgi acel urlet mut care de bund seamé e in stare sii sniulgd usile din fitini. Ma uit atent, cu © speranfi, la chipul victimet. Cauf sé disting semne de nebunie pe acest chip, ctici nebunilor le este mai usor pe lumea asta.’ Dar pe frumoasa fizionomie barbéteascd lipsese asemenea semne. Nu e desfiguraté de pecetea nebuniei. Pur si simplu omul nu vrea sd ajungis in cuptor, si el se stréduieste si exprime cumva acest lucru. Dar cum sa-1 exprimi, dacé nu fipind? Asa incit el fipd. Din fericire, régetul acesta nu e imortalizat. Iaté cit ghetele de lae au intrat in foc. Au intrat, drace. Focul vuieste, Probabil cd acum se injecteazit ‘oxigen. Primi doi fochisti sar in Vituri, ultimii doi imping cu forfd targa in adinc, Usitele cuptorului se inchid $i paciinitul aparatului ince- teazd. — Dar el... cine e? Nici ewnu stiti de ce pun o asemenea intrebare, — El? Un colonel. Un fost colonel. A facut parte din organizatia noastrd. In postumi inalte. Dar a ingelat orga- nizatia. Pentru asta a fost exclus din organizafie. lar el @ pleeat. Asta e legea la noi. Pe nimeni nu atragem cu forfa in organizatic. Nu vrei, n-ai decit' si refuzt. Dar o data ce ai intrat, aparfii, integral, organizafiet. Cu ghete gi cravat cu tot. Asa cd... ifi ofer ultima posibilitate de a refuza. Ai un minut de gindire. — Nuam nevoie de un minut de gindire, — Asta e regula. Chiar daci n-ai nevoie de acest minut, organizatia e obligaté sa fi-l acorde. Ia loc si lasii vorba. "— Céruntul faciini un comutator, si indatié s-a pornit pe un cadran luminiscent, un- ardtitor lung costeliv batin~ du-si distinct pasul. Iar in fafa ochilor mei a aparut din now chipul cotonelului in cel din urmad moment, cind picioarele ti erau in foc, iar capul ti mai era in viafit ? singele ii mai pulsa si in ochi %# licdrea gindirea, aleanul dinaintea morfii, un chin silbatic si invincibil doringé de a trai, Dac voi fi primit in aceastd organizatie, 0 voi sluji cu credinfé si dreptate. E 0 organizatie serioasa si puternied. Imi place.o asemenea rinduiald. Dar, dracu’ sd ma ia, nu stiu de ce sint dinainte convins cé de-mi va fi sortit s& zbor prin acest cog scurt si pétrat, nu mit voi afla in nici un caz intr-un sicriu cu franjuri si bentife, Nu asta e firea mea. Nu sint eu din aceia care-s cu fran- juri... Nieidecum, — Timpul, a expirat. Mai ai nevoie de rigaz pentru reflectié ? = , — Na ‘s — Incdé un'minut. — Nu. — Bine, cdpitane. Atunci, imi revine mie onoarea sit te felicit primul cu ocazia intrdrit in confreria noastrd secreté care se numeste Directia Generalé de Cercetare t @ Statului major general, saw prescurtat GRU. Urmeazé sd te intilnesti cu locfiitorul sefului GRU, generalul-loco- tenent Megcereakov, si si fact o vizitd la Comitetul Cen- tral, la generalul-colonel Lemzenko. Cred ci le vei fi pe plac. Numai nu cumva sd.te prefaci. In asemenea cazuri € mai bine si intrebi, decit sé tact, Uneori, in cursub examenelor noastre sia iestelor psihologice fi se vor ardta niste treburi, ed intrebarea ifi va veni ea singurd in git. Sd nu te chinuiesti abtinindu-te. Intreaba. Poarti-te asa cum te-ai purtat astizi aici, si totul va fi bine. Mult succes, cépiane, In. Umba rugi: Giavnoe Razvedivatelnioe Upiavienia, prose curtat ~ GRU, ’CAPITOLUL { 1 Dac& va venit cumva ideea sA lucrati la KGB 4, depla- sati-va in oricare centru regional, Acolo, in piata central se aflA negresit o statuie a Iui Lenin, iar in spatele aces- teia se inalta neaprat o clidire imensa, cu coloane ; comi- tetul regional de partid. Ei bine, undeva pe alaturi se giseste si direclia regionala a KGB-ului. Tot aici, in Piaf, putefi intreba pe oricine, si oricare vA va ardta : pai uite cldirea aceea de colo, cenusie; sumbra, da, da, tocmai spre ea araté Lenin cu mina lui de beton armat. Dar se poate nici si nu va adresati tocmai unei directii rogionale ; puteti sA vd duceti la sectia speciala de la Jocul unde lucrati. Si in acest caz oricine va poate fi de ajutor : pe coridor inainte si la dreapta, usa aceea capits- nat& cu piele neagra..Dar putefi deveni colaborator al KGB-ului intr-un mod {nea si mai simplu. Va adresati unui osobist 2, Este de gasit in fiecare statie de cale ferata, ori cit de pricajita, in fiecare uzin’, iar uneori chiar si in fiecare atelier. Osobist se aflA in fiecare regiment, in fiecare institut, in fiecare inchisoare, in fiecare comitet de partid, la birourile de proiectari, cit despre komsomol, sindicatele, organizatii obstesti, acolo sint o multime. Doar te duci si zici: vreau’ si intru in KGB ! Altceva e daca vei fi sau nu primit (dar vel fi, cu siguranta |), doar drumu] spre KGB este deschis tuturor, asa cA nu-i deloc nevoie si ciutati acest drum. In schimb, la GRU nu-i la fel de ugor si ajungi. Cui sf te adresezi?.Cu cine, si te sfatuiesti ? La ce us sd bati? Poate e bine si te interesezi la militie? Cei de acolo vor ridica din umeri: nu exist 0 esemenea orga- nizatie. In Gruzia, militia elibereazA pin’ si numerele de inmatriculare pentru automobile cu literele GRU, fara a banui cA literele acestea pot avea un oarecare sens tainic. Si circuld o asemenea masini prin fara fara ca Inifialele ruse pentru Comitetul Securitatii Statulul.- 2 Prescurtare de 1a Osobil otdel — sectie special’ (a socurit2sii). cineva sii se mire, sau si se uite dupa ea. Pentru un om normal, ca si pentru intreaga militie, aceste..litere nu reprezinta nimic si nu provoaca nici o asocfére de idei. Pur si simplu, cetifenii onorabili n-au. auzit de asa ceva si nici militia n-a auzt niciodata, KGB-ul are milioane de voluntari, pe cind GRU nu are deloc. Tocmai in aceasta rezidi principala deosebire, GRU este o organizatie secret. Nimeni nu stie de ea, aga incit nu intra fn rindurile ei din proprie inifiativa. Dar si admitem ca s-a gésit un oarecare voluntar, care a gisit cine stie in ce chip usa la care trebuie si’ bat’, sis zica: primifima, Va fi primit? Nu, nu va fi primit, Cei de acolo nu au nevoie de voluntari. Ba inci respectivul voluntar ar fi arestat, asteptindu-l o difi- cil si chinuitoare ancheta. Tar -intrebiri ca duiumul. Unde ai -auzit aceste trei litere? Cum ai-reusit si ne gisesti? Dar mai ales : cine te-a ajutat? Cine ? Cine? Cine? Raspunde, ciine ! GRU se pricepe si smulga ris- punsurile corecte. Se pricepe si smulga raspunsul din oricine. Asta v-o garantez, GRU {l va gasi obligatoriu pe cel care i-a fost de ajutor voluntaruluia Si-ancheta va incepe din nou : dar fie, cizdturi, cine fi-a spi lilerele astea ? Unde le-ai auzit ? Iar peste“un timp mai lung sau mai scurt, se va gisi si sursa initial. Ea se va dovedi a fi unul cdruia i s-a incredinfat secretul, dar a carui limba depiiseste standardurile stabilite. O, si si fifi sigur ci, GRU se pricepe si smulgi asemenea limbi. El fe smulge odaté cu capetele, Si fiecare ins ajuns in GRU cunoaste acest lueru. Ficcare ins ajuns in GRU isi pazeste capul, iar acesta poate fi pazit numai prin pizirea limbii. Despre GRU pofi vorbi numai inlaun- trul GRU-ului, Dar poti vorbi numai in asa fel, incit glasul s& nu-fi fie auzit dincolo de perefii strivezii ai impunatoarei cladiri de pe strada Hodinka, Fiecare ins ajuns in GRU respect cu sfintenie legea acvariului : tot eeea ce se vorbeste inlduntrul lui, acolo si si riming. Nigi micar un cuvint al nostru si nu iasii dincolo-de pere- {ii strdivezii, $i intrucit exist o asemenea rinduiala, pufini din cei ce se afla in afara peretilor de sticla gtiu ce se petrece induntru. Iar cei care stiu nu vorbesc, $i intrucit tofi cara sti nu vorbese, ex personal n-am uzit nicio- dat& nimic despre GRU.‘Am fost comandant de companie, Dups marsul eliber n a 7 ra for din Gehoslovacia, uraganul mutirilor ms prins si Aira, Wvitlindu-ma in divizia 318 de infantérie, ds, _ s& 0 schimb. Numai c& soarta a dispus altfel, n Ziua de 18 aprile 1969, 1a orcle 4 si 10 mi ordonanta mea m-a apucat ugurel de umix ; © 1° Minute, = Sculafi-va, tovartise —_locotenent-maj, i va agteapti fants pat ‘ ist ocotenent-major, ch va Dar indata si-a dat seama c¥, somnotos cum eran, nu aveam chef de lume, asa ci, fi a nu aveam chef de gi 98 C8, schimbind tonul, m_1 fara 4 0 inchei — asta se poate face si in me centura strinsd strasnic, la ultimele Baur ean comandant peste umar si'chipiul e cap. Palma cu muchia in dreptul cozorocului, sé vid de coincide cocarda cur linia nasului. Si asta-i tot, Acum pas alergator fnainte. Pistolul am si-l insfae din figetul enorm de la intrarea i cu lama de ras. Dar mu e timp, B alarmed EB le Tupta | Pazul GAZ-66, cu botul retezat, e deja aproape oie Toti ofiterasi tineri impreund ea ordonantele lor; cares tpor tae Ja Pe cer stelele incep deja'a pitt? dispar Wok, natal lua Nimas bun; Ja fel cum’ dispar oe, Viaia noastrad oameni a cdror amintire ine inven tele cu 0 dulce durere. Tg alle 12 2 Tuna pareul, mugeste parcul maginilor de lupti cu sutele sale de.motoare. Imprejur e numai piclé cenusie si funingine de motorind. Urla tancurile trezite din ador- mire. Cutiile lor verzi-cenugii_ se tirise pe drumul de beton murder, formind un sir nesfirgit. In fafi sint tancurile amfibii cu piepturi largi, ale companici de cercetare. Le urmeaza transportoarele blindate ale statu- lui major si ale companiei de transmisiuni, dupa acestea se insiruie batalionul de tancuri; mai departe, dup& cotitura, ‘cele trei batalioane de ‘infanterie isi’ intind coloanele, iar dup& acestea urmeaza artileria regimentu- lui, bateria antiaeriani, cea antitanc, pionierii, ‘chimistii; reparatorii., Pentru subunitatile de servieii nici’ ci mai e Joe in imensul pare. Acestea vor incepe si-si intind’ coloancle abia‘cind subunitafile din cap vor fi plecate. mult inainte, Alerg fn lungul coloanei c&tre compania mea. Tar comandantul regimenitului fl injuré de mama focului pe careva, Seful statului major al regimentului se cearta cu comandantii: batalionelor, cdutind si biruie prin tipete zgomotul sutelor de. motoare. Alerg inainte. Si alti ofi- teri fac la fel. Mai repede, mai repede. Tat-o, compania mea. Cele trei taneuri ale plutpnului unu, trei-ale plu- tonului doi si ined trei ale plutonului ‘rei. Al meu, al comandantului, e im frunte. Toate zece sint la locul lor. Aud deja toate cele zece motoare ale mele. Le dis- ting din vuietul general. CAci fiecare motor ate naravul lui, caracterul Jui, glasul lui, $i simt c nici unul nu sun fals, Pentru inceput nu e rau, Ajins in fafa tancului meu, intind pasii, sar bruse si alerg pe placa blindajului fron lal spre tureld. Oblonul meu e deschis, iar radistul imi intinde easea deja conectati la circuitul interior, Din lumea rigetelor si tunetelor, casca m4 trece intr-o lume a linistii si calmului, Dar mdati casca prinde viata, spulberind fragila iluzie a linigtii, Radistul ce sade ali- turi imi raporteaz& prin telefonul de bord cici altfel ar trebui si-mi urle la ureche) ultimele indicatii, Numai fleacuri. 1 intrerup cu intrebarea principala : e razboi say aplicatie ? Dracu si stie, ridic& gi el din umeri, 13 ’Orice-ar fi, compania mea e i . fi n Bata de lupta si trebuie £0 Scot neintirziat din.pare, cd asta-i legea, Aglomer. inamsicg We Sute de masini constituie o finté de vis pentra toaté artera principal, ingradits i 2 i, ingradit de remize synbre, ¢ ticsitd cu tancuri de la o margine la alte Ai tin sang bonne’, €e rezerva. Drumul spre ea este tiat de adine : acolo s-a in i a un sont dine: ac ineeput. montarea unui cablu Sar in tureld si-i strig cit "in turela si Pot de tare conductorului : we. stinga S amninte ""“Apol indaté intregit companii 7 mine !“ Dar la stinga nu e nici o posts Ea Stina este doar un gard de cardimida sate Tingile Gann je atelierelor de reparatii. fn tancul coman- fnbului se afla cel mai bun dintre mecanieli conduered _comy Asa este stabilit inci demult, inainte de Tine si In intreaga armata, Hi sttig prin inierlon. Tu m acordat, pungasule, cea mai mare —s ing) esti si s& alinti masina comandaniulut, Si nu faci fle 11s alegerea comandantului tau! CA te zdrolee ts bag la inchisoare, si putrezesti acolo | nae Dar conductorul meu n-are cin 3 : avinti dinozaurul blindat in-vites’ ae una? el supetion ti de tot, schimbind rapid, in trepte merce peveta ne Vitezele, Cumplitd e izbitura cu taneul inteae Poind o Coremida. ‘Totul s-a cutremurat, ‘zingaing lenind la noi in tane. Carimida sparté sa’ prabusit ca © lava peste blindaj, spargind farurile, ruin anion smulgind lazile cu piese de schimb gi accesorii, schiloaind rezervoarele exterioare eu motoring. Dar tancul mee ne 14 pornit a urla gi, invaluit intr-un piienjenis de sirma ghimpata, s-a smuls din pulberea' de cdrdmida, iesind pe o stradujé adormit& a pasnicului' oras ucrainean. lar eu mA uit prin vizorul din spate. Tancurile companiei mele au pornit prin spartur& vesele, urlind huligani Ofiterul de serviciu pe pare aleargi spre spartur’, agi- tindu-si brafele. “‘Trebuie si. deduce dupa mimica- ce zice, ca la un film mut. Presupun cA injurd de mama off ferul, ci tare-i este turbat fizionomia. Nu incape indoiall, Dupi ce al zecelea tane al ‘companiei mele a icsit | prin sparturi, acolo au si apirut agentii de -circulatie uniforme negre, centuri si cAsti abe, Bi vor face ordin: Ei gtiu bine pe cine s& lase a iesi mai inti. Cercetarea, de buna seami. Im fiecare regiment éxisti o companié special, de cercetare, cu tehnici deosebiti, cu soldafi si ofiteri deosebiti. Dar in afari de aceasta, in fiecare batalion de infanterie i in cel de tancuri ale regimentului, mai este pregitit cite 0 companie care nu au nici 0 tchnicd spéciala si nici soldati deosebifi, ins pot fi ulili- zate pentru executarea cercetirii, Tocmai aceste companii trebuie lisale si meargt inainte. Pe noi si ne lasati mai, casti albe | Noi trebuie. sé ne avintim acum Inainte, cit mai-departe. 3 Cine se wit de departe la companiile unei divizit sau ale unui regiment are impresia cA toate sint la fel. Dac nu-{ asa. fa fiecare batalion compania inti este cu adev: rat cea dintii. Oricit de slabi ar fi soldafii unui batalion, comandantul acestuia adund in prima. companie tot ce ¢ mai bun. Tar dac& € penurie de ofiferi, completirile cu noi_cadre ofiferesti vor fi date neapSrat companiei inti. Asfa pentru c& acéasti companie intotdeauna se afla pe axul principal de deplasare. Ea se va izbi prima cu fruntile de inamic, Tar de modul cum se face angaja- rea luptei depinde in mare masura si rezultatul ei, Im oricave batalion compania a doua este de mijloc. Otiterii din aceste companii nn au disfinc{ii deosebite, ca mine de: pilda,, si soldatii, de asemenea, In schimb fie~ care companie a doua are o preg&tire suplimentar’, caSubunifate de cercetare. Cum s-ar ai d . ar zice, doua Profesie. Inainte de toate, lupta, dar. la nevoie poate sf execute cercetarea pen- fru Propril alalion, dup& cum poate Tuera chiar si pen ru régiment, luind locul sau cialé a regimentului, Onin: ercetarea spe In Armata S ieti ista ined ovieticd exist 2400 de bi are un fel de a este si ea 0 companie aceste companii in mcar nu ‘au soldati. _ Ineinteazi impe- numar, maginile, lei, goneste fark a rimine { n in urma un. pe senile, cu fanion alb. Am risuflat , . usurat, Acel - lef alb inseamni prezenta unoe arbitr iar’ prezenta lor inséamn’, la rindul ei, c icatie, gi Deci vom mal syindtl et ef acum e aplieatic, gi nu oboe Pe deasupra mea 2boara i Zsupra mea zboari un elicopter, ca o libeluls Alunect The dove a3 ol Vine drept impotriva vintulng, iat, Acum atirni pe partea d, 4 ma aflu pe capacul turelei, cu mina’ dreapts eecaeee caput. Pilotul e roscovan tare. Chipul ti e'ea en de Solofani, impestritat tot cu pistrui, tar dint cane albi sgt Ride, aturisitul. $tie prea bine acest on din Slicopter’ e& acelor comandanfi de companic cirora le punbarte el diverse ordine, le este sortita 0 “i ane tocmaj ind, Elicopterul se depirteazd pe daté in sca si lateral. Doar pilotul cel ro; ‘i edie scovan ride, Doar rellectind razele astrului ee risare Uhh Mal stedlucese, 16 4 Tancul meu cu piept voinicesc iaie universul prin mijloc si ceea ce fusese compact in fafa lui se despicd in doua, In dreapta si in stinga gonesc limbi de-padure. In pintecul masini domneste un vuiet infernal. Am harta pe genunchi, si multe imi devin clare. Divizia a fost aruncata intr-o rupturd gi acum iainteazd cu toatA viteza spre Vest. Numai unde se afli inamicul nu se. infelege. Despre asta harta’ nu spune nimic. i tocmai-din aceast’ pricing, in fafa diviziei se avinta vreo doudzeci de com- panii, ‘a mea aflindu-se printre ele. Aceste companii sint ca niste degete ragchirate ale unei singure miini. Misiunea lor este si piptie locul cel mai vulnerabil din apararea: inamicului, ‘spre ‘care, comandantul diviziei are si- napusteasca pumnul de mii de toné. Locul acela vulnera- bil al inamicului este cdutat-pe spajii imense gi de aceea fiecare din companiile trimise inainte se deplaseaz in completa singuratate. Stiu bine ci undeva alituri inain- teazi impetuos si n&praznic companii Ja fel cu a mea, insi ocolind focarele de rezistenta, satele si oragele, Nici compania mea nu se angajeazi in ciocniri istovitoare : am ‘intiInit_un inamic, am raporiat statului major si di-i ocol. Manevreazi-l mai repede si continua iara¢i inaintarea, Tar undeva departe, in urma noastra se alla fortele principale ca un torent furibund ce a spart un baraj. Inainte, baieti, mainte, spre Vest | Dar uite ca transportul blindat cu stegulet alb nu raémine in urma. El, blestematul, e de doud ori mai usor decit un’ tane, in schimb for{a are aproape la fel de mare. In vreo doua rinduri ain incercat eu’ si” mA desprind, cici vorba-aceea : vitezele mari sint cheviisia succesului, Dar nu mi-a mers. Pe vremea cind comandam un pluton, figurile de felul asta imi iegeau perfect, dar cu compania nu-mi va merge. Poti si fragmentez{ coloana, si-ti ratacesti tancurile prin smireuri si pentru asa ceva nimeni nu te iartd. Pentru aga ceva poti fi scos de la comand’. Dracu s& vi ia, gindese. N-aveti decit 8& controlafi pe sdturatele, dar eu compania n-am s-0 ingirui... —O maeara in fati! strigi deodata prin radio comandantul tancului sase trimis de mine inainte.yO mascara? Pentru ridictri 2 Uite-o, toata verde, bratul fi e inva ae ee. Dar unde poate fi vazuti o macara pe cimpul de lupta ? Just ! La o bateri r ai o baftt de toate sileies Paterie de rachete ! Pai asta nu-t — Companie! urlu la af mei ‘ eegea ene Thainittt 18 at mei, Baterfe de rachete! Tar baietii_ mei stiu prea bin i s @ CUM s& se réfuiasca Ga,paterile de rachete, Plutonul una, depiginds mee ré in formatie de lupti. Al’ dou "i bruse, trece in dreapta si, azvirl; oer budget 5; t apta si, azvirlind spre ‘cer bulgaci de noroi de sub senile, se avinta: inaints, Phatonal et © ia spre stinga, invaluin< it ateri ii 9a, ste ‘ind din flane bateria, printr-un Deiter’ tag eu. ar conductorii inteleg asta si. fark mi , Da inte si.fari mine, i Gi plclora rept at flecaruia din-ci este proptit neat indaté, apisind pind la refuz pedala tneit siaromut a urla cu revolt si indirdtnicie Die ee e 0 a si indaratnicie. Di ‘icit asta imprejur e un asemenea vi i faced’ © atte \ imprej a ict si de aces & funingine insuportabili: carburatorul nit aneeg ag ts in motoare si este i x vi salbatica presiame a gazutus, "™™"*" PPM efapamente de — Intrerup cercétarea, de lansare... angajez lupta ‘int cuvintele radistului-incdredtor d _ v “itor de pe ta uniter obugen oa ultimul nostru mesa}. Orice subs obligaté s4 atace subunitatile de i Stafele majore de la primul contact cu ele, fied a astepee nici un fel de comandi, i i i Bei id’, oricare ar fi sansele gi-cu orice Exact ! O macara ! luit in crengi, pentru patratul 13—41,., gaturile si aruncd tilul intra Tin in tine, cu_o lovitur ce pare a: Pluteste usor intr-o parte, Picioarele mele au inceput a zbur: — a 4& zbura spre sti: i Teecanicului-conductor, stelajele de raanifie es ‘Pinarea 18 tancului ce zboari peste buturugi:si busteni. Cu dege- tul mare al miinii drepte, ochitorul i lin pe declanga- tor. Pentru ca cumplita explezie sd nu se napusteascd prin surprindere asupra urechilor noastre, in toate castile se produce un declic ascufit ce determina timpancle sa se contracteze in intimpinarea tunetului pustiitor al lovi- turii tunului nostru de mare putere. Declicul din cisti precede lovitura cu citeva sutimi de secunda, asa incit noi nici nu auzim bubuitura propriu zis4. Colosul de ofel, cintarind patruzeci de tone ce se avinti inainte, s-a cutremurat. 'Teava tunului s-a_stu- cit inapoi, scuipind din adincul ei tubul fumegind, vibrind, al proiectilului tras. Si pe,loc, imitind tunul comandantu- lui, au inceput a latra toate celelalte, Jar incdrcétorul a si aruncat pe impingator al doilea proiectil. — Vitez& | urlu eu, Noroiul figneste in jerbe de sub senile, iar zornditul acestora e chiar mai puternice decit tunetul tunurilor. In casti se aude un declic — inseamn& cA ochitorul apasi din nou pe declansator. Si iarasi nu auzim: propria noas- tr& lovitura. Numai tunul s-a smucit convulsiv inapoi, numai tubul zangéine ingrozitor izbindu-se de limitator. Auzim numai loviturile trase de tancurile-vecine. Tar ei le aud pe ale noastre, si aceste lovituri de tun parci-i biciuie cu o cravasa intre urechi pe vrednicii mei asic- tici, care se las& cupringi de turbare. Acum pot si mi-1 imaginez pe fiecare in parte. fn tancul cinci, ochitorul, intre doua lovituri, de entuziasmat ce e, roade aparAtoarea fruntii, din eauciue, a’ aparatului de ochire. Asta se stie nu numai ‘in companie, ci in-intreg batalionul. Desigur, nu e bine ce face. In felul acesta este distras de observarea continua a situatiel de pe cimpul de lupid. Pentru acest prost obicei a fost cit pe-aci si fie retrogra- dat ca incdretor. Dar trage foarte precis, ticdlosul. In tancul opt, comandantul acestuia fine mereu un topor Tinga el, si in timp ce tunul lui.e pe cale sa se “inece executind foc de ‘vijelie, izbeste cu muchea in blinda lar in tancul trei, comandantul acestuia a conectat radioul pe emisie si a uitat sé-1 mai deconecteze, ecoperind astfel toate. legaturile din reteaua companiei; toati compan: @ auzit cum scrignea din masele gi urla incet, ca lup' — Zdrobeste ! soptese eu, iar undele radio imi poar' soapta la treizeci de kilometri, ca si cind fieclruia din 49 yee : ‘ Seumpii mei asiatiei furiosi le-as gopti drept in ureche. In urechi se produce un n ic si , 10u, declic ‘si iardisi Zinginesle, Aroma tuburilor arse este imbitatoare. Cine lat acea aroma ‘otravitoare, acela devine ¢ i cuprinsi de voluptate. Zdrobeste ! Tanchistii mat ce ane rinsd Zs ! tii m Imbitati de tunete, de emaipomenita forja a motosrelon {tilurile mitralievelor. Si nu existi forfi care att mal fing fm fu, Chior gonductoni tuturor tancurfon 2 ca dulaii din lant. Smiftese levierel uriasele lor labe noduroase, isi chinuie masinile, resin ; asinile, - gele, gonindule deva rept in total luptel Ma ut tole : ava si fim manevrati 5 Undevs, depart zicese transportoral bling cu sigs . A'rimas in urmé, lau lisat-puterile, Oameniy as él sint niste nefericifi : neau ei un asemenes teeny ; : un asemenea tun supra puternie, nau parte de tunetele astea ameti IP ie, naw itoare, le lip- sese aromele imbititoare. Nu simt toath wate tes © menea desfitare, n-au avut cum so cunoara, pe gees Z ) ea | i. De $i conductorul lor ¢ frieos, ocoleste cu prudenti vices i 0 ste cu prudent’ pietrel si buturugile, Dar nu-fi fie team, baidt Hi bine 1 , baiete ! Pune-fi bi lavete Be maying, smuceste-o si feimint-o, Marine Bane . lelicatd, dar dacd simte pe ea i plin de forfi, devine si ea feroce, purtindycte tin ence L , purtindu-te f este bolovani de gianit, peste buturugile unor stjan ani, prin gropi si fundaturi. Nu-fi fie teams plesnese senilele, nu te teme e& se fring ile Rupe si zdrobeste, iar tancul te va > paste, Cher ee , jar Purta cao pase. C&ci tancul, se las§ si el cupring de beti Doar ¢ nics Penta pti Gh Suptins de betialuptc. Doar e nfseut .-.Scoate compania din lupta, sicu® Sub Senile tignese scintei’ Compania a intrat ca o ~.Scoate compania din lupti... Fara nici o comand, tancurile au incetat si mai tragi, ca si nu se loveascd reciproc. Acum do: x s : éciproc. ar urls, ‘ca ni jul ce sfisie in. bucati o c&prioaré. Izbese cu runtile tor Blndate fubredele transportoare ale ‘rachetiptilor, : instalatil de lansare, infundind - mul gras floarea si mindria artilerie! active, Zasor eae 20 +Scoate compania din: lupta... aud iardsi glasul dep&r- tat, scirfiit al cuiva si injeleg deodata c& cel care mi se adreseza este arbitrul. Ah, drace ! Dar cine-i intrerupe pe cameni din activitatea lor indragit’, intr-un asemenea moment de suprem, aproape sexualé voluptate ? Ab; arbitrule, mama ta! Pai tu faci niste impotenfi din cirla~ nii mei! Cine fi-a dat dreptul si strict o admirabild compare de tancuri? Esti vreun dusman al poporului sau vreun sabotor burghez?... ... m-ag in dintii tai! Companie, zdrobeste ! Si izbind cu pumnul fn blindaj, injurind de mama focului, cu emifaitorul deschis, pe tofi ticdlosii din statele majore care prin cancelariile lor n-au mirosit praful de puse’, dau comanda : — Companie, incetarea! La stinga, pe plutoane, in poiani, adunarea ! Furios, conductorul meu ‘smuceste levierul sting la maximum, din care catizi tancul aproape cA s-a rastur- nat cu toaid greutatea sa spre dreapta, fringind o frumu- sete de mesteactin, Schimbi miiestru.vitezele conduc- torul, cu o intrerupere de aproape o secunda si intr-o clipiti, ajungind Ja cea mai de sus, azvirle dinozaurul blindat inainte, prin tufisuri si gropi adinci de-a dreptul spre poiand, pentru ca apoi, virind nastrusnic, si scad’ turafiile aproape la zero, lucru ce face ca masina s& incre= meneasca pe loc, aruncindu-ne pe noi mult inainte, exact ca in cazul frintirii neasteptate a unui avion chiar la captulrulajului pentru decolare. Celelalte_ tancur mugind deceptionate, se smulg din padure si, frinin ‘convulsiv, se aduni intr-o aliniere perfect... — Descarcati ! Armamentul la control ! si dupa ce daw aceasti comand’, smulg din priz& snural cAstii, «iar inclircitorul tai printr-un declic ‘orice legatur 5 Transportorul blindat cui arbitrul raimésese mult in urmi, Pind s& se sonticiie el la compania mea, cu am reugit s& controlez armamentul, am primit rapoartele refe- Fitoare la starea masinilor, la gonsumul de carburant si munifii; am aliniat oamenii si_am incremenit in. mijlocul poienei, gata s& prezint raportul,Stau asa, socotind in minte plusurile si Pentru care pot fi laudat sau, dimpotriva, peleray ee ania iesise din pare eu opt minute inainte de tescoy coyPenty asta voi fi laudat, doar uneori pentre age seve i se poate chiar pasa cuiva un mie cea ue ont fn faza inifiald a rézboiului, totul se socotegte tn segue Poate tancurile, toate avioanele, toate statele majors ta buie sa iasd printr-un salt de gub lovitura. In acest caz Prima lovitur’ a inamicului, cea mai puternica ss va gxecuta asupra unor oriisele mnilitare pustii, Opt tainatey Aici am un plus neindoielnic, Toate tancurile cinta, Stare de functionare si pe parcursul intregii zile asa au Rimas Aici e un plus pentru loctiitorsl meu, setn Picat e din lips de ofiferi nu am in companie un aseme- pea yloctiitor. Eu fac si treaba iui. Punctele de sprijia {Pam ocolit prin manevre hotarite, raportind la Ge si eu precizie despre existenta lor. Astae un plus ponins comandantul plutonului unu. Pacat eé el nu exteik i nu ne-a scipat, am mirosit-o si am facut-o una = tul. Tar 0 baterie.de rachete, chiar si cea mal prégieiy € in slare sé provoace o pereche de Hirosime, Bu inthe, Tupind ‘cercetarea si aruncindu-mi cutiile. impotriva rachetelor, se cheama cam preintimpinat aceste Hine Sine: Pentru asa ceva la rézboi fi se atirna de piept ca ordinulet, iar la apticafii esti mult vreme laudat, 7 Dar iat4i-l si pe colonelul din control, Miini ae {ele, ciame sclipitoare. Ocoleste cu great bilmecele os Feamotan ce nu vrea si-si minjeascd Mibutele. Coman Gantul regimentului, titucul nostru, e si el colonel, puny Gare niste liboaie noduroase, ca ale unui cilau'? mila dedate cu muncile grele; Tar fafa tdtuculul nostra e nk de ger, de soare si de vinturile tuturor tancodreemen: fi Poligoanelor ce-mi sint si mie cunoscute, hiel me oe Compara cu chipul livid al acestui colonel arbiire = ¥-aliniat ! Drep{i ! Pentru onor la dreapta ! ar arbitrul nu-mj a ir a chiar de in ait num asculta raportul,intveruptniai-ma — Va jucati t-ma je pusiany iAH, Jocotenent-major, de-a tupta! Ca un Eu tac. li zimbese. Ca si cind nu i imi _Ew tac. 1 . mar cérta, ci Prinde in piept o.medalie, Insi el se infurie si mai bite 22 din-pricina acestui zimbet al meu. Suita lui tace incrun- tata. Ea stie prea bine cA articolul 97 din Regulamentul disciplinei interzice s& fiu certat in prezenja subordonati- lor mei. Maiorii si locotenentii-colonei din suit stin c& certindu-ma in prezenta subordonatilor, colonelul nu autoritatea mea o submineazi, ci autoritatea intregului corp ofijerese al nobilei Armate Sovietice, inclusiv pro- pria sa autoritate coloneleascd. Dar mie parca niéi nu-mi pas’, Zimbesc, — E o rusgine, locotenent-major, si nu auzi comen- zile gi si nu le executi. Eh, colonele, pai eu i-as spinzura de {evile tunurilor pe cei care nu se las fura{i de avintul luptei, pe care nu-i imbati mirosul singelui, Asta-i deocamdat& 0 apli- catie, dar dac& intr-o lupta adevarata senilele tancurilor noastre ar fi fost minjite de singe adevirat, nu de subs~ tanfe butaforice, ca la teatru, atunci vajnicii mei asiatici s-ar fi incins inca si mai avan. Dar asta nu e o slibiciune a lor. Asta-i taria lor, Nimeni din lume n-ar putea si-i opreascd. — Si-apoi treaba cu gardul. Afi spart gardul de zid al parcului ! Asta-i crima ! Vite c& la peretele acela pind si si mA gindese am uitat. Mare scofalé. Pin’ Ja ora asta cu siguranjé a fost reparat. Cit sé fi durat ? Dac-ar fi fost dusi acolo zece soldati de la arest, in doud ceasuri ar fi ridicat un. zid nou. Dar de unde puteam eu si stiu, colonele, dack era aplicatie sau razboi? Cine poate sti asa ceva in timpul alarmei ? $i dac-ar fi fost rizboi, iar zidul ar fi ramas intreg’ si 2000 de oameni, impreund cu sute de minunate masini de lupta ar fi ars intr-o singurd ingréma- dire ? Aud, colonele? Porfi_un niare titlu, te numesti Sef al cercetarii Armatei a 13-a; dac-i aga, poftim de intreabii cite obiective au descoperit uzbecii mei in cursul zilei. Ei nici mcar nu votbesc ruseste, dar des- coperi fara gres fintele. Laudi-i, colonele! Dacd mie nu-mi-zimbesti, macar lor zimbeste-le. Iar intre timp. eu ii zimbesc. Acum mA aflu cu spatele la compania mea si n-am deloc voie si’ ma intore cu faja spre ea. Dar stiu gi asa cd toaté compania mea zimbeste. Uite-asa, simplu, fara nici o pricin’. Asa imi sint ei — in orice situatie isi rinjese maselele, 23‘* Colonelului ins nu-i place tr nu-i place treaba asta. De buna « crede'cd ne batem joc de el ; s-a infuriat $i mal bret \_ o> Un neispravit ! Nu sinteti d i ania. Va mlsprévit Lu sinteti demn st comandati com Condado) Sestital | Predati compania locfitorulut, sao \ 7 Nu am in prezent loctiitor, ii spun zimbind, Atunel comandantulué plutonului uni! — Nu exista nici el, gi pentru ca s& nu ia la rh nelul toate functiile in’ordine coboritoare, 1 Senin’, olo~ singurul ofifer in companie. ° He Sint Colonelul if Sug, Cont Un singur liter este aproape tipied Olan vee 88 fie ral puna ek {oll at vrea si fie doar colonel. In s¢ adul de locotenent ini iatrage yo uae oe eset en pa Pee cumplitd de ofiferi, In schimb acolo sus, tn ai Hele malore Se cam uité acest lucru, Uite s1 seems Bell pur al gimata nu a putut concepe ci ett pot fi unieu er fn inteaga companie. M-a indepartat 4 - andi. — Ske acest rept, Numal cd acoaeta compas ie si se ina cazarma, iar si fie mind tanie mie: $1 ined de tancuri, singurs, fird afijerl pais: mf aes de kilometri nu e cu putinfa. Ar fi o crim, Qe sia. Alc colonel oi dates Ce erste oe lovin Gestituit-un comandant, in situafia cind ct ae a eee, 2 stituit > in situatia cind el i tori, prin acest gest tu insuti tra at vaspundcren peromain Heel geet insult frei asumat raspunderea Ginfezi niminui, Cici dacd ar ex inci fiecare comandant de divizie fi mandant ar put a feats in elm, si-i destitule pe comandanf, tnloeunges j farei convin lui, si lovitura de stat ¢ gata, Dox destitui. Oricine se pricepe ef dosti te, i icine se’ pricepe s& destituie, colo srang® BvGEe oa lb toe 24 anti Ja posturi este la fel de greu, ca intoarcerea unui Mort la viafa. Acum ce te faci, colonele, ai de gind s& mi 1 din nou tn fruntea companiei? Nu fine. Doar sint Redemn. Si tofi au auzit asta. Nu ai dreptul. si pui la comanda companiei un om nedemn, Si daca se aflA mai sus ci’ tu, in apropierea frontierei de stat, ai destituit de la nigte companii de tancuri pe comandanfii legali, iar in locul lor ai mumit alfii, nedemni? Ce se va intimpla ci tine ? Poftim ? Asta e. - In situafia asta colonelul ar trebui si ia Jegitura cu comandantul batalionului meu si sé-i ceard: luati-va de-aici prapadita de companie. Dar uite c& aplicatia s-a sfirgit. S-a terminat la fel de pe neasteptate cum a si inceput. Si cine va permite s& se utilizeze dupa splicatie transmisiunile militare? Doar in °37, cei care au permis emenea inc&ledri au fost impuscafi. Dupi aceea niminui nu i-a mai venit cheful si facd asemenea nazbitii, Ce te faci acum, colonele ?- Poftim, condu compania. Ori poate ci ai si uitat cum se conduce? Sau poate ck nici n-ai condus: vreodaté una? Ai crescut prin statele majore. Asemenea colonel sint o muljime, Orice ocupatie pare un fleac eind o privesti dintr-o parte. Nici s& conduci o companie nu e cine stie ce. Numai c& trebuie si dai c menzile asa cum sint inscrise in noul regulament, Oamenii din companie nu sint rusi, n-o s& infeleag’. Ba ar fi si mai réu daci ar infelege, ins& nu cum trebuie. Atunci nu i-ai mai gasi nici cu elicopterul prin paduri si mlastini. Tancul eo masina grea, uneori poate da peste un om, se poate pravali sub un pod, poate pieri intr-un smirc. lar rasplata e intotdeauna una gi aceeagi.< “sf * Acum nu mai zimbese. Situafia e serioasi si nue nimic de ris. Ar fi tocmai momentul potrivit s% duc mina la cozorde $i si zic: ,,Permitefi si plec, tovarase colo- nel 2 Oricum, eu sint acum de prisos, ici comandant gi nici subordonat, Dumneata ai pus-o. de'miméaligi, acum n-ai decit s-o inghifi. Ti-a venit cheful s& comanzi, poftim, tovarige colonel, n-ai decit. Dar furia si bucuria réuti- cioasa ‘mi s-au stins repede, Mi-é draga compania, doar sint oamenii mei, masinile mele, Nu Mai rispund de com- panie, dar n-am 5-0 las asa, baltd,._ +-— Imi permitefi, tovarase coldhel; zisei, Fépezindu-mi mina Ja cozoree, si condue pentru ultima oara compan -mi ia in acest fel rimas bun de la ea,_ jus: .— Da, se declar’ el scurt de acord. Pentru un moment mi s 4 e -a pirut ci vrea, cum este obiceiul, s’-mi dea niste indicatii — de felul si nu go- nesli, sd nu o iei razna, s4 nu intinzi-prea mult coloana Dar nea facut-o. Ori poate c& nici n-a avut 0 asemenea intentic, doar si mi se fi p&rut mie. — Da, da, conduceti com iderati “Da, da, pania, Considerati ci ordinul meu ined n-a intrat in vigoare. Returnafi compania la cazarmi si acolo o sa o si daji in primire. — Am infeles! Fac scurt stinga-Imprej Ax le : -Imprejur, dar apue totusi si vid 2imbete ironice in suita colonelului, Cum vine asta? Adici deocamdaté comandati. Cei din suiti4 injeleg si ei cd nu exist’ o asemenea situatie — si afli deocamdata 1a comanda Un comandant oft este dems si-si comande subunitatea, si raspunde integral pentru ea, ori este nedemn, si atunci este indepirtat fara intir- ziere. Deocamdat& cotnandati — asta nu e o hotarire. Tar un colonel poate plati scump pentru o asemenea atitudine, Mie mi-este clar acest lucru, ca de altfel si celor din suit&, Dar nu-mi arde de aga ceva acum. Am in fajd o treabi serioas’. Comand compania. $i nu import cine ce a gin- dit, cine cum a procedat si cum va fi pedepsit pentru asta, Inainte de a da prima comand’, comandantul este dator si-si supund unitatea vointei proprii. E obligat si se uite la soldatii sii in aga fel, incit acestia sa se simta usor furnicati, si ineremeneasca, incit fiecare si simti c& indaté va urma- porunca unui adevarat “comandant. Tar comenzile la trupele de tancuri sint mute. Dou fa. nioane in mfinile mele, Cu ele comand. Fanionul alb bruse in sus. Aceasta i manda, Prin acest gest scurt si tilos, iam transmis cone, paniei mele un lung mesaj: Compania @ comand eu | Lucrul statiilor de radio pe emisie, pind la fntilnirea cu inamicul, este interzis ! Atenfie !“ Existé comenzi prega- titoare si comenzi savirsitoare, Prin comanda pregatitoare, comandantul fi cuprinde oarecum pe subordonati cu 24- bala de fier a voinjei sale si tragind de h&{uri trebuie s& astepte cinci secunde inainte de a da éomanda principalas Formatia trebuie’ s& thereméneasca ti ele clipe agtep- tind-o, fiecaré“ivebuie s&'simta zibalete"He fick™ feiare Sa tresira’abia’simtlt, miischii s& inceaph a fremataca 56 tnaintea unei lovituri usturdtoare, fiecare trebule s& ag~ tepte comanda sivirsitoare precum asteapt un cal de rash lovitura de cravasa. Fanionul rosu bruse in sus, apoi ambele pe lateral, in jos. S-a cutremurat compania, risipindu-se, tropaind in~ data cu cizmele potcovite pe blindaje, Poate cA igi lua rmas bun de la mine compania, poate c& a. vrut sé-si demonstreze nivelul de instruire in fata arbitrilor sau poate c& pur, si simphi o cuprinsese furia si n-a gasit po- sibil-s& si-o.exprime in nici un alt chip. Ah, dac-ar fi de~ clansat careva un cronometru ! Dar si fara acesta, in acel moment stiam-: compania mea bate recordul diviziei si poate chiar vreunul de mai sus. $tiam in acel moment ca sint mulfi tanchisti adevarati in suita colonelului gi ci ficcare ii admira acum pe asiaticii mei, Am vazut eu insumi multe recorduri la trupele de tancuri, cunose pretul unor asemenea recorduri, Am vazut si miini frinte si dinti sparfi. Dar in acel moment baiefii au avut noroc. Si stiam oarecum dinainte c& nu va célca niciunul gresit, fu va aluneca executind acel salt de neinchipuit prin oblon. Stiam c& nici degetele nu ise vor strivi nimanui. Nu era momentul. : Cele zece motoare au. pornit a urla, MA aflu in turela comandantului, Acum fanionul alb in sus, in mina mea, inseamn& : Eu sint gata!“ Si drept rispuns vad alte noua fanioane : Gata! Gata! Gata! Un cere bruse dea- supra capului si un gest precis inspre est : ,,Urmati-ma !* Totul e simplu. Elementar, Poate chiar primitiv ? Da. Ins& nici o cercetare nu poate descoperi deplasarea, fie sia patru armate de tancuri concomitent. Iar impotriva altor genuri de cercetare exist procedee la fel de primi- tive, ins imparabile, Asa se face c& Intotdeauna apirem prin surprindere. Riu sau bine, Yar prin surprindere. Pind si in Cehoslovacia, chiar si cu sapte armate con- comitent. Colonelul controlor s-a c&férat in transportorul siu blindat, Suita l-a urmat, Transportorul s-a pornit a urla, a virat bruse si a luat-o pe un alt drum spre oraselul militar. Suita colonelului fl urliste’in mod evident pe acesta, Céci in caz contrar,'i-s-ar fi suflat c& el trebuie si meargé imediat in’ urma tanculyi meu. Doar acum cu sint un nimeni, Un impostor: mf se. incredinja mie compania este a si cind un sef'de politie ar incredinsa iaunui polijai destituit din serviciu executar i ares- tin Da chine dace in SE! setae une ae micar fii alaturi, pentru a interven la timp. O dati ce ai incredinjat cuiva compania, dacd nu te pricepi si ° conduci, apoi macar s& fii al&turi, pentru a putea sa apesi la timp pe frine. Dar uite ec nu ind soptif nimeni colonelului c& si-a dat viata pe miinile tindrului loco- tenent-major. Iar acesta, indepartat de la putere, poate 88 fac orice porcarie, doar e un strain acum‘in companie, | Tu va trebui s& raspunzi. Ori poate e& tolt cei aren faci un fel de evenimente deosebite ? Stiau ef ci loco . tenentul-major nu va zdrobi destinul colonelului, Desi ar fi putut s& o fack....* 6 : Asa se intimpl adesea : 0 divizie e biciuiti de . alarmet de luptd, aceasta se nipusteste spre largi ovina. {uri ‘dar este curind adusi inapoi. Aici se ascunde un fihepsis adine. In felul acesta se formeaza obignuinta iar diviziile vor porni lao actiune reala ca la aplicafiile . curente — fard emofii. In acelasi timp si inamicului ii Slubeste vigilenja, Diviziile sovietice fignese adesce. si pe neasteptate din ordselele lor militare. Inamicul \% inceta s& mai Teacfioneze Ja asemenea actiuni, Drumiile sint b&tatorite de coloanele de tancuri, E ‘ea s-a dat concomitent intregii divizii, Cine i nu i izii, ori poate chiar cinci, Dar cine stie, poate cd au fost alarmate c i n tie, a oncomiter chiar‘o suti de divizii, Somitgnt La poarta ordselului militar cint& fanfara, Comandan- { tul regimentului, tatucul, e pe turela unui tane men limpina coloanele, Are ‘ochiul versat, neiertator. lis suficienta 0 singurd privire ca si aprecieze o eompanic, | © baterie, un batalion si pe comandantul réspectiy Coe mandanfii se zgribulese sub privirea ‘de pluinb lngn cului, E'un birbat voinic, centura fi este prins& laultimele’ og ? giuri, abia de-l cuprinde. Tar carimbii.cizmelor sale de uriag sint usor crestate la. spate, cdci altfel nu le-ar putea tvage peste pulpele puternice, Are un pumn enorm, éit un ceainic, si cu ceainicul acesta amenin{i pe cineva. Probabil ci pe comandantul batalionului trei infanterie, ale c&rui transportoare blindate se inghesuie prin des~ chizdtura flimindA a porfii, Tata ca bateria de arunc&toare a acestui batalion tocmai a trécut pe poarta, iar acum e tindul meu, $i cu toate c& stiu cA fancurile mele ma ur- meaza, desi imi este totuna daca ma urmeazi sau nu, doar ni le thai sint comandant, in ultimul moment’ ma uit peste umar : intr-adevar, vin toate, n-a intirziat nici unul, Comandanfii tuturor tancurilor imi cauta privirea, dar cu ma intore din nou cu fata inainte, mi-am repezit palma spre casca cea neagrA si comandan{ii tuturor celor- lalte noua tancuri au repetat cu precizie acest strivechi salut militar, ; Comandantul regimentului tot mai strigi ceva jignitor si ameninfator in urma coloanei batalionului trei si, in sfirgit, isi intoarce privirea turbat spre compania mea. Ab, tu, goril de padure, ataman de tilhari, cine-i poate susjine privirea? Intinindu-i ochii, iau bruse, surprin- z&tor chiar si pentru mine, hotirirea si infrunt’ privirea lor. Jar el gi-a desfacut pumnul imens ‘intr-o palmi cit 0 lopat, ridicind-o la cozoroc. Nu oricui réspunde tatucul Ja salut cu salut, $i eu chiar ci nu mi asteptam, M-am holbat nedumerit, clipind des. Tancul meu a trecut deja, iar eu imi intorsei capul inapoi, uitindu-ma la comandant. Deodata il vad céi-mi zimbeste, Are 0 mutr& negricioasi, ca ifn film negativ, si din pricina asta zimbetul lui, dez velindu-i dinjii albi, e vizibil pentru intreaga mea com- panie i de bund seama pentru bateria de obuziere care urmeaza dupa mine, dar pe care acum elo va saluta cu pumnul siu imens, Eh,‘comandantule, Nu stii tu cA eu nu mai sint la cirma companiei, Am fost destituit, comandante, de la companie. M-au inlaturat-intr-un chip rusinos, Ca’ si eind ag fi fost biciuit in public. Dar asta nu-i nimic, coman- dante. Crezi c-am si:ma pun pe bocit ? Niciodatd, cit voi trai. Am sii zimbese. Intotdeauna. In ciuda tuturor. Voi zimbi bucuros si cu’ mindrie, uité-nga cum ifi zimbese {i comandante, Am s& primese curind 0 noua companie, Epenurie de ofiferi, stii bi Si ma‘despart de asiatic nimerit a fi. Dar nu-i ni ine si tu. Numai cl-mi pare ri ae 3 fas ici mei, cdci tare buni fldcdi s-au ‘mic, va trece si asta. Pentru mine si agita-fi pumnojul, c& de ace si 7 ca Rio come sisi un alt comandant In. regiment i » ifi fertam iesirea abrasa cA tre- Net, comands sirea abrasé. Si dacd trea , urma acolo unde ne vei c. e ‘onduce. Tar Comandante, am si te urmez chiar-dacd nu cu 0 cout Panie, ci do: " ochitor, " °% UR Pluton. Ba as putea si ca simplu 7 . La revenirea unei masini i a revenirea unei masini dé lupia in pare, # speek in primul Hind ? Asa c. Trebuie fe alimentata u frint’, dar alimentata. Cine poate sti cind'ne va trasni o noua alarma ? Fi sind de tuptd ind ne va ? Fieeare masina d trebuie 5X fie gata sa repete tot put, Im ottee pete totul de la Inceput, in or! moment, asa ci de aceea parcul vui in nou. Sute de ner L ‘uieste din now. Sute d masini se alimenteazi concomitent. Fi : voie de cel putin o ton’ de ant. $i transpostoane blindate sint vorace. Ca i tactousche do ape toatele int le de artilerie. toate masinile de transport trebuie alimentate, Apol unt tifile de foe ale tuturor masini a 2 ale sinilor de lupta t i - Pletate. Projectile de artilerie, de cite 30 de ame ecare. S-au adus cu sutele. Ci ile intr-0 ce trebuie re in; : s& se scoatd proiectilele, ambalajul de pe wea te eae turat,apot, Si fle curajat ficcare proicetil, ndepirtindu-se lat la uzin& si'— in tane cu el! lar cattus ne sosese $i ele in lazi. Cite. 880 de b n fiecare, Seer buie introduse in beni: i vandd de maine ee : intr-o banda de mitrali 250 de cartuse, Apoi benzil fe fn inched de cartuse. trebuie agezate in inckres toare, iar in fieéare tane sint ett menea cut Acasa ; 13 asemenea cutii trebuie adunate toate tuburile ar fei predate Ja magazie. Tevile vor fi eurdtate mot tte erent . te mai tirzi intreg plutonul, fiecare feavi ‘a multe oe n utonul, le pe tanc, multe ore zil- nic, repetind curitarea multe zile dar ‘sr e's ; , dar acum -trebui turndim deocamdatd ulei in tevi. Si iat cf vine vindal oa 30 apilim tancurile ; 6 spalare grosier’, desigur. Spalarea temeinicd va urma dup-aceea. Acum trebuie hréniti sol- dati. Astizi n-a fost masa de prinz, aga: c&. prinzul es imbinat cu cina. Ian dupa cina tofi sint dusi la activité de intretinere tehnicd. Spre dimineat& trebuie verificat totul : motoarele; transmisiile, suspensia, trenul de rulare. Unde e nevoie, se schimbi unele patine de la senile.’La lancul pentru bara de torsiune de la bordul sting este rapt. La ‘al optulea reductorul de viraj face zgomot, in schimb la compania inti de tancuri se vor inlocui dintr-o data doua. motoare, In zori incepe curdfirea generalé a fevilor, S& fie totul gata! CA va zdrobese ! Dar deodata simt un gol undeva sub inima si mi-am amintit bruse ci dimineaté. nu va mai trebui sé. verific in. compania mea calitatea intrefinerii. Poate c& nici nu voi fi lasat deloc si intru miine la compania mea in parcul de tancuri? Stiu ci toate doeumentele cu privire la mine sint deja intoc- mite si c& oficial voi fi destituit nu‘miine dimineata, ci chiar astai-seara. Si mai stiu ci la destituire, un ofifer tre- buie s& se prezinte spilcuit, nu mai rau decit atunci cind este distins cu un ordin. Iar compania mea cunoaste acest Iucru, si de aceea, in timp ce ma certam cu alimen- fatorii, in’ timp ce verificam registrele cu consumul de munifii, intimp ce ma tiram pe sub tancul trei, cineva mi-a facut cizmele lund, mi-a caleat pantalonii si mi-a cusut un.guleras proaspiit.la bluzi, Am aruncat salopeta murdara si fuga la dug. M-am barbierit indelung, cu griji. Si iat c& agentul de ta regiment a si sosit. | Vuieste pareul. Un tractor scoate pe poartA un trans~ portor. blindat zdrobit. Tuburile arse zdraingane. Enormele camioane duduie inedrcate la refuz cu lazi goale pentru proiectile. Sudura electric& azvirle jerbe de scintei, Pind dimineafa totul ‘va straluci si va scinteia, Deocamdaté ins& imprejur e numai murdérie, zgomot, bubuit, ca pe un mare santier, Nu poti distinge ofiterif de soldati, Toti sint in salopete, tofi sint minjiti, tofi injurai de mama. Jar prin tot acest haos p&seste locotenentul-major Suvorov. Si toti amutese, Tanchistii minjifi se uité lung dup& mine. Fic- care- intelege c& locotenentul-major se duce la destituire. Niméni.nu stiede-ce a fost zburat. Dar fiecare infelege ci @ destituit: pe degeaba. Fiecare: nutreste. acest sentiment. In: alta situatie, in’ celelalte companii nici n-ar- fi fost ntluat in seama un locotenent major, si chiar dac-ar fi fost observat, tofi s-ar fi prefticut ci nu l-au vazut, asa incit ar fi continuat si se bunghiseasca la motoare, Intoreindussi fesele ndcliite de unsoare. Dar acum un om se previnta la destituire $i de aceca tanchistii actstia straint, necu, Roscufi, ma saluta cu degetele murdare, batucite, ridieate Ja boneta. Ii salut si eu. Ba inci Je si zimbese. lar c! de gsemenea imi surid, viind pared si-mi ‘spun: cura}, doar se-ntimpla s& fie si mai rau. Dincolo de gardul de zid al parcului se intinde or: militar. Castani cu tfunchiuri groase, elt sii cuprindd Cu bratele trei oameni, Nigte recrufi zbierind inviimasit un cintce. Se strduiesc, ce-i drept, dar sint incd neindo- minatici. Un fruntas aprig se rasteste la ef, Uite ca si re. crufii ma saluta. Astia sint inci niste vitelugi. Inca nu Pricep nimic. Pentru ei, un locotenent-major ¢ un. sef foarte mare, mult mai sus decit un fruntas. Tar faptul cd clzmele ii sclipese ‘atit de tare inseamna ci, de: bund seama, are de sirbatorit ceva. Tata si statul major. Aici tntotdeauna ¢ curktenio. Aici intotdeauna e liniste. Scara e de marmurd. Au construiteo romani inainte de r&zboi, Covoare pe toate coridoarcle, Dar fata si rotonda sedldata in razele soarelui. Aici ine {run con striveziu, de sticlé antiglont, sigilat tn peceti cu Stemd, se afli drapelul regimentului. Lings drapel, o qantinela neclintité. Baioneta scurta, plata, rasfringe ul tima razi de soare, risipindu-i pe marmuré scinteierile Salut drapelul regimentului, iar santinela de ling’ drapel nici nu se.clinteste. Doar este cu pistolul-mitraliers, tar omul inarmat nu foloseste nici un fel de alte forme de salut. Arma, constituie, ea insti, salutul Ini adresat tas turor celorlalti. Agentul merge drept pe coridor, spre cabinettil coman- dantului de regiment, De ce nu la seful statului major ? Bate agentul in usa comandantului. Intri, inchizind ca grija usa in spatele sau. Dar iaté & iese Indats, eliberind intrarea — poftifi, La biroul de stejar al comandantului sade un locote- nent-colonel necunoscut, de statura mijlocie. Pe acesta | Lam irit astizi in suita colonelulut-controlor. Der cc Gracu, ma mir eu, unde-o fi titucul, unde-i seful de stat ao i ‘otenent-colonelul gade in jilful co- malor Ticlut? Si fie cumva mai. mare in functie dectt fitueul nostra ? Cu siguranfé e mai mare, Altfel nu s-ar zat la biroul lui, oy fee Ta ‘log, Iocotenent-major, imi propune el, fri a-mf Ita raportul. : . Ma agora Pe o margine. Stiu cl pou wor unm ale i, aga ci va trebui s8 sar In picioare. De ec Golnarea inate doeaptd, ca $i cind m-as afla in formatie, la ike ; r, de ce zimbeafi _ taji-mi, locotengnt-major, de fl cind colbelul rmolov v-a aestituit de 1a. comanda, cont ani? is Pav privicea locotenent-colonelulul smn pitrunge in sutlet pare poruneinduvmi « dar si spui faeeasienve in tine, lighioan’, MA uit la cl, 1a gulerasul pi a per “acla cam purtatd, ins& curditied si calcaté. Ce si yaspunzi la o asa intrebare ? — Nu sti, tovardge locotenent-cotonel, — Ifi pare riu sa te désparfi de companie ? — Imi pare réu. ; : i si la sticgit: = ia a lucrat miestru. Mai ales la stirs qoacevan Sieg met: aL bine sa fie spart, decit s& fie un intreg regiment expug unef lovituri, Un perete nu ¢ greu de reparal — Agi fost reparat, _ — Vite ce, locotenent-major, eu sin. Tocotenent-c lonelul _Kravjov. Sint seful ceteetiri din cateneta 18 ; 4 : Colonelul Ermolov, care te-a indepi ela compan, a tari. Dar e destituit, des crede cd el este setul cercet (e destitut, dest med jeste acest lucru, fn locul lui sint deja num: ‘heun ingpectim diviziile. Crede ci el controleaz’, dar in fept eu Sou in primire gi mi informen asupra star cercetrii de la divizii, Toate ournaie # oton bai a mai ici o valabilitate. Da dispozitii ai, geara eu prezint documentele mele comandantilor a -fegimente $1 divizi, aga incit toate ordinele lui in pierd orice putere, El nu banuleste acest Tuer, Nu bisite cS i lui nu sint mai mult decit un fos ; Pentru sisterul Armatei Sovietice si al fntregului nostrastat, el e de pe acum un z din’ armati he drept la pensie. Garid conn peaenis erdinul cu privire la: asta: Asadar, ordinul Iul privind indepirtarea ta de la companie nu are nitvo.valoare, ~ m mulfumese, tovartise’locotenent+colonel! — Nu te gribi si mulfumesti Q te scoatd de If comanda compastch age inet tegen eet apoi, schimbind tonul, spuse incet, dar porunciter : Ordon si dai in primire compania ! #1 Ordon Inci demult, eu am obiceiul sh intimpin zimbi witurile soattel’ Bar de ash ash Lovie yeas surprindere, iar zimbetul nu mi s-a Infripiat. Meant rin dicat, am repezit palma la cozoroc si am raispuns rispicat : — Am infeles ! Dau in primire compania, — Ia loc. MA asezai. — Existé 0 deosebire. . tine. Eu te scot, considerind ci pentru tine o compa oy este putin. Am pentru tine ‘0 functie de sef de-stat maj r al unui batalion de cercetare la o divizi " wer — Dar sint numai locotenent-major. — Si eu sint doar locotenent-colonel, i i s-a ordonat s& preiau cercetarea unel "intvagh Sorear Acum eu nu iau doar functia in primire, ci imi si forme echipa. Pe unii i-am tras dupa mine de la locul anterior de munci, Am fost seful cercetarii la divizia 87. Dar acum domeniul imi este de multe ori mai mare si am nevoie de foarte mulfi baieti'istefi si stritori, pe care sA ma pot bizui. lar statul major al unui batalion de cereetare este ceva minim pentru tine. Am si te incere chiar si pe un post mai inalt, Dacti vei face faté..., se with la ceas, Ai doutizeci de minute pentru pregatire. La 21.30 pleact @e aici la Rovno, la statul major al Armatei a 13a, autobuz al nostru, In el.este rezervat un loc sf pentru fine. Am si te au la mine, la sectia eereotare a siatulut major al Armatel a 19-2, daci miine vei trece nigie exa- Examenele le-am trecut: CAPITOLUL IL 1 De Ja hotelul ofiferilor pind la statul major al Armatel a 13-a sint dou& sute patruzeci de pagi. In fiecare dimi- nea{i merg fark grabi in Jungul unui sir de artari, pe Ting banci verzi, goale, direct spre un perete inalt, ca- feniu. Acolo, in spatele peretelui, intr-un pare luxuriant, se afl o veche ¢as& boiereasc’. Cindva, foarte demult, aici a locuit un om bogat. A fost, desigur, omorit, deoarece e nedrept ca unii si aib’ case mari, iar alfii case mici. Ynainte. de razboi, in aceasti cladire se amplasase NKVD “ul, iar in timpul razboiului — Gestapo-ul. E doar un loc atit de convenabil. Dupa razboi, aici s-a instalat statul major al uneia din numeroasele noastre Armate, iar eu Iucrez acum in acest stat major, Statul major :constituie un concentrat de aspr. ne- crutatoare, inflexibila autoritate. In comparafie cu oricare din inamicii nostri, statele noastre majore sint ‘foarte restrinse si extrem de mobile. Statul major al unei armate inseamni 0 suté saptezeci de generali si ofieri, si o com panie de pazi. Asta-i tot. Nici un fel de birocratie, Statul major al unei armate se poate instala in orice momentype zece transportoare blindate, disimulindu-se in masa verde-cenusie a trupelor din subordinea sa, firé insi a pierde conducerea acestora, In aceasti imperceptibilitate si mobilitate rezidd invulnerabilitatea lui. Dar si in timp de pace el este, protejat impotriva oricdror eventualitati. Yncd primul proprietar isi imprejmuise casa si marele pare cu un zid inalt de c&rémida, iar tofi proprietarii ce au urmat au intirit acest zid, I-au inalfat, l-au ‘completat cu tot felul de chestii, ca s& taie definitiv pofta oricui de a trece peste el. . La poarta verde e o santineld. fi prezentém permisul. Soldatul se uitd atent Ja el si salut& scurt: poftiti, va yog, Clidirea propriu-zisi nu e vizibilé de la punctul de 4 Initialele ruse pentru ministerul de interne.control. Spre ea duce un drum mirginit de pereti formati din arbusti desi. De pe drum nu aveum sh coteyth, dos rece in arbusti'e un hatig impenetrabil, de sirma ghimpata. ‘Asa ineit mergi inainte pe drum, ca ‘printr-un tunel, iar drumul acesta coteste lin spre o cladire ascuns& intre niste castani, Ferestrele parterului sint zidite inci de mulfi ani. La ferestrele etajului intii sint grilaje solide pe dinafara si storuni groase pe dinduntru, Platoul din fafa intrérii principale este pavat cu plici albe, curate gi imprejmuit cu tin zid de arbusti, Cine se uit cu atentie poate zari in tufiguri, fn afard de sirma ghimpati, si un beton cenusiu, zgrunfuros. Sint cazemate pentru mitraliere, unite prin coridoare subterane cu incaperile de Ja subsol ale statului major, unde este instalat corpul de garda. __ De aici, din aceasta curticies centrala, drumul coteste in jurul casei vechi spre un bloc cu doud etaje, alipit de clades principal. ‘De aici se poate ajunge, in sfirsit, parcul ce inviluie, ca intr- 4 noastré Casi alba. ee eee in timpul zilei, pe aleile parculut pot fi vizuti i otis et Ratalui mejor nogptea ~~ bateulo eu ein Tot aici, in parc, se afla, deloc vizibilé de la distant’, intrarea intr-un punct de comandé subteran, smenajat’ la mare adincime si protejat prin mii de tone de beton si ofel. ‘Acolo, sub pimint, sint inciperi de lucru gi de locuit, un centru de transmisiuni, o popotd, un spital, depozite si tot ce este necesar pentru viafa si activitate in conditii de completa izolare. Dar in afar de acest P.C.', mai exist unul. Acela e protejat nu numai cu beton, ofel si cfini, ci si de secret, pe deasupra. Acel P.C. ¢ ca 0 fantom, Putini sint cei care stiu unde este amplasat. z Pind la inceperea ‘zilei de munci_ mai azeci de minute, gi eu r&t&cesc pe alei, facind 1 a eae ia picioarele mele primul aur al toarnnei, Sus de tot, pe cer, vad un avion de vindtoare dungind albastrul, ‘speriind berzele ce se rotese deasupra unui cimp ce nu se zéreste de aici, Dar iaté c& ofiferii au inceput si se apropie de Casa. alba. E timpul. Ne urnim si noi. Pe o alee ingusta, apoi pe una larg’, pe Ing’ pirfu soptitor. Acum ocolim aripa sting’ a cladirii vechi si iaté-ne iarigi fn curticica * Punct de comanda, cenirala, intre tufigurile dese, sub privirea apistoare a ‘ambrazurilor de mitraliera de sub frunfile joase, de beton, ale cazematelor. . Prezentim din hou permisul nei santinele ce ne salut si intréim intr-o rdsunatoare sale de marmuré, unde findva au zuruit storuri grele, a fognit matasea unor rochii, iar pe dup& evantaie din pene de strut se ascun= Geau priviri languroase. Acum insi aici nu exista rochil Rar, rar de tot trece in grabi o telegrafista de la contrul de transmisiuni. Rochia‘ei e din postav, de uniforma kali, Strinsd pe corp, Ce e, colonele? Te witi dup ea? Iii place ? ~ Ure pe o scar de marmuird. De asta data sint cu cel urmarit de priviri, Acolo sus e 0 santinelé. O noua veri- ficare a documentelor. Aici sus, nici pe departe nu are acces oricare colonel de stat major, in schimb pe mine, desi sint doar locotenent-major, santinelele ma lasi. si tree, Cei de jos se minuneaza. Ce pasire o fi asta ? Ca ce chestie urci el pe scirile de marmurd ? Prezentém iardsi permisul si intrim fintr-un coridor umbros. Aici covea- Pele ne estompeazé cu totul pasii. La capatul coridorului sint patru usi, dup’ cum la intrarea Tui, de asemenea sint patru, Acolo, la capatul coridorului, sint cabinetele comandantului armatei, al primului sau lochiitor, al § fului statului major si al samanului politic al Arm a 13-a, care se cheamé membru al Consiliului militar. Cele patru usi de la intrarea coridorului sint ale celor mai importante sectii din Statul major: sectia inti, a Goua, a opta si Special’, Sectia intii este operativa, adici se ocupa cu planificared de lupti. Sectia a doua este de fereetare : ea procura sectiei inti . toate “ informatiile despre inamic, Sectia a opta nu are o denumire, are numai humar. Pufini sint cei care stiu cu ce se ocupA aceasti sectie, In schimb Sectia special nu are numar, doar denu- mire, Topi stiu cu ce se ocupa ea, Coridorul nostru este partea cea mai pizitS a statului majo: gi accesul aici este permis unui foarte restrins nu- mar de ofiteri, Desigur, pe coridorul acesta tree si unit Jocotenenti : osobisli $i aghiotanfi. ai generalilor. Asa incit §i dup mine se uit coloneii intrebindu-se : ce fel. de Jighioand oi fi? Dar eu nu sint nici osobist, gi nicl aghio- tant, Sint ofifer al secjiei a doua. $i iaté usa noastra, arcapitonaté cu piele neagra — prima la stinga. Formez un cifru pe disc si uga se deschide lin. Iar dicolo de ea mai e una, blindata, de asti-data ca la tane. Ap&s butonul unei sonerii, un ochi vigilent se uité la mine printr-o fant din sticla rezistentA la glont si clinfime un zivor. Acum sint ca acasa. Mai inainte aici a fost, pare-se, o singur& sali mare, apoi ea a fost imparfita in sase cabinete nu tocmai mari, La inghesuiala, dar cu buna invoiala, vorba aceea. Intr-un cabinet este seful cercetarii Armatei a 13-a, binefiicito- rul si proteguitorul meu, deocamdaté incA locotenent-co- lonelul Kravfov. In celelalte cinci cabinete tucreazd cinci grupe ale sectiei. Grupa intti conduce intreaga cercetare din subordine — batalioanele de cercetare ale diviziilor, companiile de cercetare ale regimentelor, companiile de cercetare din afara statului de organizare, cercetarea de artilerie, de geniu si chimicé. Grupa a cincea se ocup& eu cercetarea electronicé, Are in subordine dowd bata- Tioane de bruiaj si de interceptare radio, si in afara de asta grupa controleazi cercetarea -eletronici de la toate diviziile ce intr in compunerea armatei noastre, a 13-a. Grupele a doua si a treia sint pentru mine terra incognito. Dar dup& ce am lucrat o lun in grupa a patra, incep si cam ghicese cu ce se ocupa aceste grupe strict secrete. Chestia ¢ cd grupa a patra, a noastra, se ocupA cu pre- juerarea final& a informatiilor ce sosese de la toate cele- lalte grupe ale sectiei, $i in afar de asta, la noi afluiesc informatiile venite de jos, de la statele majore ale divi- ziilor, de sus, de la statul major al regiunii, din lateral, adiei de la veeini, de la trupele de graniceri ai KGB-ului. tn grupa noastra, pe-timp de pace sint trei oameni. Pe timp de razboi trebuie s& fie zece. In cabinet sint tret birouri. Aici lucreazi doi locotenen{i-colonei — un ana- list si un prognozist — si eu, locotenentul-major. Fac treaba cea mai simpli: m& ocup de disloctri. Se-nfelege ci analistul este mai marele grupei. Mai ina- inte si de dislocdri s-a ocupat un locotenent-colonel. Dar noul sef al cercetarii l-a indepirtat din sectie, eliberind locul pentru mine, numai c& funefia asta pe stat este de locotenent-colonel si asta inseamnd ci dack voi reusi si ma menfin, foarte curind voi deveni cdpitan, iar apoi, ” peste patru ani, tot aga, in mod automat, voi deveni maior, si peste alfi cinci ani — locotenent-colonel. Dac& pe par- Cursul acestor ani voi izbuti si pitrund undeva mai sus, atunci $i gradele urmitoare imi vor veni in mod automat, ia implinirea stagiilor. Dar dac& m8 voi pravali in jos, atunel pentru fiecare stea va trebui sd-i rod cuiva bere- gata. nee Locotenenfilor-colonei nu le este deloc pe plac initia tiva noului sef al cercetarii — de a instala un locotenent- major in jilt de locotenent-colonel. Aparitia mea le in- joseste autoritatea si experienta, totusi nu asta princi- palul, Chestia e c& si in jilfurile lor, noul sef ar putea si Instaleze nigte ingi tineri si impetuosi, De aceea amindot se uit la mine si-mi raspund la salut doar cu slabe in- clindri din cap. - tn cabinetul de Tucru al grupei de informare a sectiei de cercetare se aflé trei birouri, trei figete mari, rafturi ca effi cit cuprinde un ‘perete, si o harta a Europel, tot cit un perete. Pe peretele opus intrarii, exact in dreptul usi, € un mic portret al"unui general cu infitigare tine reascé. Pe epoleti are cite trei stele. Uncori, cind nu vede himeni, fi zimbese generalului-colonel si-i fac semn cu ochiul. Dar generalul-colonel din portret_nu_zimbeste niciodatd. Privirea fi este rece, sever si serioasé. Ochii, oglinda sufletului, fi sint aspri si autoritari. In colfurile buzelor se distinge o usoaré umbra de dispre}. Sub portret nu exist nici o inseriptie. Nici pe dosul portretului — am verifieat o data, cind in incXpere nu se afla nimeni. In Joe de nume, acolo e o stampila ,,Unitatea militar 44388 si un avertisment ameninjator: ,,A se fine numai in incdperile pizite ale Acvariului gi ale institufiilor subor, donate acestuia", Eu cunose bine corpul de comanda al ‘Armatei Sovietice. Orice ofifer este obligat si-1 cunoasca. Dar sint absolut convins ci pe generalul-colonel din por- tret nu am vzut in nici o revista militar, inclusiv cele scerete, Bine, tovarage general, va rog s& nu mi deranjafi a eaa de tel cifrate, ‘Am in fat, pe birou, un teanc de telegrame' cifrate, costte tn cutgyl nop treeute. ‘Treaba mea este sma descure in ele, s& introduc in jurnalul regruparilor toate schimbirile intervenite in compunerea si dislocarea tru- pelor inamicului, apoi si le tree pe harta mare ce se pis- treaza la sectia unu a statului major al armatel. 39Prima telegrama cifrati mA si pune in ineurcdturé : pe podul de cale feraté de peste Rin, din apropiere de K6ln, s-a Inregistrat ‘o garnituré cu doudzeci de tancuri Chieftain“. Ce idioti! Dar in ce directie-a trecut gar- nitura? Este o intdrire sau o diminuare ? Douiizeci de -tancuri sint un fleac, dar din asemenea f&rimeé, si numai din ele, se creeazi fabloul general a ceea ce se petrece. Atit analistul, cit si prognozistul au pe birouri exact aceleasi copii ale telegramelor cifrate. Dar intrucit ej igi reprezint& absolut precis tabloul evenimentelor, intrucit ci fin in capetele lor mii de cifre, date, nume si denumiri, nW au nevoie, desigur, si ridice telegramele cifrate din vilele precedente, pentru a gisi acolo cheia in limurirea unej asemenea intrebiri de nimic. Acum se uit iscoditor Ja mine si nu se grabese deloc si-mi sufle rispunsul ne« cesar, Ma ridic de la locul meu si ma due la figet. Dacd ar fi SA recitese telegramele cifrate din zilele precedente, cu sigurana réspunsul ar fi exact ca-al lor. Insi cei patru ochi rautaciosi mise infig intre omoplati: pune osul, canalie, s& stii si tu cum si cistigdpiinea locotenentii- colonei, 2 Lucriim pind la ora 17.00, cu o ori de pauzi pentru pring. Cei care au vreo Iuctare urgent& pot ramine in cabinet pind la 21.00, Dup& asta toate documentele tre- buie predate la bibiloteca secret, iar-figetcle si usile sa fie sigilate. Numai punctul de comanda subteran ‘nu cunoaste somnul, In timpul acutizérii situatiei, raminem cu rindul la statul major. Din fiecare grupa cite un ofiter. Jar in momente de criza, toti ofiferii statului major trdiese si luereaz& citeva zile ‘in sir in cabinetele lor, ori sub pimint. La P.C.-ul subteran condifiile de trai sint mult mai bune, dar acolo nu exist’ soare gi de aceea, dack e posibil, ne petrecem cea mai mare parte a timpului in ca- bintele noastre pufin cam strimte. 5 Daca nu sint telegrame cifrate, citese ,,Buletinul pentru cercetare“ al Statului major general. "Mi-a de- venit draga aceasti carte groasi, de 600 de pagini. Ma cufund in ea, multe pagini le stiu aproape pe de rost, 40 tn ciuda faptului ci fiecare din ele cuprinde uncori ctteva sute de cifre si denumiri. Cind nu existé crize gi stare de incordare, la orele 17.00 fix locotenen{ii-colonei. dis- par. La timpul stabilit, precum duiiilor supusi experien- felor de citre Pavlov li se declanseac& saliva pentru'a scuipa pe sigiliu si a-l apisa in plastilina de pe fiset. Din acel moment rémin singur, Citese ,,Buletinal pentru cerectare“ pentru a suta oard, Dar in afard.de acest bu- letin general, exist cite o asemenea carte, la fel de groasf, despre technica de tancuri si blindate, despre flota, despre sistemul de mobilizare a Bundeswehr-ului, cercetirile nucleare franceze, sistemul de alarmare in NATO gi naiba mai stie despre ce. — Tu mai si dormi cindva ? Nici nu observasem cum a apirut in prag locotenent- eolonelul Kravjov. = Uneori, Dar dumneavoastra ? — $i eu uneori. Ride Kravjov. $tiu bine c& si el sade in fiecare sears pind tirziu, ori dispare cu séptaminile pe la subunitifile ee-i sint subordonate. — Vrei si te verifie ? —Da- . — Unde se afl aripa 406 tactici, de avioane. de vi- ndtoare pentru antrenament, a F.A.M,! ale SULA. ? — La Saragosa, in’Spania, — Ce intra in compunerea Corpului 5 de armati al S.U.A.? — Diviziile a 3-a de tancuri si blindate, a 8-a meca- nizata gi regimentul 11 blindat de cavalerie, — Pentru ineeput nu-i rau, Ta aminte, Suvorov, cf in curind va fi verificarea si-dacé nu faci fai muncii, vei i inlAturat din statul major. Pe mine nu ma vor inldtura + pentru asta, dar citeva scatoalce mi se vor da. — MA striduiese, tovariise locotenent-colonel — Acum du-te la culcare. — As mai putea sii lucrez o ord. — Am zis s& te duci la culeare, Capiat, nu-mi esti de trebuinta 4 Fortele aeviene militare. 413 Dupa doud sipiémini, in timp ce locotenentul-colonel prognozist se afla la statul major al regiunii militare, a trebuit si Iucrez in Yocul lui. Intr-o zi si doud nopfi am pregitit prima mea prognozi de cercetare: doud file subfiri bitute la magina cu titlul : ,,Prezumfii pentru pro- xima luna, privind combativitatea Corpului 3 al Bundes- wehr-ului*. Seful cercetirii a vazut aceste pagini si a ordonat si fie date la sectia intii. Totul s-a petrecut oare- cum obisnuit, Nimeni nu m-a lMiudat, dar nici nu a ris cineva de creatia mea. - 4 _ O und’ de aer a smuls hirtiile de pe mesele locotenen- filor-colonei. Acestia Je stdvileau cu trupurile lor, ca si nu se impristie, doar pentru fiecare hirtie din acestea se pot incasa 15 ani. Se deschisese usa cabinetului fara ca noul venit si fi ciocdnit. In usa stétea un locotenent. — Bun& ziua, Konstantin Nikolaevici, ii spun loco- tenentii-colonei zimbind locotenentului. E un flaciu chipos, inalt, lat in umeri. Unghiile fi sint trandafirii, pilite. In statul major toti i se adreseazi nu- mai cu prenumele si patronimicul §, c&ci are o situatie demna de invidiat : e aghiotantul sefului statului_major al armstel. Deck i sar pune simplu ,,tovarase locote- nent“, ar fi echivalent cu o jignire, aga cA tofi ii s Konstantin Nikolaevici. Lt sa ca tofi fi spun — Dislocarile, rosteste alene Konstantin Nikolaevici. Se putea, desigur, spune: ,,Seful statului_major “1 cheam& pe ofiferul cu disloc&rile, cu raportul privind modifiedrile petrecute noaptea precedenti in gruparea inamicului*, Dar treaba se poate face si mai simplu, asa cum o si face Konstantin Nikolaeviei : scurt, cu o usoar’d anda de dispret. Adun grabit telegramele in dosar. Vivin- ju-mi zorul, aghiotantul generalului se imbund, ba chiar ‘imbeste, zicind : 4 In semn de respect. ay =~ Nu te pripi sub client. Locotenentii-colonei isi rinjese miselele, japrectind gluma aghiotantului, Javre de stat major. VA fine{i mor- fig de locurile voastre cildufe. Eu ins& n-am s& suport asa ceva, Doar n-am ce pierde, in afara lanfurilor + — Nu te obrdznici, locotenent ! Chipul acestuia se Tungi. Locotenentii-colonei amutira, afintindu-ma cu priviri salbatice : prostaldule, mitoca- ule, cum vorbesti cu aghiotantul? Cum vorbesti cu Konstantin Nikolaevici ? Aici nu esti la batalion. Aici e un stat major ! Aici trebuie s& sesizezi cu finete situatia. Dar tu, firénoi necioplit, aduci nApasta si pe capetcle noastre ! Tes din cabinet, fri a-i permite generdlescului aghiotant s4 mi-o ia inainte, Si nici n-am si-i permit vreodats. Ca si vezi, un aghiotiinfel, acolo ! Slugoi gene- rilese, Ai vazut tu cindva un soldat pe linia de tragere ? La poligon? Cind el are in mind pistolul-mitralier’ incSrcat, iar tu doar un fanion rosu? Paseste soldatul spre finté, simfind arma in mind gil chinuie gindul : care n-at fi mai bine s& sloboada o lunga rafal asupra comandantului siu? In viata ‘mea, eu pe fiecare soldat al meu I-am condus de zeci de ori prin linia de (ragers. Si nu o dal& am vizut in ochii aceia soldatosti licdrind indoialas sA trag in cartoanele de colo, ori si mA desfat cur o moarte adeviraté ? Pe cind tu, locotenente, ai condus {u vreodatd soldafi pe linta de tragere ? Sau i-ai vazut, fatéen fat’, in padure, pe cimp; in ger, prin munfi? Dar minia solddteascd ai vazut-o? Ji s-a intimplat vreodata Siti gisesti pe neagteptate intreaga companie amefitd de batars, cu armele la ei? Tu, locotenent, n-ai decit si faci carietS pe covoarele astea noi, dar la Vitea Suvorov sh nut te dai, Ag rabda, dac-ai fi c&pitan, ori dacit micar ai fi de aceeasi virst& cu mine. Dar esti un mucos, un neispravit rai mic decit mine cu cel putin un an. Pe coridor, aghtotantul generalului, ca din intimplare, m-a eilcat dureros pe un picior. M& asteptam Ja vreo icsire din partea lui gi eram pregatit. Paseam putin mai jnaintea lui si ugor in stinga, aga ci am izbit puternic spot ev cotul drept. Am nimerit in moale. Ceva a gi sit in aghiotant. A gemut, edutind cu gura larg ciscal ciai reeapete respiratia, sa incovoiat pravalindu-se spre perete, Acum se dezdoaie incet. EZ mai inalt decit mine 43si mai ciolanos, Are nigte labe énorme, Dé bund 7 © asemenea laba poate cuprinde Yard sificutate men de baschet. Numai ci burtica s-a dovedit a-i fi cam slabs ori poate cd pur si simplu nu s-a asteptat la loviturl, To esti cel care-ai facut pe prostul, aghiotantule. Intotdeauna trebuie si te astepti la loviturd In orice clips ol atone nici efectul nu va fi atit de nimicitor. Se dezdoaje incet locotenentul, far’. a-si despringe _Privirile de la mina mea, céci aveam dou’ degete ragchi- ee ca, 4a, praptie. In toate farile gestul acesta inscamna victorie, adicd triumf, La noi ins& i : Am si-{i scot felinarele, ine ae Se ridicd inect, proptindu-sé de perete, continu’ sé nu-gi desprinda privirea de la degetele raschirate si inte- Jege prea bine cé acum inaltul siu proteguitor nu-l poate ‘ocroti. Sintem unul Ja unul pe coridorul pustiu, ca lupta- torii pe un strivechi cimp de luptd; cind din rindurile a doud armate nenumérate au iesit in fat doar doi, care si se ucidi unul pe altul. E mai inalt deeit mine, dar acum infelege c& deserticiunea vietii si-a Iuat amas bun de ja mine, c& de-acum pentru mine nimic nu conteaz3, in afara de victorie, si cd pentru victorie sint gata si plates oricit, chiar si cu propria mea viatd. $tie deja of la orice actiune sau chiar cuvint al sau, am si réspund cu o lovi- turd sdlbaticd a degetelor rigchirate in ochi si indata apoi am si ma infig in beregata pentru'a mui mai da drumul niciodata. Far a clipi, el isi ridic& meet miinile spre git $i, pipSindu-si cravata, si-o indrepta : 7 — Selul Statului major asteapta, — Vi... soptese eu, — Seful Statului major asteapta... Imi e greu s& revin in aceasté lume, fmi luasem adié 4 de la ea in fafa acestei silbatice inclestari mortale. Dar’ el n-a primit lupta. Inspir prelung gi imi frictionez miinile 4 amorfite de incordare. El nu-si desprinde privirea de pe ] chipul meu, iar chipul meu, pe cit se vede, s-a schimbat, spunindu-i ceva in scnsul c& deocamdaté nu inlentionez s&-l omor, Ma risucese si pornese pe coridor, El mi urmeazi, Sint locotenent-major, iar tu, deocamdata, numai Jocotenent, asa c& n-ai decit s& tropai in urma mea. fn anticamerd sint dout birouri, unul in fafa celuilalt, . Ele bareazi, ca niste bastioane, fiecare usa proprie. Una d& in cabinetul comandantului, cealalté in cabinetul sefului statului major. La usa comandantului, in spatele unui birou lusiruit, sade aghiotantul acestuia, E si el locotenent, dar nici lui nu i se adreseazi nimeni decit rostindu-i prenumele gi patronimicul — Arnold Nikolae- vici {1 cheama, E fnalt gi el, frumos. Uniforma lui nu e din stof ofitereasca, ci generdleasci. Din partea lui, de asemenea, nu-simt nici un dram de consideratie, se vita la mine fara a mA vedea. $i are pentru ce: seful meu, locotenentul-coloniel Kravjov, s¢ful cercetarii, este numit in postul stu inalt fr acordul comandantului armatei, al loctiitorului acestuia si al sefului statului major, inde~ partind un om al lor din acel post important, De aici vin dispreful comandantului fafa de seful meu, sicanele sefu- lui statului major, De aici rezulté ura ofiferilor din statul major, mai ales a celor ce lucreazi in Olimp, adicd Ja etajul inti, fafa de noi tofi, cei pe care Kravjov ii adusese cu el, Noi sintem niste stréini, Niste oaspeti nepoftiti in c&ldufa lor companie. Seful statului major, generalul-maior Sevcenko, imi pune cu rost fntrebari, mA ascult& fard a ma intrerupe. Asteptam si fiuluat la bani marunfi, dar el se m&rginea s& ma priveascé p&trunzitor, in fata. In statul major apar ofiteri noi, Mina nevazuta, puternic& a cuiva ii impinge direct pe covoarele moi ale etajului inti, Cine stie din ce pricing, nu este cerut avizul sefului statului major, lucru care nu poate si-i fie pe plac. Puferea i se scurge:lent, ca apa, printre degete. Cum si o refin ? Se intoarce citre fereastrA cu miinile Ja spate, uitindu-se in parc. Pielea de pe obraji fi este violeta din pricina vinelor subtiri ce aproape c&-i rizbat in afar’. Eu astept lingd usi fra si stiu ce s& fac, — Tovarage general, imi permiteti si plee ? Nu raspunde. Tace. Poate nici n-a auzit intrebarea ? Ba nu, a auzit-o, cici dup’ ce a tacut o vreme rispunde scurt : ,,da%, far si-si intoarc& spre mine privirea.In anticamera, ambii locotenenti ma intimpind cu ochi Tdi, E limpede c& aghiotantul sefului statului major a si apucat si-i povesteasci totul colegului sdu, Desigur ca ined nu au raportat proteguitorilor respectivi cele intim- plate, dar o vor face cu siguranta, ins pentru asa ceva ci trebuie si aleagi thomentul. convenabil, cind bossul va fi intr-o stare de spirit corespunzatoare pentru un asemenea raport, Pasesc spre us, simfindu-le cu spatele privirile pline de urd, ca pe niste pistoale proptite in-ceafa, Ma incearc& dou sentimente concomitent : de ugurare gi de amar ciune, Serviciul meu de la statul major luase sfirsit si ma astepta un nesfirisit desert inghefat, undeva dincolo de cercul polar, sau un desert galben, incins, ba poate pe deasupra gi judecata’ consiliului de onoare al ofiterilor. Locotenentii-colonei mi intimpin& intr-o técere mor mintalé. Ei nu stiu, desigur, ce s-a intimplat pe coridor, dar si ceea,ce se intimplase aici, in cabinet, era pe deplin suficient pentru ca si nu m& mai bage in seama. Sint un parvenit, Am fisnit pe neasteptate aici sus, insA neintele- gind cum se cuvine acest lucru si neapreciind cele intim- plate, nu m-am putut mentine pe acest loc si m-am privi- lit in prapastie. Acum sint un nimeni, iar soarta mea nu-i nelinisteste. li preocupa o alta intrebare, mnlt mai impor- tanta : dac& lovitura pe care o voi incasa se va rasfringe si asupra sefului meu pe care ei i] urdase atita. Incui docu mentele in fiset si ma grdbese la locotenent-colonelul Kravjov ca sa-I previn asupra neplacerilor ce-] amenin{a. — Cu aghiotantii nu trebuie si te sfAdesti, imi zice el pe un ton sententios, fara a manifesta totusi vreo neli- nigte deosebita in legiturd, cu cele intimplate, parea ca va uita intr-o clipi tot ce i-am povestit. Ia spune, cu ce ai de gind s& te ocupi asta seard ? — S& ma pregiitese dé predarea functiel. — Deocamdata nu te alunga nimeni din statul major. — Inseamni ci 0 vor face curind, — Nu le merge. Aici eu te-am adus cu mine, Suvorov, si numai eu pot sa-ti ordon sa te-cari de-aidi. Agadar, cu ce ai de gind sa te ocupi diseara ? — Sa studiez gruparea de forfe a Flotei a 6-2 a SULA. Bine. Dar in afar de solicitari intelectuale, e nevoie si-de cele fizice. Esti -cercetas, aga cA trebuie si 46 parcungi un curs al pregatirit ndastre, Tu sti eu ce se ocupa grupa a doua din sectia noasted 7 — Stiu. 2 — Cum pofi sa stii aga ceva? — Am dedus. . = Deci, dupa parerea ta, cu ce se ocup grupa a 908 onal tarea prin agenturé. — Conduce cereetarea prin aj : . — Just. Dar poate cA stii si cu ce se ocup& grupa a treia ? intreba el privindu-mé tatrebator, — Stiu, . : EL est prin inedpere, cautind si patrunda sensul rispunsului meu. Apoi se agezi cu o miseare impetuoasd. = laloc. { ‘M-am agezat, ; Mraffite ce, Suvorov, tu primeai de la grupa a dova fdrime de informatii spre prelucrare, aga incit puieat deduce provenicnja lor. Dat de la grupa a treia n-al mit nici pe dracu... nee Primit Tocmai din acest. fapt am tras concluzia ci forjele subordonate grupei a treia actioneazi numai in timp de ‘izboi, iar mai departe am dedus. ei — 'Deductia ta ar fi putut fi nefondata... “es — ‘Dar ofiferii din grupa a treia sint foarte tnalti, unul si unul. eeu ce se ocupé ei, dup’ pirereata? ve — Pe timp de rizboi smulg informatiile utilizied forja... : — gi viclenia, adéuga el, — Sint diversionisti, teroristi. — Stii cum se numeste asta ? — Asta n-am de unde s-o sti. cee = Asta se cheama Spejnaz', Cercetare cu destinatie speciala. Cereetare diversionisté, prin forf. Ai fi putut si Geduci cifi diversionisti se aflA in subordinea grupei a treia ? — Un batalion. El sari de pe scaun t — Pe asta cine fi-a spus-o ? — Am dedus. «Cum? T Prescurtare de la spetialnoe naznacenie (rus aes— Prin analogie. La fiecare divizie, © companie se ocupa de cercetare in adincime, Fireste, asta nu e Spet- naz, dar ceva foarte asemanator. Armata se aflA cu 0 treapta mai sus decit divizia, aga’ c& 1a dispozitia dum- neavoastra trebuie si se afle nu o companie, cl un bata~ lion, adic& ceva superior cu o treapta. — De pairu ori pe s&ptamina, seara, te vei prezenta Ja adresa asta,-luind cu tine un costum de sport, Asta-i tat. Esti liber. > — Am inteles ! — Dacd vor veni un nou comandant de armata si un nou sef al statului major, prin urmare gi niste noi aghio- tanfi, cautd si’fii in bune relatii cu acestia, — Credeti ca se va schimba curind comanda armatei noastre ? — Eu nu {i-am spus aga ceva, 2 5 In grupa noastré de informatii, a sectiei de cercetare survin mici modificari. Locotenent-colonelul caré a lucrat vzévi este bruse trecut in. rezerva. Fusese chemat la 0. comisie medicalA care i-a gisit ceva ce-l impiedica si ramina in armata. La pensie se va simfi mult mai bine, El n-ar fi vrut in nici un chip s& plece deoarece fiecare an, dupa cei douazeci si cinci de slujb& ai sai, aduce un adaos serios Ja _pensie. Dar doctorli sint de neclintit ; sanatatea dumneavoastra e mai scumpa ca orice. In loeul locotenentului-colonel, pe functia de prog- nozist este numit un capitan de Ja cercetarea -diviziei 87, 6 _Seful slatului major trebuie s& stie totul despre ina- mic,"aga ci in fiecare dimineaté, dupa ce m& limurese cu telegramele cifrate, m& prezint«la el pentru raport. Niciodata nu ma cheama prin telefon; trimite pur si simplu aghiotantul. . - De la ciocnirea noastrai au tecut deja dou’ saptimini. Sint convins cA aghiotantul a raportat demult sefului siu despre cele - intimplate, prezentind, de bund seamé, Jucrurile intr-o lumina favorabild Jui, Dar eu continut totusi s circul pe acest coridor, inc’ nu m-a inghitit pamintul, lucru pe ‘care aghiotantul nu-l prea infelege E clar pentru ei ca sint un soi de exceptie de la o regulé, dar nu stiu de la care anume si de ce, aga incit nu mai sint mitocani cu mine. Problema asta ma preocup’ si pe mine : la naiba. de ce oi fi eu 0 exceptie” 7 . “Alte schimbari la noi. Seful sectiei Inti a’ statului major este mutat, © dat cu el, sint eliberati din functit gefii grupelor si unii ofiferi directionali. In locul colonelus Jui, pe functia de sef este instalat un locotenent-colonel. ‘Acesta a adus cu el un cird intreg de c&pitani si locote- enti majori, pe care i-a insciiunat in posturi de locote- nenti-colonei. 8 — Seful cercetarii Armatei a 13-a mi-a ordonat en cu ‘prefurl Ia prins deasupra capului meu: Dintr-o parte nu se vedea, dar era suficient si-mi daucapul spre spate, cu aerul eX socotesc, si’ toate i erau in fa{a-mea, 7 prefunie Asa a mers mai departe negoful. Rapid si A 7 si cu folos: Buni harbujii! Ah, ce buni sint! Veniti — pe gustate | Dup 0 zi gospodinele din imprejurimi au inceput a mi Teeunoaste. Imi zimbesc, Eu le aleg harbujii la pret minimal si le zimbese. Tuturor celorlalfi le iau la maxi- mum, dar le zimbesc’si lor, ° De la un cumpirator 0 parte de copeieé. Dé Ja altul Ja fel. Deodata am infeles vorba c& banul la ban trage: ju-i ingelam -pe oameni, ci pur. sl simplu rot 5n folosul meu fracfiunile de copeied, dar asvfel au inesout si apara in buzunarul meu din stinga hfrtioare mototolite de trei ruble, zdren{uite de o rublé, ba uneori chiar si de cinci. Calculez venitul — tofi banii in plus sint la mine: Am sa dau colhozului incasirile corect, lar buzunarul Propriu sporeste mereu. at cl n acest 'buzunar a api rut © fosnitoare hirtie de zece ruble. M! Misa $i i-o intind. aaa — Mulumesc, nene Misa, ii spun. M-ai i sh irdions i isa, ii spun. M-ai invatat cum . .— Prostule, imi zice b&trinul. Uite militianul . di colo, Lui si i-o dai. Ca eu am destul cu ai mei, — Dar de ce sé-i dau milijianului ? ma mir eu, — De-aia. Apropie-te si aa- Ti va face placere, — Bine, dar eu nu cale legea. De ce si-i dau ? Da-i, cind ifi zic, gi nenea Mi ara , cin 7 isa se supard, Tar cind i-o dai, s& nu zici nimic, Pu io i ih 0 a of pu ur si simphu i-o strecori Am pornit spre militian, Statea incruntat,, Bluza Ji cenusie, grumazul asudat, ochii ca de cositor. Ma apropii de el, mai-mai si-l ating, Mi-e frici, Dar el nici nu se clingteste. li strecor in buzunarul de Ia piept hittia accen de zece, facuta sul. El ins& nici n-a bagat de seama. Sta o o statute nici nu clipeste. Nu se clinteste. S-au dus a simbetei binufii mei, gind . Nici n-a si Big am se c gindesc eu. Nici n-a simtit in dimineata urmatoare, militianul acesta e di Ja post : Sa traiesti, Vitea", zice. ae ‘Ma minunez, De unde-o sti el numele meu ? iy = Bund ziua, cetdfene sef, ii ‘ispund, le copeic&, dar astfel au inceput 0. Cé mu te va uita: ara sosea camionul de la colhoz, Descarcd maj ete. Goud-trel tone de barbuji pentru ziua orm toare, iar pe ziua ce a trecut eu fin evidenta : a fost Gxact dou’ tone ; am vindut 1816 kg, restul nu sin Gui, find loviti, turtiti, adick 184 kg. Tata teasares on'308 ruble si 72 copeici. Cintdrese mujieii rebutul, il tree pe hirtie si drumul spre casi, Tocmaj tiram intr-un cos Parbujit storcosifi spre groapa de gunoaie cind nenea . Misa m-a surprins la 0 asemenea treabi. Ofteaz’ bitrh nul si se cSineazd, minunindu-se de prostia mea. ; = ‘Dar de ee, zice eb, de ce Zack ta 0 958 murdar i fined 4rd nici un profit pentru tine ? trea ine folos poate fi de fs Zstia 7 intreb eu cu irare. Cine o si-i cumpere asa putrezi si a mage ee. pntristene batrinul, indltindu-si privirile See PAL gtia nu trebuie oti vine, 2ice, Dar nici si srasti i nui nevoie, Opreste-i, p = Hrdsti De Goncherolul, tu neal decit shi arti pentru a {mpreund cu cei care miine se vor dovedi ‘Al si vinzi miine, si zicem, 1800 kg, dar fu zici cl numai 1650, Jar peste inci o ai ai s# vinci 1800, dar tus arafi toti harbujii stricafi ce s-au adunal in tret zile si s8 zici c& ai reusit s& vinzi numai 1 500 kilo- grame. ‘Asa am $i facut, oe — Acum vezi gi tu, nu te ambala, ma invita nenea Misa, Licomia stricé negustoria. 5 sta © infelegeam si, singur, Nu m& ambalam. Dack aveam pé-zi 150 kg de “harbuji_compromisi, eu ard st fumai 300 kg, niciodata mai mult, cu toate c& a5 fi putut $h art si,o jumatate de toni. Pe harbujit astia lovifi puneam viinie cite 25 de ruble in buzunarul meu sting: Pencolhoz ‘niei intr-o lund n-as fi clstigat atit, iar dupa Zilele de lucru la cimp, plitite in copeici, tot goale imi Famincau buzunarele, Aici insi nenea Misa mi-a goptit te. . . unde Sicara ‘de pe urmi am cumpirat ase sticle de coniac, m-am incilfat cu pantofi de lac si m-am dus la nenea Misa: je, imi zise. Tu sticlele astea si le duct pregedintelui’ tu, pentru ca la anul, in vari, si-fi pro- puna candidatura la adunare. 61— Ba nu, fi zic eu, Dumitale s-ar putea si-fi fie multi banii pe care-i ai, dar ia-i si pe-ai mei. Primeste sticlele din partea mea ca amintire, Dac& nu fi-or plicea, n-ai decit si le spargi de perete. Dar eu dumitale ti le-am adus si n-am si le iau inapoi. Pind la urmé le-a luat. — Eu zic, am facut negot doar dou siptimini. Dar dumneata cit ai negustorit ? — Eu, imi raspunde bitrinul, implinese acusi_ sapte- zeci si trei, iar in comert-am intrat ‘la gase ani, Pe vre- 4 mea farului Nikolai Alekeandrovici. — De bund seama ci deva lunguf viefii ai vindut de toate: — Nicidecum, raspunse el. Mumai gireturi. — Dar daci ar fi trebuit s& faci nego cu aur, ai fi putut ? — As fi putut, Dar s& nu crezi c& cu aur se fac .4 mai usor banii decit cu alte lucruri, Ba pe deasupra tofi stiu de mai inainte c& in ascuns esti milionar. hi spun eu cA-la gireturi se poate cigtiga mai mult gi cu ele n-ai bitaie de cap. — Dar eu cee mai greu s& faci nego} ? — Cu chibrituri, Eo stiinté extrem de complicata, dar daci apuci si-i prinzi rostul, intr-un an poti face milionul. — Dumneata, nene Misa, dac-ai fi trait in lumea capitalista, de mult ai fi fost milionar. La vorbele astea el a preferat si taca. - — Pe cind la noi, in socialism, n-ai cum s&-fi dai drumul, c& un-doi te impuscd. * — Nu-i aga, mA contrazice nenea Misa. $i in. socia- ism, nu toti milionarii sint impuscaji. Trebuie doar s& faci sul hirtia de zece si sé o strecori milifianului in buzunarel, Atunci nu te impugea. t Si mai spunea nenea Miga ca banii nu itrebuie strinsi. i trebuie cheltuiti, Nu merité si faci moarte de om pentru bani, gi nici s& rigti pentru ei nu are rost. Nu’ j merit& ‘ei aga eéva, Altceva e cind fi se lipese singuri ide degete — in cazul asta nu trebuie 6A te’ impotrivesti destinului: Tai gi desfatd-te. Dar s& sti c& nu existi loc pe pamint, nui exist{ om catre care milionul s@ nu vind la mina dela sine. E drept insd ci multi pur si simply’ nu vad aceste posibilitati, nu profita de ele, Si sounin- 62 i rei ori tat ec. bani nu -mi aceste cuvinte, de trei ori a repeti 7 t one fericirea, Dar ce anume aduce fericivea. nu mia oo . . . : + il vi -e greu sé spun “Avareori il visez pe nenea Miga, Mi-e gr de co. da in noptile cind punul batrin vine | spre ae fa bazarul acela préfos, pling in somp. In vial Tas ot sa intimplat s& pling, chiar $i ‘in copilarie. in art a numai cind imi apare el. Imi murmura nenea V re o mone “intelepte maxime desprinse din viafi, iar, et Jo memorez pe toate, bucurindu-ma ci nu mi-a scipy nimic. Si ma straduiesc sa retin in minte toate spusele lui pind cind ma trezesc. ‘Totul e simplu, niste- adevaruri banale. Dar indat& ce ‘m& trezesc, nu-mi. mal amintese nimic, . i i & ii je. Ma intind Mea trezit o mick raza de lumina vie. 1 i gimbind gindurilor ‘mele, Caut indelung s&-mi amintese arena soptit- nenea Miga Ja ureche, dar nu, nucml Gmintese nimic, Si fusese ceva important, ceva co tn nici un caz nu trebuia uitat. Totusi, din mia de invita minte, mi-a ramas doar cea mai mich frintura : oameni- Jor trebuie sa le zimbesti. CAPITOLUL. 15 wT + Principalul element al echipamentului la un diversio- nist nis mesifamintea, Bineinfeles, dup’ paraguth. Un diversionist inveterat, cu 0 cicatrice pe obraz mica dat de la depozit o pereche de bocanci pe car” Ut studiex cu interes, Incaljimintea. asta reprezintl ceva hire bocanci si clzme. Ceva mediu, Un hibrid, imbinit mm sine cele maf bune colithti, atit ale cizmel, cit se nie Boodncului, fn evidente, mealtamintea e trecuth S0) Genumirer prescurtat# B.P, —- Bocanci pentru paras figtt: Aga o si Te gi spunem, 63aspect. La fiecare bocane sint o mulfime’ de curele si gatarame : dou curele in jurul cflctiului, una lati in furul tipi, doua in jurul genunchiulut. $i curelele sing Toarte moi. Fiecare bocane a inmagazinat o experienté ‘de mileni, Doar asa-mergeau strébunii nostri in expe- Gitii: invelind piciorul intr-o. piele’, mosle si, legind-o fn curele. Ei bine, cizmele mele ghidr aga sint facute : din piele si curele. ete ‘Dar vite, talpi ca ale nosstre: nas eunoscut strimosii- ‘TAlpile sint groase, late gheiol, ‘Molfefuriea lor nu inseamn& 7 c& nu_ sint trainice. To fiecare talp&. aint cite trei plicute din titan, dispuse precum soli, una peste alta, incit tezulta ceva si solid, si elastic. Asemenea placute, dispuse {in sistemul solailor, 2¢ wtflizeaza 1a vestele antigiont — Te pot fi strapunse. Desigur, la tapi ele nu, sint montate pentru a ne proteja de gloanje, Aceste plécute de: titan protejeaza ins&. tllpile picioarelor de spinii si colfii de fier ce se intiinese din belgug pe chile de acces spre obiectivele de importanf& deosebitd. La nevoie, cu ase- _faenea ialpa se poate alerga gi prin foc, Dar plicufele mai josc& un rol: iesind putin th lsturi din tapi ele seryese rept locuri de fixare pentru legiturile schiurilor. Desenul de pe tilpile bocancilor este copiat dups talpile IncdlfAmintei soldatesti a inamiculul nostra pr pabil, In functie de raicanele in care urmeazi si actio- nam, putem Kisa.in wrma noastri urme americane, franfu- ‘esti, spaniole sau.de oricare alt fel: Totusi, ‘nu acesta, e iprincipalul siretlic. Bocancut pentru diversiuni, mai precis pentru paragutare, are toc fn fa(a, iar talpa la spate, incit atunci cind diversionistul': merge intr-o directie, urmele Msate de el sint intoarse in directia contrara, Se-nfelege ci acele, cilcile sint mai subtiri, lar tilpile mai groase, pentru ca piciorul si se simt& bine, pentru ea aceasta schimbare — eSletiul in fata $i talpa la spate — si nu creeze: dificultafi pe timpul mersului. . bot ny Se-ntelege cA un cititor’ de _urme -experimentat .cu greu poate sé fie ingelat astfel. El gtie bine cf in tirnpul unui mers rapid, energic, ‘virful lasi o urm& mai apasata, decit cilciiul. Dar citi sint aceia care si se uite cu atentic Ja urmele unor télpi solditesti ? Parc mulfi vor acoréa atenfie faptului of a apdrut deodaté o urmi le core totul ater PP si mulfi ar putea sh aprecieze eorest cele Spservate ? Cui fi poate trece prin minte idecs ‘ungi came cosa abi cAlciiul 1a vir gi viful la oiled? Cui i poate veni in cap gindul c& dacd urme’e duc spré est, Possamnna c& omul respectiv a trecut spre vest 7 : ‘Apoi. nici noi nu sintem prosti. Diversionistii sint precum lupii — ei nu wnibla cite unul, ci fo haita. $i, la fel preopii, noi mergem pagind intr-c singuré urma Poftin, Ge mai intelege citi am fost in grupa : trei Rau sut. ge dupa ce pe acceasi urma au trecut mat munlle pic eile Paproape peste putin{é de sesizat fina nuanta <é, poftim, eros oastre au apésat mai molt solul deelt visfurls Ts bocancul pentru diversiune se poarta. numial. 4M singur tip derciorapi : foarte grogi, din lina ctidat. Ori pe unde am umbla noi — prin taiga sau -printr-on desert tmgg, clorapii vor fi intoldeauna la fel : foarte grasi, wribs, cenvsit 1a culoaré, Un asemenea clorap s incat- geste bine, si protejeaz’ piciorull impotrive transpiratiel, rete el roade, si nu se uzeaz8 nici el. Ter agemenea reprapi diversionistul are dou perechi. Fie & plec) pentru cioFe cf pentru o lund, ai numai doud Ferecht. Te descurci*cum vrei. i ‘Lenjeria este de'in, fink. Ha trebuie 8 fie noug, ins& deja usor purtatd si cel putin o dati spalaté., Pest Tenje- gele wacota subbre, se imbrack. ,plasa”, 0.8 dou lenjeris, we ectata din sfork groase $i thol, de grosimes degetala'. “ggtfel incit ttre Sabreekmintea exterioard si lenjeria subtire intotdéauna ramine un strat de aer de aproape un beritimetru, Chestia asta a gindit-o o minte isteataé. Dagd erarsita; dacs sudoarea cunge siroale, daci {Ot corpul tH arde, plasa asta ¢ o adevaratdl salvare. Tmbrc&mintea fru ge lipeste de corp, iar sub tmbraciminte exist o venti- Tate ireprogabild. Cind ¢ frig stratul de per pastreazd cBldura, cao pilotd, sivin, plus nu cint&reste mai nimic. Dar placa asta mai “are” 0’ destinatie : trompa tintarul siripungind Imbricimintea, nimereste in gol, fara a ajunge |a trup. Pe. diversionist numai_o soarté nenoro- TTT foate ‘scoate in cimp deschis. "EI tl face veacul prin si prin mlastini, Poate s& gacé ore intree! intraun “hatig de rogoz ‘usturator, in urzici infepatoare ca focul, sub biziitul metalic al fintarilor ; humai plasa {i este salvarea.. Peste ea sint ‘pantalonil si bluzonul, 5 = cenugh far epotet 6ambele verzi, din,jesiturl de bumbac Cusiturile preta- tindeni sint: triple. Bluzonul si. pantalonit int moi, dar rezistenti. La indoituri, la coate $1 18 {genunchi, pe umeri materialul este in trei straturi, pentru 0 cit mai mare rezistenta. * _ Pe cap diversionistul, poart& cage; Tarna, aceasta este din picle imblanit, cu captugealé de mBtase, iar vara din bumbac. Este compusé din dou parti; casca pro- priu-zisd si masca. Casea trebuie s& nu cad’ de pe cap fn nici o situatie, nici chiar pe eenpul desantarii. Ea nu 4 trebuie si aibi pe partea exterioar® nicl un fel de cata- ramé, curéluge si iesindurt ge’aflA in momentul 4 saltului chia? lings paragutd, Be magch nu trebvic sii fie nimic ce ar putea s& im Ja, gi. suspantele sa se deschida cu precizie. aceea cagca pentru desantare este executata exact dup forma captilui omenese, acope Tindu-i strins craniul, gitul si barbia 61 asind descoperifi doar ochii nasul- gi gura. Pe timp de‘ ger puternic gi, de fsemened, In scopul mescirit, ophli, nasul si gura se acoper’ cu masca. 7 } Diversionistul are ,# un pluzon, E gros, cdlduros ‘usor, impermeabil. Cu’ el pot! sta culcat intro mlastina, fara a-te pitrunde umezeala gl poti, dormi in 2ipadé ‘fara a degera. Lungimea Jui este pind, la, jumiitatea,coapse! | ne te impiedicd ja mers, jar dac& trebuie s& sezi zilé si- noptt pe zipada, poate sluji drept scaun. In partea de Jose larg, lucru important pentru ventilafie, pe timpul Wergarli si a mersului rapid. Dar la nevole, partea, infe~ Tioard poate fi strins& bine, invelind picioarel si ment nind cfldura corpului. Mai inainte diversion ghieveau pantalonii, la fel — grosi ¢i caldurost: Dar eta .o gre geal. Cind mergi ile si nopfi {ara oprire. agetienea Pantaloni sint 0 pacoste, deranjeazd intregul. sistem de pentilatie, Infeleptii nostri stramosi niciodala nu-si-croiau pantaloni din blénuri. fh Jocul Jor, avery sube fungi, pind Pr eaiciie. Si aveau dreptate. In pantaloni din bland te 4 fncingi, pe cind intr-o subé Tunga nb, Aeum. este Tuats fh considerare experienta sttaveche, iar diversionistul. are humai un bluzon, cdruia la caz de nevoie i se. adanga nnjgté _pulpane lungi ce acopera corpul pind aproape “de Bhelfe: tntotdeauna va fi cald, dar niciodaté nu va fig gar- nitur&é completa de arme gi garnituri limitata, Garnitura completa presupune un pistol tittralierd Kalagnikov AKMS si 300° cartuse_aferente: ‘Wiele pis- toale-mitraliera au suplimentar un PBS —‘dlepozitiv pen- tru tragere fark zgomot gi fara flamay g¥de asemenea un NSP-3 — aparat de ochire. pe, timp. de noapte. Pe timpul desantérii, pistolul mitralier& se-afl& intro. busi, ca si nu impiedice desfacerea: eofectihya: paragutei, ins& pentru ca in primele momente ,wpé aterizare s& nu fie lipsit de aparare, fiecare. diversiemist are un pistol fara zgomot P-8 ¢i 32 de cartuge sfepemte. In afark de accs- tea, la carimbul drept tyabHia® wh urias pumnal-tdietor de suspante, special pentry/dwensionisti, iar la carimbul sting patru lame de rezerv. Pumnalul pentru diversio- nist na’e deci-un cutit obisnuit. In minerul lui se afl uo are puternic, Se poate inlatura siguranta, ‘iar apoi se poate apdsa pe un declansator si: instaneaneu lama pumpalului figneste imediat inainte, cu un suier cum- plit, impingind inapoi mina cu minerul gol. Lama grea a pumnalului este aruncaté inainte, la 25 de’metri. Dacd nimereste intr-un ‘copac, nu intotdeauna poate fi recu- perat, si atunci diversionistul introduce in minerul rémas gol o nout lami, de rezerva, apasind cu toati grevtatea corpului pentru a comprima puternicul are. Apoi se pune siguranfa si pumralul acesta pdate fi fardsi utilizat ca unul obisnuit : pentru thiere de oameni si de piine, ca fiertstriu sau’ ca foarfeci de genist, la tdicrea sirmei ghimpate. Daca diversionistul poarti cu sine intregul complet de armament, ‘in geanta lui mai are tn plus sase grenade, exploziv plastic, mine cu explozie intirziaté sau alt armament greu. Garnituira limitat’ de armament este purtat de ofiteri gi de soldatii radiotelegrafisti, Fa cuprinde pistolul-mitra- Hieré cu 120 de cartuse, pistolul silentios si pumnalul. Pe toate acestea mi le incredinteazi acum diversionis- tul cel trecut prin multe, Pistolul este autentic. Urmeazi s& plec cu un grup de diversionisti ca arbitru. Fac parte din personalul de control, aga cA nu am nevoie si trag cu arma. Dar sint si eu ofifer de’ cercétare, deci trebuie si simt greutatea pistolului-mitralier’ si a cartuselor. Asa se face c& pistolul meu mitraliera este de instructie. Arati la fel ca cele de lupt’, numai ci e ponosit in lege si dat la scizimint. In culata fevii este practicat un orificiu si aldturi e bitut& inscriptia ,,pentru' instructie*, Imi tree deci pistolul-mitralier’ la um. N-am mai avut de multi ati prilejul s& port un pistol-mitraliera cu gaurd In culatS. Cu asemenea arme tsi incep serviciul recrufii gi elevii scolilor militare. Cei care le poarté sint de obicei obiectul unor ironii ugoare, inofensive in armata. Desig, eu nu ma simt tindr si cu cag la guré, totust la trupele de diversiune sint un om cu totul nou, asa fneit, primind pistolul-mitralier’ perforat, ma decid brase, in. mod absolut instinctiv, si verific daci nu cumva sint luat drept unul cu cag la gura si mi s-a fdcut vreuna din vechile- glume cazone. Imi. scot deci -rapid ranita din spate, o deschid si scot’ dintr-un buru- nirag lingura. Pe ea, la fel ca gi pe culata .pistolului- Initraliera era practicatd u. gduricd gio. unscripfie absolut identic& ce labarta la vedere : pentru instructie". ~ Scuzati-ind, tovardge locotenent major, si diver gionistal inveterat face vo mutra. incurcatA, N-am. veri- ‘cat. Ti pare putintel rau cd nu sint doar de azi in armat’ si cunose toate aceste stravechi. tertipuri, manifestind Suvenita vigilent&. [si cheam& ojutorul — un. solda(el tinar de tot — si chiat acolo, in fafa: mea, il dojeneste cu asprime pentru neaténtie. Atit el, cit gi eu injelegem Sf soldafelul n-are aici nici un amestec, cA sergentul insusi imi virise Kingura de instructie. Acesta ordond indati si fie aruncaté lingura de instrucfie, pentru ta°S asemenea glum’ proastd si nu se mai repete nici- Gdata Sigur insi c& ea infeleg ci ea nu va fi de fapt cowirliti + va mai sluji multor generatii de diversionisti- Dar regula ¢ regula, Sergentul trebuie si dea: indicatiile necesare, iar tindrul soldat si fie pedepsit. fl vad ca feoate repede o alta lingur& gi mi-o intinde. Gluma nea fers, dar el simte ci infeleg umorul cazon, stiu. si-} apreciez i n-am s& incale vechile tradifii_ cu strigate indignate} in armati nu se cade si te superi pe glume si pacdleli. A devenit iarasi serios si preocupal — Va urez noroe, tovarige locotenent major. — Mulfumese, sergent. tn Armata Sovieticd fiecare isi pliazd personal para- guia. Regula aceasta e- valabili si pentru generali; nu Stiu daci’ Marghelov, devenind general de armat, a mai Surit eu parasuta, insi pe timpul cind era, general-loco- fonent, a'sirit, Asta o stiu cv precizie. $i, bineinteles, tsi plia el insusi parasuta, Dar in afaré de Marghelov, ta Trupele de desant aerian sint mulfi generall, si toll fac Isneiri, Ins& pe lings acestia, sint zeci de generali in Jansetarea militard si cei care contiriuk eA faci lans&ti isi pliazd singuri parasuta. E o masura injelespt. Tn Wad cind ai mierlit-o, intreaga raspundere ifi -revine 70 doar ties mortului, Cei aflétori in via} nu poart& nici 0 rspundere. ‘Toate paragutele:se pastreazi 1a magazie. Sint pliate: sigilate, oricind gata spre a fi utilizate. Fiecare paraguter poaridl pe matasi o semnaturé : ,Soldatul Ivanov ‘Aceasti paraguta am pliat-o eu personal. Dar in cazul cind nu Bittem -trezifi noaptea la alarm’, dac& sintem. folositi Gupa plan, cu un cicku complet de pregitize, atunci toate fasuitele se destac gi-s¢ pliazi din now, $i iarisi flecave pe isedleste pe ea: ,Aceasté. paraguta am pliat-o eu per se als, Bliajul se exccuta in acele condifii in care urmeazi Sente execute lansarea. Daca lansarea se va executa pe ger, si pliajul se va face pe ger. Timp de gase ore- ‘Astizi intreg batalionul pliazi parasutele. Pe un platou vast, imprejmuit cu un gard inalt, spre al feri de privirile curioase ale unor soldafi straini. S-au pregitit mesele pentru paragute, Masa _peritry paraguis nue masé in sensul obignuit al cuvintulu! E pur si simplu o bucatd lungi de foaie de cort care 5° intinde pe beton, fixindu-se cu nigte mici farusi speciali Pligjul se face in dou’ faze. Mai inti pliem in do! para- suta ta: tu esti seful, eu ajutorul. Apoi pliem parasule thea, schimbind rolurile, Dupi-aceea pliem. parasuta t Ue rezerva, $i iardgi tu esti seful, iar apol pe a mea de tezerva, cid seful voi fi eu. Uni din noi vor fi lansafi feu dud, of cv o singurd paraguté. Dar cui ti va clidea Roarta asta, deocamdati ny se stie si de aceeo fiecare igi pregateste ambele parasute. ‘Am inceput. Prima operatie. Am intins cupola si suspantele pe mssa pentru. pliaj. In fiecare companic ‘ast un ofiter — loc{iitorul comandantului de companie pentru serviciul de desant-paragutare, pe scurt (ru Seste) — zam po PDS. El.di companiei sale prima co- manda, verifici exactitatea executarii ei, Dup& ce s-* tonvins ef tofi au executat-o corect, di cea de a doua Comandi: ,Fixaji virful cupolei“! Si iaraisi porrieste printre rinduri, vorificind corectitudinea executarii. Pie“ care posed’ deja o mare experien{& in pliaj. Dar oament sintem. Si se-ntimpli sd gresim. Daci se va descoperi la careva o gregeali, imediat paraguta lui va fi desfacuta gi el va incepe pliajul chiar de la inceput. Prima operatic Corect.-A doua operatic... Compania agteapté cu rabdare Upind cind:cel care a gresit va excouta totul de'la tneeput si va ajunge din urma subunitatea, Operafia'a gaptes- prezecea, Si asta pe.un ger de crapé.pietrele...., Ofiferii sectiei de cercetare a Armatei execut& pliajul parasutelor impreuna cu patalionul, Noi stntem arbitri. Deei gi noi urmeaz s& mergem sdptamini, intregi impre- und cu diversionistii, prin'zApezi... S -Tarna se insereaz& devremé, iar noi incheiem definitiv pligjul deja 1a lumina reflectoarelor; pe. picld geroast. Plecim in. cazArmileine&lzite, dar paragutele noastre vor ramine fn. ger sub-o pagi-puternic&. Dac& le~am duce intr-o inc&pere, pe-materialul, rece sar depune particule de umezeala, invizibile cu qchiul liber. Tar @ doua zi, cind vor fi scoase iarasi, in ger, particulele se vor transforma in frinturi microscopice de ghea{a, jinind strins stratu- rile de percal gi mitasi. Asta inseamnd moarte, O treaba simpld. O treaba pe care o infeleg pind gi cei, mai recenti soldati, Dar se intimplé totust gi aga ceva.: diversionistit picrind_tofi laolalté, Cu iniregul pluton, cu toati com- pania. Erori posibile pe timpul pliajulul si pstrarii para- gutelor sint'cu sutele, Plata pentru ele intotdeauna ¢ Ins& luna singuré — viata, ‘Cu mina amortitA de ger mi iscilese pe micile fisii de matas& ale celor dou’ parasute ale aaa sLocoteneat major Suyorov. Aceasti, paragutii am’ pliat-o ew perso. nal, si jarasi ,... am pliat-o eu personal’, Dacl me vot igbide pamint, vinovatul va fi indaté gisit. Hu. vol. 6 acela, desigur. i ae , wes Ne revenim in céldura pl&cuta @ cazirmilor, Urmeoz3 o cink tizie. Dupii-aceea, ultimele pregitiri. Tofi sint deja fungi chilug. Acum tofi la baie, 1a cen de aburi, Aburi- fi-vd bine oscioarele baieti, c& nu v8 veli mai intilni curind ou apa fierbinte, Tirziu dup& miezul noptii — tofi la culeare. Fiecare trebuie si-si faci somnul pentru multe sdptimini de-acum inainte, fiecéruia 1 ge acorda cite zeee ore de sui, Toate ferestrcle cazirmailor, sint aco, perite’cu grijé, pentru ca dimineafa nimeni si nu se frezeasca devreme. Somnul fiecdruia trebuia’ s& fie * armamentului si parasutelor, profund. Pentru asta existi un mic secret, Trebule site Eilei pe spate, s& te intinzi, “sA-{i relaxezi intreg. orge- cram, Apoi trebuie sti inchiai ochii st sub pleoapele’In- Ghise SA rostogolesti pupilele in sus — este ‘stares nor Shalé a ochilor in timpul somnului. Dup& ce adopta 0 Tuamenea poritie, omul adoarme rapid, usor si profund. Sentem sculafi foarte tivzia, De asta data nu se va strige : Companie, desteptarea | Alinierea peste 30 de Secunde “ Hieidecum, Cijiva soldafi si sergenti, care de astidath nu Jor sari cu parasuta, gi care asigura paza companiilor, a ‘se vor apropia domol de fiecare, trezindu-l cu gr "Timpul. Timpul. Timpul. Sculaji-va, baicti..E timpul nostru.“ 4 Grupul trei de-diversiune, al-batalionului 296. inde; pendent de cercetare Spetnaz are in compuneres $4 12 pemteni, Eu, ofijerul de informafii, merg cu grupul, flind Cl treisprezecelea, Sint arbitru, controlor: al aetiunilor grupulul. Mic-mi este cél mai usor. Nu trebuie si jae Poekrini, Misiunea mea esi pun, in cele mai neagteptate vomenie, intrebiri cind soldatilor, Cx vasi, Vampirul, Fier-de-caleat, Nikolai al treilca, Negativ, Chopin, Carl de la Duchesse. $i pe mine ma poreclese, desigur, intre ei, pe ascuns, dar oficial nu am poreclé, pumai numarul 43-C. De la control. fn grupul 43 eu sint cel mai scund si cel mai. usor De accea Voi pais! ultimul avionul. Dar asta nu inséamn’ €& ged pe ullimul loc. Dimpotriva, mA aflu chiar lings fraga de desantare, Cel care iese ultimul este lansatorul tAcesta, stind chiar ling usd, verified pind in cel din urmé AGment corectitudinea iesirii si, la eaz de nevoie, are Graptul si intrerupi in orice clipfi desantarea. E dificilé tstba unui lansator, fie gi numai pentru cA sade tocmal fh coada avionului, iar chipurile tuturor sint indreptate fore cl. B ca gi cind lansatorul s-ar afla pe 0 scend si {efi se uitA la el. Oriunde mi uit, pretutindent ochil unit tiuersionist ma fixeazd. Toti au_niste ochi innebuniti. Ba nu, comandantul grupului, macar. el constituie @ ex- coptie. Mofaie linistit. E perfect relaxat: Dar tofi cel- lal au in priviri usoare licirisi de nebunie. Ce bine ¢ re arunci de la trei mii de metri! O frumusete,. Pe stad aici sint numai o suté, S-au inventat multe siretlieurt ce Gari indbusi spaima, dar unde poti sa te ascunai de oo 7 Chel uite-o, e aici. Sade cu noi, imbr&tisindu-ne. DeodatX simfim pocnete in urechi, avionul a pornit ruse in jos. Virfuri de copaci tree in goani pe linga nol. aeesen rol idiot : tofi au cablurile declansatoare prinse de Apia central, nomai al meu imi atimn’ la piept, Dupa fei voi lisa pe tofi sA treaci pe ling mine, eu trebuic . %si prind acest mic cablu deasupra capplui. $i dac-am si regesc ? Dar dac& la repezeald am:.ai ies fara a reusi sa-l agit ? Cu miinile va fi deja inpostbil 9& mai deschid paraguta, clici pimintul se repede spre: mine, e aproape de tot. Si deodat& imi inchipui ci .m& ipravilese in jos fad parasuta, ca un motan, cu labele ragchirate. Ce mai fipat va fi! Imi imaginez urletul dinainte de moarte si ma cuprinde spaima. Diversionistii se. uith infelegatori la mine ; controlorul d& in isterie. Dar nu igteria ma in- cearcé. Pur si simplu totul mi se pare nostim. Deasupra.trapel pentru materiale incepu.si clipeascd nervos un bec albastru. — Ridicafi-vé ! Aplecafi-va ! . Primul diversionist, Tarzan cel Chel s-a aplecat, im- pingindu-si piciorul drept inainte, pentru stabilitate. Fra- tele Evlampie s-a pravalit peste el. Al treilea s-a pravalit peste spinarea celui de-al doilea si tot asa, intregul grup, contopit intr-o singura. fiin{4, asteaptd semnalul. La sem- nal, cei din spate fi vor impinge pe cei din fafa si in- tregul grup va figni-aproape concomitent prin trapa cea larga. Bine de ei. Céci pe mine nimeni hu m& va impinge. Giganticele: canaturi ale trapei s-au dat in laturi cu un zgomot abia auzit. O und’ de ger ne izbeste drept in obraji. E o noapte far& lund, dar zipada e sclipitoare, orbitoare, Totul e vizibil, ca ziua. Pamintul, iaté-l. Tufi- suri si poiene par si fi turbat, tisnind intr-un galop sal- batic pe ling noi, GATA ! Frafilor ! GATA !!! ‘Nimic mai rau decit aga ceva n-a putut si nfscoceasca omenirea. Priviri innebuhite tree pe lingA mine, toate deodatd, O siren fipi ca un animal pe moarte. Urletul eine sfisie urechile. Asta-e pentru ca spaima s& ne fie alungaté undeva in adincuri. Dar chipurile ne sint schi- monosite. Fiecare striga ‘cumplitul cuvint': GATA! N-ai unde s-o cotesti. Presiunea din spate ‘este imposibil de evitat. Cei din fafi s-au si risipit’ in negura geroast. Torentul de aer il’azvirle pe fieare cu picioarele in sus. GATA !!! Tar cei de la spate, atrasi de instinctul de turmé, isi iau indatd si ei zborul in viforul inghefat. Imi reped mina in sus. Aud .un fdcénit. Tisnese zburind in bezna de gheaté, unde oamenii de treab& n-au ce céuta. Aici'sint doar diavoli, -vrajitoare pe cozi.de matura’ si Vitea Suvorov cu parasuta lui, La vitézi foarte mic& totul se petrece concomitent': capul in jos, gerul arzétor ce te plesneste ca un-biel cu sapte plesne peste obraji, picioarele in sus, o smuciturk groaznicd de la guler, picioarele’in jos, vintul virinda- fi-se in sin, pe sub bluza imblanita, o izbitura in picioare, un alt bici peste mutr&, de astii dat cu suspantelé:para~ gutei, iar in ménusi si'in mineci zipada‘ifi ajunge pind la coate, incepind pe datd a se topi. Infect treabi. Am ingropat parasutele in zipad’, impristiind in jur substanfe urit mirositoare. Asta contra elinilor. Toata polifia locali, KGB-ul, unitafi ale MVD ‘-ului, toti se antreneazA si ei. Toti sint asmufifi acum impotriva grupu- rilor noastre nefericite. Iar noi, s-ar putea spune ca sin- tem legati de ‘miini. Dac-ar fi rézboi, am captura pentra noi citeva masini blindate: si_ne-am''imprastia prin: re~ giune. Dar acum nu e rdzboi $i ne este interzis si: cap- turim mijloace de transport. Draconic ordin, Asa c& doar cu -picioarele, cu picioarele. Poftim de scapa astfel de clini, : a ‘Aver niste schiuri scurte si late. Pe talpi sint ciptu- gite cu bland veritabilé, de vulpe. Pot fi usor aruneate cu parasuta. Asemenea schiuri aluneed lin “inainte; dar fnapoi nu te. poti da, cAci ‘blana in acest caz se’ zbirleste si nu perntite hinecarea, Sint schiuri pentru diversionisti, care adesea nu lasi nici o urma, indeosebi pe zipada veche, tasaté. Sint foarte late, nu se rastoarna. Din ase- menea schiuri se poate injgheba la nevoie si un mic adi- post in z&pada, cu blana induntru, incit baiefii pot trage acolo cite un somn, pe rind, Dar lucrul.cel mai important e c& aceste’ schiuri nu ingheaté, adicA. nu se acoperfi cu strat de gheata. : 6 Spre dimineata eram secatuiti de puteri. Timp de trei ore ne-am tot departat de raionul desantarii, clutind si ne pierdem urma. Bluzoanele ne sint ude. Chipurile 1 Initialele ruse pentru Ministerul de Interne (dup’ NEVD).congestionate: ‘Sudoarea. curge girosie. Inima se zbate si ne jas dir-piept, Limba ne-attrnd din gurd:ca la ciini pe vreme de -arsié.. Intotdeauna aga se intimplé la in- ceput. Dar din ziua a patra, a cincea, vorn intra in obis- nuinfa si vorn merge ca niste automate, Prima zi insé intotdeauna a fost foarte grea. Prima noapte si urmic toarele patruzeci si opt de are sint groaznice, Apoi va fi mai ugor. — ‘Comandante, in sat se aud clini litrind. Nu-i a bund. Inseamni ca pe acolo sint straini. : ‘Asta oricine o infelege; cAci cine putea A nelinis teased, la un asemenea ceas timpuriu, ciinii unui sat prin locuri atit de indepartate ? — Vom geoli. O vom lua spre stinga. — La stinga e o amuscadi a KGB-ului. Iote colo, in pAduricea aceea. Uiti-te si dumneata cum se rotese pisirile pe deasupra padurii. $i asta-i drept. Cine si le fi ridicat in aer pe un ase- mgnea ger? Acurn pasirile sed pe ramuri, cu penele-n- foiate gi acoperite de promoroacd. De bun seam& c& intr-acolo nu se: poate merge. Ramine doar s-o udm peste ripi, printr-o p&dure rivasit’ cindva de furtuna, prin locuri pe unde oamenii de treab& n-au ce ciuta. Pe-a- colo isi fac drum doar lupii si diversionistii din Spejnaz. — Siniefi gata ? Inainte. 7 Baremurile sint cumplite, Opt kilometri la or. BE sear’. Gerul isi sporeste tria, Am parcurs peste 2i 67 de kilometri. Ne-am odihnit in doua rinduri, Ar fi timpul si ne intindem oleacd in zipada. — Nici un strop, g&manilor, ne incurajeazi coman- dantul, Ieri ar fi trebuit si dormifi. E réu comandantul. Grupul nu reuseste si se inca- dveze in viteza de mars. Grupul ¢ furios. Se apropie noaptea si asta-i riu; Ziua, uneori, grupul se mai poate intinde in asteptare pe zipadi, prin tufiguri, in vreo mlastina, Dar noaptea niciodata nu se intimpla asa ceva. Noaptea-i facuté pentru lucru. Noi sintem ca prostitu- 2 atele — Ierdm noaptéa. Dacd nu te-ai_ odihnit. ziua, noaptea nu vei fi lisat si o faci. — Nu halifi zipadi !" Comandantul. e. nemilos. Va zdrobese { Nu la mine se refer. Ameninfirile sint Ia adresa lui Cinghiz-han si Fier-de-cilcat. Eu sint obligat de situatie. Sint controlor, N-am voie si pun zipadi-n gur. Dar daca n-ag fi fost in control, cu siguran{é as fi infulecat pe furig din alba r&coare. Cu pumnii mi-ay fi indesat zapada in gurd. E tare cald, Sudoarea siroieste pe frunte. Bine c& sintem rasi in cap, cA altfel parul s-ar fi na cldit facindu-se ghem. Bluzoanele tuturor aburesc la spi- nare, Totul e imbibat in sudoare, totul e prins de ger. Toati imbrickmintea sti feapind pe noi, cusut& parci din scinduri, In ochi ne joacd cercuri portocalii, Grupul se incadreazd in viteza de mars... Nu haliti zipada l... VA zdrobesc... E mai bine s& privesti in jos, la virfurile schiurilor. Daci te uifi departe in fatd, te inibusi. Pe cind daca privesti sub picioare te timpesti, pasesti in mod mecanic, iar orizontul de neatins nu te turbeaza. — Curvarii dracului ! Gamanilor ! comandantul ¢ fu- rios. Privifi inainte ! Cddem in ambuscadé ! Negativ n-~ observat © lumin& in stinga, Ia vezi, Negativule, ci-fi scot miiselele cu bastonul asta de schi ! Si grupul stie ci nu-i arde de gluma comandantului. F in stare s-o fac&, Inainte, gimanilor ! a 8 Zori insingerati se tnal{a deasupra firii. Peste virfurile liliachii* ale brazilor, prin negura geroasi s-a inaltat, pared rostogolindu-se, ‘un soare lajos, trufas. Gerul tros- neste pe potecile padurii. : Acum sintem culcati intr-un bradet. A doua oar’ in noaptea asta, Asteptim fntoarcerea unei patrule. Chipu- rile tuturor sint albe, fri strop-de singe, ca ale unor morfi. Picioarele-zvicnese. Trebuie si le ridicém in sus. Astfel singele circulé mai usor, Asa le e mai usor picioa~ telor. Radigtii zac pe spate in zipadd, punindu-si picioa~ rele pe containere, Toti ceilalfi gi-ati ridicat si ei picioa- ~ 79rele in sus, De la. desantare au_trecut, deja.mai bine de douazeci gi patru de ore. Mergem tat,timapul. Ne oprim dup trei-patru ore pentru cineisprezece-dowazeci de mi- nute. Doi insi observa situafia din jur, iar doi se de- plaseaza in faj&; ceilalti.se cule& pe spate $i adorm in- stantaneu. Carl de la Duchesse si-a 1ésat s&-i cada spre spate capul adormit si de sub scurta lui descheiata se inalfé Ienevos 0 suvifA de abur. Un fulg de zApada cu fornte cristaline s-a lsat usor pe gitul lui dezvelit, dis- parind lent. Ochii mi se lipese. Sub pleoape parci mi-ar ui prostrat cineva zgur&. As clipi, dar mai degrabi as inchide ochii gi na i-as mai deschide vreo gase sute de “minute. Comandantul grupului isi freact barbia : nu-i a bund. ~ E posomorit comandantul. $i Laba, locfiitorul lui, e posac, Cinci grupuri de diversiune fnaintau concomitent, din directii diferite spre centrul de transmisiuni al unei ar- mate de tancuri. Ordinul era simplu: cel care ajunge pind la ora trei noaptea la centrul acesta, la 3,40 il atacd. Gei tare nu reugese la timpul stabilit,- nu vor: intra in lupt, ci, ocolind pe departe centrul de transmisiuni, vor potni spre urmatorul obiectiv. Grupul nostru, al 43-lea, nu s-a incadrat in imp. De aceea comandantul e posomo- rit. Auzim in departare explozii si lungi rafale de arme automate. Inseamn& ci trag in apropiere. De la distanta zero. Cel putin trei grupuri s-au incadrat in timp. Dar chiar daci numai un singur grup a reusit si ajunga la vreme, el a inliturat santinelele si la capitul acestei nopti arele, geroase, s-a strecurat in centrul de transmisiuni... Desigur, chiar si un singur grup poate face multe contra unui centru de transmisiuni care e cuibarit in containere inedlzite, contra unor transmisionisti napaditi de grasime, cu ochelari, contra unor telefoniste desfirnate, cufundate in gelozii si dezmif. Regret’ comandantul' c& soldafii lui u reusit s& ajungi la un atit de ispititor obiectiv. El stie de bun’ seam& ci grupul locotenentului Turbata a ajuns cu siguranta acolo. Probabil c& §i sergentul major Ree a reusit si-si-ducd la timp -haidamacii. Ree — asta-i de la Rechinul. Sergentul major are niste dinti_ascutiti, puternici, dar neregulati, pare’ pe doua rinduri, De aceea ise spune Rechinul: Dar poate cA nu numai.de aceea. Sorigneste: din misele comandantul nosttu. E: litnpede of Seiko to si permiti grupului nici o relaxare. ‘Tineli-va bine, deci, g&manilor ! ‘Acum dormim. E a unsprezecea_zi dupa lansare. Ziua @ peste putinj’ si-ti ridici capul. Pretutindeni pe cer Sint elicoptere. Pe toate drumurile sint cordoane. La fic- care margine de padure e o ambuscada. S-au ivit o groazit de obiective false: baterii de rachete, centre de trans- misiuni, puncte de comanda. Grupurile de diversiune ge apropie de ele, dar cad in capcand. Batalionul a si pierdut deocamdats: citeva zeci din grupurile sale de Eiwersiune. Nu stim cite, Ni se trimit pachete in fiecare hoapie din cer : munifii, explozivi, alimente, uncori al- Cook O asemenéa afentie fajA de noi inseamné doar ca am ramas putini. In cursul acestor zile grupul nostru a Gescopcrit o linie de transmisiuni prin radioreleu, despre care statul nostru major nu avusese habar. Luindu-se Gupa orientarea antenelor de receptie st de emisie, grupul a gisit un puternice centru de transmisiuni. si un punct Ge comand pentru servicii, Atunci, ina cincea:2i a ope- rafiei, grupul a iesit pentru prima oar in eter, ca sk co- munice descoperirea sa. A primit felicitari de la coman- _dantul Armatei a 13-a personal si ordin sd paraseasck zona respectiva. Probabil c& aceasta a fost prelucraté cu tachete sau de c&tre aviatie. In cea de a saptea zi grupul ‘a unit cu alte patru, constituind un detasament de di- versiune al unui e&pitan poreclit, Al-patrulea-de-prisos. Detasamentul a atacat in, plin& i; cu intregul efectiv un aerodrom, tocmai in timp ce se executa decolarea unui regiment de aviatie de vindtoare si a scdpat de urmarire, fard a inregistra pierderi, disipindu-se in grupuri mici Grupul nostru, al 43-lea, si-a intrerupt temporar exis” stenja, divizindu-se in grupurile 431 si 432. Acum acestea sau reunit, dar nu izbutim deocamdat& s4 actionim efi- cient: pe cer elicoptere, pe sosele cordoane, in paduri ‘ambuscade, la obiective eapcane. Totusi ne facem treaba : ‘Armata a 6-a de tancuri, de garda, este aproape complect atparalizaté si. in loc si lupte, miireste i pri Spatele frontului propriu, De Maree cee ae _ Ziua e pe sfirsite. In cursul zilet nu ine rt nimeni. Ne-am odihnit, Grupul nostra Geocamstf me fost identificat deoarece comandantul nostru,e viclean ca un sarpe. De altfel fl si cheama astfel : Sarpe, A gasit un depozit de munifii al inamicilor nostri gi noi tocmai pe Jing’ acest depozit rfe petrecem zilele. Aici’ne avem baza, aici ne-am descarcat* tot echipamentul mai greu. lar pe timp de noapte,-o paite a grupului, ugor echipaté, plesca ‘undeva departe de baz8, introprinzind pe acolo atacuri indréznefe si revenind dup-aceea la loc. Toate grupurile care s-au ascuns prin piduri de nepitruns sint demult nimicite. Noi insi, deocamdat, nu. Inamicilor nostri le e grew si creadd si si infeleagt cA baza noastra se afla chiar sub nasul lor si tocmai de accea elicopterele nu ne sictie. In schimb, cu ambuscadele gi cu cordoanele de pe sosele trebuie pur si simplu sa fim precautf. — Gata, -gimanilor ? . Grupul e gata, Schiurile fixate, curelele verificate. — Ia sdltati. : Inainte de i Ari plecare, se cuvine s&-sirim pe loc, ; : a : , pentru a ne convinge daci nu cumva zdrangine, zorniie ceva. — E timpul, Plectm. 10 — Ascult&, Chopin, imagineaz’-ti cA ne aflim intr-un vazboi real. Locfiitorul comandantului e mort, iar co- jnandantul e rémit la un picior. Daci-l tirifi cu voi, fi pripadesti pe toti; daci-l parisifi, de asemenea, grupul va fi nimicit, caci dusmanii fl vor t&ia bucdtele pe co- mandant, piné-l vor determina si vorbeascd. Posibilitati de evacuare la Spefnaz nu aveti, Inchipuie-ti, Chopin, eh ai preluat conducerea grupului: c¢ vei face cu co- mandantul ranit ? Chopin scoate dintr-un buzunaras, de pe mineca blu- onului o mic seringa cu unic& intrebuinjare. E ceca ce se cheamé ,,moarte fericita, — Coreet, Chopin, corect. 5 La razboi avem o singura posibiliiate de supravietuire = omorindu-i noi insine pe-rénifi. Mai bifez o_Intrebare, Yn caietul meu de control. . ; “Sintem in a saptesprezecea zi dup lansare. - Numa ‘mes cinei-sase grupuri de diversiune mai actioneaz’ in- tens, jar al nostru se afla printre ele. Grupul Rec-ulyi, ca si cel al Turbatului sint capturate demult, Comandantul grupului 43 stie acest lucru printr-un simf al lui aparte. Xai Turbatul, cit si Rec sint prietenii si adversarit sii; Probabil ed acum ocotenentul Sarpe, se gindeste Is ei zimbind ugor in sinea sa. — Gata ? Ia saltafi. E timpul. Plecim, baiefi. ‘Acum nu-i mai face gamani pe soldafit sai. CAPITOLUL IV 1 Pasesic pe covorul cel rogu. Douazeci si trei de zile ary lipsit de aici, -M-am dezvijat de liniste, de covoate, de Updurs. Meam sélbaticit, De regula omul se salbaticeste repede, intorcindu-se ugor si lesne, {ard dificultiti, in Tanwea‘animalica. Pe coridoarele statului major domneste (imul si fihna. Pe aici sint oameni situi si curafi, pe cay se intilnese numai chipuri birbierite. Aici nu’ se ade riguseala unui comandant gripat si nici scheunce aude Trbaator al unor clint care abia agteapti si fie sloboziti din lese. Grupul nostru de diversiune, al 43-lea, a fost captusat printre ultimele. Ne-au impresurat si ne-au gamit pet yiroag’, totul ca infr-un rAzboi adevirat, $i clb urna adevirati. Tar ei, acesti ‘prieteni patrupezi ai oame= nilor, nu pricep in nici un chip diferenta.dintre 0 urma- tire adevaraté si una de instructie. Pentru ei e tot un drac. Subfirelul si mlddiosul Cravasa.a'scfipat si din aceasté tarbiiceal’. Fusese izolat primul din grupul nostra si go- 83nit inspre un riu, pit inspre win riu, pe care se si porniser’ sloturi u paar area es wind s8-t tniheddie pe soldat et ie ine racat i : Hera at's pocne neat Plszoni @ aruncat pistolul-mitra BU $8 trimis elieopter, i intrat in goes sit propt Pest, Patra alle a sosit la uate SAU, isto Hea, intro mai Hoare bleumarin, milfieneased peeareo furace 0° tru asta lui Cravas&.i sa acordat grad gent st Giteisprezéee ze concediu, De ee eee, 6 nui asemenea ‘b&iefi. Revin singuri roy lament. Reva i lormi > siturate, Pentru fuseee din timp facuta- disponibila cpa cere gel senior a gegimentul lucra numa pentru: nol fa y -ului i i i respect ts sritam ca niste scheletee ve nel Speriait ol ta — Grea slujba v-a mai fést sortitd, frétiori i i, frAfiorilor, Nu comentam. Intr-adevar, e grea Dar in schimb, la — Ia spune, Vitea, cum fagi 7 Ia spune, Vitea, fi ty de slabesti ? ; ee Sercetagule, de unde vii atit-de bronzat ? nemilogal cnn cate, intr-edevix. ars de ger, de vint si d Remailoga 2 al iernii. Buzefe imi sint n rapate.~ Nasul mi s-a cojit. . ti te ice Fe Vitea, s& iesim duminicd la s¢hi ! pa gglumA nesdraté. Asemenea glume le su . De fapt, dupa ce am trecut prin Spetnaz am ajuns si nu-i pot suferi mai cu seam pe camenii care-gi 84 pun schiurile numai pentru ci nu a ce face altceva. Mergeam la seful cereetarii. — Permitefi s& intra? Tovardse ,locotenent-colonel ! Scuzafi... Pe epolefii nou-noufi ai lui Kravfov nu mai erau cite dou, ci cite trei stele. — Tovarise colonel, locotenentul major Suvorov’ s-a prezentat dupa executarea misiunii de lupta si instructie ! — Bine ai venit. — SA tr&ifi, tovardge colonel! Permitefi-mi si va felicit ! — Multumese. Ia loc, se uité la pomefii mei scofflcifi. Dar te-au tavalit stragnic acolo. Ai dormit destul ? — Da. o — E mult de lucru, Cita vreme ai lipsit, lumea s-a cam schimbat. Cauti si te pui cit mai rapid la curent, Ai uitat cumva totul cit ai fost in incursiune ? — Am ciutat si repet in gind tot cea ce stiu. — Sa verific ? — Da. — Schpangdalem. — Schpangdalem este o baz aeriand a $.U.A. in Ger- mania de Vest. La 25 kilometri nord de orasul Trier. Acolo isi are baza permanent aripa a 52-a tactich de aviatie. de vinStoare, Saptezeci si dou’ de avioane ,,R-4". © singura pisti de decolare. ,Lungimea. — 3050 metri. Latimea — 45 metri, In compunerea escadrilei ‘intr’... — Bine. Poti sa pleci. 2 Lumea se schimba, intr-adevar, vertiginos, Timp de dou&zeci gi trei de zile nu avusesem acces la informatii §1 jatf c& acum am in fa{& citeva dosare groase cu comu- nicate de cercetare, ordine, telegrame cifrate. In cursul celor douazeci gi trei de zile lumea devenise de. nere- ‘cunoscut. Injeleg c& $eful cercetirii mi-a crufat orgoliul punindu-mi 0 intrebare usoar, referitoare la: un obiectiv fix, adic& despre o baz aviatic’. Dacd ins m-ar fi in~ trebat, de pild’, despre divizia a 6-a de infantérie moto a Bundeswehru-lui, cu siguranf m-as fi aflat intr-o 85situatie penibila, deoarece situatia din {ari iv treble urmarith im permanentar Sitick te Waretenwl intr-un purtitor de informafii invechite. ‘Agadar... Strict secret... Cercetarea prin agenturi a Regiunii militare Bicloruse “a descoperit o inidtire a pazei bateriilor de lansare’pentru rachetele ,,Pershing* dé pe teritoriul Ger- maniei de Vest... Strict secret... Secfia a 5-a a directi de cercetare a Flotei Baltice a inregistrat o schimbare complet a. sistemului de codificare pe canalele guver- namentale si militare de transmisiuni ale Danemarcei Strict secret... Cercetarea prin agenturi a Statului major general a descoperit... Strict secret... Cercetarea prin a- genturi a Armatei a Il-a de garda, din Regiunea militara Prebalticd a inregistrat pe teritoriul Germaniei de Vest lucriri de construire a unor pufuri pentru focoase nu- cleare. Ordon sefulu Diretiei a Doua Generale a Statului major general, sefilor cercetirii din GSUG, $ ain cadrul regiunilor militare Prebaitica, ‘Satu a Precarpatic’ si acorde atenfie culegerii de informafii privitoare la sistemul de focoase nucleare de pe teritoriul RPG, Seful Statului major general, general de-armati Kulikov, . Cu douizeci si trei de zile mai inainte, nimeni nu auzise nimic despre focoasele astea nucleate... Tar acum, forfe colosale din cercetaréa prin agenturi sint aruncate pentru dezvaluirea acestui tainic sistem de autoaparare al Occidentului... Se schimbi si infafisarea armatei noastre... Secret... Privitor la rezultatele aplicafiilor experimentale executate de Brigada a §-a aeriana de asalt din cadrul Regiunii militare Zabaikali. Acum doud- zeci si trei de zile ined nu existi asemenea brigizi... Strict secret... Ordon sa fie primit in inzestrarea artileriei anti- tane produsul ,,Maliutka-M“, cu sistem de derijare di doudi puncte... Ministerul Ap&rdzii, maresal al Uniu Sovietice A, Greciko... Strict secret... Numai pentru ofi- teri Spefnaz... Anchetarea circugnstantelor decesulut carsanjilor straini de.la Centrul special de pregittire, din Odesa, in cursul luptelor de instruire cu ,,papusi*.... Or- don si se intérease’ paza gi controlul... A se acorda atentie deosebiti... 3 : Pregitirea luptatorilor straini si a agenturii Spetnaz- ului nue deloc usoara. Noi, luptitorii sovietici ai Spef- naz-ului, vom actiona pe timp de razboi, pe cind acesti. biicti actioneaz’ de pe acum, si in intreaga lume. Ei mor cu neinfricare pentru luminoasele lor idealuri, fara a banui citusi de putin c& si ei sint de fapt luptatori ai Spefnaz-ului. Niste oameni. de toati mirarea! Noi fi pregiitim, noi cheltuim milioane pentru intrefinerea lor, riscim reputatia statului nostru, iar ei se considerd: cu naivitate independent. E greu sa ai de a face cu asemenea. indivizi. Venind la noi pentru a fi pregatiti, ei: adue totodati acea uimitoare ‘nepasare, atit de caracteristicd Occidentului. Sint naivi ca nite copii si _marinimosi precum eroii din romane. Inimile lor: infldcarate, in schimb capetele le sint infesate cu prejudecili. Se spune ca unii dintre ei considera ci nu e permis si se omogre oameni in timpul unei, nunti, iar alfii cred ch nu e voie sA ucizi in timpul unei inmormintari, Oameni suciti. Doar timitirul de aia este conceput, ca si existe morfi acolo. Centrul special de pregatire le scoate ins repede din cap ideile astea romantice. Ei, la fel ca si noi, sint pusi in situatia de a fi sfisiafi de ciini, sint determinafi s& alerge prin flacari, Sint invatati sd nu le fie frick de inalfime, de singe, de vitezi, si nu se teama de moartea cuiva si de cea proprie atunci cind, atacind fulgerator, captureaz’ un avion sau ocupa o ambasada. Centrul spe- cial fi fnvata cum sf ucida. Si ucida cu indeminare, calm. cu plicere chiar. Dar ce se poate ascunde, in cursul acestei pregitiri, sub termenul ,,papusi* ? Sistemul nostru de pastrare a secretelor e elaborat cu fineje, slefuit indelung. Noi ne pistrém secretele prin nimicirea celor care sint ‘in stare ‘si spund mai mult decit trebuie, prin ascunderea totala a unei colosale ingtima- diri de fapte ce adesea nici nu sint prea secrete. Pastram secretelé printr-un sistem deosebit de selecfionare a oamenilor, printr-un sistem de permise, prin sistemul limitarii pe verticala si pe orizontald a accesului Ja secre- te. Ne pizim secretele cu ciini, patrule, sisteme de semna- lizare, fisete, sigilii, usi de ofel, printr-o cenzurd totald. Si le mai pazim printr-un limbaj deosebit, printr-un jargon 87aparte. Chiar daci cineva parunde in seifurile ‘noastre, el nici acolo nu va tnfelege mare lucru. . f Cind vorbim ‘despre dusmani, utiliz&m cuvinte nor- male, inteligibile tuturor: racheté, component& de luptd nucleara, arm& chimicd, diversionist, spion. Dar aceleasi mijloace sovietice se numese: produsul GCE, arm spe- cial, Spefnaz surs& specialé. Multi.termeni au specifi- cafii diverse: ,,Epurare® inseamn& fntr-un caz exclidere din partid, jar in altul — nimicirea in mas& a unor oameni, _ Un singur cuvint normal. poate:aves ‘0 mulfime de sinonime in jargon. Diversionistif. sovietici. pot fi denu- mifi prin termenul general de Spefnaz, dar in afara de asta exista si cercetare in adincime, turisti, incursionisti, Dar ce se ascunde fn limbajul nostru sub denumirea de »papusa ? Se folosese oare papusile si pentru antrena- mentul luptatorilor sovietici, ori acesta_e un privilegiu numai pentru cursanfii straini ? Safi existat ,,pipusi* si mai inainte, ori constituie vreo noutate, la fel ca brigizile aeriene de asalt ? : Inchid dosarul, cu intenjia ferma de a afla sensul acestui termen straniu. Peniru asta existé o singura eale: s& am aerul cd infeleg despre ce e vorba, si atunéi, intr-o conversatie Intimplitoare, cineva care cu adevarat poate s& spun’ un picuf mai mult decit se cuvine. Iar uneori e suficient& 0 frimifi pentru a deduce intreg adevarul. 4 Batalionul 296. de cercetare independent al Spetnaz- ului este disimulat cu multi iscusin{&-ba chiar cu gust Existé in armata a 13-a un regiment de transmisiuni. Re. gimentul deserveste statul major gi punctele de comanda. Pe la regiment trec secrete importante, de stat, aga incit el este pizit in mod deosebit, Iar pe teritoriul regimentului e delimitat un teritoriu special pe care fsi duce viata ba- talionul nostru. Tofi diversionistii poarté uniforma trupe- lor de transmisiuni, Toate maginile de Ja batalion au as- 88 . cacitate pentru tine. Inchipuieste-ti, pectul unorfurgonete inchise, exact ca ale-transmisionis- tilor. Deci. dintr-o parte este vizibil doar-regimentul ‘de transmisiuni gi nimic altceva, Ba chiar mai mult : pind i snlduntrul regimentului, majoritatea soldatilor si ofiteri considera'c& exist trei batalioane obisnuite, de transmi- siuni, iar unul e neobignuit, deosebit-de: secret, desigur transmisiuni guvernamentale. F Dar 4 in interiorul » batalionului ‘Spejnaz, exist’ nu putine secrete. Mulfi diversionisti apreeiazi ci in bata- lionul lor se afli trei companii’ de parasutisti, tncadrate cu soldati obisnuiti,.doar e4 stint puternici si rezistenti Abia acum am aflat eu cd nu este chiar asa. In afara de trei/companii,, mai exist’ un-pluton special,” incadrat. cu profesionisti. Acest pluton este ineazarmat intr-un “alt loc, departe de batalion: si este destinat pentru. executarea unor misiuni de importanta-deosebité, iar despre existenta lui am aflat numai pentru cA'mie, ca ofifer de informatii, imj revine si-i invéit pe oamenii acestia problemele -pro- fesiei mele; descoperirea corect& si rapid’ a’ unor obiec- tive importante pe teritoriul inamicului. Acum merg pen— tru prima oar’ Ja plutonul special si.sint putin’ emofionat. Colonelul Kravjov personal m& duce acolo, El insugi ma va prezenta, * — Imagineazii-ti, ce masacre am niscocit ‘noi pentru acest pluton ? : —E peste capacitaile mele, tovarase colonel, Nu dispun de nici un fapt pentru a putea 8A analizez. — Totusi, incearci sé ‘0 faci. B un examen de perspi- i de aia ai imagi- natie, si incedreA s&-i ascunzi, considerindu-té in rolul sefului cercetarii din Armata a12-a. — Ei trebuie sf aib.imaginea claré a teritoriului pe care urmeazii s& actioneze, asadar trebuie si iash adesea peste granifd. Trebuie s& fie excelent antrenati... Bu, to- varie colonel, i-ag intruni intr-o echipé sportiva. Ar fi si mascare, si posibilitatea de a c&litori peste hotare... — Corect.... rispunse el rizind. Totul_e simplu. Ei constituie 0 echip% sportivé a clubului sportiv TSKA: parasutigti, alergatori, tintasi, boxeri. Se pate ci armata si flotila au o asemenea echipa. Fiecare regiune militard, flot&, grupare de trupe dispune de echipe sportive si mai puternice, si mai-bine pregatite. Cinde vorba de . . 89sport, noi nu ne zgircim Ja bani js ascunde tu centrul dk fa bani. Dar ia spune, unde ai aoe a Dental g° instrutie al sportivdor 1 € cercetas, asa inci 5 fe e ce » asa incit se stpineste, i ee seni ‘usor $i muschii obrajiler eau teen miselele De ce tocmai la Dubrovita ? . . in. compunerea iubitei: ‘noastre’ Armate a 13-a, sxist un singt nde pedeaps& ine. selina Sf Asta se: aflt ta Dubrovita, 0 eae, Soldafel deaf nai Roast erau-adesea ckrati ‘agplo Findudl de creuisl: gandurt inalte, clini rai, mat multe astfel tin cemit Shimpata. Apoi o data ce fivai delimitat pedis eae , N-ai decit. s& amplasezi in el orice bi: novels pec a Bort deosebit. Si oamenil de care ral Ema iQ int wets Se | 7 Ei, parc putine si Fi bing pares B ut 2: cee in, Armata a 13-a obiectivele — La APRTB, i : micar 0 ypapusat Ysa colonel, n-ai: unde fine nici El se limita s&-mi a1 4 rosti ins& nici un cuving ° privire grea, lungd, fa: 5 Numai intr- stele Nanario Roapte de toamna sint t intr-o noapte rece d a rite atit de disti eRe poe rite atit de. distinct, ea nigte garoate argin atit de multe ele pot fi zi- Pe 0 catifea Ce multe sit i neagna Pag int privind spre noi din recea pustictate cea luminoas, cea are fa hm at Hinge eteaua Poli deslusi o steluta mérunta ae igh Ea ear mate aah fi a si simplu este foarte depii oA wut 'u ceresé cu zeci de planet ay GPRTB, initiaicle Tuse ingemnii rte onan taceaeamlate irtat&. Poate i le uriase im- ind Baad mbit penin i. compunerea armenian ts 9 de subunitatile de r ete ae dreda ae ashe araael ECan ce the it dura estes am 90 prejur. Dupi cum s-ar putea ca ea sa fie o galaxie cu miliarde de astri. . Cu sigurant& ci noi nu sintem singuri in univers. In cosmos existi miliarde de planete foarte .aseminatoare eu a noastré. Pe ce temei si ne considerdr noi drept 0 exceptie ? Nu’ sintem nicidécum o exceptie, Sintem la fel cu toti. Doar forma si culoarea ochilor pot sa fie dife- rite, Locuitorii ‘unor planete au ochii albastri, ca ai olo- nelului Kravfov, iar-alfii — verzi, triunghiulari, cu licd- riri de smarald. Dar aici ar si lua sfirgit, pe cit se pare toate deosebirile. In toate celelalte privinte sint la fel: tofi_sintem ‘fiare. Desigur, fiarele sint si ele diferite ginditoare, civilizate’ si neginditoare. -Primele se deose- bese de cele din categoria a doua prin faptul c& se stré- duiesc’ sé-si ascunda natura feroce. Cind avem: hrand, cdldura si femele din_destul, ne putem permite buni- tatea si compasiunea. Dar de indata ce natura si_destinul ne pune problema in mod categoric :-unul urmeazé s& trAiascd, iar cellalt si crape, indatd ne infigem. colfii galbeni in gitlejul vecinului, al fratelui, al mamei. Tofi-sintem niste fiare. Eu sint in mod precis, si nici nu caut si ascund acest lucru. Dar si locuitorul celei de a doudsprezecea planete, de culoare portocalie, pierdutt in adincurile unei galaxii fara nume, si el este o bestie, atita doar ci se straduieste si pari bun. Chiar seful cer- cetirii Armatei a 13-a,-colonelul Kravjov, e o fiara. $i ined o bestie cum rar se intilneste. Nu prea inalt ca sta- turd, zvelt,. cu o fat frumoasd, tindré, usor aroganta: ‘Are un zimbet larg, cuceritor, dar colfurile buzelor in- -totdeauna sint usor’ lésate — semn al stapinirii de sine gi al caleulului precis, Privirea fi este nimicitoare, te- nace, Privirea lui il face pe interlocutor s& clipease& si sA se uite in alt parte. Miinile fi -sint rasate, deloc pro- Jetare. Epole{ii de colonel-Si vin de minune. Qamenii de acest tip au uncori nclinafii cu totul ciudate. Unii din ei, asa am auzit, colectioneazi copeici ruginite. Intere- sant, ce 1-o fi pasionind pe colonelul nostru? Pentru mine si pentru noi tofi, el e 0 enigma. Stim despre el uimitor de putine. Iucruri, pe cind el stie totul despre fiecare din noi. Bo fiar&. Una micd, feroce, primejdioasa de moarte. Isi cunoaste tinta si se Indreapti spre ea fi a sovai, Eu fi cunose steaua cAlduzitoare. Se numeste a1putere. Acum sade ling& foc si uinbre rosiatice i se fu- garese pe chipul falcos, plin de voint&. Un profil negru, perfect, Umbre rosii. Nimic maf mult." Nici un fel de s0- vitiali. Nick un fel de conipromisuri. Dac& voi comite ” © eroare, ma-va fringe, m& ya zdrobi. ‘Dac&-1 ‘voi ingela, el va infelege dupa ochit mei, citcl are‘o gindire teribila. — Suvorov, vrei s& intrebi ceva? Sintem numai noi ling’ foc, tntr-o mic& viroagé din stepa necuprinsé. Masina noastri ¢ dscumsi hit departe, in niste tufiguri, iar ‘soferului i s-a.permis si doarmé. - Aveam in fat& 0 noapte de toamna. — Da, tovarage colonel, demult’ dorese s% vA intreb... Avefi in subordine sute de ofifert ‘tineri, inteligenti, de perspectivé, cu o pregitire minunata, cu:maniere rafi- nate... Pe cind eu sint un fran, n-am. citit multe din cartile despre care. vorbiti, imi este greu in ambianta dumneavoastra... Nu _m& intereseazi scriitotii si, artistii care pe dumneavoastra va incint&... De ce mi-ati ales? El isi f&cu indelung- de lucru cu ceainicul, de bun& seam gindindu-se daca si-mi spun&-ceva obignuit des- pre constiinciozitatea si perspicacitatea mea, ori si spun’. adevarul, In ceainic pusese la fiert o bauturd barbard, un amestec de cafea cu coniac. Dack o bei, nu mai inchizi ochii 0 zi si o noapte. — Viktor, am s&-fi spun adevérul deoarece tu il in- felegi si_singur, deoarece pe tine greu te poate ingela cineva, deoarece trebuie si-l cunosti. Lumea noastré e necrufatoare. In ea se poate supraviefui numai c&tarin- du-te in sus. Dac& te opresti, atunci ai si te pravalesti si vel fi cdlcat in picioare de cei care pagesc in sus, peste oasele tale. Lumea noastra-reprezinté o lupta singeroasa, far& compromisuri, intre sisteme, si totodat’, e 0 lupti intre personalitéji. In lupta aceasta’ fiecare are nevoie de ajutor si de sprijin. Eu am nevoie de nigte ajutoare gata pentru orice aciiune, gata s& rigte mortal in. nu- mele victoriei. Dar ajutoarele.mele nu. trebuie si mi tradeze nici in momentul cel mat.greu, Pentru asta existd doar o singurd cale ; s&-{i alégi ajutoarele cit mai de jos. Tu imi esti oblight pentru tot.gi dact eu voi fi alungat, vei fi si tu alungat. Dac& ‘eu vol pierde tot, vet-pierde si tu totul. Eu‘te-am ridicat, te-am gasit in multime nu pentru talentele tale; ci pentru cd esti un om din mul- time. De tine n-are nimeni nevoie,-Dac& mi se va intim- 92 i i trezi gi asi time, piers ‘la mie ceva, te vei tvezi si tu iarasi fn mul Findu-fi puterea i privilegiile. Acest procedeu de an gere a ajutoarelor si garzilor personale ¢ vechi de.cind Jumea. Aga faceau tofi conducatorii, Dacé ma vei trada vei pierde tot.,$i et am fost cindva cules din praf. Ocro titorul meu ured $i ‘ma trage dupa sine, contind pe spri- jinul meu in orice ‘situafie. Daci ‘va pieri, el, cui vot mai. i trebuinta ? Hieu de Wettoral dumneavoastrd e generalul-locotenent Obata “pL ma ales ingiupul siu cind era maior, iar locotenent.... nu din cale-afar& de stralucit. cuuD Dar gi cl, la Hindul su, slujeste pe cineva, Decl i pe el fl trage cineva in sus ? ated 5 Pe acd, Numai ci asta nu trebuie sf te intere- seve, Fii sigur c& te afli intr-un grup corect, ef si gene: ralul-locotenent Obaturov are ocrotitori puternicl in Sta tul major. general. Dar eu te cunose deja bine, Suvorer. ‘Am sentimentul c& nu asta e intrebarea care te framinta. Ce vrei sa stii ? hes — Povestifi-mi despre Acvariu. a — Si pe asta o stii? Cuvintul_acesta n-ai fi putut si-l auzi, Deci, ai vazut undeva. Stai si ma gindesc sf spun unde ai putut sd-1 vezi. — Pe dosul unui portret. — Ah, acolo va si rick, Asculté, Suvorov, despre asta s8 nu intrebi niciodaté pe nimeni. Acvariul deving mult prea serios eind ¢ vorba de’ secretele gale, Alig pui simplu aceast& intrebare si te vel tre Iuat tn, ch: lige. Nu, s& nu crezi ci glumesc. In cirlig, de 0, ori de coaste gi ridicat in sus. In ce ma, priveste, eu pur si simplu nu pot si-fi povestese nimle despre el Sl ant ‘iru c& tu pofi la xindul'tAu s& mai pove 7 om aoela alteuva. Dae poate veni un moment cind ares nimentele vor incepe a evolua intr-o alta direcfie. Unt este arestat, este intrebat unde a auzit acest cuvint, te arata pe tine, iar tu pe mine. w TGredeli c& dacd cineva ar incepe si ma tortureze, am s& vii rostese numele ? 5 —Nu am nici o indoialé, si nici tu’ s& nu te indo iegti, Prostii spun c& exist’ oameni puternici, care pot si reziste la torturi, si oameni slabi care nu rezist&. Ra- 93‘hat cu perje: Exista anchetatori buni gi a ri i. far la Asdurda anchetatorll shit Bick. Daca mincerey pe banda lor rulanté, ai’ s& recunosti totul, inclusiv ees ce n-a existat-niciodataé. Dar.. eu am convingered, Vik- tor, c& eu si cu tine nu vora ajunge pe banda rulanti, aga ci ifi voi povesti cite ceva despre Acvariu... i — Ce fel de pesti se cultiva acolo ? — Acolo @ o singurd spetie : piranha # — Ati lucrat in Acvariu ? weor Nu, aceasté onoare nu mi s-a acord: ft in vilion Cel de acolo considera iwebcol ch aint et inu sft Ined suficient de ascufifi. Acum, aécultd, ‘Aan ee este clidirea centrald a Directici a 2-a general din Statul majo general adic& a Directiei generale de cer- octombrie 1918, oe ena oe ay fe Ase » 1918, ca mumiri. fn acel timp, Ar ra el rd Sei os pum 2 n major general i ei, Dar s-a intimplat c& reactiile staliul major aa ete si imprecise deoarece organisnitil era orb si urd. Informafiile despre inamic si parveneau prin Geka. Era sa aga creer prmea informatie nu de la propriii achi rOpl echi, ci din vorbele i i chiar elit priveau cererile armatei een ta Umportan(k seeundavd, Altfel nic nu se putea si flo: Dana tenn 4 are prioritatile sale, pe cind Statul major general Je are pe ale sale, Si oricite informatii i se da- aaa lui major general din surse laterale, ele nici- Saath ou eran suficiente. Inchipuie-ti cd s-a intimplat ln eee: ae a fie tras la rlispundere ? Statul major Inamie au fost inouflcente i din cause coe a 4 u in cauza asta a survenit cseul i ftotdeauna avea fab Arepiate, cil onelte or rar, fi strins, seful “Statului major general 88 mai adregeze un rhilion de intrebari la care si 4 Peste feroce care triieste fn buncuri mari, fn fluviile din America de Sud, I cutiti, lung de 80 cm, cu -gura fnarmaté eu dintii as- 94 a nu existe rdspuns. Ita de ce. s-a hotarit, ca cercetarea militar si fie daté in mlinile Statului major general — heare decit s-o conduct seful acestuia, iar dacd nu vor fi suficiente informafii despre inamic, atunci vina va fi numai a Statului major general. . — Dar KGB-ul n-a ciutat niciodaté sé-si impund autoritatea asupra GRU ? . — fntotdeauna a c&utat acest lucru. Si in prezent nizuieste 1a asa ceva. Ba o data a si reusit Bjov': el a fost concomitent seful NKVD-ului si al cereetarii, mi- litare. Tocmai de aceea a trebuit si fie nimicit {ard in- firziere, clici concentrase prea multi putere in miinile sale, Devenise controlorul monopolist al intregii. activi- tafi secrete. Pentru conducerea supreméa, acesta era un monopol insp&imintiitog Cité vreme exist cel pufin dowd organizatii secrete, care se lupt intre ele, poti si nw.te temi dé vreun complot inléuntrul uneia din ele. Aatita timp cit sint dowd organizafii, existé si cali- tatea miuncii, deoarece e concurenfa. Ziua cind o organi- zafie o va inghifi pe cealalté ar deveni ultima zi pentru cxistenta Biroului Politic... Dar Biroul Politic nu va per- mite asa ceva, Activitatea KGB-ului este’ limitat prin getivitatea unor organizatii ce se dusmanesc. In inte- riorul firii, MVD-ul face 0 treab’ aseméinatoare, aja inctt MVD-ul si KGB-ul sint gata si se devoreze unul pe celilalt, Pe linga asta, in interiorul farii mai actioneazé © polifie secret : Controlul popular. Stalin a devenit dic- tator, venind de pe postul de conducitor tocmai al acestei organizatii secrete : de la Controlul Popular. Tar peste “hotare, activitatea secreté a KGB-ului este echilibraté de activitatea Acvariului, GRU si KGB se bat necontenit 1 Bjov, Nikolai Ivanoviel (1805—1940), de profesie croltor st jéeatug, ed scoala primar neterminati. Membru al P.C.(b) din ‘nul 1917, Ta 1936 Stalin l-a chemat si-l inlocuiascd pe Ghenrih Yagoda ca minisiru al afacerilor interne, devenind principalul cilia al {arii In represaliile co au urmat impotriva adversarilor Tiniet staliniste, Curind ins& cade el insusi victimi sistemulut pe cate ka slujit, fiind arestat, anchetat si executat 1a 02.04.1910.pentru surse de informatii si i pri rgunizaif int att de licdtg Es PP: Seenata aidbele u tae, cHutind si misfui s __ Eu tae, of ertsul celor fr fal o nospte lungi. La vreo treizeci de mat toe Pent, Sileis, este ascunsi o racheté mare, gonflabila, grorshing’ — 0 copie’ destvirgit’ a originalului meri” Spoinoaplea, Wecuts, intregul batelion de diversiune 2 grupuri mici loc. ‘Concursuri. Ttinerarul W307 Bilometn he Taine €raui cinci puncte de control : rachete, un radiclocaton, un stat major. Grupul. care vapareurge ci tntresral itinerar, descoperind toate obiectivele si donatele lor precise, va primi un conce lc aur pentru flecare soldat. Tofi solda Biter vor devent eaporali, iar sergentii — sergenfi major! trolea trecerea gruputlion Riewiee ge ee as oo a r purilor, Krawjov insusi zboara de re Bulk uum elicopter In Jung traseutul intrecerllon. Dar control, luindu-ma pe mine. ca ejuton ee — Se pare cd vin. ans —— O s& mai vorbim, dupa aceea. comunicind coor iu si cite un-ceas fi grupului inyin- 6 ae na marunt abia sertgneste sub pasi, rostogolin- Gucfe, in Jos. In viroagA liniste, Lunecind serpeste, 0 Umbra enorma coboara. Flicirile focului aproape ed lau Gppit Pe diversionistul cel lat fn umeri. Se uité atent la Chipurile noasize gi, recunoseinducl pe Kravjov, rapor- EGR: nTovardge colonel, grupul 29. de incursitne, ‘tin mane tas Spefnaz. “Sint comandantul grupului, — Bine ai venit, sergent snus Agesta se tntoaree spre grup E tulert Hstarii, Indata incepurf fogni pe panta idlpile di Versionistilor, Doi ocup pozitia. pe oreasta: observare fi shlfare Rediotlegratistal destace rapid antena, Doi 0 le cort: sub ea f file ifr torul grupei. Muritorilor de tind nie Hse cade eee i fluier& incet, asa cum 96 el dintii intregul - pregateste el comunicarea si de accea este intotdeauna acoperit cu o foaie de cort in timpul lucrului, In situatie. de lupta, comandantul grupului raspunde cu capul pentru cifruri si cifrator. In cazul cind grupul e ameninfat de un pericol, comandantul e obligat si-] omoare pe cifrator, distrugind cifrurile si masina de cifrat. Dac nu va face acest lucru, va réspunde cu viaja pentru asta nu numai el, ci intregul grup. Dar iaté cde gata comunicarea, Acum o vedem cu fotii: o pelicula obisnuit&, de film, cu citeva rinduri de g&urele ordonate pe ea. Comunicarea se introduce in sta- fia de radio, care inca nue comutat’, si nici acordata. Radistul se uita la cronometru si deodata apasé un buton. Statia se conecteazi, se acordeazi automat, trage prin miruntaiele ei bucitica de peliculi, scuipind-o imediat. Cele citeva beculete de pe statie se sting pe loc. Intreaga sedin{A de transmitere ‘tine nu mai mult de o secunda. Statia pur si simplu improascé in eter incirctitura de informatii. ‘Acum cifratorul apropie de pelicul un chibrit iar aceasta dispare instantaneu, scofind un guier rau. Aceas- 44 peliculd numai pare a fi obisnuit&. Ea arde la fel de Fepede cum stajia de radio transmite comunicarea ci- frata. . Sinteti gata ? Ia sSltafi-va. E timpul. Am plecat. E aspru sergentul Polisciuk si iute de mind. Va gont grupul far nici un ragaz, s& stie bine cé va roade cu dintii. Ins& bobocii se numara doar la finis. Deocamdata totul e bine. Dar dac& grupul isi dé duhul pe-primele dou sute de-kilometri ? Comandanfii grupurilor au drep- ~ tri mari. Doar de aceea e concurs, Dac& vrei, opresti grupul. Daca vrei, i lasi s& doarma. Daca vrei, la fiecare zece minute fi dai timp de odihnd. Dar dac& grupul se va numara printre ultimile zece, tresele de sergent ifi vor fi smulse, vei fi retrogradat in rindul soldafilor, cAck pentru locul tiu de sergent sint mulfi amatori. ‘Tovardise colonel, grupul unsprezece din compania inti. Comandant, sergentul Stolear. — Bine ai venit, sergent, Actioneazé. Nu da atentie prezentei noastre, — Am inteles. Rinocersi Boboe Scirbos — pe coamé ! S seer eee ee o7— Nieles ! — Boritu! — Ordonati ! — Ia legitura, — Am legitura, — Sintetii gata? Ta silla{i. B timpul. _ Acum grupurile vor incepe va vind aol. Aga'se Ins timpli intotdesuna la concursuri. Citeva grupuri se reped mult inainte, apoi urmeazi grosul, cu mici pauze sau in general fard nici 0 pauza, iar apoi cele intirziate, ratdcite Unele se odihnese cite 0 or lingi focul nostru. Altele cite dous ceasuri, dupa cim unele se oprese doar pentru a intinde antena, a transmite comunicarea si — inainte. Alaturi de noi, citeva grupuri isi pregatese: concomitent cina deloe complicata. In cursul aplicatiilor este interzis si se aprinda “focul, si atunci diversionistul isi gateste hrana pe o tablet de spirt. Dar la concursuri’ se poate folosi si focul. Principalul la concursuri il constituie orientarea precisi, viteza, determinarea coordonatelor, legitura Restul nu e chiar tit de important. ’ “Dinspre foc vine un miros picant, Acolo diversionistii frig 0 ghind. O frig dupa un procedeu Sevoebity Faw egos maruntaiele, au idiat capul, dar penele nu i Je-au smuls. Gaina au infigurat-o intr-un strat gros de lut umed si — 4a foc, Tocmai de la aga ceva si vine mirosul. Curind va fi gala. Diversionistul nu are cratita si din cauza asta -e-nevoit & giteased. in lut. Dupa ce gaina se va coace ‘bine, Iutul se sparge; 0 data cu lutul se vor desprinde si pence, Jar. pasires, cu toatd grfsimea et — direct Ia as. — Tovarase colonel, vii rugim s& poftiti — Mulfumese. Dar de unde ati luat voi o gina ? — E din céle silbatice, tovarise colonel. Fara stipin. ‘Adesea, in timpul concursurilor, spetnazistii pot da si .peste cite un putcelug silbatic, 0 gainuss, un cocosel. Ba tuneori se nimerese gi ceva eartofisalbatici, rosii si castra~ yeli sdlbatici, porumb salbatic. Chiar acum, un alt grup fierbe porumb intr-un ceainic enorm. — Dar ceainicul de unde e? “Cum Sh vs aporteeZAcea tn drum, iar_noi am zis cl-i piicat de aa scula s& se pri a viti porumb | E gustos. ae’ Ser: 99 Kravjov are o regulé: accept cu recunostint& invi- tatia unui soldat, la fel cum ar accepta invitatia sefului Ge stat major sau chiar a comandantului armatei. Nu face deosebire. Tofi sint veseli ling& foc. — Ingeali-fi aproapele, ci altfel departele se va apro- pia si te va trage el pe sfoard. 7 Tare glumet ¢ colonelul. De dragul lui oricare diver sionist iff sare la beregat. O asemenea prejuire in rindul Jor nu e deloe ugor de cucerit, Se subordoneaza of oricdrut fal ce le este pus deoparte, insi nu pe oricare il respects ir diversionistul, viclean ca o fiara, cunoaste mii de pro- tedee pentru a demonstra comandantului respectul ‘say Gispretul sav. Dar de ce oare il respect ei pe Kraviov 7 Pentre cf acesta. musi ascunde firea de fiard si nict miear nu incearc& s& si-o ascunda. Diversionistii sint con Vinsi cd firea umand e vicioasd si incorifibilé, Bi stiu cel inipine acest lucru. [gi rise’ in fiecare zi viata st In Trecare i au posibilitatea si-l observe pe om la un pas se moarte, asa ca impart tofi oamenii in doud categoril: bunt si Ti, Dupa conceptiile lor, bun este acel om care pani ceunde fiara ce se cuibareste inlduntrul stu. Tar cel ne ee straduieste sA para bun, acela e primejdios. Oa satnii cei mai periculosi sint aceia care nu nomai ca isi Tenonstreazé trastiturile pozitive, dar sint chiar convinsi geRinea lor ca sint buni, Un criminal respingétor, ticélos, poate ucide tun om, sau zece oameni, ori o sutd. Dar th Posmenea criminal nu omoaré niciodaté oameni cu mili: ascmie. Cu milioanele ucid mumai aceia care se consider’ cateni buni, Robespierii rezultA nu din rindul crimina- lion ci dintre cei mul{i, dintre cei mai umani. Chiar ¢i ghilotina au niscocit-o nu niste criminal, of nigte wer Bratt, Cele mai cumplite crime din istoria omenirii au fost Birgite de oament care nu aveau obiceiul si bea votck, wt famau, nu-si ingelau-nevasta si dideau de mincare din palma veverifelor. ‘Baictii, impreund cu care mestecim acum porumb sint convingi c& omul poate fi bun numai pind lao anv: as limit&. ‘Daca viafa it va_constringe, oamenii bunt Tor deveni rai, aceast’ schimbare poate surveni la NComentul cel mai nepotrivit, prin urmare, pentru a nu frluat prin surprindere de aga ceva, e mai bine si nu ai Ge-a face cu din aceia buni. E mai bine si ai de a face cu cei care acum sint rai, deoarece macar sti la ce si te 99astepti_ din partea lor cind furtuna isi va arata colfii. In acest sens, colonelul Kravtov esté de-al lor. Trece, de exemplu, pe strada o fetiscand fitoasé. Bucile ti joacd precum doi pepeni intr-o sacosii. Ce va face un diversio= nist in acest caz? O va silui macar din priviri, dacd altfel nu e cu putinté. Dar si colonelul Kravtov ar pro- ceda la fel, fiiri a se sinchisi. Tocmai de accea ei il respect. E primejdios cel care nu se uité dupa o femeie. E periculos cel care cautd sé demonstreze cd aga ceva nu-l intereseaz& citusi de putin, Tocmai in rindul unor ase- menea ingi se pot gasi sadici disimulai si ucigasi, Krav- tov nu face parte din aceasta categorie. li place sexul feminin (dar cui nu-i place ?) si nu face un secret din asta. Tubeste puterea, aga e, dar ce rost are $4 ascunda acest lucru? Chiar daca o iubeste intehs, Orice fel de putere. : Asta am simfit-o cind am vazut pentru prima oard cum a bitut el o papusi. Era o apoteoza a fortei si a puterii necrufatoare. Pépuga este de fapt un om. Un om pentru antrenamente. Cind participi-la o lupta.de instruc- tie impotriva unui camarad al tau, tu stii de mai inainte ca el nu te va ucide. lar el, la rindu-i, stie c& ta nu-l vei omori, De aceea interesul fa de lupia de instructie diminueaz. In schimb, 0 pépusd te poate ucide, dar nici tu nu vei fi prea certat in cazul cind fi vei rupe Papusii coastele, ori fi vei fringe gitul, Munca noastra este de mare raspundere, iar mina nu trebuie si ne tremure la momentul decisiv. Si nu va tremura, Asa- dar, pentru ca sa aibi comandanjii nostri deplind sigu- rani in acest sens, ni se repartizeaz’ pdpusi pentru antrenament. Dar nu noi am inventat papugile. Ele au fost folosite si inainte de noi, ba inc& la o scaré mult’ mai larg, numai cA purtau alte denumiri, La Ceka ele se nimeau gladiatori, la NKVD — voluntari, iar la Smerg !— robinsoni, pe cind la noi — papusi. * Numele prescurtat de la Smeit spionam (Moarte spionilor). ‘Unitati speciale de fupt& impotriva diversionistilor si spionilor din spatele frontulu, constituite in primele luni ale raaboiului, cind cei prinsi erauexecutafi pe loc, dindu-se astfel loe la ne- numarate abuzuri. P&pusa este de fapt un criminal condamnat la moarte. Cei bitrini, bolnavi, slabi, cei care stiu foarte multe sint exterminafi indati dup pronuntarea sentinfei. Dar cei voinici si puternici, acestia sint folosi{i inainte de moarte pentru sporirea forfei statului nostru. Se spune ci cei condamnafi la moarte sint trimisi Ja minele de uraniu. Fleacuri. La uraniy lucreaza detinuti obisnuifi. Condam- nafii 1g moarte sint utilizaji intr-un mod mult mai efi- cient. Una din formele acestei utiliziri este. repartiza- rea lor ca pdpusi la Spetnaz. Aga e bine si pentru noi, si pentru ei, Noi putem exersa procedeele de lupta, farf a ne teme c&-i -schilodim pe adversari, iar ei objin o aminare a morfii. ‘ . Mai demult -gladiatorii si péipusile ajungeau din des- tul pentru toti. Acum e penurie. In toate e penurie la noi. Ba nu e carne, ba piine, iar acum, poftim, nici macar pipugile nu ajung pentru tofi. In’ schimb doritorii de a utiliza pépusi nu se imputineaz’. Dar de unde si le iei ? Si-atunci se ordond ca pépusa si fie utilizaté indelung, cu grija, ins asta nu prea influenteaza calitatea sedinfe- lor. Tu nu-l pofi schilodi prea tare, dar el nu are nici o limita. El poate fi in orice moment cuprins de turbare, c&ci n-are nimic de pierdut, Poate pur si simplu si-fi fring gitul. De aceea lupta cu o pipugé e mai folosi- toare decit antrenamentul cu un instructor sau cu un coleg. Lupta cu pipuga este o lupta autenticd, reprezint& un rise adevarat. Din intregul batalion Spe{naz, numai plutonul special, de profesionisti, are acces la antrenamente cu pipugt. Céle trei companii de diversiune nici m&car nu stiu de existenta ppusilor. Plutonul special este izolat de restul batalionului Spetnaz si e ascuns la Dubrovifa, in peri- metrul batalionului de pedeapsi: acolo si locul e bine pazit, si conditii de tinere a papusilor exista. . Lui Kravfov nu-i place si riste. pe degeaba, Dar fi place puterea, asa ci de fiecare data cind ajunge la Dubrovita, isi schimb& finuta si merge personal sé se antreneze cu pdpusi. Se antreneazi indelung si cu indir- fire, E foarte perseverent, E7 ‘ Putina apa, o jumitate de b utina apa, 0. a jorean de cafear 0 portie zaravina de coniac, apoi la foc. Acesi amestee iba rebuie s& fiarbA indelung. Dupa ce-l vei bea, vei salta ca un feelers plicuta gidilé narile, Se apropie zorile 7 ata rece. Fi ii ci i. genust. Cala rece. Fumul inecicios al foeulul. Sintem — Mult singe de-al nostru a baut KGB-ul? — Tu, Vi il a i i a corey Wiles, te referi ta intreaga armati, ori numat — Sila armata, sila cercet — Mult, 7 are + = Dardece s. — Noi am fost’ foarte naivi. Ser i . i . ‘veam i cekigtii serveau interesele proprii si ale a acl ae — si asta s-ar putea repeta ? : — Da, Daca vom fi la fel de naivi, ca mai § Da. vom fi la , ca mai inainte..; Mestec& cu lingurita flertura de coniae. Tar mie sti se pare c& el imi hotdraste destinul. Doar nu in zadar - s-a nimerit #4 fie el singur cu mine ‘i ‘ a in stepa stie. Ni degeabs posrtagemenes convorbiri Povestindums des: de fapt mi-a incredinfat soarta sa, Dc eu as putes, veri bine si i-o zdrobese. De ce 0 fi viseind el jn Fel acesta 7 elat of nl cere si Ineredintez pro- soartd, iar eu sint de acord si rise impreund Kraviov si pentru el. Dar cum si exprim acest. Iueru? veodip Nol nt trebuie si le permitem ea aga ceva sh se epete. Pentru fericiea patriel noastre, noi trebule s& fim puternicl. Armats tebuie s8 fle eel putin la fel de puter- i n -ul..., si deodata ‘simt c& acest sint focmal cele pe care le asteapia el de la ‘mine, Na’ A Je. permitem acest lucru, Mono uteri cekiste poate inibusi puterea sovietict. pL — Dar si monopolul puterii militare ite nimici puterea sovietic’, De a 7 Histor ? ma pteren sve sta nu fi-e teama, Viktor ? si ma — Nu mice teama. — Ce-ai face tu in locul meu? i si maresalilor sovietict? ? fa Jooul generalilor — As mentine un contact strins eu ii 7 , colegii. Dack uunul este fn pericol, tofi generalii gi maresalii irebuie sivi ia apfrarea. Avem nevoie de solidaritate. ‘A — Inchipuie-ti ci 0 asemenea solidaritate exista. Secret, desigur. Imagineazi-ti cA partidul si KGB-ul au hotarit ‘si-l rastoarne pe unul din noi. Cum or putea sf yeactioneze tofi ceilalfi? SA fack greva? Sé-si dea cu tofii demisia ? é “Ey cred ci la lovitura noi, trebuie sé rispundem cu lovituré, Dar mu impotriva tuturor dusmanilor nostri, G humai a celor mai primejdiosi. Dac& dumneavoastr’ personal aveli probleme cu conducerea locala de partid, pt cu KGBeul, nu dumneavoastra trebuie si va bateti cei, ci tofi prietenii dumneavoastra din intreaga Uniune frebuie si dea lovituri in secret dusmanilor dumneavoas- tr. Si invers, cind cineva din prietenii, dumneavoastrs Gepirtati ajunge la ananghie, sinteti obligat s& vA utili: zaii toata forta pentry executarea unor lovituri in secret asupra dugmanilor lui... < Bine, Suvorov, dar si nu uifi ei aceasta convorbire a noastré niciodaté n-a avut loc, Pur si simplu te-ai cher- ghelit cu coniac si toate astea le-ai ndscocit singur. Ta fminte c& cel mai bine e s& te {ii la o parte de toale Aceste incdierfri, insi in acest caz si tu ai sd-rémfi in pulbere, Lupta pentru putere e 0 lupt necrufatoare. Cel Pare a pierdut e un criminal. Invingatorului ii este indife- rent dac& tu ai sAvirgit sau nu vreo crim. Oricum, esti un criminal. Asa incite mai bine s& le sdvirsesti, decit s4 {ii un prost naiv. Cine tréieste cu lupii.. Ca altfel te infulecd. Dar 0 dat ce ai pornit pe acest drum, ¢ mai bine sé nu te pravilesti, iar chiar daci te privalesti, si nu recunosti, si chiar daci ar fi s& recunosti, atunci humai o fapt& simpli, nicidecum ceva organizat, Oricine luptd pentru putere isi are propriul sau grup, propria Corganizatie si nimeni nu iart& acest Iucru adversarilor sii, Participarea la o organizatie este lucrul cel mai groaz- nic pe care pofi si-l recunosti. Asta inseamnd un sfirsit crunt pentru tine ca persoand. Chiar i sub torturile cele mai cumplite, e mai bine s& recunosti c& ai aefionat de nul singur. fn caz contrar, torturile vor deveni si mai cumplite, Iar acum ascult& cu atentie. Glasul i se schimbi brusc, la fel ca si expresia chipului. “— Peate o siptimind ai sé pleci in functia de contro- Jor cu un grup Spe{naz. Veti fi Jansati pe poligonul de 103Ja Storojenet. In a doua zi grupul se va imparti in juma- titi, Din acel moment, tu vei disparea. Itinerarul tau e spre Chisindu. Vei merge numai cu trenuri de marfa. Numai noaptea, La Chisiniu este un institut pedagogic. Nivelul nafionalismului in acest institut depiseste media, Vei scrie pe timp de noapte, pe un perete, lozinca asta. Imi intinse o foita subjire, de hirtie de figar’. — Tu nu vorbesti moldoveneste, aga cé vei_memora intregul text, Chiar acum. Incearea s8-I scrii, Inci’o data. Tine minte, Faci totul singur. Dac& vei-fi oprit undeva, zici ca te-ai ratacit de grup, ai pierdut directia. Cauti s& te intorci singur la statul major al Armatei fara ajutorul cuiva, De aceea te vei deplasa numai noaptea, in trenuri de marfé, Fi atent si nu adormi, Vei dormi ziua prin ‘piduri, — Ce marime trebuie si aibi literele ? — 15—20 centimetri vor fi de ajuns pentru ea presedintele KGB-ului din Moldova s& fie rasturnat. — Doar cu o lozine’ ? — Aici e un caz deosebit. La institut s-a dus demult Jupta cu nationalismull, dar farA succes. S-au Juat cele mai draconice masuri. S-a raportat la Moscova ci acum totul e bine. Misiunea ta e si dovedesti cd nu este asa, S-ar putea, desigur, ca binuiala sf cad& asupra Regiunii Odesa, dar conducerea militaré de acolo va dovedi cu usurintd c& nu are nici o vind. Noi vom da nu o lovituré directa, -ei de dup& colf, dintr-o regiune vecina. Repet : actionezi singur. Ai vazut aceastA lozinc& pe o frinturd de hirtie aruncat pe stradi, ai invatat-o pe de rost si ai scris-o pe un perete far& si-i cunosti semnificatia, Mai bine eA fii un prost decit conspirator. N-ai uitat lozinea ? — Nu. 8 Am fost lansati de la tiei mii de metri, A doua zi, grupul nostru s-a divizat in jumata{i, Comandantii celor doud grupuri stiau ci din acel moment vor actiona in mod independent gi fara control de la esalonul superior... 104 9 5 a jor al Armatei. inci aile am ap&rut Ja statul major al Arm wa eine “la geful cercetéril, Raportez ck in. timpus Nichtiiior, dupa divizarea grupurilor trebuia si intilnese aphic freilea grup, dar nu I-am intiinit, am plerdut ofich- wean slam cautat indelung drumul corect, f8rd a utili HaRa dau a reourge la ajutorul unor str&ini, Zimbind, voor, . A “¢ st treaba s-a facut. S-a fficut curat, Pr report ginare @ capului, imi da de infeles c& a priceput, dar nu-mi zimbeste, 10 i aire ie toate sptamini, Urmirese cu atentie toa Au trecut ve Ger in{eles cA nimeni nu” va publica Publicattel tn ziarele locale, nici in.cele centrale. Totus Pijarele locale ar putea s& apard un artiolag eu ttl: i smul prol 2 iatérim internationalismul prok a un enenea articolas lpsewe... El imi pune mina pe um: tuna se apyopie f8ra si fie auzit, oe tneteeet pierde vremea, Nu se va intimpla-nimic. ce? ; g pe eu cd cea ce al scris tu pe perete nu va face ‘ef un rau himanui, Textul era absolut neuteu. nicl un tunci de ce I-am mai scris pe perete ? = Pentru ca si fiu sigur de tine. ‘am fost tot timpul sub observatie ? mate Rproape tot timpul. Eu stiam cu aproximatie itinevaret (ju sic atit mai mult punetul final. Am Tansat itinerary’ sionisti pentru control si aproape fiecare zece, diver sominareat. Desigur, nici controlorii nu stiau al thu a cord un om_e intro stare de incordare, if pot ce fac. cap cole mai prostesti ginduri. Bl trebuie contro- Bt aga ca eu te lat. ; eu te-am controlat sat, Oe ce mhicali spus c& m-om aflat sub controlul mn a? 4 wink ft dumnegyerra ca nici de-acum inainte s& nu-ti vind in pide! peri nloase, Iti voi incredinta uneori asemenea ny u caPeanfiguri, dar niciodata nu vel fi sigur, dack meng la ir , da 105un rise mortal sau pur si simplu te verific, imi zimbi larg, prieteneste. Si si stii ed am despre tine suficiente maieriale pentru ca in orice moment s& te pot transforma in papusd. e uiti Ja mine cintirindu-m&, apoi tuna voted rece, cite o jumitate de pahar si imi arat& din cap unul din ele : - — Si cu seful se poate ‘bea. ineori un pahar: Nu-ti fie teama, doar nu tu mi te viri ca prieten, ci eu te-am chemat. Bea. ‘Am luat-paharul, lam ridicat la nivelul ochilor, iam zimbit sefului meu si am baut fara grab’. Votca € 0 licoare ditatoare de via{é. El mai turnd cite o juma- tate de pahar. — Asculti, Suvorov, ascensiunéa ta mi-o datorezi mie. — Tin minte in permanenfa acest lucru. — Te urmiresc de mult si caut s& te infeleg. Dup& parerea mea, tu esti un criminal nascut, desi nici ‘nw banuiesti acest lucru si nu esti clit ca delinevent. Nu’ gblecta, eu eunose oamenti mat bine. Vad fotul prin tine. ea, ~ Inaindtated dumneavoastrg. — Potoleste-o cu un castravecior. — Multumese, Chipul ii este posomorit, Dup& toate probabilitatile, pind la sosirea mea el a apucat si mai soarba. Iar dupa ce bea, intotdeauma devine sumbru. Si mie mi se intimpla acelasi lucru, El probabil c& a observat asta de mul iar acum, orientindu-se si dupa alte indicii, aproape insesi zabile, imi schifeaz& portretul luindu-se pe sine drept model. - — Mai, nemernicule, dac-ai fi nimerit printre fos delincventi, te-ai fi impacat bine cu ei. Te-ar fi socotit de-al lor, iar dupa citiva ani, te-ai fi bucurat de o anume. autoritate in banda. Ia si sdlimior, nu te codi, Mi se aduce dela un magazin special. Tu probabil ci, pind a te lua eu la mine, nici nu banuiai ci existé un asemenea salam, Ia i bea... 7 Nu inc&pea nici o indojal4 cX acum avea in el mai bine de o.juma’de kil de votcd si incetul cu incetul aceasta incepea si actioneze. Deja furculita din mina lui nu se mai remarca prin aceeasi precizie in migc&ri, dar mintea . Mi era neatinsi de influenta alcoolulul. aed elar si istinct, dupa cum si gindeste limpede, precis. . Sine nt Suvoroy es nu injeleg ceva Ta ‘tne i" imti placere cind chinuiestir pe cineva, sa te nit ere Sn DU al a Phinui cit if doreste sufletul. Tu insd evifi sd ai parte de asemenea satisfactii. De ce ? | ee 'Eu nu simt nici o satisfaclie si torfurez pe cineva. El clatina din cap. TB 'GU pentru profesia noastr’? — E rau pentru profesia noastrs = in general, fu In lume exista un numir astro- nomic de prostituate, dar numai putine din ele se delec: toaza cu profesia lor..Pentru majoritatea asta e 0 muncé fizied grea si nimic mai mult. Dar indiferent de faptul ¢& prostituatel ti plice sau nu munca, nivelul ei, depinde Premnare masura de atitudinea fata de munca, de simtul nispunderii, de harnicia ei. Nu e obligatoriu $4 te delec- test cu meseria pe care o faci, nu e obligatoriu s& 0 iu- esti, dar in oricare loc trebuie si dovedesti vrednicie, De ‘injesti ? ee connie gindeam la o expresie interesanta : ,prostituaté harnicd“. . ; — Nai de ce 8& rizi, ci noi nu sintem mai presus de niste prostituate ; facem o treaba.nu- tocmai curaté, spre satisfacjia oarecui, iar pentru munca. noastré alit Ge grea, sintem bine platifi, Tu nu preati iubesti pro- fesia, dar-in schimb esti vrednic si eu m& mulfumese cu atit, Toarn’-{i singur. Miam turmat, — Si dumneavoastra ? = Siaumntfoarni-mi foarte putin, De douk degete. ‘Aga. Uite de ce te-am chemat. Pe planeta noastra impu- {ita se poate trai numai sfisiind bereatile altora, Puterea ve oferd o asemenea posibilitate.” Iar la-putere te poli mentine cA{arindu-te In sus. Dar e tare lunecoasi. Ja Wer de asta, e, nevoie de ajutor, asa incit fiecare ins fare sé cafiira pe pantele puterii isi formeazi un grup fare merge impreuna cu el pini-n virf, sau zboaré odata fuel in abis. Eu te trag in sus, dar ifi cer ajutorul, orice wutor de care e nevoie, chiar dact e de natura criminal: Bune ce vei urca inci foarte putin, urmindu-mé, ai si-ti tajghebezi si tu propriul grup ; eu voi continua si te trag: a é 107si pe mine altcineva de asem impinge pe liderul nostru prineipal tot saines, Ct YO™ Deodat ma auc’ de rever : . — Dac-ai si ma tridezi, vei regreta ! — N-am sa va tradez. — Stiu, ochii ii lucifé sini __— Stiu, 0 ; sinisiru, Poti i cine veei, pind si Patria Sovietica, dar nu pe mine, Teen ghlar ad te sndesti Ja asa ceva, Dar tu nicl nu te gin, i la asta. Stiu si. vad dup’ ochil t8i satani : ste abarul si hal s&plecim, E deja tireiu, Bling vot .00 la serviciu ; pind la 9.00 iti pregatesti toxte Gocumentele pentru predare, Am fost ruil se sl Dees fiel ne ae a Regiunii militare Precarpatice, “Am tas grupal meu dupa mine acolo, la direct, Desigur, 1 s&-i iau cu mine ‘nu pe toti, si nu dintr-o : unil 0 sii tirdse mai tirziu. Ta tned al net he chiar acum. S& prefuiesti acest Iucru. svete valine i Nu stiu ce e cu mine. Ceva nui i a in foiul noptit si ma uit indelung in tava Deck. aaa is undeva casi mor pentru interesele cuiva, sedge rou. Numi pare rau simi dau viafa, si ea ‘nie! musta trebuie deloe. Luati-c, voi care ave nevole de “a. Eh ‘ide, luati-o odatd !' M4 cufund intr-un soma ue? agitat, si niste diavoli mA poarti undeva. Imi inn ote tn sus, Sus de tot, Departe de Kraviov, Departe de Sper. naz. De lupta asla crunti, Sint gata si lupt. Sint wot sii beregiti: Dar Ia ce bun toate astea? B&Ci Pentru putere nu ¢ nicidecum 0 bitalie pentru Pattie Dar chiar i batt pentru Patri va aduce ea consolare u? ji-am ap&rat deja, Patrie, i tn Cohoslovacia, treabi meplicut ao anemia c mai sus gi mai sus. De 1 de nesting, amettoare pelvese apre-neferiite ton eee umd, Esti grav bolnava. Nu gtiu de ce anume suferi, turbare, Dar poate c& ai schizofrenie ? Nu stig 108 ‘Trebuie si omor pe cineva, Dar nu ¢tiu, pe cine anume? Incotro zbor eu? Poate spre Dumnezeu? Dumnezeu nu existi! Dar poate ci totusi spre Dumnezeu ? Ajuti-ma, Doamne ! cum si-li fiu.de ajutor. CAPITOLUL V : 4 ; Lvovul e cpl mai incfleit orag din lume. Asa a fost el construit cu multe secole in urma — pentru ca dusmanii sé nu poatS gési niciodati centrul orasului. Natura a facut totul’ pentru a-i ajuta pe constructori: dealuri, viroage, ripe. Strédutele Lvovului sint rasucite in spirale, azvirlindu-l pe oaspetele nepoftit, fie citre o rip& verti- cali, fie in vreo fundatura. Pe cit se vede, si.eu sint.un dusman al acestui orag, 0 data ce nu izbutese fn nici un chip si-i gisese centrul, Printre castani se itese turlele unei catedrale. Uite-o, e la doi pasi, numai s& ocolese citeva case. Dar straduta ma duce undeva in sus, plonjeaz& pe sub un pod, intrerupindu-se brusc de vreo doua ori $i gata, nu mai vad catedrala, ba chiar imi este greu Sémi imaginez cam in ce directie se aflé ea, Asa c& mai bine o lum inapoi si repetim totul de la capat, Dar nici asta nu-mi reuseste. Un pasaj mA duce fntr-un paienjenis des de ulicioare strimte cocosate, ins uimitor de curate, pentru ca, in sfirsit, s4 m& arunce pé o strad& 2gomotoasé fu niste tramvaie minuscule, pur si simplu ca juciriile. Nici vorbé sigisese singur ce caut si toati pregitirea diversionist nu-mi_foloseste. Taxi! Hei, taxi! La i! La Pentagon? Ei da, chiar mea de statul major al regiunil acolo, la Pentagon. s ‘ Enormele clidiri ale statului major al Regiunii mili- fare. Precarpatice sint construite de curind, Oragul guncaste aceste blocuri de sticlé sub denumirea de Penta gon. Pentagonul din Lvov reprezinta o grandioas& organi- +00zatie ce-] inhiba pe noul sosit prin amploarea_misurilor de paz, prin multimea epoletilor de colonel si de general Dar de fapt totul nu e chiar atit de complicat pe cit pare in prima zi, Statul major al regiunii militare este, un stat major Ja dispozitia cruia se af! un teriterin de dimensiunile Germaniei de Vest, avind o populaie de saptesprezeve milioane de oameni, Statul major al regiu- nii réspunde de perfecta stare a puterii sov teritoriu, de mobilizarea populatici, a indistriei sia m loacelor de comunicatie pe timp de rizboi; In afard de asta, statul major al regiurili are in ‘subordine patru armate : una aeriand, una de tancuri si dou& de arme intrunite In situatia iminentei unui razboi, statul major al regiunii va deveni statul major al unui front, urmind a conduce aceste armate. Organizarea statului major de regiune este identic& cu cea a statului‘major al unei armate, cu deosebirea cf aici totul e cu un grad mai mare. Statul major este constituit hu din sectii, ¢i din directif, iar directiile, 1a rindul lor, se impart in sectii, care se divid si ele in grupe. Pentru cine cunoaste organizarea unui stat major de armata e foarte usor sd se orienteze aici, : Totul e clar. Totul e clar si logic. Noi, tinerii vene- tici, cdutém inc& o daté si ne convingem de tot si ne virim nasul pretutindeni ; dar asta ce.e? dar asta la ce serveste ? Fostul sef al cercetarii Regiunié militare Precarpatice, generalul-maior Berestov este destituit, iar o dat cu el a plecat si intreaga sa companie : cei bitrini la pensie, tinerii in Siberia, in Novaia Zemlia, in Turkestan, Sef al cercetarii este numit colonelul Kravtov, iar noi, oamenii lui Kravtov, ne plimb&m f4r8 pie de jen pe largile cori- doare ale Pentagonului Ivovean, Acesta fusese construit de curind gi in mod special ca stat major de regiune. Aici totu] e luat in calcul, totul e prevézut. Directia noastra, a doua, ocupa un intreg etaj, in corpul interior al colosalu- lui ansamblu. Un singur lucru nu e grozav : toate feres- trele noastre dau spre 0 curte enorma, pustie, acoperita cu beton, Probabil aga e mai bine din considerente de securi~ 110. tate, Inexistenta unei vederi frumoase in fata ferestrelor este oarecum unicul inconvenient, cdci in rest totul ne convine. Ne place si impirfirea judicioasd a spatiilor, si ferestrele imense, s1 birourile spativase. Dar cel mai mult ne face plicere plecarea predecesorilor nostri care cu foarte putin timp inainte avusesera sab control intreaga cercetare din regiune, inclusiv pe a noastra, de la Armata 13-a. Acum pe acesti baiefi soarta i-a maturat. prin unghere depirtate ale imperiului, Puterea e 0 treabé delicata, fragilé. Puterea trebuie finuta cu fermitate. $i cu precautie. 2 astra echip’, si eu in cadrul ei, ne adaptim cu ells noul Toe Actvitatea noastrd este acceasl, doar c& aici dimensiunea este mai mare. Aici e mai Peel sant. Eu sint deja cuncscut si unit oameni Seed Savor imi zimbesc de pe acum. Am si stabilit relatii bune cu baietii de la »inchizitie’, adic& cei din grupul de arenes latori ; cifratorii de la centrul de transmisiuni si operatorii de la centrul de interceptare radio imi si povestese anec- dote, Dar chiar si in afara limitelor Directiei a doua am ajuns s& fiu cunoscut, Inainte de toate, la planificarea de lupta, adic la Directia inti. Planificarea de lupta nu poate exista' far& prognozele noastre. Dar lor li se intereiee intrarea la directia noastra, asa cA ei ne invita in birourile lors Vitea, ce are e gind sh fac tn siptimina ce vine yedimasul de la Bitburg? La Bitburg se afl& o baz aeriand a americanilor din Germania de Vest. Iar ca 4 raspund la o asemenea intrebare, trebuie s& ea prin. hirtiile mele. Dupa zece minute ma gi aflu ees dom in. limite normale, cu 0 — Activitatea pe aerodrom in. limit ale, ¢ singur&-exceptie Iniercuri sosese din S.U.A. trei avioane de transport C-141. - . " -Cind nbi dim asemenea prognoze, operatorii spun zim= bind : ,,Bine mai luereaz tinarul acela !* utEi, operatorii, nu se cuvine s& cunoasci de unde ne parvin noua ponturile. Dar sint si ei oameni, citese gi ei istorioare cu spioni, aga cé de bund seamé stiu ci Kravtov are un superspion din vreun stat major al NATO, Super- spionului fi spun, cind vorbesc intre ei, ,,tindrul acela", Ofiterii de la planificarea de lupt& il lauda pe ,,tingrul acela* si-sint multumiti de el. Intr-adevar, Kravtov are oamenj recrutati. Fiecare regiune militar& recruteazd straini, atit pentru a primi informafii, cft si pentru diver- siuni. Totusi, in cazul de mai sus, ,,tindrul acela* nu are nici un amestec. Ceea ce soseste de la agentura: secret este finut iu fiset la Kravjov si putini sint aceia cdrora el le aratd materialul. In schimb, elementele cu care ali- mentam noi planificarea de lupti au o provenien{& mult mai prozaicd, iar aceasta sursi de informatii se numeste grafice ale intensitatii actiunilor. Acest procedeu de cap- taré se reduce’ de fapt la urmirirea atenta a activitatii statiilor de radio i de radiolocatie ale inamicului, Pentru fiecare statie radio, pentru fiecare radar se tine-un dosar : tipul, destinatia, unde este amplasatd, cul apartine, pe ce frecvent& lucreazi. Foarte multe comunic&ri sint desci- frate de sectia noastra, a cincea, Dar exist8 stati radio, ale cdror comunicari nu reusim s& le descifram cu anii, Si tocmai ele prezintd pentru noi cel mai mare interes. deoarece tocmai’ acestea sint cele mai importante stati de radio. Insa fie c& fi infelegem, fie ei nu-i injelegem mesajele, pentru stafia respectiv’ se intocmeste de ase- menea un grafic al intensitafii actiunilor si fiecare iesire a ei in eter se consemneazi. Fiecare statie are caracterul ei, amprentele ei, Unele stafii lucreaz ziua, altele noap- tea, unele au zile libere, altele n-au. Dac& se consemneazi si se analizeaza fiecare iesire in eter, curind devine posibila Prognozarea comportamentului ei. In afard de asta, intensitatea activitdtii stafiilor de radio in eter este extrapolata cu actiunile trupelor ina cului. Pentru noi sint de nepretuit informatiile ce ne parvin de la soferii camioanelor sovietice aflate peste hotare, de la insotitorii' trenurilor sovietice, de la echi- Pajele ,,Acroflot-ului, de.la sportivii nostri si, bineinteles, de la agentura. Aceste informatii sint fragmentate si dis- parate : ,O divizie a fost scoas{ la alarma*, ,,O baterio i «, ,0 deco- intr-o directie necunoscuta, , te rachete a pleca omelor®, Masina noasttA Seetronick extrapoleaza aceste frinturi cu intensitatea activitatit din eter, Se observa uncle Tegitafi, se iau in considerare cazvcile deosebite gi excepiiile de la regula. $i iat cb drept rezultat al unei analize de mai mulfi ani devine absolut posibil si se afirme: ,Daci a iesit in eter RB—7605-—1, inseamna ci peste-patru zile se va executa © decolare in’ masi 1a Ramstein®. Eo lege de necontestat, Ter dact incepe a lucra statia ‘de radio pe care nol 0 nuimim 7-1000, atunei pind si pentru un copil ¢ limpeis a egatirii de luptd a trupelor Hluropava mai th echimb dad, de exempts — Asculti, Vitea, noi injelegem, » ck mu 6 ig sa vorbim despre asta, Dar vezi tu... Cum sé-fi spun permis s& vorbim fnjeles.. Oricum, aveli grija si ocrotifi-l pe baiatul acela. - 3 . Sint -verificat ssereu, Toatd viata vol, fi, wera Asta-i meseria, Sint verificat 1a capitolul echilibru psihic, sfapinire de sine, la capacitates imaginativ’, la devo Fae par nu numai eu sint verificat. Tot sint vertical ” i i, ‘ine Vii zimbesti, cui nu-i zimbesti, cu c a eee en cine te culci, Dar dack nu faci asemenea luerurt eu nimeni, urmeazd alti verificare pentru a de ce oare ? — Intra. = Tovarise colonel, locotenent-ma..: = Ia loc, ordon’ el. . Bl, colonelul Marciuk adic&, este noul loctiiter, al jui Kravfov. Cercelarea militara sovietie’ nu dispune de 9 tniforma specified. Fiecare poarté uniforma trupelor de Ta care a venit la cereetare. Bu, de exemplu, sint tanchist Kravtov ‘e artilerist. La directia_ de cerectare ayers. at Infanteric, si piloti, si piohieri, si chimisti, Tar Marcin S medic. La pellifele sale e 0 cups aurie si un sarpe tncolée cit in jurul e. Frumoasd emblemé au medic, Fireste,, m2 ‘umoasi ca a noastraé, a tanchisiitor, § Ja fel de rove armatirse decripteaza intr-un chip aparte 419emblema medicilor : viclean ca un sarpe si befivan de elita. Marciuk afinteste asupra mea 6 privire grea, strivi- toare. O fi vreun hipnotizator ? Nu mi simt in apele mele sub aceasta privire. Dar 0 sustin. In acest sens sint bine antrenat. La Spetnaz, fiecare din noi se antreneazi cu ciini. Daca privesti in ochi un cine, el nu suport privirea .omeneasci. Omul poate opri cu privinea un duldu ce latré turbat. Desigur, dacd dulaul e singur, nu in haita. Impotriva unei haite se poate sA-fi ajufi privirea cu un pumnal. 1 privesti in ochi pe unul, iar cu pumnalul fl ameninti usurel pe de laturi, apoi incepi si te uifi la altul. — ite ce e, Suvorov, noi te urmarim cu_atentie. Luerezi bine si ne placi. Ai un crejer ca o masina elec~ tronica... neacordata. Dar tu poti fi acordat. Sint convins de asta, cici altfel n-ai fi fost tinut aici. Ai o memorie yemarcabila. Capacitatea de analiza iti este dezvoltata suficient. Ai gusturi alese, Ai pus ochii pe o fata bund din grupul de control. Stragnica fetiscana. O cunoagtem. Pin-acum n-a permis nimanui si se dea la ea. Deci din Agtia-mi esti. Sila prima vedere nu s-ar parea sa fie cine stie ce de capul tau... Nu ma rosesc. Doar nu-s mironosifé.. Sint ofiter combatant. Si-apoi nici pielea, nu_mi-e prea delicata Am piele de asiatic si singe asiatig De aia nici nu rogesc. Am alta fiziologie. Totusi, cum dracu de au aflat de fata mea ? — Oricit ar fide regretabil, Suvorov, noi sintem obli- fati si cunoastem asemenea lucruri, Sintem obligati sa cunoastem totul despre tine. Asta ne este meseria, Studiin- du-te, noi tragem concluzii si, in majoritatea lor, sint eoncluzii pozitive. Acum tu aproape ca nu te mai temi de inalfime, de inc&peri inchise. Cu singele stai bine. Nu fi-e fried de singe si asta-i extrem de important in activitatea noastré. Nu te sperie inevitabilitatea mortii. Cu ciinii esti in relafii bune. In chestia asta trebuie s& te mai fre- cam oleaca. Dar uite, cu broastele si cu serpii stai rau de tol, Te temi ? — Ma tem, recunoscui, Dar cum ati aflat ? — Asta nu te priveste. Problema ta e sA inveti a nu te teme de serpi. De ce te-ai teme ? Nu vezi, la mine 114 pind si la petlife-s incoliciti, Cit despre broaste, ‘init oameni chiar le manincé. ; = Chines? . = Nunumai ei. Sifrancezii, 7 — Ruane de foamete, tovar’ise colonel, mai degraba inca oameni... _ — as ming? opi nu de foamete mnined. E 0 delicatesa, Nu ag . ee “rasa cova, desigur oi nu cred. E propagands, Chipurite, i , 4 Daca el va insista, et in Franta se traieste rau. Daca ¢ st, 08 Bund i fi 3 proletariatul o duce rau in Franta. seama voi fi de acord c& proletariat vin Franig i sinea mea voi ramine la Dar asta numai in vorbe, caci in a voi rain, i a mainte. Viata in Franta e buné, iar prole- Eeeieeeees fnsi Marciuk nu poate fi riatul nu maninca broaste. Insa M a pee sfoard. A citit fara dificultate indoiala in ochli m Fa vino-ncoa. : : . Ms cheama in’ sala de proiectii unde ni se prezinti time secrete despre vrajmasi, Marciuk apasd pe up baton j we ecran incep SA apara o bucatarie, bucdtari; te, SURF 0 sald luxoasi, chelneri, clienfi ai restaurantules qrecgtia par a {i scamatori, dar mincau labuje de broasct — Ei, ce zici ? - : Ce era sé ric ? S-ar prea c& mu era nimit de ascuns. Dar wite cd nu demult_a rulat filmul ,liberarea” si pao in film era Hitler, Numai o& de fapt nu era nici w petlcr ei un artist din RDG, fl cheama Dietz. Kip dack tu, paloncle, ai minca o, broased, te-as crede, pe cind iB cinema Setpoate prezenta orice, pind si un Hitler, nu doar mis bbroaste. a : eae ni, ce zict ? repeta el intrebarea. ea Te sii spun ? Dacd m-apuc si-i zie ef am crezut, se si agaté de mine: cum de-ai putut tu, jun, cereelas iurea " int adic& ct § Serio asemenea aiurealé ?.Eu iti -prezi ae jar tu o crezi? Atunci cum vel putea tu, ofiter pr rafermatii, si deosébesti documentele autentice de cele format : falsificnte ? ie. Bu nu pot s& cred in filmul asta. E un fala, Luctu de nimi¢, Daci oamenii n-au ce mines, fn situatie limita pot minca un motan, un cline. De @ Meaparat broaste 2 Pentru mine e clar ef filmul acela © €¢ ie i sfi-mi v ati judecata. Acolo o cuct apace. Vreli sicni verificati judecata. Acolo 0 cucoa a arog vat sau nu cije.ul acela. Bineinfeles c& Lam observat. 118.Si trag conchizia cari i i z1 "e de buna seami o asteptati mine : un om normal nu se va apuca sf rminince 0 brossc, lat ce are in rezerv un pudel. Nu ¢ logic. “ Dar vid c& Marciuk se supira : — Tu sti c& br A bani ine wai ‘oagtele costi bani? $i inca deloc Eu tac mile. Nu ma angajez ii i E x ngajez in polemics. Pentru orici ¢ lar cf nigte broagte mu pot fi scumpe. Dar ma declar c ul in chip diplomati init, last du-mi 9 portitd de scdpare: Or ere ee — De trai bun, ii mai. si xpi fal bum, amenii mai st turbescd. Asti des- — Ei bing, in sfirsit, ai crezut. D ing, . Dar de ce fix - zentat eu filmul 2 Pentry ed oamenit le tmaninels Tar fie fice fricd 28 le iol in ming, Cinstit vorbing, nici © in sk in fo mind 0 broased sau un sarpe, dar eu nicl nu ee nevole de asa ceva. Pe cind tu, Viktor, esti un tinge ofiter de ‘cercetare, Incepitor si cu perspective, si ai nevoie Simt c& mi se ricesc maruntai i uuntaiele : te i cd voi fi pus s& manine, Dar Marciuk e psihelog. Tal cteste gindurile ca intr-o carte : ree — Nui fie teama, cd i, cA nu te silim si maninci Ceva serpi, poate, ins broagte nu, Manine Broaste! 4 - aang tiaafela ¢ marunt de tot. i fetigoara lui e ca a unel fete Diversionst. Spe(nazist, Patru batalioane ‘din d ‘int completate cu soldati uriasi Umblé prin ores ea 0 turns de, urs. Dar 0 copanie’s Drigazil e incadrata eu soldayei de diverse calibre, uncori de tot. mpanie deosebit’, de profesionisti e mai peticuloasi deci le patra batatioane de © i eticuloast dectt toate cele patru batalioane de musa ae un git subtiratec. Numele nu-i e rusese: Tipe. Totusi, nu degeaba se afld el in compania se Tae a 2 specialist intr-un domeniu aparte cider o lata am vazut cum. respi vata «pata in Imbrial m cnstoe de protec tarmac ste pari lngi. El se apara de-parii aceia cu-o simpla opal de geniu Nu vedeam sf fi fost furios, dar dibaci topalt“gsemenca lupté, intotdeauna atrage atentia. Ori £22 10 s-ar grabi un diversionist, dac& vede cd pe platoul tantral se dé o lupti, el se va opri ca s& se uite. Ah, ce cert pitaie a fost atunci! Si-acum soldatelul acela ¢ in fata mea, Ma va invita, desigur, ceva. Vad ci scoals Gintr-o vadra o mic broascé verde si-mi explicd : cel cr pine e si te obinuiesti cu ea, jucinducte, Cu 9 rae ee ce pot face, Iucruri de toat& mirarea, Poli, de pilda, sé-i infigi un pai si sé o umfli. In acest caz ea ° rice ih suprafata, dar nu se va putea cufunda, gi astaci nerd fare postim. Dar poti si si tai o broasc’. Sa faci cee tare ok de striptis, Soldafelul scoate un cutit mintscul Gi araté cum trebuie f&cutd treaba. Ti face broastel nigte Si erattestaturi. la colfurile gurii si dintr-o miscare it TRoate pielea. Constat ci pielea se scoate. de pe ea te fel die ugor, cum ai scoate o manugi de pe mind, Kipa lass pe podea broasca despuiata. I se vad muschi oscioarele si podsle, Sare pe podea. Ordcaie. Ai, impresia c& nu simte Vaice nici o durere. Acum solditelul isi afunda mina fh galeata si mai scoate o brodscl, fi inlaturé pielea, pre” te coaja’de pe 0 banan’,,si fi di drumul pe podeas Neaveti decit s& sAriti impreund, ca si nui va fie uit. vet Gvaraige locotenent-majof, colonelul Marefuk mia ordonat sa va arit toaté gospodiria mea si sé va dedau oleacd cu aceste lighioane. = Tu si eu serpii lucrezi la fel de usor ? = octal de ei mA gi ocup. Broastele sint in gospodi- ria mea numai ca si-i hrénese pe serpisori. — Si pe astea le dai serpilor ? = PePeele dezbricate, De ce s& se préipadeascl de pomani ? TApucd cele doud broaste despuiate si mA conduce la cresedtoria de serpi. Induntru e o atmosfera umeda, 28pu- seala. Ridicd un capac si sloboade cele doua broagte intro {oa mare, de sticld, unde o respingStoare reptilé cenusie incremenise intr-un ¢olt. — Tu cu ce fel de serpi lucrezi ? = cu vipere, eu efe Am cerut Regiunii Turkestane o cobras dar ea inci nu a sosit. E un fleae, dar transportul O costisitor, Re timpul drumului trebuie si-stea la calduré, 1 Ela < garpe veninos din familia viperelor, ispiadit, tn. dex gecturlle din Ainica de Nord, Asia de Sud-Vest 91 de Sud. a uttrebuie hrénita, adpati. E o fiinfa delicat, daci-i negli- jezi regimul, neaparat se curata. — Cine te-a invatatwmeseria asta ? — Sint autodidact. Amator. Din copilarie mi-a plicut, — Ifi place de ei ? — Imi place! spuse cu un ton obignuit, absolut deloc teatral. . Si am infeles “c& soldijelul nu minte. Grefos amator. Ta mai du-te... cu gerpii tai. In acel moment ambele broaste despuiate incepura a fipa pitrunzAtor. Reptila.cea groasi si lenes le-a acordat, in sfirsit, atenfie. — Sedeti, tovarase locotenent-major. Ma uitai la scaun. MA convinsei cf nu s-a incolécit pe el vreo lighioand rece, lunecoasa. MA asezai, Ma infiorai de dezgust, Dar Kipa zimbi : — Dupa zece lectii o si cereti chiar dumneavoastré sii venifi aici. Dar_prorocirea lui nu s-a adeverit. ‘Serpii continua sa-mi fie la fel de odiosi, Totusi, pot si ‘fin un sarpe in mind, $tiu cum sé-] apuc cu mina goal’. Stiu cum si-i scot méruntaiele si si-1 frig pe o vergea lung’ sau pe o bucaté de sirma. Jar daci viata m& va pune in fata alternative’ : a minca un om sau un sarpe, voi minca mai inti sarpele. 5 . Elicopterul ne-a lisat pe o insuld miliistinoasi. Pe Kravtov il va lua curind, iar eu voi rémine singur la punctul de control. — Dac& vreun grup va incerca sa intre in legitura, f8ré-a organiza mai inti observarea si apararea, fi vel adauga o ord penalizare... — Am inteles. - __— Pentru orice incdleare -in “pregatirea _mesajului cifrat, indep&rtezi din concurs intregul grup. — Am infeles. — Fii atent, si se bea apa corect. Nu‘e permis si se dea apa pe git. Trebuie'si se ia‘ap& pufin’-in gura si si se tin citeva secunde aga, umeziiid limba si: laringele.. Cel, care inghite repede apa, nu-si va potoli setea ; va transpira. va simfi mereu nevoia si béa si va iesi ‘cutind din lunté. Indata ce-i vezi-c& nu beau apa corect, trece-le cite cinei ore penalizare, ba gi cite zece. — Inteleg ‘totul, tovaraise colonel.. Nu_sint pentru prima oara in control. Mai bine ali dormi putin. Peste o, ord elicopterul va reveni. E tocmai timpul sa va odihnifi, De cind n-afi mai dormit.., — Asta, Viktor, n-are nici o importanta. Grijile “de serviciu eu nici macar nu le consider drept griji: E mai rau cind conducerea de partid iti-scoate sufletul. Noi favem nore: La Lvov, intre conducerea de partid si comandamentul regiunii exist relatii bune. Dar uite ca la Rostov comandantul Regiunii militare a Caucazului de Nord, generalul-locotenent de_tancuri Litovjev n-o duce deloc bine. Capeteniile locale de partid, impreuna.cu KGB-ul, au t&barit pe el, Nu-l las& deloc in pace, Trimit reclamafii la Comitetul Central. Pin-acum au. scris recla-~ mati $i denunfuri intrecindu-1 pe Dumas cu romanele lui. — Sinimeni nu poale sé-] ajute pe generalul Litovgey ?° — Cum si-ti spun... Prieteni are multi, Dar cum sf-l ajuti? Toti sintem oameni legati de mlini si de picioare. Regulamentele, instructiunile, legislatia militara, pe toate le respectim, nu le putem incdlea, Cum poti si-l ajuti {n limitele legii ? : . — Tovardse colonel, poate va sint eu de vreun ajutor ? — Cu ce Lai putea ajuta tu, Vitea, un locotenent- major, pe un general-locotenent ? — Am inainte o noapte lunga, am si mi gindesc. — De fapt nici de gindit nu_e:cine stie ce... Totul e deja plinuit. Trebuie doar s& se actioneze. Dar se. pare c& deja se aude elicopterul... Probabil e cel care vine 88 mA ia, Uite ce, Viktor, la aplicatiile astea este prezent un coleg al meu, geful cercetirii Regiunii militare a Cau- camului de Nord, generalul-maior Zabaluev.. El vrea s& asiste persorial la trecerea grupurilor de diversiune, dar «ou doreste si-i inhibe pe diversionisti cu_gradul lui. Miine, i gp gedea aici, cu tine, la punctul de control. Are uniforma aatri, obignuitd : bluzon cenusiu, f&r& insemne de grad. ‘ge. va amesteca in actiunile-grupurilor. Pur si simply 119doresté s& fie in espectativa si si stea de vorbi cu tine... Dac& intr-sidevr doresti sé fii de ajutor, cere-i... — Credeti, tovarisé colonel, c& dup& concurs va trebui si mA imbolnavese ? . — Eu nu {i-am dat un asemenea ordin, Daca ins& simfi cf trebuie, atunci de bundseamé, ff-o. Dar ia aminte : in armata noastrd oamenii nu se imbolnavese asa, pur si simplu. Trebuie s& ai un certificat.de la medic. — Va fi certificatul. __— Numai sf fii atent, cici sint situatii cind omul se simte bolnav, iar doctorul zice c& nu e. Ar fi o situatie neplicuta. Trebuie si te imbolnavesti in aga fel, incit devar si fie mare. Doar sti cum se intimpla : tu te simti bolnav, dar n-ai temperatura. — Voi avea temperaturé: -— Bine,. Viktor. Iti doresc succes. Dar spune-mi, ai ce si-i dai generalului si manince ? — Am. .— Numai fii atent, si nu te grabesti cu votea.,. dac& nu'va cere el. Peste noua zile mA prezint la colonelul Kravjov si-i raportez ‘ci dup concurs m-am imbolndvit, dar acum mA simt bine, El imi zimbeste, dojenindu-ma cu blindete, Vezi bine, un-cercetas antrenat nu_se imbolniyeste _ niciodata. “Trebuie si se controleze. Trebuie ‘sé alunge suferinfa din trup. Corpul nostru este supus. vointei meeatee ash sae efort ae vointa ‘orice boal’, si caticerti, fi 8 din organism. Oamenii puternici ‘dibeiaavess. Aste se {timpla numai celor slabi cu duhu}. Continus wi mi muvtre, dar il vid c& infloreste sub ochii tel. Wid! ew ma sint in stare simi refin zimbetul. ‘Ei zimbegte larg, cu sinceriiate. Astfel “Ambese soldatii dup’ o hiptl ta ‘batoneta : nu cumva si te atingi de ai nostri! Incearci ‘mimet sh te atingi, c&-ime- diat iti slobozim matele cu-baionetele, 7 Multi dusmani mai ai tu, frate diversionist. Zorile timpurii si inserarea tirzie ifi sint impotriva, Tinfarul tiuitor si clicopterul sint dusmanii tai. Greu ifi este, fra- fioare, cind soarele i{i bate-n ochi. Rau te mai simfi, fldcdule, cind ai nimerit sub fascicolul de lumina al unui reflector. Rau, iti este dind inima fi-o ia razna, in galop. Vai de tine cirid mii de instalatii electronicé asculta eterul, vinindu-ti soaptele rAgusite si rasuflarea sacadata. Rau iti este intotdeauna, fratioare, Dar se intimpla si mai rau. Se intimplA sa fie réu de tot. Iar rau de tot e atunci cind se iveste principalul tau dusman. Impotriva ta se nasco- cesc tot sojul de viclesuguri : mine antiinfanterie si senzori electronici, dar dusmanul principal rémine intotdeauna pe prim plan. Principalul téu dusman, prietene, are urechile ciulite, colti galbeni, cu picituri de bale turbate, bland cenusie si coad’ lung’. Ochii ii sint cAprui, cu picatele galbene, iar blana de sub zgarda fi.¢ roscata. Dusmamul fu principal e mai iute decit tine. Iti simte mirosul cu nasul, Dusmanul tau principal face un salt gigantic, cind {ise repede la git. Vite-l aici, © slabiciune. Principalul. Cel mai de seam’. Uh, lighioano, ce {i-ai mai rinjit colfii. Blana ii zburlit&: Coada gi-a strins-o intre picioare. Urechile si le-a dat spre spate. Aga e inainte de a sri, Acum, pacos- tea naibii, se va repezi. Nici macar nu mirtie. Doar hiriie, In jurul botului e numai bale. Ca unul turbat. La KGB, pentru asemenea clini e prevazutd o rubricd specialé fp dosarul lor personal. Se numegte ,,ferocitate, Iar specia- ligtii scoliti scriu la rpbrica asta nisté cuvinte infiorstoare : ferocitate buna, ferocitate excelenta. Dultiul Asta cu sigu- rant g’ la rubrica privind ferocitatea are numai semne de exclamare, Numele fiarei este Mars si aparfine trupelor de griniceri ale KGB-ului, N-as zice c& e un cline mare ‘Am vazut eut si mai voluminosi. Dar in schimb’e tare abil. Gi toti stim acest lucru. + ‘Astizi nu-l infrunt cu pe Mars, Astazi lucreazA Jeniea Btcenko, avindu-l pe Mars drept adversar. Noi, de pe margine, i-am- strigat lui Jenea vorbe de imbirbitare : te lisa, Jenea, invaté-l minte, areta-i tu ce stie- un reionist si.tot ce-ai invatat ‘ta Spetnaz. “Numai\ 08 pscfgth-o asemenea situatie nu se cade, nu se obignuieste sii 7 rerestrigi omului sfaturi, Un sfat, fie el chiar si cel mai infelept, poate distrage in ultimul moment atentia lupti- torului, jar animalul acela crunt i .se infige drept in beregata. Asa c& cei ce nu se pot abfine de la asemenea sfaturi, sint tinuti la distanta. Jenea {ine pumnalul in mina sting’, iar bluzonul in dreapta. Dar nu si-a infisurat mina in bluzon, fl tine pur si simplu atirnind in mina intins&, treab& care nu é pe placul dulaului. E ceva neobisnuit pentru ef, Nici pumia- lul din stinga nu-i place. De ce e in stinga ? Nu se gra- beste dulaul. Isi arunca. privirea de la pumnal la beregata, de la beregata la pumnal. Dar si la bluzon se uit. De ce nu La infasurat omul pe brat? Stie surul, cu judecata lui de cine, c& omul are numai o singur’’ mind hotari- toare, a dota e numai ajut&toare, numai de inselare a atentiei, iar el, ciinele, trebuie si nu se ingcle cumva. Trebuie si se repeadi la mina care-i mai primejdioasi, care-i hotaritoare, Ori poate, totusi, si-] ia de git? Isi muta duldu] privirea, alege. In momentul cind va lua hotarirea sa ‘clineascd, privirea’ i se va opri gi el se va napusti: Atit omnul din arena, cit'si noi, spectatorii, astep- tam focmai acest moment. Inaintea saltului, _privirea animalului se fixeaz& si omul asteapti tocmai acea frac- tiune de secunda pentru lovitura de intimpinare. Numai Mars,e un ciine cu experienti, incit s-a azvirlit pe neasteptate, fara a mirii si a hirii, S-a repezit altfel de cum se reped alfi clini, Mars s-a'aruncat far a-si fixa priv: rea, Tard a se contracta inainte’ de saritur8. Corpul lui prelung s-a inalfat deodat& in aer, iar botul lui cdscat, Schii lui infricosdtori au pornit brusc in zbor spre Jenka, {ard ca cineva sa strige sau si schiaune. Poate ci nimeni n-a sesizat momentul saltului. Noi ‘cel putin asteptam acest salt cu o secunda mai tirziu. Asa se face cd duldul si-a pornit in, deplina liniste zborul spre beregata lui Jenea. Numai c& acesta I-a plesnit pe sur eu bluzonul peste ochi si indaté o cizmi a sa, meagra, gi-a ardtat bla- cheul de ofel. In aceeasi clips dul&ut seoase un urlet, zbu- rind intr-un colf; Tofi am izbuoni¢ fn urlete de entuziasm : U-u-u-u.... De-atita incintare, am inceput a rage gi a chelllai ca niste sailbatici. : — Junghie-l, Jenka ! Taie-F pe sur! Cu puranalul, dé-icu pumnalul ! Calci-1 in -picioare pe sur, pind nu se ridicé:! 422 Dar Jenka nu s-a dus si-l calce in picioare pe duldal ce schelélaia, Nu voig si injunghie animalul céruia 4 se tdiase rasuflarea, Sari peste balustrad& drept in beste ie firtajilor diversionisti, stipiniti de betia victoriei.. Ob, mai Jenka ! Dar cum Iai mai otinjit. tu cu ¢izmoaia * Lai prins chiar de la plecare | Din-zhor ! De-a drep' ! a! oe eee. Tumegus, ling’ duldul ce ined nu-si venise in fire, un soldifel cu epolefi de -un verde. viu plingea ciutind, cine stie de ce, 8A vire.in botul insinge- rat al fiarei o bucaticd de zahir imbilata. 8 — Tovariise locotenent-major, sinfeti chemat de seful sectiel front. — Vin indata. | Dintre toate secfiile statului major, sectia front. este cea mai mici. La statele majore ale regiunilor militare, Sectille sint conduse de obicei de colonei, direcfiile de generali-maiori si numai la secfia front este gef un maior Totusi, cind un ofifer este chemat ‘la sectia front, s¢ Gncordeazi cu foati fiinta, Ce naiba m-o fi asteptind ?, Sectia front nu e decit o sala destul de mica, in cake-si face veacul un bitrin si e&runt'maior — goarece de cance- larie — si trei fruntasi, furieri. Oricine simte adevarate frisoane cind este chemat Ja sectia front. N-are impor- tant& daci este locoténent-major sau general-maior. Sectia front e o institutie la care ‘voinfa comandantului regiunii militare se intruchipeazA intr-un ordin’seris. Tar ce ¢ seris cu pana... Sectia front este canalul prin care Coman- dantul Suprem, Ministerul apararii, seful Statului major general transmit subordonatilor ordinele lor. Sectia front fduce aceste ordine la cunostinja celor cirora le sint adresate. - : — Tovariise maior ! Locofenentul-major Suvorov s-a prezentat la ordinul dumneavoastra ! — Buletinul pe masa. : Gital adine sf pusel in fata maiorului minuscula e&rfu- lie verde cu stea aurie. Maiorul lu calm ,,Buletinul de jdentitate al ofijerului‘, il cerceta cu atentie, oprindu-se,’, 1335fcesia avea deja totul pregitit pe mast Mite e penifa jungé, aurie, intr-un. tug negru si scrise cove caractere ingrijite, Eu astept in pozitie de drepti, fara -< intinde- siul ca s& privesc peste umirul fruntagului, 9 gion rib. dare. Peste un minut, maiorul imi va comeain, decizia coma gruntasul puse sugativa peste tugul negra si restitui furnata de un lantigor, deschise usa enorms aonb figet, lua de acolo o stampila, o potrivi indelung si deodata izbi cu ea exact peste pagina ce tocinai fusese serisd, = Asculta ordinul | MA incordai struni, FoQrainul de cadre al Regiunii militare Precarpatice Nr. 0257. Secret.. Punctul 17 Locotenentul-major Suvo- colonelul Kravjoy, sia sefului statulat major al regiunii, fonagt qoctenent, Volodin. Semneaza': \Generst on tenent de tancuri Obaturov“ = Servesc Uniunea Sovietica | = V& felicit, capitane |» ap Mlultumese, tovarise maior. Va rog si primifi invi- tafia pentru stropirea obiectului, rin Multumesc, Vitea, pentru invitatie. Dar nu pot si Saprmese: Dac-as fi primit fiecare propunere ae mult nr as fi baut minfile, Nu te supra. Ci uite men astizi any ope noameni pe lista, dintre care 18 tnairite de termen, Asac& nu te supira, Vitea. 7 Maiorul imi intinse buletinul si mina, Fpcnek o data va mulpumese, tovarise maior, Zbor ca inaripat pe scari si pe coridosre, — Ce-i cu tine, de esti asa fericit ? Dar {Puns, de ce-ai fost chemat la Bursuc tn vizuind 2 Dar eu nu raspund nimanui, N-am vole A raspund eect ret de,784 sigur. Primmul trebuie af afle een dantul ‘meu despre aceasts avansare si nimeni alta 124 — Mai Vitea, ce-i de infloresti tu aga ? Ai fost cumva it 2 . . oetNu, nicidecum, Pind la gradul de cdpitan mai am steptat un an jumate. 7 f . . a ‘Ah de-eg ajunge elt: mai degraba la direcfie. $i afuri- sitele astea de usi blindate, permise, cifre secrete. — Tovarage colonel, permitefi sé intru. 7 — Intra. Kravjov nu se desprinde de 1a hart&. cos = Teomrave colonel, sint locotenentul-major Suvoroy. MA prezint cu ocazia avansirii.inainte de termen la gradul de capitan. . * ‘seu Kravtov se uité la mine indelung, apoi, cine stie de ce, igi atinti privirea in podea. ~~ Tefelicit, cdpitane. — Servesc Uniunea Sovietica ! do clpitarna — In Armata Sovieticd cele mai multe stéle cipitanu Je are — patru. Din acest punct de vedere, Vitea, acum ai maximium. De aceea cu nu-fi urez multe stclute, ci putine, din cele mari. . a ony Tulfumese’ tovardse colonel Permiteji si v8 invit la stropirea obiectului, — Cind? — Astiizi, Cind altadata ? = Ce-ai zice tu dac-am lisa-o pe miine ? La noapte trebuie si mergem ca si pregatim o aplicatie, Daca se vor imbata baietii, eu greu mai pot fi adunafi. In schimb, dacd vom iesi la cimp miine,’acolo am putea s& si sirbitorim, — Minunat. _ — Pentru astiizi esti liber. SA nu uiff c& la trei noaptea plecim, — N-am si uit, — Atunci, pofi pleca, —~ Am inteles. . 9 i, i a a altul De obicei, aplicatiile se destisoaré de la un an la al pe mereu aceleasi cimpuri si poligoane. Ofiterii de stat rajor cunose bine terenul pe care urmea7 si se dest. oare actiunile de instructie. Dar cu toate acestea, inainte omende marile aplicatii, ofiterii care urmeazi si actioneze in calitate de arbitri si.controlori trebuie si mai iasi o data in teren $i si se convinga cA totul e preg&tit pentru des- fasurare : terenul este delimitat, machetele ce marcheazi inamicul sint instalate, zonele périculoase sint insemnate cu indicatoare speciale. Fiecare controlor trebuie sa simt& dinainte iminenta batalie in sectorul incrgdintat si. 84 pregiteasci pentru cei controlati, ca si:pentru cei ce'se instruiege, probleme si momente ‘ad-hoc, corespunzitoare anume acestui teren, si nu unuia oarecare. Avindu-se in vedere c& verificatorii cunosc destul de bine zonele aplicatiilor ce urmeaza a avea loc (pe aici si-au avut multi din ei startul de locotenenti, pe aici au fost ci insigi verificati de oarecine), aceastA iesire in teren, care preceda aplicafiile, se transforma intr-un soi de mic ° picnic, intr-un scurt rigaz de odihna colectiva, intr-o usoara relaxare dup agitajia nervoasA ce domneste la statul major. — Totule clartuturor ? | — Clar, strigara in cor statmajoristii. . — Atunci e timpul si trecem ‘la masi. Va rog si poftifi. Ast&zi, Vitea Suvorov ne ospateaza. De fapt nu.e nici un fel de mas&.-Pur si simplu, zecé p&turi cenusii, soldatesti, intinse intr-o poland curat& dintr-un brédet, lingd un piriias guraliv. Tot ce avem, totul se pune la masa : cutii de conserve de peste si de carne, $lanina rozalie tAiati buciitele, ceapa, castraveti, ridichi. Soldafii-soferi au copt cartofi la foc si au fiert © ciorba de peste. Il invit pe colonelul Kravtov la locul de onoare. Aga ¢ tradifia, El refuzd, aratindu-mi mie locul -respectiv. Si asta fine de traditie. Eu sint dator sé refuz. De doud ori, Jar a treia oara trebuie s accept invitatia, oferindu- lui Kravjov locul din dreapta mea. Tofi ceillti se asazi singuri, dup& ranguri: loctiitorii lui Kravfov, sefii de + sectii, locfiitorii acestora, apoi sefii de grupe si toti ceilalti. Sticlele trebuie si le adue4 la mgsd cel mai tindr dintre cei de fata. E Tolea Buturlin, un locotenent de la ,,Inchi- zitie“, adic& din grupul translatorilor. Baiat bun, Dar {si face treaba cu seriozitate. Traditia ii interzice ca acum sa zimbeasca. Tofi ceilalfi asteapti de asemenea in fAgere. Nu se cade nici s& zimbeasc&, nici sA discute. Nici intrebari referitoare la faptul’ c& ‘un locotenent-major 428- sade in capul mesei nu se cade a fi rostite. E clar pentru toti de ce sint asezate in fafa lor sticlele acelea aburite, dar e necuviincios si se vorbeascé de-ele, ca si de cauza apa- ritiei lor. Sezi si tine-{i cu demnitate limba-n guré. To'ea aduce mereu sticle de la piriu, unde fusesera clidite cu grijd, grimada, in apa inghetaté. Apa se involbureazi peste sticlele strévezii, sopotind inspumata. — Dar unde-fi este vasul? -asa se cuvine sa fiu intrebat. — Iaté-l. Si-i intind lui Kravtov un pahar mare, cu fatete slefuite. Kravfov umple paharul pina la margini cu licoare stravezie. Il asazi in fata mea. Cu grijd il asazi. Nici © picdtura nu trebuie s& se preling’. Dar si paharul tre- buie si fie plin. Cu cit,e mai plin, cu atit e mai bine. Tac cu totii. Se prefac a nu-i interesa ce se petrece. far Kravfov scoate din geanta lui de comandant o minus- cul stelufé argintie si o las cu grija s& cad’ in paharul meu, Stelufa a scos un sunet abia auzit, s-a clatinat pe fundul paharului, scinteind domol, Ridic paharul.— ah, numai de n-ag varsa din el! — si-l duc la buze. Nu se cuvine s& intinzi buzele spre pahar, desi natura asa te Indeamna, si sorbi putin de (ot, si-atunci n-ai cum varsa nici o picdtura. Ridic tot mai sus si mai. mult paharul, ati cA o razi de soare a patruns Jichidul tece ca gheata, rsfringindu-se in scinteieri multicolore. Jar acum trebuié si adue usor paharul din soare spre mine, apoi in jos. Acum mi-a atins buzele. E rece. Am fnceput a sorbi bautura arzitoare. Fundul paharului tot mai: sus si mai sus. Uite cd stelufa de pe fund s-a miscat, lunecind incet spre buze. Acum mi-a atins buzele. Se cheama ca ofirul fg-intimaping eu un sdrut noua stea. Am tinut steluta cu buzele cit’ vreme licoarea de fod mi s-a scurs din pahar in suflet. Asta-i tot. Apuc grijuliu cu stinga steluta si mA uit imprejur: trebuie si sparg paharul. Pentru acest caz, 0 mini prevazAtoare a asezat fn iarba -moale un -pietroi. Izbesc de piatré paharul acela, iar steluta, incd umeda, o intind colonelului Kravtov. Acesta masoara pe epoletul mu drept, cu o mica rigli de coman- lament, un loc. A patra stea trebuie sa fie exact pe dunga rosie, iar centrul ei trebuie si.se afle cu 25. milimetri mai gus. de. precedenta. Tat-o, umedi, infipti la locul ‘el: aorAcum e rindul meu s& gust ceva, si sorb pufina apa, domolesc votca cu un castravecior. — Dar unde fi-e paharul ? asa se cade si fiu intrebat. Doar am doi umeri. Doi epoleti. Deci, si dou’ stelute. Asadar, si doua pahare...la inceputul ceremani Intind cel de-al doilea pahar, si iardsi lichidul de foc, rece ca gheata, a inceput s&-si joace bulele in lumina. Din nou pind la margini. De asta dat m-am ridicat. Din picioare e mai usor de but. E permis sA te ridici. Nimeni nu va obiecta. S-ar fi putut si beau si primul pahar stind in picioare. Tradijia nu interzice. Numai paharele s& fie pline. Numai si nu-i scape ofijerului nepretuitele pic&turi diamantine. ‘A doua stelut&, ca o mindrufa, a scinteiat in micul guvoi de votes. Mi-a trecut prin suflet arzdtoarea min- giiere. Au tiuit schijele paharului izbit de piatra. Si iata ci s-a ivit si pe-al doilea epolet, umedi si ascutit colfuri, cea de a doua stea. Acum Kravjov isi toarna siegi. Pind Ja margini. Si fiecare igi toarn& la fel. Mina ta iti este stiping, Torni cit vrei. Dar dac&-1 respecti pe Vilea Suvorov, toarna paharul plin. Tar dac& nu-l respecti cumva, atunci toarni-ti cit stii tu, Numai s& bei pind la fund. — S& bem... propune cu smerenie'colonelul. In acest moment nu se cuvine si spunem pentru ce bem, Bem, si cu asta basta. Sorb cu tofii incet, faré graba. Toti beau pind la fund. Numai ou nu. Acum-am dreptul s& mA uit la’ fiecare. Cine, cit si-a turnat. Cine paharul plin si cine de dou& treimi.Dar tofi au paharelg pline. Tar acum iat& c& ale tuturor ‘sint zvintate. Acum pot si s& zimbese. Dar nu cu toat& gura, C&ci dupa tradifie eu continii si {ju locotenent-major, cu toate cA ordinul a avut data de jeri, cu toate ci astazi mi s-au si pus noile stele la epoleti. Tata c& si Kravfov si-a golit paharul. A sorbit pufina apa, Acum trebuie si urmeze o propozitie ritual... — Regimentul nostru a crescut ! Abia din acest moment se considera c& ofiferul-a fost” indltat in grad. Deci numai din acest moment sint cfipitan, Toti au inceput a striga, a se agita, Tofi zimbese. Urari, felicitiri. Acum tofi vorbese. “Rid cu totii, Acum s-a terminat cu ceremoniile. Tradifiile la o parte. Incepe chiolhanul ofiferesc, $i dac& adevarul se afli in vin, apoi 128 n-are decit sa fie de partea noastri. DA o fuga, Tolik, la pirfu. Tu esti cel mai tina. Va veni, Tolik, si retest ta! Fi-va srbatiare gi pe ulifa ta. Neaplirat va fi. 10 Arsi{a. Praf. Nisipul ne scrigneste intre dinti. E numai step& de la un orizont la celélalt. Un soare alb, nemilos si impasibil ne bate fra crufare in ochi, precum un bee de anchetator la interogatoriu, Doar rar de tot, cite un copicel contorsionat, frint de viscolele din step’, mai incalca monotonia aceasta infricosatoare. Omule bun, scuip%, eruceste-te gi intoarce-te acasé, Tu n-ai ce cluta pe aici. Noi ins’, pacatosii, vom merge jnainte, acolo unde stepa cea pirjoliti este bruse intre- rupté de malul abrupt al noroiosului Ingul, acilo unde s-au ingrimidit in mirajul tremurator scheletele unor foisoare de paz, acolo unde zeci de rinduri de sirma ghim- pat’ au impresurat nite padurici pipernicite, alungind orice speranti. Copaceii sint secatuiti. Frunzele cenusii, acoperite cu unsstrat gros de pulbere. Dar poate cd foi- goarele nu sint de pazi? Poate-s ale unor geologi ? Ori poate sint sonde de petrol? Dar de unde naiba sa fie petrol pe-aici! Iat’ cA foisoarele sint cu reflectoare. si mitraliere. O mulfime de foisoare. O multime de mitra- liere. Ei, asta inscamnA cA nu am gresit. Inseamna c& finem bine directia. Pasiti pe drumul cel drept, tovarasi ! Pe-aici trebuie si mergem., Joltiie Vodi. Va veni o vreme cind numele acesta va avea o rezonan{A sinistra, la fel ca Hatin, Oswiecim, Suhanovo, Babii, Jar, Buchenwald, Kistim. Dar vremea aceea n-a sosit inc. Asa se face cai, Ja auzul acestui nume insp&imintator, burtaverdele nu se cutremura. Acest nume nu-l socheaz si nu-I face sa i se furnice piclea. DeocamdatA numele acesta nu le provoaci nici 0 asociere de idei nu numai burtaverdelui, dar nici micar detinutilor ce sint minafi de la stafia de cale ferata intr-o nesfirgiti coloana. Ba mulfi se mai si bucura : bine ca nu-iKolima,-nu-i Novaia Zemlia, Ucraina, pe tofi dracii ,inseamn& ci vom ramine-n viata, baieti. Nici nu vor afla curind, sau poate c& nu vor afla niciodaté ch de la Comitetul Central existd legatura directé cu direc- 9 — Cenugs tare epoies : 129torul ,uzinei de argile®, unde ei urmeazi sf lucreze. Nu se cade ca ei s& afle cl oameni de vazi de la Comitetui Central telefoneazi zilnic directorului, interesindu-se de productivitatea uzinei. E importanti’ uzina asta, mai ~ important’ chiar decit cea de tancuri, de la Celeabinsk. ‘Asadar, n-afi prea avut bafta, baieti, c& sinteti minati aici. Nu vA bucurati de rafiile grase si de-cjorbele cu carne. Cei c&rora vor incepe si le cada-dintii gi parul aceia vor fi mutati degrab& intr-un alt loc. .Cei care ajung s& ghi- ceasch ce’ soi de argile sint pe-aici, de asemenea or fi Fidicati. Si-apoi chiar dack voi tofi, cei din’ lagar. v2 yeji rascula, nu va fi nici o problema, céci paza de la Jolttie Vodi e de nadejde, iar la nevoie fi venim si noi in ajutor. Trebuie si avefi in vedere ci alaturi de. voi, ca vecin, se afl cel mai mare centru de instructic al Spe(naz-ului. Cu &stia nu e de joack. Mai bine slaji si crapati acolo incetul cu incetul, si nu v-o luafi in cap” acolo, la ;,uzina de argile. uw Praf, Argif&. Step. Sdrim cu paraguta, Sarim mult. De la mare indltime. De la inich indlfime. De la foarte qnick Sérim in dou’ fluxuri de pe An-12 si in patra fuxuri de pe An-22: Dar v& putefi macar imagina o lan sare in patru fluxuri ? Pe dracu, nu sinteti in stare. Numai cel care a sarit — numai acela stie ce inseamni asla. fn zi-si noapte, Joltiie Vodi inseamna de fapt Europa. Saltiie Vodi se afl chiar ling Kirovograd, Numai c& vara Tici intotdebina e zipuseald, fa pie de nor. Pe aici aproape nu se intimpla sa fie vreme nefavorabila pentru bor, si tocmai de aceea se string aici din toate colturile aii companii, batalioane; regimente si. brigazi Spetnaz cere sint larisate cu parasuta din Tuna iunie pinii-n sep- tembrie. Doamne, trimite 0 rapaiala de ploaie! De s-ar jnuia blestematul acesta de aerodrom,. care e tare pre- cum granitul, dar de fapt‘e pur si simplu argila si nu e hevole si fie betonat. Soarele’l-a betonat mai bine ca dricare tchnolog. Ziu, trimite 0 ploaie torentiald ! Sa se fnoaie, Ja dracu? Te rugdm eu tolii, Doanme. $i sintem mulfi aici. Mii, Zeei de mii. Bh, haide, tr mite o rapaiala. 12 laté c& se apropie o furtunS, precum revolufia mon- diala : alenc si sovaielnic, Stepa e uscata la refuz, Vintul goneste trimbe de pulbere: Orizontul e invaluit in negur’, jar cerul striluceste in departari. Hat departe uruie slab un tunet. insé nu ploud. Ah, cum mi-ag mai expune fata la piciturile acelea mari, de apa calda, viraticd. Dar uité ed nu voi avea parte de ea, Miine va fi o canicula istovitoare, va bate un vint arzator, eu particule infime de nisip. Va fi doar stepa fri de margini, pirjolit&. Jar noi, cw git- Jejurile- uscate, vom ricni_,,Ura !. Uite-asa cuny réenim gi acum. Fliarea Spejnaz-ului e rinduita de la un capit la cclilalt al pistei de decolare. Marea de: berete albasire decolorate, colbuite, se unduieste usor. ~ — DREPTI! PENTRU ONO-OR SPRE DREAPTA!!! Fanfara a inceput tunditor marsul de intimpinare si din acel moment nu-mi mai trebuie nici apa, nici ploaie. Margul m-a luat pe aripile sale. In departare s-A ivit un automobil cu un maresal enorm si, z4rindu-l, batalionul unu a inceput a urla ,,Ura !*. Salutul solditesc porni a se intinde printre rinduri: ,,A-a-a-a!* Probabil ci urlinc astfel se ridicau batalioanele la atac. Ura-a-a-a ! , — Tovarase Maresal al Uniunii Sovietice, va prezint corpul reunit cu destinatie special pentru. executarea revistei de front sia paraizii, Seful directiei a 5-a, general- colonel Petrusevski. Maresalul se uit& la nesfirsitele siruri de diversionisti gi vimbeste. Geheralul Petrusevski isi prezinlé ‘oastea : — Brigada a 27-a a Regiunii Bieloruse ! —— Buni ziua, cercetasi ! r4cni gitlejul maresalului. — SA... TRA... TOV... Ma. drept vispuns brigada 27. “Va aduc muljumiri pentru serviciile aduse ! + Servim... Uniu.,. Sovie... !urld iartgi a 27-a. — Brigada a 3-a marin’ Spetnaz din Flota Mi Négre ! Bunii ziua, cercetasi !, SA... ITI. Batalionul 72 independent. de instrucfie Spefnaz t SA... ITL.. - Brigada a 13-a Spetnaz a Regiunii militare Mos- Un... Sovie...!!! racnt wit— Batalionul 224 independent Spefnaz al armatet de tancuri-de garda ! Is strig’ maresalul saluturile, iar ecoul i mind cuvin- tele pin dincolo de orizont: VA_ADUC MULTUMIRI PENTRU SERVICII ! SERVICII ! SERVICII! Aspru si sever e ceremonial pardzilor militare. Te umple de bucurie. Aceste. reviste nu sint ele degeaba niscocite. Nicidecum degeaba. Masina generalului Petru- sevski inainteazi, la dreapta si putin mai in urma celei ee ynaresalului. Oare ce lickteste in ochii generalului ? Mindria ! Cred si eu ca mindria. Minuneaza-te, maresale, ‘de flacaii mei. Ce, sint ei mai prejis de bandifii lui Mar- ghelov ? Ah, nu-s deloc mai slabi ! Nu nu, deloc ! "Brigada a 32-a Spetnaz, a Regiunii militare Trans- caucazi. — Buna ziua, vitejilor ! = SA... TRAITI.. 111 ‘Aerodromul pare fara sfirsit, iar Spefnaz se intinde ca un zid infinit. — Va aduc multumiri pentru servieii ! Dup& fiecare mare eplicajie, trupele sint adunate, conform tradifiei, pentru o verificare generali, Traditia Gureaza de sute de ani, In felul acesta, dup& 0 batalie, conducitorul de osti fi aduna pe cei ramasi, isi socotea pierderile, ii felicita pe invingatori, Acum tocmai s-eu Michela niste aplicatii de mare amploare. Dar numai pe cimpia asta fara margini, cind toti participantit Sint adunati la un loc, se poate imagina forja nemaipome- nit a directici a 5-a GRU.-Si nici m&car nu sint ined oti de fata ! Compania 703 independents Spefnaz, a Armatei alt-al De buna seamA ci maresalul, deplasindu-se in lungul formatiilor, este framintat de un gind: asupra cui sit Sloboada el din lant toatA aceasta ostime ? Asupra Euro- pei? Asupra Asiei ? Ori poate asupra unor tovarisi, din Biroul Politic ? Ei, ce mai stai pe ginduci, maresale ? De ce pregeti? Doar aici toi sintem de-ai nostri. Tofi sintem yr mild. Dine drumul din lant, gi toaté Rusia o inecim in singe, Numai s& dai comanda. Dar n-o s&i ucidem pe toll, desigur, nu pe tofi. De e vreunul eu vil mate 51 Pe masind prelungs, de Astia nu ne-atingem. Doar nui Stet un pécat si aio vild si masind lungs. Nici de cei 132 enre vorbesc despre dreptatea sociala n-o si ne atingem. E un picat asta, ce-i drept, dar nu prea mare. O mai fau gi razna oamenii, ce si te astepfi de la ei, nigte aiurili ? vom ucide, maresale, numai pe cei care imbin’ Jaolalta cele doud lucruris adic’ pe cei care climpinese despre dreptate, si se plimb4 in masini din cele lungi. Pe astia-i spinzurim ca pe cfinii turbaji, de felinare, de stilpii telegraf, cici de la ei se revarsi, maregale, toate napas- tele pe pamintul nostru, numai de la ei. Asa c& sloboade lantul, maresale ! Eh, maresale ! Doar sti bine ci daca nu o vei face tu, atunci succesorul tAu va slobozi Spet- naz-ul din lant. fi va da drumul. Fii sigur de asta. va fi singe mult, Cu cit veti tergiversa mai mult, cu atit mui mult singe va fi dupi-aceea. Dar va fi! Va fi | Ura-a- a-a-a | Ura! ‘Urletul se rostogoleste pe cimpie. Trece peste vaioa~ gele departate, uscate din lipsd de ploaie, rizbate ca un Tatrat ecoul ragetului nostru. — Trecem la treabi, flicdi ? intreaba maresalul. — A-a-a-a-a, rage Spefnaz-ul cuprins de entuziasm spuns, trecem adied, trecem la treaba. 13 Lucram. Lueram ziua si_noaptea, incit nici nu mai distingem zilele si noptile. Totul se roteste intr-o succe- siune cenusie, Salturi de zi. Salturi pe timp de noapte. Salturi prin catapultare, dar acestea nu sint pentru toti. Salturi din stratosfera, dar si acestea ‘sint numai pentru alesi. Concursuri. Concursuri. Si iarasi_salturi. Pulbere amard intre dinfi. Ochi ne sint rosii, Turbarea e gata si rabuineased din noi. Uneori ne cuprinde complet apatia si ne plicm fara nici o emofie parasutele. De-am termina mai repede cu. pliajul, ca si dormim. vreo treizeci de minute. Ori poate si mai verific o data pliajul ? Ia mai d8-o-n... Lupte de instructie. Napalm. Ciini, MVD. KGB. Iardsi trageri si din nou salturi eu parasuta, Tar. moartea ne paste mereu. Nu, inca n-a luat pe nimeni sub aripile ei negre. Dar e alaturi, batrina, Nu doarme deloc, La batalionul 112 independent se verifica © noua paraguta : D-1-8. O paraguta proasta. Spetnazisti- 133lor le & teami de ea. Nu vor si saré cu D-1-8, Ceva nu e in regulé-cu, ea. La fiecare suta de salturi se intimpla cel putin o ratare. Sint aici si constructorul parasutei, si pa- rasutigtii de incercare. Ne limuresc c& nu le-am pliat noi cum trebuie, ci nu le-am pastrat cum se cuvine. Ia mai ducefi-va-n... c& doar ai nostri se dau de pamint, nu voi, Un plutonier din batalionul 112.a sirit, i s-au nimerit suspantele peste cupola parasutei ; noroc c&. le-a izbit cit @ putut cu cutitul. A alerizat bine. Lin. Jar jos il luau peste picior : trebuia nu s& le izbeasci chiar ‘asa, ei sa gaseasci mai intii_unde sint cusute cu fir de matasi si firului acela s&-i fi dat drumul. Dar plutonicrului, dupa cele pafite, nu-iardea deloc de asemenea glume. I-a injurat de memé pe glumeti, laolalta cu constructorul parasutei. Moartea ne este vecina. Uite colo, dupa gardurile ace- lea, Joltiie Vodi sint la doi pasi. Lagdre de concentrare. Uraniu. Prin urmare si moarte. Ce, pared nu de aici isi aleg sefii pdpusi si gladiatori! Zone interzise.’ Foisoare de pazé. Turnuri de parasutare. Totul este colea, Lagi- rul de concentrare si noi. De ce oare ? Ca sa ne sperie.? Ori poate mai ¢ vreun mofiv ca centrul principal de instructie al Spe(naz-ului-s& fie finut lingA minelé de vuraniu ? Lingi un lagir de concentrare. Akituri de moarte. 14 $i iarasi salturi. ,,Cpitan Suvorov. AccastA parasuti am pliat-o eu personal“, Operafia intii, Am fixat virful cupolei. ,,Accasid parasuti am pliat-o eu personal“. Gata? Ia ‘siltati. Inainte. Inainie, Inainte, ,General- maior Kravfov. AceastA parasut& am pliat-o eu personal !“ MA uit indelung, perplex la semnatura vecinului meu, care tocmai a terminat pliajul. Ceva'nu-mi era clar in aceste cuvinte. Ceva nu era in eguls. Dar de fapt ‘crcierit met erau amortifi. De nesomn. {mi incordez chinuitor consti- infa si deodat& ma luminez : — Tovardge general ! — Stai vusor, Vitea, nu striga. Da, da. Eu sint, si incepu si ridé. Numai si nu strigi, De 32 de ore sint general. Tu esti primal care te-ai prins: 134 5 — Va feticit... — Muljumese. — La mai mare... ; — Vorbeste mai incet. O si bem mai tirziu: Acum n-avem timp. Ah, drace, M-am istovit de tot: Dar tu fi-ai pliat paraguta ? — Pe amindoua; tovarase general, — Ei, pe amindoua sii le predai, — Am inteles, le predau. Si presimfind ceva, contrar regulamentelor am intrebat : — Astiizi nu sar? — N-ai si mai sari niciodata. — Eclar, Cu toate ci nimic nu-mi era clar. — Esti chemat la Kiev. Iar de acolo, probabil; vei fi chemat la Moscova, . — Am inteles. — Nu scapi nimanui nici un cuvint despre chemare. Pentru intocmirea documentelor, la sectia front ai si spui cA chemarea este de la Directia general a 10-a din statul major general. — Am infeles. — Atunci la revedere, cApitane. Si mult succes. “15 — C&pitane, existi o hotarire prealabili a Statului major general : si fii lansat in spatele frontului inamic pentru executarea unei- misiuni speciale, imi. zise un general necunoscut, misurindu-ma cu o privire .ca de plumb. De cit timp ai nevoie pentru pregatire ? — De trei minute, tovarase general. - — De ce mu de de cinci? si zimbi pentru prima data. — Trebuie doar si dau fuga la toaleti. Trei minute sint suficiente. Apoi, ghicind c& s-ar putea si nu-mi infeleagi gluma, addugai : — Toatd noaptea am fost adus pin-aici cu un autobuz, gi acolo'n-a fost nici o po: tate. — Nikolai Gherasimoviei, se adres cuiva generalul, conduce-ti-l pe cipitan, oeDup& doui minute si jumatate ma aflam din’ nou in fafa generalului. — Acum esti gata? — Gata, tovarase general. — Ori incotro ? — In foc si-n apa, tovarase general. — Si chiar nu te intereseazd unde ? — MA intereseaza, tovarase general. — Dac& am decide si te pregiitim foarte indelung, pentru executarea unei misiuni, de pilda, cinei ani. Cum — Pozitiv. ai reactiona ? — De ce? — Asta inseamn& c&misiunea va fi cu adevarat serioasa. Imi convine. — Ce stii dumneata, c&pitane, despre Directia gene- ral a*10-a, a Statului major general ? — Asigura livrari de armament tuturor celor ce lup! pentru libertate, pregiteste comandanti pentru miscarile nationale de eliberare, trimite consilieri militari in Asia, Africa, Cuba.. ‘Ce-ai spune despre o propunere de a deveni ofiter in Directia generalé a zecea ? ~ — Ar fi cea mai mare onoare pentru mine. — Directia general a zecea trimite consilieri in {ari cu climA cald’-umedai si clduroas& uscaté. Ce ai prefera ? — Caldi umeda. — De ce? . — Ar ‘fi Vietnainul. Laosul, Combodgia. Acolo se dau lupte. Pe cind in cea calda uscaté a incetat focul... — Aici gresesti, clpitane. Lupte se dau mereu gi pre- tutindeni. Niciodati si niciunde nu va exista armistitiu. Razboiul se duce neintrerupt. Uneori rizboiul deschis se intrerupe, e adevérat, dar cel secret niciodat&, Analizim problema trmiterii dumitale in r&zboi. In razboiul secret. — La KGB? — Nu + — Dar exist rizboi secret fara participarea KGB-u- lui? — Exista. Si razboiul acesta e dus de Direcfia generali a zecea ? — Nu. E dus de Directia general a doua, a Statului major general — GRU, Pentru mascarea existentei sale, GRU utilizeaza diverse organizatii, inclusiv Directia gene- ralé a zecea. Pe dumneata, cApitane, te vom trimite la academia secreti a GRU, dar totul va fi organizat ca si cind ar urma sa devii consilier militar. Directia. general a zecea este 0 acoperire. Toate documentele vor fi intoc- mite numai la Directia general a zecea. Aceasta directie te va chema la Moscova, iar acolo te vorn lua in secret 5A dai niste examene. — Si daci n-am si trec examenele ? El fornai a dispret : — Atunci o s& te dam cu adevarat Directiei generale a 10-a si vei deveni pe drept cuvint consilier militar. Te vor lua, c&ci le esti pe plac. Dar si nous ne esti pe plac. Sintem convinsi ci vei trece examenele cici altfel n-am fi stat de vorba cu dumneata — Totul ¢ clar, tovarase general. — Dacé-i asa, trebuie si indeplinesti citeva formalitati. Scoase din fiset o foaie de hirtie ca o bancnota nou- nouti de zece ruble, avind stema si inscriptia ,Strict secret®, , — Citeste si semneaz’ Pe foaie sint doudsprezece puncte scurte. Fiecare incepe cu cuvintul : ,,se interzice“, incheindu-se cu_ame- ninjatorul avertisment se sanctioneazi cu pedeapsa maximi“, Iar incheierea glasuia : ,,Incercarea de a face public acest document, sau oricare din partile lui se sancfioneaz cu pedeapsa maxima“. — Esti pregatit ? In loc de raspuns cu doar am inclinat capul. El fint impinse un stilou. Am semnat iar foaia a disparut in adincul figetului. — Ne vom intilni la Moscova cipitane. 16 Dup’ ce am predat serviciul unui foarte tindr loco- tenent-inajor m-am prezentat in fafa comandantului meu, de-acum fost comandant,— Tovarise general, cApitanul Suvorov, permiteti si ma prezint cu ocazia mutarii la Directia a zecea, a Statu- lui major general, — Ta loc, . ‘MA asezai. MA privi indelung, drept in fata. kam sus- finut privirea, Generalul era concentrat si sever. Nu-mi zimbea. — Tu, Viktor, pleci acum la 0 treabi, serioas’. Esti luat la Directia a zecea, dar cred c& asta e doar o masea Am impresia c& vei fi luat undeva mai sus. Poate chian in GRU, La Acvariu. Cei de acolo nu au pur si simplu dreptul si vorbeasci despre asta, Dar si ii minte euvintele mele : vei sosi la Directia general a zecea insi te vor lua in alt loc. Probabil c& chiar aga va fi. Daci analica mea, @ ceea ce se petrece, e corecta, te steapta niste exa- mene foarte. serioase. Dac& vrei si le treci, cauti tntot. deauna sa fii tw insufi. In tine e ceva de delinevent, ceva pervers, dar nu céuta s& ascunzi acest lucru, — Nu'voi ascunde. — Si cauta si fii bun. Intotdeauna si fii bun. tmi promiti ? — Promit, ~~ Dac& vei fi obligat s& ucizi un om, si fii bun! Zimbeste-i inainte de a-l ucide — Am si ma straduiesc, Flat acd tu vei fi ucis, s& nu te tinguiesti si sé nu plingi. Caci nu fi se va ierta. SA zimbesti atunci cind vei fi omotit. Si zimbesti-caliului, Prin asta vei deveni Remuritor. Oricum, fiecare din noi va crapa cindva, Tu sa crapi_omeneste, Vitea, ca un om mindru. Imi promiti ? In ziua urmatoare, un autobuz verde m-a dus Ja un grup de ofiteri ce se afla intr-o statie pustie de cale ferata, unde tocmai se forma 0 garniturd de vagoane — esalon militar. Toi fusesera chemati la Moscova de Directia ge~ neralé a zecea, a Statului major general. Tofi urmau sd gevind consilieri in Vietnam, Algeria, Iemen, Siria, Egipt. In acest grup ma aflam si eu. Din acel moment am inectet s& mai exist pentru tofi prietenii, colegii, gefii si subordo- nafii mei. Primul punct al documentului pe care-] sem. nasem imi interzicea orice contacte cu tofi oamenii pe care i-am cunoscut in trecut, 138 CAPITOLUL VI 1 Maicuji-Rusie, mina unui cdpil de pe rambleul c&ii fe- rate imi face in numele téu semne de bun ramas, tu ili deavalui in fafa mea intinderile de necuprins. Plopi, mes- teceni,, brazi. pitici, biserici jefuite, fetife la cosit, ‘costiri de uzina si iartisi copii pe rambleu, Imi fac gemne sim. bindu-mi, Poduri si iar poduri, Fluviul Desna ramine ia. urmé, o data cu tunetul bolfilor de otel. Konotop, Briansk, Kaluga. Rofile pacine Ja joante, Tue, Tuc. Tuc, Inireg vagonul vuieste. In vagonul nosiru se chefuieste. in gon tofi sint de-ai nostri. Gainitura intreag’ e militar: Far straini. In vagon sint numai consilieri militari, Vi itori consilieri, Asa incit pasagerii vagonului beau inchi. nind pentru viitorul lor, Pentru Directia a zecea, Pentru generalul-colonel Okunev. © noua sticli a pornit pe cir cuit, Bea, cApitane ! Pentru stele, cdpitane. Din cole mari ili dorim, capitané ! Multumese, maiorule, si fie la fel ! Ochii sint aprinsi, Ochii tuturor ard in delir. Noi toji sin- tem ca niste pustani ahtiafi dupa rizboi. Ce, pared ne-am dus la scolile militare numai ca si controlim cum si-au curdifat soldafii cizmele ? Nicidecum. Noi am mers la acele scoli ca niste romantici adepfi ai rizboiului si-iati-i acum pe fericifii cdrora Directia a zecea general le va oferi o asemenea posibilitate. Pentru A zecea, fratilor! Pentru A zecea ? Sintem mulfi in vagon. Artileristi, infanteristi, tan- chisti. Mai ieri nici nu ne cunosteam, dar ne-am si imprie- tenit. St 0 altd sticla a pornit din mind-n mind, Pentru vol, biileti, s-avefi noroc, Pentru stelele voastre. Dar pe mine unde-m-or purta dracii ? In documentele mole este trecut& Cuba, dar asta de bund seam numai pentru cd in grupul nostru nu mai e nimeni pentru acea far’. Aici sint multi pentru Egipt, multi pentru Siria, Citiva pentru Viet nam. Daci ar-fi fost intr-adevar careva pentru Cuba, mie mi s-ar fi niscocit altceva. Desigur, Kravtov binuieste, Presupune c& Cuba ¢ doar-o deghizare. Dar niei el nu gtia 139nimic cu certitudine. Kravfov. Generalul. fl vazusem ge- neral. Dar atunei era intr-o salopetd prafuita si cu 0 be- reti albastra, decolorata, la fel ca tofi, prin nimic deosebit, de soldatii Spefnaz-ului. Caut s mi-t imaginez intr-o uni- forma adevaratd, de general, cu epolefi de fir si lampa- suti late, Dar nu reusese. {1 am mereu in minte numai asa cum a fost el in momentul intilnirii noastre dintii : intr-o bluzi curatici, cu epoletide locotenent-colonel, cu chip de cipitan tinerel, Numai succese s& aveti, generale. 2 Krasnaia Presnia e cel mai puternie nod feroviar mi- litar din lume. Garnituri, Garnituri. Garnituri de vagoane, Si toate despartite prin garduri inalte. Toate sub lumina orbitoare a unor reflectoare. Garnituri cu tancuri pentru Germania. Garnituri-cu recrufi pentru Cehoslovacia. ZAn- ganituri, bufnete. Locomotive diesel, de manevra, for- meazi garniturile. Pentru Orientul Indepartat, 0 garni- turd cu tunuri, Iata si niste containere, Pazi in jurul lor, ca in jurul lui Brejnev. Depozite. Depozite. Depozite. In- areare si descircare. Aici e o garnituré cu soldati demo- bilizati, sosifi din Polonia. Tar imediat alaturi, niste va- goane pentru detinuti, cu ferestre inguste, prelungi. Fe- restrele sint date cu vopsea albi. Ferestre zibrelite, c&ci Kransnaia Presnia nu e doar un centru militar, ci si o in- chisoare de tranzit. Soldati cu ciini de paz. Epoleti rosii. Garnitura de- vagoane-inchisoare. intra incet in zona spe- ciala. O poart& enorm’, de ofel. Sirma chimpata. Lumina albastruie, orbitoare. Aici sint garnituri destinate inchi sorilor de la Bodaibo, de la Cerepovet, de la Severodvinsk, de la Joltiie Vodi. Dar iat& si enormele blocuri ale punctu- tai militar de tranzit. Grupul consilierilor pentru Iemen ! Treceti in blocul B, camera 217. Consilierul pentru Cuba ! Prezent !' Capitan Suvorov? Da. Urmafi-ma. Un maior ‘indir, chipes, mA conduce pe ling& niste garduri inalte si stive de verzi. Pe aici, cdpitane. Intr-o curte minus- cul ne asteapti o masind sanitard cu eruci rosii. Poftim, c&pitane. Usa s-a inchis cu zgomot in urma mea si ma- sina s-a urnit. In vreo dou’ rinduri s-a oprit — probabil 140 pentru control, Ia iesirea din zona interzis4. Si uite eX sint purtat prin Moscova. Stiu ci nu sint dus pe un drum drept, ci pe strazile marelui oras. Masina vireazi adesea si stafioneazi indelung la stopurile intersectiilor. Dar acestea sint doar supozifii de-ale mele, cici nu pot si vid nimic : ferestrele sint mate, 1a fel ca cele ale unui vagon- inchisoare. ~ 3 Care este presiunea specified la sol a tancului ame- rican M-60? Care rachete antitane va plac mai mult: cele americane sau cele franceze ? De ce? De ce scirile in spiral din castele se rasucesc de jos inspre stings, in sus, si nu de jos inspre dreapta, in sus ? De ce rotile din fata ale unei carute sint mici, iar cele din spate sint mari ? Ce inseamna expresia ,,trei lini ? De ce la pusea Tuseasc Mosin, ghinturile pornese din stinga, in sus spre dreapta, iar la pusea japonezi Arisaka dimpotriva ? Care sint deficientele de principiu ale motorului rotativ Wan- kel ? Cit cintareste o vadra de mercur ? Ce tip de femei va place ? Cite numere ale revistei ,,Ogoniok“ se tiparese intr-un an ? Cine a folosit pentru prima oara ,,invaluirea pe vertical“? Ce inseamna litera L in denumirea avio- nului sovietic de vindtoare-bombardament, ,,Su-7 BEL“? Daci vi s-ar ordona si modernizati bombardierul ame: can B-58, ce anume parametri afi imbundtéfi in primul rind? De ce la tancurile germane .,,Pantera“ s-a utilizat suspensia in esichier 7 In divizia de infanterie moto so- vieticd exist’ 257 tancuri ; dup& parerea dumneavoastra, acest numar ar trebui micsorat sau sporit ? Cu cit anume ? De ce? Cum ar influenta acest lucru organizatia aprovi- zionarii diviziei ? Intrebarile curg una dupa alta. Nici un timp de gindire. Indat ce ai inceput sa te gindesti, ur- meazi 0 noua intrebare. Cine e Cehov ? Un lunetist din divizia 138 infanterie, a Armatei a 62-a, Dar Dostoievski ? Bizare intrebiri. Cine nu-1 cunoaste pe Dostoievski ? Niko- lai Gherasimovici Dostoievski e general-maior, seful sta~ tului major al Armatei a 3-a de izbire. Ei rid. Capitane, ce spui dumneata nu e tocmai ceea ce vrem noi, dar iti gayacceptim raspunsurile. Ele te caracterizeazi foarte ex- presiv. Iar dacd uneori se intimpla si ridem, nu te fistici. Dar ce, m-am fisticit eu vreodati ? 4° , Am impresia ca mi s-a pus. un milion de intrebéri. Dar. mai tirziu am socotit c4 au fost in jur de cinci mii : ¢inci- zeci de intrebéri pe ori, 17 ore ziinic, timp de 6 zile, La unele intrebari sint nevoit sA raspund timp de cinci, iar uneori chiar de zece minute. La-altele doar citeva se- cunde. Uneori intrebarile se repet&. Citeodata una gi ace- easi intrebare se repeti rapid, de citeva ori. Dar nu trebuie s& ma enervez. Rispunde mai repede. SA nu incerci si minti, s4 nu umbli cu _vreun giretlic. Asadar, cit voted pu- teti s& beli dintr-o.dati ? Tati fotografiile a zece femei. Care va place mai mult ? 262 inmultit cu 16. Mai repede. Mental. Nu e foarte greu. Trebuie s& inmulfesti mai inti 262 cu 10 apoi si adaugi jumatate-din ce ai obfinut, si incd © daté 262. Examinatorul te tintuieste cu privirea. Mai repede, capitane, Doar e un fleac. MA uit in tavan. Adun chinuitor de greu totul laolalta. Acum privesc drept in fafa. ‘Unui predecesor al-meu i se pusese exact aceeasi intrebare si el notase cu un'creion foarte subtire toate calculele pe hirtia verde cu care este acoperité masa la care sed. In- hat repede raspunsul gata scris, dar in acceasi clip’ rea- lizéz ca aici e 0 simpli provocare.. Predecesorul meu nu putea sa aiba un creionas subtire. E] nu putea si fac& pe ascuns. calcule pe hirtie, sub privirea aceea sfredelitoare. Asa c& string din fAlei si slobod propriul meu rispuns : 4192. Nici macar nu ma uit la hirtia verde cu care € aco- perit& masa mea. $tiu ci acolo e un raspuns cu bund sti- inf gresit. Tar ingrebirile curg, precum boabele de ma- zire : cym afi reaefiona, c&pitane, dacd v-am propune sé vindeti pepeni verzi la piaja ? Uneori in sali se afl un singur examinator. Dar une- ori sint trei, iar alteori cincisprezece. Avefi aici doud sute de fotografii ; recunoastefi persoanele pe care le-ati va- zut in aceast camera in timpul examenelor, $i timpul acordat a inceput sé curgé. Acum alegeti persoanele pe care le-afi vazut numai o singura data in aceasta camera. . M42 Din textul acesta taiafi toate diterele 0%, subliniai toate literele ,,A*, incereuiti toate literele ,,S“. Nu acordati atentie actiunilor acestui individ, nici emisiunii radio. Si iardisi timpul incepe a se dep&na. Individul-se strimbi in fel si chip la mine, cauta si-mi smulgd creionul, smulge scaunul de sub mine, Jar radioul url& cit il tin puterile : taie ,S“-urile, subliniazi ,,O“-urile... Uneori se intimpla ca in timpul examenelor si se aduc& direct in camer’ un prinz bogat, iar alteori se uit total de acest lucru. Une- ori sint lsat s4 merg la toaleta de la prima cerere, jar alte- ori sint nevoit si-i rog de cite trei ori. In fiecare zi sint adus pina la ultima limits a posibilitifilor mele intelec- tuale si fizice. Atit eu, cit si ei simfim absolut evident aceasta limit&. Tirziu dupi miezul nopfii m& priivalesc, far a ma dezbrica, pe patul meu si adorm intr-o clipa. Dar iat& cA tocmai acel moment il asteapta ei : imi aprind 9 lampa orbitoare in fata ochilor. Inmulfeste 262 cu 16! Hai, mai repede, Mental. E atit de simplu! Doar ai ré puns la aceastA intrebare, Ei, ce-i cu tine ! 4199, le stri eu, Si lumina se’stinge. - 5 Mult mai tirziu am aflat c& persoanele care au ras. puns corect la mai mult de 90% din intrebiri nu sint ac- ceptate aici. Cei foarte destepti nu sint necesari. Totusi, principalul la examene nu il constituie stabilirea nive- lului de ‘cunostinje. Nicidecum. Capacitatea de a insusi © mare cantitate de informatii intr-un timp scurt, in-stare de emotie puternica si in conditii de impedimente diverse = asta-iprincipalul. Jar in afar de aceasta -se_stabi- leste dac& ai sau ifi lipseste simul umorului, nivelul op- timismului, echilibrul psihic, capacitatea de a miunci in- tens, stabilitatea starii de spirit si multe altele. — Ei bine, fliciule, esti pe gustul nostru, mi-a spus Ja sfirsitul zilei a sasea un examinator cirunt, Noi avem © organizafie serioasa. Aici regulile sint atit de scurte, incit le injelege pind si cel ce nu vrea s& le in{eleagi, Legea la noi e simpla: intrarea — 0 rubli, iesirea — oud. Asta inseamn& ci e greu s& intri in’ organizatie, dar e ‘si mai greu s& iesi. Teoretic, pentru toti membrii organizajiei este previzutd o singura iesire din ea — 143prin cos. Pentru unii aceasta iesire se intimpla- sd fie onorabili, iar, pentru aljii ruginoas& si groaznicd, ins& pentru noi tofi exista doar un singur cos. Numai prin el iesim din organizafie. 1at8-1, cogul acel 6 Credeam 4 chipul acelui colonel, din film, m& va urmari toaté viafa in cosmaruri nocturne, Dar nu l-am visat niciodat. In schimb ma gindeam mult la el. Si uite ce nu infeleg. Mi s-a explicat ci i-au plicut banii, i-a plicut s& bea, i-au plicut femeile. Tocmai pentru bani s-a vindut unor agenturi straine. SA admitem cd asa este, El insii a avut excepfionale posibilitaji s& fuga in Occident. Totusi, uite ci n-a fugit. Acolo, in Occident, ar fi avut din destul si bani, si vin, si femei, pe cind ia Moscova, oricum, nu putea si cheltuiascd banii. Si nici nu-i chip si-ti faci aici toate chefurile. Un muieratic ar fi fugit la femei si la bani, dar el’n-a fugit. $i stia cé-1 paste crematoriul. De ce are, fir-ar s& fie? Ma zvircolesc pe perna incinsa si nu pot si adorm. E prima noapte fard examene. Ori poate ca o telecamer urmareste in timpul nopfii? S-o ia dracu! Ma ridic. si dau cu tifla spre toate colfurile, Daca si acum ma urmi- riti, insearna ca miine nu voi fi dus la Comitetul Cen- tral. Apoi, socotind c& nu e suficient doar sa le dau cu tifla, arat telecamerci, in cazul cind ea existi cu adevi vat, tot ce pot ardta. Vom vedea dimineaja dac& voi fi alungat sau nu. Dup& ce am demonstrat tot ce mi-a fost cu putin{a, m-am culcat satisfécut si am adormit, profund convins cé a doua zi aveam sA fiu expediat in Siberia, la comanda unei companii de tancuri, iar dacd nu, atunei inseamna c&-se poate trAi si aici, iar controlul poate fi ocolit. Dorm fericit si dulce in. patul meu. Dorm profund, Acum stiu c& daca voi fi primit in Acvariu, aceasta va fi © mare greseali a spionajului. sovietic. Stiu bine ca, dac& imi va rimine cindva 0 singura iesire, si numai_prin cos, pentru mine aceasta iesire nu va fi onorabild. $tiu de ase- menea ca nici nu voi muri in patul meu. Nu, cei de.felul meu nu mor in patul lor. Ab, spioniajule sovietic, mai bine m-ai fi slobozit de la bun inceput prin cog ! 144 7 Sint dus iarsi undeva, intr-o masina .cu_ferestrele mate. Nu vad ineotro anume, si nimeni nu ma vede. Oare unde sint dus ? La Comitetul Central, sau in Siberia? Pe cit se pare, totusi la Comitetul Central, efici daca ar fi fost in Siberia, geamantanul meu ar fi fost aici, cu mine. Or, © dat& ce geamantanul'nu e, asta poate si insemne ci sint dus undeva nu de tot, ci intr-o scurté vizita, urmata de intoarcerea la locul de unde sint dus. Dincolo de ferestre vuieste imensul oras. Inseamnii c& sintem undeva in centru. Ori poate ci e Lubeanka'? Linga Lubeanka, in piata Dzerjinski intotdeauna e un zgomot ca de la cascada Niagara. Nu stiu de ce mi se pare cA ne aflim chiar ling’ Lubeanka. Dar in asta nu e nimic ciudat, caci Comitetul Central e chiar alaturi. Masina noastra stationeaz& indelung, apoi intra undeva cu precautie. In urm& se aude scrisnetul unei porfi me- talice. Se deschide usa masini : coboriti. Ne aflam intr-o curte miei, ingusti, De cele patru parti sint ziduri inalte, strivechi. In spatele noastru, poarta. Sergenti KGB 0 strajuiese. Spre curtea aceasta Sumbra dau citeva ugi. La unele din ele de asemenea se afli pazi KGB. La celelalte nu se vede paza. Sus, pe o cor- nisi, uguiese nigte porumbei. Pe aici, vi rog. Caruntul arat niste hirtii. Un sergent KGB saluta : Poftiti. Carun~ tul cunoaste drumul. Ma conduce prin niste coridoare ne~ sfirsite, Covoare rosii. Tavane boltite. Usi_capitonate cu piele. Din nou ni se verificé documentele. Poftiti, Un lift ne urca la etajul doi. Alte coridoare. O anticamera spati- casi, La o miasuti sade o femeie in virsta. Asteptati, va rog. Apoi céruntul ma impinse de Ja spate si inchise usa dupa mine, el.réminind in antecameri Cabinetul e inalt, cu ferestre pind in tavan. Nici o.pri- veliste. Dincolo e un perete orb si citiva porumbei pe cornisa. Biroul e din lemn de stejar. In spatele lui sade un barbat uscativ, cu ochelari in rame aurii. Costumul fi este cafeniu, fara nici un semn distinctiv : nici medalii, nici ordine. In armata e bine : te-ai uitat ld epoleti si gata, fi. dai drumul : tovarase maior, tovardise locotenent-colo- 1 Inchisoare de sumbru renume sub jurisdicfia KGB-ului, 14a!nel... Dar aici, cum si incepi ? Aga ci nu fincep fn nici un fel. Pur si simplu ma prezint — C&pitan Suvorov. — Bund ziua, capitan. — SA trdigi. — Noi v-am studiat cu atentie si am holrit sa vi primim in Acvariu, desigur, dup’ o pregitire corespun- zatoare. — Astazi e 23 august. Aceast’ dat8, cipitane, si o ti- neti minte pentru toata viata, Din aceast& 2i intrati in nomenclatura, va indl{im la un-etaj foarte inalt — in no- menclatura Comitetului Central. Pe ling diversele privi- legii de exceptie, vi se conferg inci unul : incepind de astizi nu va mai aflati sub controlul KGB-uli. Incepind de astézi, KGB-ul nu are dreptul si va puna intrebari, si va cearii a raspunde Ja ele, si intreprinda vreo act une impotriva dumneavoastra. Dacd veti comite 0 gre- seald, veti raporta despre ea conducitorului dumne voastré, iar el ne va raporta nou’. Iar daci ‘nu veti ra~ porta, noi oricum vom afla de acea greseali. Dar in orice az, oricare cercetare a actiunilor dumneavoastra va fi intreprins& numai de catre conducerea GRU sau de citre sectia organelor administrative ale CC-ului. Sinteti obli- gat si raportati conducatorului dummeavoastra despre orice contact cu KGB-ul. Buna functionare a CC-ului de- pinde de masura in care organizaliile si oamenii ce au ranguri in nomenclatura CC-ului vor sti si-si pastreze independenta fa{& de oricare alte organizatii. Bundstarea CC-ului inseamna si. propria’ dumneavoastra bundstare, cSpitane. Sa fiti mindru de increderea pe care Comitetut Central o acorda cercetarii militare si dumneavoastrd per- sonal. Va urez succes, Am_salutat ca la carte si am iesit, 8 Un lac imens, intr-o padure. In lungul malurilor nu- mai stuf. Pe o ripa inalta se zareste un cring de meste-~ ceni. Acolo, in spatele unui gard inalt, e vila noastr Q plajé minusculd. Barci-cu fundul in sus. Pe celdlalt mal, de asemenea se afl niste vile din birne, $i cle dup 146 garduri vopsite in verde. Si ele piizite, cici aici e zon& special. Vile. Dar vile numai pentru tovarsi cu munci de rispundere. $i nu e deloc usor si ajungi in aceasti zoni a vilelor. Cringuri de stejar. Lacuri. Paduri dese. Doar ici-colo. niste acoperisuri rogii, apoi iarasi garduri verzi, Spre lacul nostru se poate frece numai pe un sin- gur drum. Alte .c&i de acces nu exist. Oricit te-al in- virti primprejur, tot timpul vei da numai de garduri verai. Clici dincolo de gardurile noastre de asemenea sint vilele cuiva, Acolo cineva bate o minge de volei. Dar noua nu ni se cade si stim cine anume Bate acolo min= gea. Jar lui nu i se cade s& tragi cu ochiul spre noi, Gar- dul din stinga noastra este mai inalt decit cel din dreapta. Seara, de dincolo de acest gard inalt rizbale muzica. O melodie foarte plécut4. Un tango. . Vila noastra ¢ mare. Locuim 23 de oameni in ea. Dar locurite ar ajunge si pentru treizeci. Fiecare avem cite © camera mica. Peretii sint din birne. Miroase a rasind. Pe un perete atid un peisaj minuscul. Patul e enorm, moale. E si o etajer& cu c&rti, La parter e un hol cu un covor asiatie, Ne sculim cind avem chef. Si facem ce ne place. Micul dejun e consistent. Prinzul modest. Cina im- belsugaté. Seara sedem in fata ciminului. Si bem. Ne finem de palavre, c&ci noi toti sintem fosti ofiteri de nix vel mediu, din cercetarea militaria sovietic’. In grupul nostru este un singur locotenent-colonel, Doi maior. Un singur locotenent-major. Restul sint cipitani, Unul’ din noi a fost pilot de vinatoare. Doi tachetisti. Unul de la trupele de desant. Un comandant.de vedeta purtatoare de rachete. Un medic militar. Un jurist militar. In gene- ral, sintem un buchet foarte variat. Am venit de la diversi sefi, dar fiecare din noi am nimerit din cine stie ce cauze in zona de activitate a unui cercetas militar de divizie, de armatd, sau de un nivel mai inalt, Fiecare din noi a fost selectionat de citre -cineva in grupul sdu personal, iar Acvariul isi alege candidajii tocmai din aceste grupuri. Se infelege cd luind oameni de la conducdtori ai cercetari de niveluri inferioare; Acvariul nicidecum nu s-a straduit ia pe tofi sau pe cei mai buni, Nu, Caci-dac& Acvariul i-ar lua astazi lui Kravjov tofi baietii cei mai buni, miine acesta nu-si va mai selectiona cu _atita _meticulozitate suita. De aceea Acvariul alege cu foarte mult prudenté oamenii de Ja esaloanele inferioare, pentru a nu le con= 147tracara acestora dorinja de a acorda o atit de enorma atentie selecfionSrii oamenilor, _ Dorm mult, Demult n-am mai dormit atit_de mult si cu atita placere. Dimineata ma scol tirziu si ma duc la lac. Vremea e neguroasi, dar apa e caldé. Inot inde- lung. Stiu prea bine c& somnul acesta si libertatea asta nu vor dura mult. Pur si simplu ni se acord posibilitatea sd ne deconectiim dup& examene, pind la inceperea anului de invétamint, aga cd mA deconectez, 9 Imprictenirea rapid se poate sfirsi cu o dusménie indelungata. Cunose. acest lucru. $i camarazii mei din grup il cunose. De aceea nu ne grabim in rela{iile noastre, Ne taton’m reciproc cu foarte multi precautie. Vor- bim despre tot felul de fleacuri, Pavestim anecdote nu tocmai piparate, Intr-un cuvint. flectirim. Deocamdat& putem s& bem. Intr-un bifet enorm se afli o garniturd imbelsugata, aga c& n-ai decit sa te apropii si si bei. Dar toli bem cu masura. Cindva vom deveni prieteni, Cindva vom avea incredere unul in altul. Cindva ne vom ajuta- unul pe celilalt: Abia atunci vom bea cu adevirat. Ca niste adevarati ofiteri. Dar acum nu. Ni s-au luat cu grijé masurile si iata. cd sintem deja in costume civile. Unora dintre noi ne este sortit si mai imbracim uniforma abia cind vom deveni generali, Unii vor trebui sd rimind in haine civile chiar si dup ce vor deveni generali. Asa-i serviciul. 10 — Sint colonelul Razumov, Piotr Fiodorovici, ni se prezent& un birbat masiv in costum de sport, cu o minge de volei in mina. Am 51 de ani. Din acestia, de 23 de ani functionez ih Aevariu. Am lucrat in trei {ari. Peste hotare am petrecut 16 ani, Am la activ 7 recrutari. Sint decorat cu patru ordine de lupt si cui citeva medalii. Voi fi con- 148 ducStorul grupei. dimneavoastra. Desigur, 0 s&-mi gasifi © porecla, dar ca si nu va chinuifi ciutind, am si vé spun citeva porecle ale mele neoficiale. Una din ele’ este Ele- fantul. Elefanti lise spune, dealtfel, tuturor profesorilor ‘Academiei diplomatice militare. ar Academiei i se spune Conservator, cind e vorba de dumneavoastri, sau cimi- tirul Elefanjilor, cind e vorba de noi, profesorii. Poate cindva, unii dintre dumneavoastré vor deveni Elefanti si vor veni aici sa instruiasca niste tineri elefantei. Acum ins& as dori si vorbesc cu fiecare din dumneavoastra se- parat. — Capitanul Suvorov. — Eu sint, tovarase colonel. — Spunefi-mi simplu : Piotr Fiodorovici. — Am inteles. — SA witati acest ,am infeles“, O s& ramineti ofiter al Armatei Sovietice, mai mult chiar, 0 si urcati la cel mai inalt etaj al ei, in Statul major general, dar pentru un timp sA uitafi acest am inteles“. Puteti sé nu mai pocnifi din tocuri cind stafi de vorba cu un sef ? — Nu pot, tovarase... Piotr Fiodorovici. — Uite prima ta misiune, Viktor. Sa te obignuiesti si sezi in fotoliu tolénindu-te usor... Tu gezi cu spatele drapt, ca si cind ai fi inghifit o baioneta. Diplomalii civili_ nu sed astfel. E clar ? — Clar. pa De mult& vreme mé& preocupi o intrebare : cum se poate organiza 0 scoala secret de spioni, in centrul unui oras enorm, si inci in asa fel, incit s& nu afle nimeni. Incit nimeni s& nu ne pozeze nici individual, nici in haita. Dar e simpli toaté treaba asta. Clidirea centralé a ‘Academiei diplomatice-militare se inal{é ca un colos pe strada Narodnovo opolcenia. E de-njeles ci aici n-o si vedeti nici un fel de inscrip{ii, Numai dantelaria de font a imprejmuirilor, tufisuri luxuriante de liliac si-apoi co- Joane, ferestre z&brelite, storuri groase si-santinele pe la colfuri, Dar toate astea nu prezint4 importan{a. Aici sint 149scolifi numai cei care urmeazi sii Iucréze in zona mare, adic in lagirul socialist. lar noi, suprapizifii, cei care vom avea vizi de iesire din acest lagar, nu aici sintem instruifi, Audienfii principalelor facultati sint risipiti prin toatd Moscova, pe la mici puncté de instruire, Dar unde se afl punctul meu, nici acum nu gtiu... In fiecare dimineata, la 8.30 ma. aflu la Institutul de cercetéri in domeniul radiafiilor electromagnetice. 11 stiti, acela de ling&’ parcul ‘Timiriazev. Oficial, institutul apar” fine ministerului industriei radioelectronice. Dar sint putini cei care stiu cui apartine el cu adevirat si de ce se ocupi. Pe vremea lui Stalin, aici fusese un institut pri zérit, mic de tot. Vreo doua sute de oameni cel mult, Jar ca o reminiscen{a a acelor timpuri, a ramas un vastel cu trei etaje in stilul stalinismului tirziu: coloane si balco- nase false. Dar iata ca institutul-s-a dezvoltat rapid — © demonstreazi imensele blocuri cenusii cu cinci etaje Asta-i economia hrusciovist’. Ciramida silico-calearoasi Hruseioabe. Dar si’ mai incolo' se inalj& colosii de sticld ai avintului birocratico-militar brejnevian. lar toate astea sint despirfite fn zone si sectoare printr-o multime de pereti. Sirm& ghimpald, cu rulouri albe. Prezentati per misul deschis ! Lume multi, E schimbul de dimineata. Intrarea se face pe douasprezece fluxuri. Pe teritoriul obiectivuldi nu se fumeazi. Fifi vigilenti ! Palavragiul e 0 comoaré pentru dusman ! Sa depasim planul primului trimestru ! Nu sta- fiona sub sarcing | La intrare, puternicul torent al inte- lectualitajii muncitoare se divide in riuri gi piraic. Masa cenusie curge spre sectiile si sectoarele proprii. O. loco- motiva diesel, de manevri, scrigneste din frine. Un han- gar enorm inghite vagoane de cite saizeci de tone. Tagma stiintificd e grabitd. Mulfimea navaleste in tacere, Toate sint secrete, Toate sint strict secrete. Intrarea interzisi ! Prezentati permisul deschis! Garduri de beton, Garduri de cérdmida, Tevi multicolore. Zona 12—B, La ce probleme se lucreazi aici? E mai bine si nu intrebi, Mai prezentiim o dati permisul. Pe acesta sint © multime de semne cifrice. Fiecare si-si cunoasci locul. Fiecare detinator. de permis se poate afla numai in zona sa, strict stabilit’ pentru el. Faré anumite insemne pe permis, nu esti admis in zona respectiv. Formim un nu- 150 mér pe discul de Ia intrare si iati-ne intr-un hangar. Aici se aduni intreaga noastri grupa. Aici ne asteapt4 un camion MAZ enorm, cu un container portocaliu. “Locul nostru ¢ inguntru, Iar acolo e ca intr-un avion de clasé inalt& : covoare si fotolii confortabile. Numai ferestrele lipsese. La 8,40, cind. containerul se inchide pe dinduntru, apare in hangar soferul si isi mind in viteza MAZ-ul prin Moscova. Pe sofer'noi nu J-am vizut niciodat&. ‘Treaba lui asta este : la 8,40 si intre in hangar, s urce la volan si si. transporte containerul cu cine stie ce incircitur’: peri- culoasa prin citeva evartale, pind intr-o. pidure de -pini. Aici, de asemenea, e un oarecare obiectiv secret si tot. cu un hangar. Soferul vir& containerul acolo, dupa care iese intr-o camera de asteptare. Seara mai face 0 cursi. Tar in restul timpului goneste cu alte containere pottocalii prin Moscova, incircate poate cu. focoase pentru: bombe atomice, poate. cu niscaiva, virusi ucigitori, capabili. ‘si mistuie omenirea, sau poate cu aparatura destinaté unui razboi genetic. De unde’ sa‘stie el ce se afli in contai- nere ? Doar toate sint identice. Toate portocalii. Insi pe eit se pare, cistigd bani irumogi goferul. La centrele astea de cercetiri tofi umfla salarii grase. 12 Iesim din containerul portocaliu sérind pe pimint — salt, salt. In hangar, sus'de tot, sub plafon, ciripeste o vr’- biufi. Numai ei fi sint vizibile toate secretele X cine este soferul nostru, cine face noaptea curatenie in’ hangar, Gine ne aduce hrana intr-un container identic si ne aran- jeazi mesele la popotd. Cit vreme sintem in-zoni, nimeni din personal nu se afli acolo. Popota este si ea amena- jat& ca un sistem de supape : daci vreo usd a ei este des- Chis inspre hangar si cineva ne asazi pe mese micul de- juin, noi nu putem pitrunde nici in popoti, nici in han- Apoi ni se adreseaz& un firiit de sonerie — precum dulailor lui Pavlov — gata masa. Abia atunci intrim in popot&, dar usile nu se mai deschid nici unei persoane stréine — sistem ‘automatizat. Sintem bine serviti. Nici- odati n-arn mincat atit de bine, nici macar in Cehoslova- cia. Oricum, si aici e zona, zon curat’, iar containerului 151nostru fi zicem duba portocalie, cei in’ principiu sintem transportati ca niste detinuti, doar cu _confort. Intr-un. registru special scriu_,,muljumesc* pentru gustosul. mic dejun si notez comanda pentru a doua zi. Apoi repede la cursuri. Sinteti tobi pregatiti ? Toti. Cinci minute la aer. Avem © curte, mica, pusd la punct. Tufisuri de liliac acoperira aproape complet peretii cenusii, de beton — ca si née simtim bine. Pe deasupra liliacului, sirmA ghimpatd. Ce se aflA dincolo de acea sirm& n-avem voie sé vedem. Dar e clar c si acolo sint acoperisuri semicirculare, de han- gare, ca si cel intins peste bazinul nostru gi peste terenul de tenis. Poate ca acolo ¢ un alt punct de instruire — la fel ca al nostra. Dupa cum e posibil ca acolo s& se instr jasc colegi de-ai nostri polonezi sau unguri, sau poate cubanezi, italieni, libieni. De unde si stim noi? Dar poate c& acolo nici nu e un punct de instruire, ci un la- borator secret sau un depozit, pri poate ci e pur gi simplu 0 inchisoare. Incerc mereu s& ghicesc in fiecare dimineat& directia, dup& deplasarea“dubei noastre portocalii. Am impresia c& sintem dusi undeva aproape de tot. Dupi di- rectie, imi vine a crede ¢A ne instruim “undeva foarte aproape de inchisoarea Krasnopresnenskaia. Dar, desigur, € imposibil de stabilit cu precizie. Iar spatii imp&durite se afl in Moscova cit ii haul, mai ales in Sosnovii bor. — Ei, v-ati aerisit ? Acum gata. Intram toli in sali. Aici avem figetele. fn al meu sint patru caiete. In fiecare sint cite 96 de file, Asta pentru trei' ani. SA scrii Inghesuit conspectele, mai mult sé me- morezi. SA prinzi informatiile din zbor. SA inveti a ec nomisi hirtia. Caietul pentru cercetare in mina. Fisetul incuiat. Ocupi-fi locul in sala. Profesorul e despirtit de noi printr-o perdea de muselina. Astfel el nu poate si ne desluseascé limpede trasiturile, dar nici noi nu-l distin- gem, cu toate c& dialogim fara impedimente. ‘Toti profesorii si comandantii sint Elefanti. Unii din ei au permisiunea s& lucreze indivdual cu noi. Dar cei mai multi pot si ne vad’ numai prin ecranul semistraveziu si sii ne numeasca numai pe numere. Fiecare din ei e un lup al ceicetarii, Fiecare a’ petre- cut multi ani, peste hotarele’ zonei mari, Dar fiecare din 152 ej.a suferit un egec, gi din aceasta pricind a devenit Ele- fant, Cei-care n-aul avut inc& la activ un esec, continué pelivitatea de captare a informafiilor sau mécar pe cea Ge prelucrare a lor. Lupul scos acum din lupta conecteaz Sistemele de protectie, din pricina cdrora perefii ladirit Roasire speciale au inceput s& vibreze Usor, apoi incepe + — Privi{i cum araté un spion. $i ne aati un mare panou reprezentind un om in fulgarin, cu ochelari negri Bulerul ridicat, mfinile in buzunare. Astfel fst imagineazs Stren de romane, regizorii de film un spion, iar dupa i tofi oamenii luminali, Dar dumneavoasira nu sinteti spioni, dumneavoastra sinte{i nobili cercetasi sovietici aoa incit nu vi se cade si seminafi cu spionii. De aceea vise interzice categorie : ee a) sti purtafi ochelari negri chiar si in zile calduroase, pe soare arziitor 5 ; 'p) s& vA tragefi paliria pe ochi ; 6) s& finefi miinile in buzunare 5 - @) sé ridicati gulerul paltonului sau al fulgarinulut, Mersul dumneavoastra, felul de a privi, respiratia va vor # supuse unui antrenament indelungat, dar chiar din Sea dintii 2i trebuie sé fineli minte ci in toate acestea frebuie s& lipseasc’ incordarea. Privirea furigata, uitatul peste umér sint dusmanul cercetasului, asa cA pentru Premenea apucdturi vd vom penaliza cu severitate in eursul antrenamentelor, nu mai putin decit pentru gresell de principiu. Trebuie si semanati cit mai putin posibil cu niste spioni, Si nu numai prin aspectul exterior, ci si prin metodele de lucru. Autorii nostri de romane poll, fiste 4] infitiseazi pe cercetas drept un fintas ireprosabil fun macstra in fringerea bratelor adversarulul, Cel mai Sul{i dintre dumneavoastré afi venit de la etajele inte Meare ale cercetarii si ati vazut cu ochii asa cova. Dar hich, in. zonele superioare, la cercetarea strategic3, prin agentuzi, noi nu va vom Snvata,s& trageli cu arma si nich procedecle de fringere a miinilor, Dimpotrivé, not vA of Pee sf uitafi deprinderile dobindite la Spetnaz, Unele Jeolt de spiona} din lume isi Invatd baietii si tragd, si site diverse chestii, Asta din cauza insuficientel lor ex- periente. Luati aminte, baiefi, c& va puteti bizui nungal pe: Fropriul cap si nicidecum pe pistol. Dac veli face door 153© singura gresealé, contraspionajul inamicului va. arunca impotriva fiectiruia din voi cinci: elicoptere, zece clini, 0 suta de automobile si trei sute -de polifisti de profesie. Th acest caz, un simplu pistolet n-are cum si va fie util, iar miinile tuturor nu le veli putea fringe: Pistolul e o iluzie inutilé. El v-ar inc&lzi subsoara si’ v-ar crea mira- jul securitaii. Dar voi n-aveti nevoie nici de iluzii, nici de miraje. Trebuie si avefi. mereu treaz sentimentul pri- mejdiei si al superioritafii. fai de contraspionajul. ina~ micului, lar acest sentiment vi-l poate da nu un. minuseul pistolet, ci calculul lucid, far nici un fel de iluzii. Stiti, asta se intimpla cam la fel ca intre montatorii de la con structille de mare altitudine. Unii din acestia, eu mai pufina experienfa, folosese centura de siguran{a. Altit nu © folosese niciodata. Cei dintii ead, zdrobindu-se; pe cind ceilalfi, niciodata. Asta se intimpla. deoarece -acela care foloseste centura isi creeaz& iluzia securitafii. Totusi se intimpla si uite a se inchinga si gata, oasele fi sint culese intr-o lada. Pe cind cel care nu foloseste centura nu-si face nici o iluzie. El isi controleaz& in permanent fiecare pas si niciodata, aflindu-se la inaltime, nu se deconecte: Cercetarea strategicé sovietica nu oferd bietilor ei cen- turi de siguran{a. SA stiti-ed nu aveti pistol in buzunar, sé uitati loviturile cu muchea palmei in c&rdimici. Biz iti-va numai pe propriul cap, Sportul vostru este nobi- Jul tenis. ; 13 Omul e capabil si fack minuni, El poate traversa de trei ori inotind Canalul Minecii, poate si bea o sutf de halbe de bere, sA paseasc descult pe carbuni- incinsi, omul poate invata treizeci de linibi, poate si devin’ cam pion olimpic la box, s& inventeze televizorul sau Bicicleta, sa devina general in GRU, sau miliardar. Totul este in miinile noastre. Cine vrea, acela si poate. Principalal e si vrei ceva, cici dup-aecea totul depinde de antrena- 154 ment. Dar dac va antrenati memoria, muschii, psihicul doar cu regularitate, atunci,.. nu se va alege nimic. Regu- laritatea antrenamentelor e important, ins& ea nu rezolvi nimic de la sine. Un om sucit se antrena in fiecare zi: ri- dica in fiecare zi o dat un fier de cdilcat. Antrenamen- ~ tele au continuat cu regularitate timp de aproape zece ani, dar muschij s&i n-au crescut, Succesul apate numai atunci cind fiecare antrenament (al memoriei, al muschi- Jor, al psihicului, al vointei, al perseverentei) il duce pe om pind la limita posibilitatilor sale. Cind sfirsitul antre- namentului se transforma intr-o adevarata tortura. Cind omul tip’ de durere. Antrenamentul e’ folositor numai atunci cind il duce pe om la limita posibilitatilor sale, iar el cunoaste cu absoluta precizie aceasté limita: pot sari in sus la doi metri, pot sé mA ridic im mtini, de la potiea, de 152 ori, pot memora de Ja prima lecturé doud pagini Ge text inlr-o limba straind. $i fiecare antrenament este util numai atunci cind va constitui o incercare de a dobori propriul record de jeri : si stiu cd crap, dar am s& ma ri- dic de 154 de ori de la podea. Sintem dusi s4 asistém la antrenamentele viitorilor campioni‘olimpici. Uitati-vi la boxerii acestia de cinci- sprezece ani, la gimnastii de cinci ani, la inotatorii de irei ani. Priviti-le expresia de pe chipuri. Asteptati mo- mentul cel miai de pe urma al zilei. de antrenament, cind pe micul chip de copil va apiirea acea silbatica hotarire ce-a-si dobort propriul record de jeri. Uitafi-vé la ei! Cindya vor aduce aurul climpie sub enormul steag rogu cu secera $i ciocanul. Priviti acest chip ! Cité incordare se citeste pe el. Cit chin! Acesta e drumul spre glori Prumul spre succes ! A lucra numai la limita superioara 2 posibilitatilor proprii. A lucra la limita esecului, Cam- pion devine numai acela care stie c& haltera il va strivi indata si totusi o”impinge in sus. In viata aceasta invinge numai acela care s-a invins pe sine. Cel care si-a invins frica, Jenea, s6vaiala. Elelantul nostru ne-a ‘condus Ja un antrenament al tinerilor nostri olimpici. — Astfel ii pregateste fara noa: gloria ei sportiva. Credeti cumva ca fara noastr cu mai putin’ seriozitate pregatirea cercetasilor ? pe cei ce aparé. priveste 155CAPITOLUL VIT 1 Februarie 1971. Memorabild vreme. Sefului GRU, ge- neralului-locotenent Piotr Ivanovici Ivagutin i s-a conferit gradul de general de armaté. Acvariul era cuprins de en- tuziasm. Intregul stat major general era incintat. Cerce- tarea militaré era in frunte ! Presedintele KGB-ului, Turi Andropoy, rimine doar general-colonel. Ce palma stras- nicd ! Noi stim cé Comitetul Central ati{ focul luptei, c& 0 incdierare intre KGB si GRU este inevitabili. Echilibrul ddintre KGB si armata fusese cindva stricat $i ial4, acum Comitetul Central isi corecteazi eroarea. Februarie 1971. E-in curs epurarea piturii de mijloc a KGB-ului. Are loc inliturarea masiva a unor colonei si generali-maiori din KGB. Sint avansafi ofiferi si generali ai GRU, ai intregu- Jai Stat major general, ai intregii Armate Sovietice. Tata, comandantul regiunii militare a Caucazului de Nord, neralul-locotenent. de tancuri Litovjev, a devenit gene- ral-colonel. Dar mai fine{i minte, tovarase general, cu cit greutate afi fost propulsat in acest post ? Tar cineva v-a ajutat atunei, riscindu-si capul. Pentru acest ajutor, eu am devenit capitan la exceptional, Dar dumneavoastr’ tovarise general, afi ajutat si ajutali, desigur, pe cineva in seeret, cici altfel nimeni nu v-ar fi sprijinit. $i n-a{i fi purtat acum cele trei stele de general. Mult succes, generale. . Februarie 1971. KGB-ul si GRU si-au infipt colfii fiecare in gitlejul celuilalt. Dar cine poate vedea acest lucru de pe margine ? Toti il cunose pe generalul-edlo- nel I. Andropov. Dar cine-1 cunoaste pe generalul de ar- “mata Ivasutin ? Acesta insi nici nu are nevoie de reclama Fwasutin, spre deosebire de Andropov, conduce o orga~ nizalie secret, care acfioneazé in beznd si nu are nevoi atic sem tioneaz& in beznA si nu are nevoie 156 Un razboi este plinuit de Statul major general, care este creierul armatei. Orice amestec al KGB-ului in proce- sul planific&rii duce inevitabil intregul stat la iminenja catastrofei. De aceea, pentru a supravie(ui, statul este ne- voit s& limiteze influenfa 'KGB~ului asupra Statului ma- jor general. Pentru a obtine victoria intr-un rizboi, Statul major general trebuie sé culeag& informatiile despre ina- mic prin eforturile propriilor ofiferi, care injeleg proble- mele planificdrii de lupta, care sliu singuri s& decid’ ce anume e important pentru Statul major general, si ce nu. Statul major general nu are timp sa roage pe cineva pen- tru informatii ; el ordond serviciului propriu de cercetare ce anume trebuje si capteze in primul rind. Pentru a-si desfasura cu succes activitatea, Statul major general tre- buie s4 aiba dreptul de a-i recompensa pe cei mai buni ofiteri ai sai de cercetare si sé-i pedepseascd necrutator pe cei nesirguinciosi. Tar el are acum asemenea drepturi, si are propriul serviciu de cercetare. El vede acum lumea nu prin prisma KGB-ului, ci cu propriii sii ochi. Statul major general culege informatii nu prin eforturile. unor: politai, ci prin eforturile unor-ofiteri ai Statului major ge- neral, prin eforturile noastre. — - Trebuie si devenim concomitent ofiferi de cercetare gi ofiferi ai Statului major general. Pentru asta ni se da un termen foarte scurt — cinci ani. Jar aceasta fiind si- tuatia, programul pregitirii noastre e saturat mai presus de orice posibilita|i. Doar sintefi ofiteri ai Statului major general! Iar dacd nu sinteti capabili sé suportati aceste solicitari, vi vom cobori la etaje inferioare. Ne stréduim. Facem fafa solicitarilor. Dar nu toti. Noaptea visez numai grandioase operatii ofensive. Profunde patrunderi cu tan~ curile. Ample desanturi aeriene. Brigizi ale Spefnaz-ului in spatele inamicului, incursiuni nelegale, iar apoi infor- matii trimise Statului major general. Visez tunetul bat lillor ‘si salve de foc. Deschid ochii. Aud dezgustatoarea sonerie a ceasului desteptator, iar lumina rece’a Zilei imi zgitie ochii. Sed indelung pe pat, frecindu-mi obrajii cu palmele. Probabil c& n-am sa rezis 1573 Vremea siunea de vars Opt examensy ne GP exsmene jun A amene. Concediul de iarnd gincisprezece wile. Concediul de vari — trelsecl decile Dar eu n-am si merg in concediu. Am trecut sesiunea dat mai om de fcut foarte multe, Alt eoncedia de jarnd fi jar mam sf plee. De tap aproape niciunul dintre Béie(ii nostsi nu pleack Trebuie si muncim, Trebuie sf Maneim mat mult. Cine vrea si riinind la vic trebuie oi Tuereze mull Pind le apatitia cercurilor versi in faja gehilor, pind Ia pete negre. Nu ne” impledica nimeni bende sedem nopfi intregi la studiu. Aver ie form cite frei ore din douazeci si patru. moves astra se subtiazd. Locotenent-colo escompunere morali, deeddere sexual See ctangat To osmodormul de la Plese}k. $i acolo exist GRU, Tnsd & tun Joe de exil pentrit cei cazuti in greseala. ‘Maiorul de csroelare de artilerie : betie. Returnat la Spetnaz, in Za- Datkalie, Se subjiazi grupa. Fuseserim douazeci si tre foun aietesh nana saptesprezece. Sint alungati cei care Incep s8 Jesine din pricina activitii intensive. Sint alun- ae au pot si-si.dea seama cind sint urmariti, gel are gresese sau se pripete in adopiarea hotAririlor. Sint alungati cei care nu pot 2a studieze doud limbi stra- ed sugeascl istoria diplomatiei si a spionajului intreaga structurd, tactica, stratega, armamentul si per se noastre si ale armatelor inamicilor Di r i datd spre culmis Benira ei se glsose altel de incur, unde fa na aibs cui povesti pe unde an trecut, Li se goes pove' \ . Li s Tbeurt unde Tuereses nial asemenea rata{l din GRU. Unde netnerederes $i provocarile sit in floare, Dar unde 4 sprit? Bsioarete hrdnese. Nol ne simim ea nist lupi Orice moment liber il consacriim elutirit de locuri, in cercetas are nevoie-de sute de locuri, dar 158 asemenea locuri in care sé’ poati rémine singut in mod speolué garantat, Iocuri in care poate s@ spund cu depling Sguranig e& nimeni nu ise va furisa pe wrme, locuri unde sa poath ascunde un material secret gi s& fie Incredintat SS Biel pustanii de pe strada, nici trecitorii intimplatori nu-l vor gasi, ci acolo nu se va construi ceva, ca nici $0- Bolanit, nici veverifele, nici zipada, nici apa nu vor de- toriera aeel material. Cercetasul trebuie sa aiba o multime de asemenea locuri in rezervi si nu are dreptul sa utili- see de doua ori acclasi foc. Locurile noastre trebuie si Se afle departe de inchisori, gari,: uzine militare impo tante, departe de cartierele guvernamentale si diploma- tice» tn toate aceste locuri prezenta politiei este sporits, asa c& pind la esec e doar un pas. Dar unde si gisesti Fa Moscova locuri in cake si nu fie inchisori si importante institutii guvernamentale sau militare ? Scotecim mereu, tot timpul nostru Tiber. Scotocim prin cringurile de la margintle Moscovel, prin pareuri, prin maidanele parasite si prin santierele abandénate. Beotocim prin 2ipada si noroi. Avem nevoie de o multime Fe locuri convenabile. Tar cel care va infata si le gaseasc’ I Mosrova, acela va putea si facd 0 asemenea treaba si la Khartoum, la Melbourne, la Helsinki. 5 tavatim si memoram fizionomiile oamenilor. Aceasta activitate a creierului trebuie s& fie mu analificd, ¢l re- flexa. De aceea’prin fata mea, pe un ecran, Se sueced ra- pid mii de chipuri, mii de siluete umane- Degetul meu asteapt’ pe un buton, ca pe trigaciul unei arme. Indata chy a dova oard pe ecran unul gi acelasi chip, trebule Si apas fara intirziere butonul. lar dacd gresese cumvA, ma strabate un soc electric usor, inst neplécut, Cum an apasat gresit pe buton, cum simt 0 usoaré izbitur’. Si Gacd nam apasat butonul cind trebuia, jarasi Tnease2 9 fovituea. Antrenamentele se fac cu regularitate, Jar vic tesa de proieciie a’fizionomiilor reste mereu. De fiecare 159Gata se prezinté tot mai multe gi imaging. ta si-mai multe imagini, Asia cameni sint prezentali eu perucl, grimati in ate e, in alte pozitii. Iar.greselile sint pedepsite cu $0¢ usor, ins& neplicut. uamaenirs 6 _ Un cercetas trebuie si fie atent la numercle de inma- triculare ale masinilor. Dacd un numér i-a apirut in dowd rinduri, inseamna cX e posibil sa fie luat in urmarire. Deel zhu are voie s& continue operafia, Mi se araté mii de placi cu numere. Ele se succed pe ecran ca-un tren elecirie francez. Nu trebuie si le memorez. Dar trebuie s& le re- cunose. Aici o minte analiticd nu e de ajutor. E nevoie de un reflex automat, si el este format ca la clini, prin me- toda profesorului Pavlov. Cum gresese — ‘un’ soc. Cum gresese — un soc. Dar numerele masinilor pot fi repede schimbate, asa 4 masinile trebuie recunoscute nu numai dupa numere, ci pur si simplu dupa aspect. Ins& intr-un oras modern sint milioane de masini, iar creierul nostra nu e capabil si retina nici mécar citeva sute, mai ales cf atitea din ele sint identice. Ins si aici cercetagul este iardsi salvat de reflex. Creierul nostru e in-stare s& fixeze milioane de aménunte, numai ci noi pur si simplu nu putem sd ne folosim de aceste colosal de multe informatii. Dar nu vi nelinistifi, cici Acvariul vi va invata. Peste cinci ani vefi poseda reflexele corespunzatoare ! 7 Sintem ofi{eri ai Statului major general. Acum sintem dusi pe bulevardul Gogol, unde sintem instruiti cum si lu&m hotiriri in cursul unor grandioase operatii. Pe hirti imense si pe intinderile nesfirsite ale poligonului Siro- Kolanovski inceredm, mai intii cu timidilate-si govaielnic, mai inti numai pe hirtie, iar apoi si in practic’, s& con ducem mase enorme de trupe intr-un’ razboi modern. Poate 4 noi nu va trebui si facem niciodat& asa ceva, 160 1 dar o dati, deplasind fie chiar si numai pe hart& armatele a 5-a sia 7-a de tancuri de garda din Bielorusia in Po- Jonia, injelegi subit ce cantitate de informatii, si de care anume are nevoie Statul major general pentru a intre- prinde asa ceva intr-un rézboi real. : 8 Scotocim prin oras. Invatm cum si ne dim seama fara greg dac& sintem urmariti. Inainte de a porni la o operatic, ofiferul de cercetare este dator sé-si raspunda cu absoluta precizie : exist indicii e& ar-fi urmarit ? Da, sau nu? In adevaratul rizboi secret, pentru care el se pregiteste, nimeni nu-l poate ajuta si nimeni nu va im- parti cu el raspunderea pentru o eroare comisa. Da, sau nu? Vreme de patru ore colind prin Moscova, pe un itinerar dinainte pregatit. Schimb taxiuri, autobuze, framvaie. Dintr-o mulfime enorm& de oameni plee in Jocuri nepopulate si iarasi m&.arunc in multime, ca in- tr-un ocean, KGB-ul se instruieste si el. Pentru KGB e foarte important sa afle greselile proprii, comise in urmi- rire, Aici interescle GRU si ale KGB-ului coincid. Aici se realizeazi o cooperare intre dowd organizajii ce se dusminesc. Elefantul stie c& astiici ma antrenez in oras. Ca antrenamentul meu incepe exact la ora 15.00, de la hotelul ,,Metropol*, care de asta data se constituie intr-o ambasadi sovieticé dintr-o fara dusmana noua. Ies din pambasada, iar mai departe este Ja latitudinea Elefan- tului si telefoneze sau si nu telefoneze la KGB. Asadar, da, sau nu? O data pe siptamina, Elefantul ne alearga din nou pe unul din diversele itinerare, pe care fiecare Je pregiteste pentru sine. Data, trecuté a existat in mod precis urmirire. Atunci am fost absolut sigur de acest lucru, Dar astizi? Da, sau nu? Nu stiu. Nu sint sigur. Or, dac& asa stau lucrurilé, trebuie si ma intore la ,,am- basada“ gi si-i raportez Elefantului 4 nu sint sigur ; in acest caz ¢l ma va trimite din nou s{ ma rotesc prin Mos- cova, iar a doua 2i de dimineat’ voi fi obligat si dau ris- punsul definitiv. Asadar, da, sau nu ? 14 — Cenugh f8r8' epoteyt 1619 Limba este 0 arm& a cercetagului. Ochii sint o arm’ a-cercetasului, Acvariul face tot posibilul ca sa-i deter- mine pe ofiferii sisi cunoasc& bine limbi strdine. Pen- tru cunoasterea unei limbi occidentale li se pliteste cu 100/, mai mult. Pentru fiecare limba orientalé — 20%, N-al decit s&-{i insusesti cinei limbi orientale g1 vei primi un salariu dublu. Dar nu dup procente alerg eu : daca nu insusesti dou’ limbi, esti alungat la cosmodromul Ple- setk. Si n-am delo¢ chef s& ajung la cosmodrom. De aceea invat. Pentru mine limbile.strdine sint o problemi — n-am ureche muzicalé. Acuitatea aparatului auditiv.este redus din pricina tunurilor de pe tancuri. Ma straduiesc. MA {in la linia de plutire, Dar la limbi straine sint cel mai ‘slab din grupa. Au fost unii mai slabi decit mine, dar aceia au fost deja climinati. Eu sint urmitorul ta rind. SA stiu ci crap, la dracu, dar nu nid las. Chiar daca pronuntia mi-e de lemn, am si compensez eu in alte do- menii. — Si eu am avut acelasi necaz, m& incurajeazi Ele- fantul. Invat& pagini intregi pe dinafara. Atunci o s& ti se ‘formeze spontaneitatea, Vei avea astfel intotdeauna _ in rezerva pentru exprimarea orald si pentru scriere ex- presii tip, fraze, ba chiar pasaje intregi. Invat, pagini intregi. Le tocese pind le stiu pe derost. Apoi le seriu, Scriu si transcriu. Transcriu pagini din me- morie, de cite treizeci de ori, cdutind s& obfin eliminarea orieSror_greseli. Cu ochii stau ins& mai prost decit cu limba. Am experienté de la Spetnaz s& privese fini in ochi. Dar aici numai atit.nu e suficient. Sintem antrenati cu oglinda ; priveste-te in ochi si s& nu clipesti. Nu-{i fer’ privirea. Dac& vrei s recrutezi un om, trebuie ca maj inainte de toate s&-i sus{ii privirea. Prietenia incepe de la un zimbet, recrutarea de la o privire: Dacd n-ai rezis- tat'la prima privire apdsat& a. interlocuterului tau, nici s& nu incerei dupi aceea si-l recrutezi, caci psihic el este mai puternic si nu fi se va supune. Tes la stajia de metrou ,,Krasnopresnenskaia“ si ma duc in pareul zoologic. Dac& aveti aceeasi problem, si venifi cu pufin inainte de inchidere — nu va va incomoda nimeni, M& uit In ochii unor tigri, ai unor leoparzi. Imi 162 concentrez vointa; string din filei. Ochi galbeni, imobili ‘ai splendidei fiare parc se labarjeazi in fata mea. String ‘si. Mai tare “pumnii, infigindu-mi unghiile in paime. rebuie si-mi mijese cu precautie ochii, apoi_ iardsi‘s: Geschid larg, treptat; asa e posibil s& nu clipesc. Simt Gureri in ochi, m& ndpadese lacrimile. Ind 0 secundd si gata — am clipit. Enorma pisica lenesi, roscat imi zim- beste cu dispret si isi intoarce botul dezamagita ; esti prea slab, Suvorov, ca si te intreci cu mine. Dar nu-i nimic, pisico. Bu sint perseverent. Am s& vin aici dumi- nica urmatoare. Si in cealalta. Si inca, Sint perseverent. Se invirte mereu cenusia roata:a zilelor si noptilor. Programa noastr& ar fi putut sa fie pe zece ani, Dar ea fa fost comprimata in cinci, asa incit nu tofi rezistd. Ori poate si asta constituie un test ? Poate cé tocmai in asta Const’ sensul principal al pregitirii noastre : descotoro- sirea de cei slabi aici, pe propriul teritoriu, pentru ca acest lucru si nu se intimple mai tirziu ? 10 In cercetare existé“o reguld cit se poate de simpli : desprinderea e interzisé !Dacd ai vazut c& esti urmarit, in primul rind s& nu arafi cl i-ai observat, si nu te ever. veri si sA nu te agifi, doar esti diplomat, ce dracu., Mai trambaleazi-te prin oras, mai colinda. Dar astazi nu tre- buie.si mergi in operatie. Ei se pot preface ci te-au lisat in pace, dar de fapt sint la doi pasi, numai ci au devenit mai mulfi, numai c& gi-au schimbat oamenii. In ziua cind ai anuntat cA i-ai descoperit pe urmaritori, operatia este jnterzisa, Dacd azi ai fost urmarit, inseamna ca miine, sau poate peste o séptimind, sau peste o luni vom repeta ope- rafia, Dar nici prin gind si nu-fi reac’ si te desprinzi de ei! Desprinzindu-te, chiar sub un foarte bun pretext, le demonstrezi c& tu esti spion si nu un simplu diplomat, ci esti in-stare s& identifici o urmérire secreta; cA ai nevoie, cine stie de ce, si fugi de ea. Daca le demonstrezi treaba asta, chiar c& nu te vor mai lisa in pace. Le vei demonstra deci cai esti spion si asta e suficient. Atunci filajul te va urmari zilnic, atunci nu te vor lisa si-ti faci treaba. Sigur, 163© dati ai si te desprinzi tu, insi te-vor numéra dup-aceea printre periculosi si n-ai sA te mai desprinzi niciodaté de ei, iti vor clea in fiecare i cite treizeci pe urme. Aga incit desprinderea se interzice. Ins& nu astazi. ‘Astizi avem aprobare pentru desprindere. La dracu carierele voastre diplomatice, ne-a zis Elefantul. Exist’& situafii cind Acvariul ne cheama s& executim cu orice pret 0 operatie. Deci, desprindefi-va de filaj Sintem doi: Ghenka si cu mine. Desprindefi-va, matha voastri. Dar [4-0 daca poti. In Moscova e deja in- tuneric, $i frig. Moscova e pustie. Peste trei zile Moscova se va betivini, va petrece. Sarbatoriri, parazi si fanfare. ‘Acum insa, inainte de entuziasmul etilic, Moscova pared s-a pitit, Sintem doar noi doi, Ghenka si cu mine, dar iatA si niste umbre negre dupa noi. Sint umbrele noastre, dar si ale altora. Umbrele acelea se agité, nu se ascund. Dac& am fi lucrat individual, ne-am fi desprins demult. Desprinderea de filaj’e’in general interzisi, dar acum sintem instruiti cum s& 0 facem. Pentru inceput, am facut un salt in Pasajul Petrov- ski. Bun loc, Era lume mult. Noi trecem prin mulfime, peste cozi, impingind, si pe sci abrupte, apoi iarasi in multime, prin niste intrari de serviciu si {usti in metrou ! Dar umbrele se reped pe urmele noastre si nu ramin de- Joc in urma, La ,,Leninskie gori* am facut a doua incer- care, in statia de metrou. Si avesta e un loc bun. Cind pleacé trenul, usile se inchid, clanc ! Hi bine, cu o Secundd inainte de acest clin{anit trebuie si o intindem din va- gon. Numai c& si umbrele sint sirete. Moscova e pustie. E frig si inturieric. Insi Ghenka mai stie un loc. La piata Marina Raskova. Plecdm, Ghenka ? Plecim ! Plecam... Citi sint astizi dup’ noi, Ghenka ? Multi, Mulfi, lua~ iar dracu. Pacat ci n-avem voie si ne dispersim. Ope- ratia este pentru doi. Totusi, poate ne dispersim, Ghenka ? Asta ar fi o depasire a imputernicirilor, nu se poate, Dar ce, daca operatia va esua, e mai bine ? Ghenka mi ‘conduce pe niste stradule pustii, Are el pe aici un Joc de mult pregitit. Indat& o vom rupe la fugii prin aceste strédufe. Dar nu fine, fir-ar sa fie. Trei flécai voiniei ne urmeazi aproape de tot. Nici micar nu se ascund, E un filaj demonstrativ. Un filaj de intimidare psihica. Multi 164 alfii ne urmarese in secret, prin fundaturi, prin ulicioare- Jar cei trei tropotese fara jen’ dupa noi. Ne rid de-a drep- {ul in ceafa. ,,Si daci vor fugi ?* intreabi un glas tund- tor. ,,0 si-i ajungem‘, il linisteste un altul. Din nou un hohot de ris in ceafa noastra. Dar Ghenka ma ghionteste fii gata. Sigur c& sint gata, ins wite cum se rotesc in aer fulgi minusculi de z4padi, Cea dintii zap&duicd din acest ‘an. Ce bine-ar fi sé te plimbi pe stradi sorbind aerul acesta cristalin. Numai c4 nou& nu ne-arde de aer. E timpul s& ne desprindem. Ghenka mA smuci de min& si amindoi ne avintardm printr-o us&, iat aici sint niste sciri murdare ce coboara si ure’, apoi coridoare intunecoase in toate partile. Ah, numai de nu ne-am rupe picioarele. In jos, in jos, pe sari. ‘Acolo sint niste galeti si un miros pestilential. Tardisi 0 us&. Si din nou scari, coridoare. Hi-hi-hi — Ghenka se sufocd. Se sufocd, dar alearga bine. E voinie. li este grev. Dar in schimb vede totul prin intuneric, ca un motan. ‘Alte usi, zdrente, moloz si sticli sparta. Tigniram in strad’, Eu chiar cé nu stiu unde ne aflAm. Am_ batut toatd Moscova in lung si-n Jat, dar asemenea locuri n-am mai vizut. In fati se ramificd trei stradute. Ghenka ma trage pe cea din stinga. Bun baiat esti tu, Ghenka. Numai de-am seaipa, cA bun loc ai gasit. Cite luni ai tropotit tu prin Moscova pind sé gasesti asemenea cotloane ? Un asemenea loc e bun de finut in rama aurita, ca sa fie aratat tinerilor spioni : ia uitaji-vi si voi, ce minunitic. ‘Asta-i un model. Cind veti lucra la Londra, la New York, Ja Tokio, fiecare din voi trebuie s& aib& pentru sine un asemenea loc ! Pentru ca in orice moment si va’ desprin- defi de politie in mod garantat. Totusi astazi nu ne merge. Nici locul acesta nu ne va fi de ajutor, caci ninge usor peste Moscova. Cea dintii z&paduica. Ni se lipeste de talpt jar urmele mele si ale lui Ghenka araté ca urmele pri- milor cosmonauti pe lund. Asta se cheama legea ticilo- sici. Potrivit acestei legi de nezdruncinat, bucata de piine cu unt cade intotdeauina cu untul in jos. N-o s& scipam, Ghenka ! Ba scépim ! si ma tiraste finindu-ma de mind. E pustie Moscova. Cetd{enii onorabili s-au ascuns in vi- zuinile lor, Prin toat’ Moscova doar Ghenka si cu mine si baielii aceia voinici de la KGB, Hi-hi-hi, suflé {i fie fricd s& sari din tren ? Ghenka. Ce zici, Vitka, n-o 165Nu, Ghenka, n-o sfi-mi fie, Ei, atunci, Vitka, si-i dim bitaie, Avem o sans’. Tu ai si te duci la operatie, iar eu te acopir, O sé fugim prin niste stradufe si niste curti, c&ci altfel, indati ce iesim pe o stradd mare, urmele mb acolo’ vor’ fi toate ile lor, si de astea chiar c& n-ai cum scéipa. rind peste un gardut si iati-ne intr-o statie, unde © ,electricika® tocmai scrisneste din frine. Hi-hi-hi-sufla Ghenka. In urma noastra cele trei matahale hiriie si ele : hi-hi-hi, Au siirit de asemenea peste garduf, ca nigte cai rbafi, Ghenka mA trage spre .clectricika*. Hi-hi-hi flim pe us si o um la goand pe coridor. Ab, dac& s-ar fi inchis usa dupa noi! Dar uite ci nu s-au inchis 5 auzim in urma noastri un tropot ca de cai: au navalit si aceia trei in vagon, luind-o dupa noi pe coridor. Am lasat in urmé 0 platforma, a doua, Ghenka ma impinse inainte, iar el se repezi Inapoi, lansindu-se, ca un avion de vind- toare, intr-un atac frontal, Eu mi grabese spre o usa, ‘Acum de nu s-ar inchide ! M4 arune cu toata greutatea fnte-o jumiitate a usli, iar coalalta clnjane deja in spatele meu gi trenul a pornit fin. Din tren trebuie s& te arunci cu spatele inapoi, dar aménuntul acesta mi lam amintit abia dup-aceea, asa c& m-am avintat de. pe us cu fata si inainte. Ar fi trebuit s& string din dinfi, msi si treaba asta am uitat-o, “aga incit mi-au clintinit ca o capcani, aproape retezindu-mi Jimba, Viteza era mick de tot cind m-am aruncat, iar inalfimea minim’, cici peronul era la acelagi_ nivel cu vagonul, si drept urmare, in cddere mi-am scrintit doar un picior si mi-am julit o min’. Vagganele treceau suie- rind pe ling mine deoarece trenurile electrice din Mos- cova prind repede witezi. Dar uite c& frinele scrignesc. Pe cit se vede, baiclit cei voinici au tras maneta de a+ larmé, Sigur, eu mé-exersez, dar gi ei se exerseazi. Ac- fionez preeum vet actiona intr-o situafie reald, dar si ei procedeaza Ja fel, e&iti gi ei dau examene, si lor li se dau note, Bi trebuie s& m& umfle acum cu orice pref. Numai c& asta ntai salem, béiefi ! Ma reped Ja un gard si fusti peste ek $i tunde-o: Hi-hi-hi. Tunde-o. Mulfumesc, Ghenka: ~ “168 abe E deja trecut de miezul noptii, iar trenurile electri din metrou sint goale de ot. Goneam prin treceri sub- terane si prin pasaje intunecoase. Acum am plonjat in- tr-un metrou: E bine ca pe aici nu mA poate urmari vreo magind. In metrou baietii de la KGB ar trebui sa fie ala- turi de mine, insd vagonul e gol. S-a facut deja tirziu, dar, ce-i drept, m-am desprins fara gres. Acum principa- lul'@ s& ocolese telecamerele. In fiecare statie uite cite sint montate, asa incit daci m-a pierdut KGB-ul in Mos- cova, in schimb semnalmentele mele au fost transmise demult punctului central de comanda, si toate camerele de luat vederi scotocesc de multa vreme orasul subteran. Dar gi eu am dobindit deja experienta. Voi iesi de Ja statia ,Jsmailovski park“. Acolo identificasem numai_pa- tr telecamere si cunose la precizie dispunerea lor. Daci te afli in ultimul vagon, poti si te furisezi rapid pe ling una, iar acolo e o ingriditur& de beton cu 0 trecere ingusta pentru pietoni si apoi se fac vreo zeee potecute printr-o padure deasi. N-au decit sf fluiere a pagub’ céutatorii ! Scirfiie usor prima, zipada sub pasi, dar aici, pe poteci, e deja batatorit’. Seara, prin pirtile astea se.plimba mul- {imi de pensionari, iar colo mai departe, printre pini, intotdeauna dai de niste mucogi ce au tras la masea. Acum ins{ nu e nimeni, Fac un ocol mare prin padure, Ma opresc mereu si ascult. Nu, zipada nu scirftie in spatele meu, De ast daji ma uit in toate partile {ard s& ma sin- chisesc. De obicei, in romane asta se exprima prin cn- vintele : ,,uitindu-se hoteste imprejur“. Da, Exact asae. Nu mai am dé cine si mA sinchisese. M-am desprins co- rect. Nu am filaj dup mine, iar locul aseunzatorii 0 stiu numai eu. fntr-un ungher departat s-au aciuat vreo zece garaje in lungul unui perete de beton; iar intre ele gi pe- rete e un spafiu ingust, abia vizibit. Imprejur trisneste a urin§, ceea ce e bine. Asta inseamna ci nu se vor gisi amatori sé se vire in cotloanele astea spurcate. Isi fac treaba acolo, si se gribese si se depirteze, pe cind la mine asta-i meseria, M& uit incd 0 dat& imprejur, ‘spre mai multi sigurant’, si ma inghesui in ingustimea aceea. Aici locul ¢ uscat si curat. Numai c&-i strimt al naibii. Am serios de gifiit opintindu-m& pe cei trei metri pind ‘1671s olipivea primelor dou garaje, iar acolo, daci imi stre- cov degetele, pot gasi pe pipaile plicul lasat de cineva. Dar metrii astia se las greu biruifi, Ghenka o-ar fi in- céput pentru nimic. in lume printr-o. asemenea strim- foare. Expir si mai avansez oleaca inghesuindu-ma. O - seurta p: din nou expiv profund si iardsi ma im- ping inainie, Sh prostul de mine! Ar fi trebuit sd-mi scot patton) inainte de a ma viri. Strimtura asta o gi- sisem tare de mult, dar atunci m& inghesuisem prin ea {4r& dificultati deosebite. Numai c& atunci era vara. Ex- pir din nou si iardsi mai avansez. Acum intind brajul dvept. Inca putin mai inainte. Palma pe dupa colt. Acum si-mi departez degetele. In sus si in jos. Deodatd o-oh ! Laba de ofel a cuiva mi-a inclestat mina si o lumina orbi- nave m-a izbit in ochi, In jurul meu aud vreo zece gla~ ri canntite mins imi este strinsi ca intr-o capean’. Dureros al naibii, Niste miini puternice m-au insfaicat indata de picioare, smucindu-le si scotindu-ma astfel f3r& dificultate din strimtura aceea. Apoi m-au tirit asa in continuare, de picioare, cu nasul prin zipada proaspat& si prin urina zilelor trecute. Aud si o masind mica seris- nindu-si frinele, venita cine stie de unde, cu toate ch ac- éesul lor in pareul Ismailovski stiam cA e interzis. Cineva imi rAsuci ping la trosnet miinile la spate. Nu mi-a ra- mas altceva decit sé gem. CAtuse reci clantanira. — Chemafi consulul! Asa se cade s& urlu intr-o ase- menea situatie. Portiera din spate a masinii se deschise larg. Acum urmeazd ca eu s& protestez, vezi doamne, refuz s4 ure in masin&! Dar careva mA pocni zdravan peste furloaie, incit pamintul imi fugi de sub tilpi precum scaunelul de sub spinzuratoare, Ah, voinici flécdi! $i inc& ce voinici ! Dintii_ mi se ciocnir& si iatd-mA sezind pe seaunul din spate intre doi indivizi herculeeni. ~ — Chemati consulul ! — Ce fiiceai aici, tictlosule 2 — Chemaji consulul |, — Toate actiunile tale sint fotografiate pe pelicula — Eo provocare nerusinata ! $i eu pot sé pozez cum aveti raporturi sexuale cu Brigitte Bardot ! Chemati con- sulul ! — Aveai in ming documente secrete ! — Mi le-ati virit cu sila! Nu sint documentele mele ! 168 : — Te-ai strecurat in ascunziitoarea aceea ! Nascocire neobrazaté ! M-afi prins in centrul ora~ gului si m-afi virit cu forta prin gaura aia imputita ! Chemati consulul ! ‘Masina ma duce undeva cu mare vitezit prin intune- ric, scrignind salbatic la viraje. — Chemati consulul ! continii s4 urlu, dar pe cei.din magina a inceput sé-i plictiseasca chestia asta. “— Asculté, baiete. Te-ai antrenat, acum gata, Ter- mind cu urlatul ! Eu ins& cunosc manevrele astea. Daci mi s-ar da dru- mul acum, ar insemna c& antrenamentul s-a terminat. Dar o data ce ei nu-mi dau drumul, inseamné ci el con- tinua. Asa, c&, inspirind adine, incep s& racnese cu glas silbatic : — Consulul sa-1 chemati, tictilogilor ! Sint un diplo- mat nevinovat ! Consulul ! — Chemati consulul ! Nu se cru{a lumina. Dova reflectoare mi s-au aprins in faj&. Ma dor ochii pina la lacrimi. Fusesem asezat pe un scaun, si un ins enorm, sinistru se postase in spatele meu. Dar nu, eu n-am s& sed aici, Chemafi consulul. Ma ridic, ins galiganul imi apas4 cu palmele-i enorme umerii in jiltul acela adine, de lemn. Astept pina ce presiymea pe umeri slibeste si iarSsi fac o incercare si mA ridic din jilf. dar el mA apasi indata din nou la loc, ajutindu-si miinile imense cu un bocanc grew: imi secera piciorul, ca la lupte in asa fel, incit si cad pe scaun. Acea usoara Joviturd a bocancului séu mi s-a potrivit exact pe os. Dureroasi chestie. De undeva, din spatele proiectoarelor, imi ajunge Ja urechi un glas. — Dumneata esti spion ! — Chemati consulul. Sint diplomat al Uniunii Repu- blicilor Sovietice Socialiste ! — Toate acfiunile dumitale la ascunzitoare sint foto- grafiate pe pelicula ! — Eun fals ! © provocare ticiloas’! Chemafi con- sulul ! Incere s& ma ridic, Dar géliganul imi secera piciorul sting cu o miscare usoara a bocancului séu enorm si imi pierd echilibrul. $i iardisi ma sAgeteazd durerea. Iebeste usor, dar peste os, peste acela de e imediat mai sus de . 169c&lcii, Niciodata nu m-am gindit c& aga ceva poate fi afit ce dureros. — Ce faiceati noaptea in pare ? — Chemaji consulul ! Si iarasi ma ridic, dar din nou sint izbit usor si precis, c&ci acolo nici m&car nu rémin urme, aga ci n-am cum dovedi nimanui ci nemernicul acela m& tortura. Totusi mi scol, si el iarasi m& asazi cu lovitura aceca usoara. Hei, tu, gailigane, doar noi acum ne instruim. Asta-i doar un exercifiu. De ce s& ma izbesti atit de dureros? MA ridic a nu stiv cita oard, dar el ma trinteste din nou, M& uitai peste umar, sa-i vid mutra. Dar n-am’ deslusit ni- mic. Din pricina proiectoarelor am numai cercuri in ochi, nu vad absolut nimic. Toat& incdperea e cufundati in in- tuneric ; doar cele doua reflectoare. Nici nu se poate i felege daci e o camerii mare sau mica, Probabil ci e mare, caci dinspre proiectoare vine 0 ealdura insuportabila, ins uneori simt ceva ca o adiere racoroasi. Intr-o incipere mica nu poate fi asa ceva. — Afi inedleat legea... — Asta o s& spunefi consulului, Ma doare piciorul si n-am deloc poft& si primese din nou o lovitura peste os, asa ci hotirdise si repet incd de trei ori incercarea ‘de a ma ridica. Dup-aceea voi sedea s& ma ridic. Ah, cit n-ag vrea si mA-mai scol de,pe jilful acela de Jemn ! Gata, Vitea, incepe. MA proptese cu Picioarcle in podeaua de carémida, imi tree cu precautie greutatea corpului- pe muschii picioarelor si, inspirind adine, mia imping in sus. Dar lovitura lui coincide cu zvic~ nirea mea. Laba piciorului meu sting sali in sus, iar eu cad iarasi cu un geamat usor, in jilf. Pacat c& acesta nu e capitonat, ar fi fost mai comod, — De la cine afi primit materiale prii — Chemati consulul ! Stiu bine c& cel-care mA izbeste peste picioare invati si el, Pe viitor asta-i va fi slujba : si stea in spatele jilfu- Jui si si-1 menfind pe cel interogat in acest jilf adine, de lemn. E 0 stiin{i complicata, dar el e un elev silitor. Per- severent. Un entuziast. Lovitura lui de pe urmii a fost mai puternicd decit cele precedente. Ori poate ci asa mi s-a parut, o dat& ce toate sint in acelasi punct, Dar in prin- cipiu, de ce incere eu si ma ridie ? Doar ag putea pur si simplu s& sed si sa cer aducerea consulului. Tar pind nu-l ascunz&toare ? 170 vor chema pe consul, n-am sa le permit sé-ma atraga in discufie. Asadar, incetez si mi ridic. Mai ineere doar de trei ori si gata. Urmitoarea lovituré a fost maiestru executata, si cu mare dragoste pentru meserie. Asa se face cA n-am infe- les urmatoarea intrebare, $tiu ci a fost o intrebare, dar nu stiu ce fel, M-am gindit citeva secunde ce si rispund, apoi m-am regisit : — Chemafi consulul ! Un asemenea interogatoriu a inceput si mi plicti- seased, si pe ci de asemenea, asa incit miinile acelea enorme imi indesara din nou umerii in jilj, iarycineva imi puse niste creioane intre degete. Chestiile astea le cunose E 0 treaba foarte simpli, foarte eficientd si pe deasupra nu lasi nici un fel“de urme. Inc& inainte de a mi se stringe palma, apuc si-mi amintesc toate regulile ; in primul rind, s& nu incep a striga, in al doilea rind, s& ma-delectez cu propria mea durere gi si-mi dorese 0 durere si mai mare. E unica salvare. Mina transpiratd a cuiva imi pipai palma, potrivi creioanele intre degetele mele gi deodata strinse, strinse intreaga palma ca intr-un cleste. Cele dou proice- toare incepuri a tremura, rotindu-se cu turbare, iar eu m-am pornit a pluti undeva departe de acea incdpere intu- necoasa si cu podea de céramida. Imi doream mai mulla durere si rideam’de cineva. 12 Moscova e invaluiti intr-o dimineaf& cenusie, frigu- roasi. E noiembrie. Toat& lumea inci mai doarme. A tre- cut o magina a poste, Un portar pe jumitate adormit mAturd strada, Eu zae pe un fotoliu moale, cu spatarul dat mult inapoi, Moscova zboaré pe ling mine. Geamul late- ral e usor deschis si vintul geros imi spulberi fragmen- tele unor cngmaruri, Simt c& obrajii nu imi sint barbic- riti, iar parul de pe cap mi sa néclAit. Nu stin de ce, fata imi este twmed&. Dar ma simt bine. Cineva ma duce inir-un automabil mare, negru. Intore capul cdtre sofer. E Ele- fantul. Elma duce. ~ — Tovarase colonel, nu te-am spus nimic, — Stiu, Vitea. am— Unde ne ducem ? — Acasa — Mi-au dat drumul ? - Da. ‘Tac indelung. Deodata mi s-a ficut fried. Mi s-a parut c& le-am povestit acelora totul, in timp ce rideam. — Tovarase colonel, m-am... dezghiocat cumva ? — Nu. — Sintefi sigur ? — Sigur. Eu tot timpul am fost al&turi de tine, chiar si in timpul arestarii. — ince a constat greseala mea ? — N-a ‘fost 0 greseala. Te-ai desprins si ai iesit curat Ja ascunzitoare. Dar locul acela e din cale afara de bun, KGB-ul moscovit il sti. Ai folosit uneloc pe care-1 uti- lizeaza spionii straini adevarati. Locul e foarte bun, si de aceea se afli sub un control permanent. Ei te-au capturat ca pe un spion adevarat, fara si stie cine esti. Dar noi am intervenit de indat, Arestarea a fost real, insi interoga- toriul — didactic. — $i Ghenka ? — Ghenka bine. L-au cam sifonat, dar nici el nit s-a lsat dezghiocat. Intr-o chestie ca asta e nevoie de 0 mare concentrare. Nu trebuie si te cruti si n-ai voie si te gindesti la rizbunare ; atunci supor{i orice. Dormi, Am si te recomand pentru activitate reali, — Dar pe Ghenka ? — Sipe cl, 13 — Ai fost vreodata la Mitisci ? — Nu. — Cu atit mai bine! Elefantul deveni bruse. foarte serios. Asculti misiunea de lupta cu scop de invatamint, Obiectivul : Uzina de rachete de la Mitisci. Misiunea : ga- * sirea unui om potrivit si recrutarea lui, Scopul inti : in- sugirea practicii unei rectutéri reale. Scopul al doilea : descoperirea c&ilor posibile, pe care spionajul dusman je-ar putea utiliza pentru-recrutarea oamenilor nostri la obiective de importan{a deosebita. Delimitari, Prima — in 172 timp : pentru recrutri se poate utiliza numai timpul per- sonal, zilele libere si concediile ; nu se stabileste un timp special pentru ‘executarea recrutirii; a doua — finan- ciard ; poti cheltui numai din banii proprii oricit, chiar si pe tofi, far a se aloca nici o copeicd din banii statulut. Sint intrebiri ? — Ce stie KGB-ul despre asta ? — KGB-ul cunoaste ca, in baza aprobirii sectiei orga- nelor administrative ale Comitetului Central, noi desfasu- rdm asemenea operafii permanent si in intreaga Moscova. Dac KGB-ul te aresteazd, noi te salvam... dat n-o si te trimitem peste hotare. — Ce pot spune eu omului pe care-] récrutez despre mine si despre organizatia mea ? — Origice. In afara de adevar. 11 recrutezi ny in nu- mele statului sovietic (asta si un prost ar reusi s& 0 faci), ci in numele propriu si pe banii proprii- — Deci, daci am sa-l recrutez, el va fi considerat spion eu adevarat ? — Exact. Cu deosebirea c& informatiile transmise de el nu vor pleca peste granifa. — Dar asta nu-i atenueaza in nici un fel vina. — In nici un fel — Si ce-l asteapta ? — Articolul 64 din Codul- penal, Ce, nu sti fucrul acesta ? — Il stiu, tovarase colonel, — Atunci ifi urez succes. $i ia aminte: tu faci un lucru de mare important pentru stat. Pe ling& faptul de a te instrui, tu ajuti statul nostru si se debaraseze de niste tridatori potenfiali. Intreaga grupa primeste 0 ase- menea misiune — ins fiecare alt obiectiv. $i intreaga aca~ demie face acelasi lucru. Iar acum ultima treaba : sem- neazi aici de primirea misiunii. E 0 misiune extrem de serioasé. 4 Teoria recrutérii spune.cé mai intii trebuie si gisesti obiectivul indicat. Asta nu e ceva greu. Mitigci e un ord sel, iar in el se afld o uzina. Sirma ghimpata, cu rulouri 173Noaptea uzina e inundat de o lumina orbitoare. Duldi de pazi himaie dincolo de gard. Aici nu incap indoieli. In plus, vzina trebuie si aibA un nume corespunzator. Daci la poartd e scris cA e 0 uzin& de piese electrice pentru tractoare, asta poate s& insemne e& in afar& de productia militar, uzina livreazA ceva si pentru tractoare, dar daci denumirea nu exprim& nimic, ca de pildd: ,,Uralmas‘, »Forja leninista“, ,,Sécera si ciocanul", atunci puteti lasa orice indoiala la parte : uzina respectiva e militara, fra nici un fel de adausuri straine. A doua regula a recrutirii glasuieste ci nu trebuie si pitrunzi peste gard. Oamenii ies ei singuri din uzina, se duc.la -biblioteti, la sali de sport, prin berarii. In jurul unei mari uzine trebuie s& existe un raion in care locuiese mulfi myncitori, unde se aflé scoli si gradinife pentru copii, Undeva exist& o piliclinica, o baz turistica, 0 zona de odihna 5.a.m.d. Toate astea trebuie gasite. A treia lege a recrutarii spune ci nu e nevoie sa fie recrutat directorul sau inginerul sef — secretarele lor se recruteazi mai usor, in schimb sti: cel putin Ia fel mult ca sefii lor. Numai ca necazul. este ca, in condifiile recrutarii un scop de lupta si inva{amint, ni se interzice si recrutim femei. Peste hotare, n-avem decit, dar pe timpul antrenamentelor, nu. Trebuie gasit un desenator, un ope- rator la masini electronice, un pistrator de documente secrete, un multiplicator §.a. Fiecare din noi a primit o asernenea problema-de re- zolvat, si fiecare isi elaboreaz’ un plan, ca inaintea unei bAtAlii generale. Pentru noi; o recrutare cu scop de inva- fAmint nu e citusi de pufin mai simpla decit una de lupta. Daci esti arestat in oricare tari din Occident, find prins Ja 0 asemenea treabi, risplata e numiai una — esti expe- diat in Uniunea Sovietic’. Daci ai comis insi aici o gre- seal si te aresteazi KGB-ul, prejul e mai mare — nici- odat& nu vei fi trimis in Occident. In activitatea de lupti ai la dispozifie tot timpul t&u, iar finanfele nu sint cu ni- mic limitate, pe cind aici ai de dat examene la strategie, la tactic, la cunoasterea forfelor armate ale Statelor Unite, Ja cele doua limbi strdiine. Descuredi-te eum sti. Cind vrei, te pregiitesti pentru examene, jar cind vrei, te ocupi dé recrutare, : . 174 15 Inainte de toate mi-arh imaginat un cere nevazut, cu raza dé un kilometru in jurul intregului zid imens al uzi- nei. In acel spatiu am hotérit sd nu apar, sub nici un pre- text. In acel spafiu, fiecare centimetru se afl’ sub supra- vegherea KGB-ului, aga c& n-am ce ciuta acolo. Acum astept sfirsitul schimbului. Tati-l Prin por- file de control a fisnit torentul negru al oamenilor, Gala- _ gie, tropot, risete, In stajia de autobuz se adun& multimi uriase. Zapada scirfiie sub tilpi. Felinarele se ifese prin negura geroast. Torentul uman vuieste. Multi au navalit. prin circiumi si beriiii, Dar asta deocamdatd nu ma intereseazi — e 0 cale simpla, pe éare mi-o pistrez pentru cazul cind alte vari- anie nu vor merge. Acum am nevoie de o bibliotecé, Cum si o gisesc? Simplu. E destul s& mA uit incotro se in- dreapta, in majorilatea Jor, ochelaristii, M-am atasat de un grup de tineri ochelaristi, cu aspect de intelectuali, $i n-am gresit. Se duceau la biblioteca, Nu, desigur, nu e © biblioteca secret, Cea secret se afli“in interiorul uzi- nei, E deci o bibliotecd obignuit4, iar intrarea e permisi oricui; asa ch m-am strecurat si eu o dat cu grupul. I-am ficut cu ochiul fetei de la tejghea, fata mi-a zimbit gi ia~ ” ti-mé la raftul cu citi. MA foiesc printre clirfi, urmirind atent ce-1 intere- scazi pe fiecare. Am nevoie si realizez un contact. Uite un roscovan care alege literatura stiintifico-fantastica. Bine. S&-1 asteptim. Uite-l apropiindu-se de un raft, apoi de altul... : — Scuzati-ma, fi soptese la ureche, stifi cumva unde e literatura stiintifico-fantasticd ? — Vitati colo. — Unde anume ? — Venifi si va avait, Un bun contact mi-a izbutit abia in a treia seard. — Ceva despre cosmonanti ? Despre Tiolkovski ? — Sigur, astea sint aici. — Unde? — Veniti si va erat. 17516 Filmele despre spioni il prezinté pe ofiferul de cerce- tare sclipind de spirit 5i inteligen{&. Argumentele spionu- Jui sint imbatabile si victima este de acord cu propunerile jui. Dar astea-s curate scorneli. In viafa totul se intimpla invers. A patra lege a recrutarii spune c& fiecare om are in capul su idei strilucite si fiecare sufera in viafa cel mai ynult din priciné c4 nimeni nu vrea sa-l asculte. Cea mai faare problema in via pentru fiecare om este sisi g8- seasci un confident, Dar lucrul acesta nu-e posibil deoa- rece tofi ceilal{i oameni sint preocupati de acelasi lueru, si anume de cfutarea unui confident pentru sine, aga incit pur si simp nu au timp sa asculte ideile aiurite ale Zitora. Principalul in arta recrutirii este priceperea de a-l asculta pe interlocutor. A invata s&-1 asculti pe acesta, fara a-l intrerupe, constituie garantia succesului. Eo treabii foarte dificil. Dar numai cel care ascultaé fara a intrerupe, numai acela va deveni cel mai bun prieten, iar cu mi-am gisit astfel un prieten. Citise de mai multe orl cartile despre Zander, Tiolkovski, Koroliov |, ins& vor- bind despre ei, se referea si la unii despre care ins nu era permis si se-scrie cArji: Tanghel, Celamei, Babakin, Stecikin. Eu ascultam. In bibliotecd nu se putea vorbi tare, ba de reguli nici nu se obignuieste si se converseze. De aceea il ascultam jnir-o poienita inzdpezit, unde schiam impreuna, la un cinematograf, unde am intrat ca s& vizio’ filmul ..Lm- blinzirea focului“, apoi intr-o minuscula cafenea, unde am baut bere. ‘A cincea lege a recrutirii este Jegea capsunei. Mie imi plac cépsunile. Imi place de asemenea, sd pescuiesc. Dar dacd m-as apuca sé dau la peste cu cépsuni, n-ag prinde nici unul. Pestele trebuie momit cu ce-4 place Jui — cu rime. Dae& vrei s& devi, prieten cu cineva, nu-i vorbi despre capsuni, care-ti plac tie. Vorbeste-i despre rime, care-i plac lui. Prietenul meu era pasionat de sistemele de transmitere a combustibilului de la rezervaare 1a motoarele rachetei. Combustibilul poate fi transmis prin mijlocirea unor tur- 1 Precursori in domeniul rachetelor si astronauticil, 176 bopompe sau a unor sisteme de injectare. TL ascultam, aprobind. La primele rachete germane $20. utilizat tur- Bopompe, De ce care s-a vitat aceasta posibilitate simpli bopeftmd ? Chiar aga — de ce? Acest procedeu, chiar Gacé necesita crearea unor turbine foarte solide gi precise, aeeeigurd impotriva unei mari nepliceri : explozia, * Nervoarelor cu caxburanti in momentul cresterii, presi re vOnestecului de purjare. Eu éram intru totul de acord. La urmatoarea jntilnire aveam in buzunar un caseto- fon executat in forma de porttigaret. Un fir de la acest tesetofon trecea prin mineca hainei mele la ceasul de fGnA in_care era un microfon. Sedeam amindol tri tt Mataurant si trancdneam despre perspectivele vutilizdrii Teuaoxidului de azot ca oxidant al oxigenulut lichid in combinatie cu cherosen, in calitate de ‘combustibil de fazk. Aceast’ combinatie, desi veche, i se pirea, Pe de- plin verificata i sigurd pentru veo dows decenii de-acum jnainte. in dimineata ce a urmat, icam rulat Elefantulut banda, Comfscsem o eroare destul de mare: nu ¢ posibil s& at Cotrofonul 1a ceas cind convorbirea are loc intrun Hes micrent, Zgomotul furculifei, care e in permanenta chic Tinga microfon, era pur gi simply asurzitor, iar glasurile negstre se auzeau de undeva, din departare, ceea ce Po Flefant J-a amuzat cumplit. Dupi ce a ris pe sdturate, m-a intrebat foarte serios + — Ele stie despre tine ? — C& mi cheama Viktor. “_. Dar numele de familie ? — Nu ma intrebat niciodal —~ Cind ai urmatoarea intilnire ? Joi. . Inainte de aceasta intilnire, am sa-ti aranjez 0 con- gultatie la Directia 9 de informatii a GRU. Va sta de vorb& suite un ofiter veritabil, care analizeazé motoarcle de cnet americane. Bl gtie, desigur, multe si despre mo- Tarele noastre. Acest initiator ifi va stabili o sarcind real, toarelare ar prezenta interes pentru el, dact at fi facut Ganosinfé cu un inginer american de rachete. Tar daca vei fmutge de la ochelarist un réspuns destul de edificator, poli considera cA tu ai avut noo... Ins& el av. AIT17 Serviciul de informatii al GRU dorea si afle ce stie cunostinfa mea despre combustibilul pe baz de boran. Sedeam acum intr-o ber4rie murdara si-i spun prietenului ca niciodaté nu se va utiliza acest carburant cu boran. Nu stiu cum s-a nimerit, dar el crede c& eu Iucrez in sec- fia a 4-a a uzinei, Niciodat& nu-i spusesem asa ceva, si nici n-as fi putut s&-i spun decarece habar nu am ce reprezinta sectia a 4-a, I] vad cA se uitd lung, scrut&tor la mine sii — Da, cei de-acol6, de la a patra asa gindese. Va cu- nose eit; va ferifi pielea, Toxicitate si pericol de explo- zie... Aga e. Dar in schimb ce posibilitati energetice ! V-ati gindit la asta acolo la voi ? Toxicitatea poate fi redusi,” noi, secfia a 2-a se ocupa de treaba asta, si crede-mi, vor reusi. Atunci ni se vor deschide niste perspectivé de necuprins... La masa vecini recunosc 0 spinare ce-mi e familiar’. Nu cumva o fi Elefantul? Ba chiar el e. Aldturi de el se mai aflA citeva persoane importante... Dimineafa urmatoare, Elefantul m-a felicitat cu oca- zia primei reerutdri. — Asta-i doar de invajimint. Dar nu-i nimic. Mota- nasul, dacd vrea si devind motan in lege, trebuie si in- ceapé cu puisori, si nu cu vrabii adevarate. Cit despre combustibilul cu’ boran, s&-1 dai uitarii. Nu te priveste. — Am infeles, il dau uitarii. —.Si pe ochelarist sé-1 uifi. Dosarul lui, impreuna cu rapoartele si benzile tale magnetice o si le transmitem cui trebuie. Comitetul Central are nevoie de material concret referitor la slaba activitate a KGB-ului, ca si-) find in friu. Si de unde si ia el un asemenea material ? Uite-l aici ! zice Elefantul deschizind larg usa unui fiset cu rapoartele camarazilot mei referitoare la primele re- crutari de lupta si invajamint. Totusi cu sistemele de injectie si combustibil cu boran am mai avut prilejul s4 ma intilnese. Cu putin inainte de absolvirea academici, ni s-a oferit posibilitatea sé stam de vorb& cu unii constructori de armament, pentru ca si 178 . ne formim o idee general asupra problemelor industriel de razboi sovietice. Ni s-au prezentat tancuri si artilerie la Solnecinogorsk, cele mai recente avioané la Monino, rachete la Mitigei, Am petrecut in fiecare loc citeva zile si nopti in compania inginerilor’sefi gia constructorilor, bincinfeles fara ale cunoaste numele. Bi, la rindul lor, nu prea injelegeau nici ei cine sintem (niste tineri de la Co- mitetul Central), a ‘Si iat cA 1a Mitisei sint condus prin trei puncte de control, pe lingé o mulfime de controlori si paznici. In- fr-un hangar inalt si luminos ni s-a prezentat o namila verde. Dupa indelungi explicatii, am. intrebat de ce nu se revine la vechile si incercatele turbopompe in Jocul sistemelor de injectie — Sintefi rachetist ? mA intreba curios inginerul. — In oaretare masura... CAPITOLUL VII . 1 ‘A treia zi dup’ ce am sosit Ja Viena, am fost chemat de geful rezidenjei diplomatice vieneze a GRU, generalul- maior Golitin. — Ti-ai despachetat deja bagajele ? — fined nu, tovarase general. — Nici si nw te grabesti. =? Pumnul Jui enorm se n&pusti in masa de stejar, incit 0 delicata cescuta de cafea fiui strident, — Pentru cA vineri pleac& avionul nostru la Moscova, siam si te expedicz inapoi, lenesule. Ce recrutari ai facut ? ‘Am fisnit, rogu de rusine, din cabinetul generalului, direct in ,abataj* — sala cea mare a rezidenfei — unde aparitia mea nu a fost, uatd de nimeni, in seama. Toti erau prea ocupati. Tre insi se aplecaser& asupra unel _, arti mari a oragului, Unal biitea repede ceva la mosind. 179Doi incercau faF4 succes s& introducd un urias bloc elec tronic, cu inscriptii in limba francez&, intr-un container al postei diplomatice. Doar un batrin lup al cercetarii, evident, infelegind starea mea, mi se adres’ cu compa~ siune | — Cu siguranfé cd Navigatorul i-a promis cf te va alunga cu primul avion: — Da, confirmai eu, asteptindu-mi la o incurajare. — SA stii ca are s-o fact. Aga e el. . — Si-atunci ce-mi rimine de facut? + — Sa luerezi. - Era un sfat bun,-si altul mai bun nu aveam de astep- tat, caci dac&*cineva stie unde si cum se poate capta la modu! concret un document secret, de buna seama ca el fnsusi se si cup de captarea lui. Ca ce chestie si-si im- parti el gloria cu mine ? Asadar, am inceput s& lucrez. Desigur, in cele patru zile ce mi-au ramas n-am facut nici o recrutare. Dar am realizat in schimb primi pasi in directia corecta si drept urmare intoarcerea mea la Moscova a fost aminatd pentru inc o siptamind, iar apoi pentru inc&- una. Astfel am lucrat eu la generalul Golitin timp de patru ani. De alt- fel, tofi ceilalji ofiferi, incluzindu-I chiar si pe primul lui loctiitor (vice-liderul), se aflau in aceeasi situafie." ‘Acum sint spion. - ‘Am absolvit Academia militard-diplomaticd si o jus matate de an am lucrat la directia a 9-a a serviciului de informatii al GRU. Apoi, de la prelucrarea informatiilor am fost trecut la captare. Nu, si nu credefi cA numai peste hotare se executS caplri. Milioane de straini viziteazi Uniunea Sovieti iar o parte din ei cunosc lucruri care pe noi ne intere- seazA. Acesti straini trebuie depistati dintre toti ceilalfi si recrutati, smulgindu-li-se secretele prin for{i, cu viclenie sau cu ajutorul banilor. Activitatea in captare reprezinta o lupta sélbatied intre mii de ofiferi ai KGB-ului si ai GRU pentru strainii ce prezint& interes. Activitatea in captare este cu adevirat 180 © treabi clineasc’, Nu degeaba ni se’spune ogari. Activi- tatea in captare inseamnd necru{aturul general-maior de GRU, Boris Aleksandrov, care cunduce actiunile de acest fel pe teritoriul Muscovei, c&ruia orice baremuri insur- montabile i se por insuficiente, care zdrobeste fird a sta pe ginduri destinele unor tineri cercetasi pe motivul nein~ deplinirii planului si pentru cea mai mici omisiune. La direcfia generalului Alcksandrov am lucrat un an. A fost cel mai greu an din viaja mea. Dar a fost-si anul primei recrutari realizate de mine, anul primului document secret captat in mod independent. Numai cel ce reuseste si faci acest lucru Ja Moscova, unde secrete necunoscute noua nu sint cine stie cit de multe, numai acela poate ajunge peste granijé. Cine stie si lucreze Ja Moscova, acela vo Teusi si faci treaba asta oriunde. De aceea sed eu acum intr-o micA berarie vienezi, stringind in palma o halbi de bere rece, user aburité, cu bere aromatd, aproape neagra. ‘Acum sint ofifer de captare. La Viena am un start furtunatic. Nu pentru c&i depistez intr-un chip cine stie cit de reusit purtitorii de secrete, Nicidecum, Pur si sim- plu camarazii mei mai mari lucreaz& foarte eficient. Si fiecare din operatiile intreprinse trebuie sa fie asigurate. Trebuie si distragem atenfia politici, trebuie si-l supra veghem pe cel ce lucreaza pe itinerarul de verificare si si] protejam in timpul intilnirii secrete, trebuie sa primim de la el materialele captate si, riscindu-ne caricra, si le aducem la rezidenja, Trebuie s& ne prezentim la ascun- zAtori si la case conspirative, trebuie si verificim sem- nale, trebuie si facem mii de treburi in folosul cuiva, adesea fard a infelege scnsul activitatii noastre. Toate astea Inseamnd munca, toate astea inseamna rise. 3 Raportez despre primii mei pasi. Navigatorul asculta in tAcere, fara ma intrerupe. Privirile ii sint pierdute in tablia biroului, amanunt ce mi se pare ciudat. Primul jucru pe care fi invatd un spion este sé-si priveasca inter- Jocutorul in fafa : invata s& sus{in’ priviri insistente, in- vata si-si stipineascA propria privire ca pe o arma de : 181lupti. Dar oare de ce acest lup inveterat nu respeeta niste cerinje elementare. Aici ceva nu e in regulé. Ma incordez far a-l setipa din ochi si preg&tindu-mi pentru ce era mai rau. é — Bine, rosteste cl in sfirgit, fri a-si desprinde pri- virile de pe hirtiile sale. Asa vei si lucra in continuare, sub controlul personal al primului meu locfiitor, dar de doua ori pe luna te voi asculta eu personal. In primele saptémini ai ficut cite ceva, asa c& de ast& data ifi incre~ dinjez o misiune mai serioasa. Ai si te intilnesti cu un om viu, Omul a fost recrutat de primul meu loctiitor — de vice-lider, Dar ‘nu vreau s& rise a-l trimite pe vice-lider in aceasté operatie. De aceea ai s& te duci tu. Omul recru- tat prezint{ pentru noi o importanti de excepjic. Insusi tovarasul Kosighin ne urmireste activitatea in respecti- vul domeniu. Nu avem dreptul si pierdem un asemenea om, El lucreazi in Germania de Vest si ne remite piese din rachetele antitanc aimericane’ ,,Tow*. Te vom trece secret in Germania de Vest. Vei realiza contactul. Vei imi piesele de rachet&. Vei pliti pentru servicii. Apoi pei goni maulfi kilometri, ca si fi se piard’ urma. Te va tiIni ajutorul atasatului militar de la Bonn. i vei preda marfa, dar ambalat&. El nu trebuie s& stie ce primeste. i departe pachetul va pleca cu posta diplomatica spre variu, Sint intrebiri ? |, — De ce nu li se incredinfeazd ofijerilor nostri din @hrmania de Vest realizarea intilnirii ? — Pentru ci — in primul rind — dac& Germania de Vest fi va expulza miine pe tofi diplomatii nostri, fluxul de informafii privitoare la Germania de Vest nu va di- minua in nici un.caz, Vom continua 84 primim informafii secrete prin Austria, Noua Zeelanda, Japonia. Dac-ar fi expulzati tofi cercetasii din Marea Britanie — in acest caz pentru KGB ar fi 9 catastrofa, pe eind pentru noi nu. Continuém si recepfionam secrete britanice prin Aus- tria, Elvefia, Nigeria, Cipru, Honduras si toate celelalte fari TA Care 8€ Pot afla ofiferi ai Acvariului, Pen- tru ca = in al doilea rind — primind respectivele piese de rachete taptate de noi, geful GRU fi va chema pe tofi rezidenfii diplomatic’ si nelegali ai GRU din Germania de Vest $i tuturor acelor opt generali le va adresa intrebarea: de cé Golitin din Austria poate pro- cura in’ Germania de Vest asemenéa lucruri, iar voi... 182 mama voastr8, aflindu-vi' in Germania de Vest, nu pu- teti ? Voi putefi si lucrafi numa pe inhatate ? Numai in asigurare.. Ei, si concluziile corespunzAtoare vor urma. Numai astfel se genereazi concurenja, Suvorov, Numai ca rezultat al concurenjei objinem noi succese. Ai infeles tot ? . — Tot, tovariigse general. — Mai vrei s& intrebi totusi ceva ? — Nu. — Ba vrei, si eu stiu intrebarea ta! Uite ce gind te chinuie pe tine : Vice-liderul va primi pentru piesele sale tn ordin, dar riscul va fi-asumat in locul lui de un tinar capitan care nu va primi nici un rahat in schimb. Asa gin- desti tu? | | . $i in acel moment isi ridic’ bruse privirile. Deci asta-i e figura ! Si-a crufat privirea pind-la momentul final. Are niste ochi feroci, fra nici o scinteiere. Privirea-i este ca © loviturd de cravaséi peste coaste. $i-o foloseste prin sur- prindere si fulgerator. Peni ‘a ceva nu sint pregitit. li suport privirea, dar infeleg ci nu sint in stare s& mint, — Da, tovarage general. ; — N-ai decit s& Iucrezi intens, Sa cauti si si recrutezi o agentura. Atunci.am s& te asigur. Atunci Vei Iucra nu-- mai cu mintea, si altcineva isi va risca pielea in locul téu.~ ‘Maxilarele fi joac’, iar privirea ii este de plumb, —"Aminuntele ai si le pui de acord cu. vice-liderul. Pofi sd pleci. ‘Am. pocnit din caleiie si, résucindu-mi ca la carte, am iegit din cabipetul comandantului. Pe coridor nu era ni- meni, In sala mare de lucru de asemenca nimeni. Insta- lajia dé aer conditionat, toPcea molcom, aruncind un jet de aer rcoros in semiobscuritatea sAlii, Am mdrit putin intesitatea luminii albastre si am trecut, pasind pe co- Vorul gros — amortizor de zgomot — spre un. colt inde- * partat, spre figete. Citeva secunde mi uit stupid la discul Ge bronz, ofiez din rarunchi si formez o combinatie de cifre. Usa grea, blindat&, a cedat lin si fari zgomot, dind Ja iveald doudsprezece usi masive. O deschid cu cheia pe a mea, pe care e inscrisi ordonat cifra 41. Induntru se afli geanta. Inchid figetul, pun geanta pe masa mea de jueru, trag inspre mine cu precaufiune-cele doud.snururi mitasoase, stricind amprentele clare ale celor dovd peceli MMimai intii pe cea cu emblemd, apoi pe cea personala, 183a mea, Scot din geanté o foaie de hirtie alba groasé, avind © coloani mic&, ordonata de inscrisuri si oftind iarasi din adine, scriu pe ea : Am’ deschis geanta cu Rr. 11 la 13 iulie, orele 12 gi 43 minute, ora locala. $i lisind pufin loc mai jos, mé semnez, Introdueind eu grij foaia in geanta, scot din ea unt - dosar subtire, lucios, de culoare verde cv numarul 173-V-41. Prima filé a dosarului este acoperita in intre- gime cu um seris inghesuit, celelalte sint absolut curate Apuc una din ele cu dou’ degete si o asez in fata mea. In col{ul superior sting imi apis sigiliul personal, dupa care introduc fila in masina de scris. In coltul din dreapta bat din obignuinta, rapid, doud cuvinte : ,,Strict secret“, apoi, ind libere citeva rinduri, exact la mijloc, tree : ,, PLAN“ toate asta, imi las capul:pe brate, atintindu-mi esperare privirile in perete. Furia clocoteste in mine. In clipa asta urase intreaga lume, m& urase pe mine, urase masa de’lucru, lumina albastra, covoarele cafenii ‘si do-* sarele verzi Treptat; din intreaga masa de oameni si obiecte spre care se indrepia ura mea mistuitoare, se desprinse o sin- gurd.fizionomie, pe care o uram acum chiar mai mult decit masina de scris. Era chipul comandantului,... pe mé-ta ! Ti-e usor si comanzi ! Dar asta nu-i ca gi cind ai comanda 0 divizie. Te duci acolo, faci aia, Eu insi n-am mai fost niciodata in Germania de Vest. S4 mi trimiti pe mine la © asemenea treab& dupa abia trei saptimini de activitate practici ! Si dac& voi compromite operatia ? Dracu si-l ia, vefi zice. Voi fi viril la inchisoare, dar voi va vefi pierde agentul ! ~ Daca in acel moment ar fi fost cineva si-l poenese in mutra, n-as fi stat pe ginduri. Dar nu era nimeni aldturi, Dau ocol cu priviréa pe suprafata mesei, cdutind ceva pe care si-mi pot virsa turbarea. Imi cade sub mind o cupa eleganta cu stilouri i ereioane. O string in- palma, uitindu-ma patrunzator la ea, apoi bruse o izbese de pe- rete cu toatd forja. Obiectul se impristie in cioburi mi runte, scofind un fipat jalnic. — Ce te-a apucat ? 184 ‘Ma rasucesc. In spatele meu, linga figete, se afla vice- liderul. Ma lasasem tare furat de sentimente, incit nu i-am sesizat aparitia. Dar nu-mi ridic ochii la el. Privese in podea. — Navigatorul mi-a ordonat si merg la intilnire’ cu un om al dumneavoastta... — Pai du-te. Care-i problema ? — Vorbind deschis, nu stiu cu ce s incep, ce si fac... — SA setii planul! izbucni el deodata. Scrie planul, eu am sé fi-l semnez si tot inainte.. Dar daca evenimentele se vor derula nu in concor- danta cu planul meu ? — Ce-e-e? se uit’ la mine cu niste ochi, nedumerifi, apoi la ceas, iarigi la mine, ofteazi si zice pe-un ton de repros : — Aduni-ti hirtiile si hai si mergem. - Intotdeauna cabinetul pentru instructaje imi sugereaza © cabin de pe un vapor luxos. Cind sistemele de protec- tie sint conectate, podeaua, tavanul si peretii tremura mi- runt, marunt, de niste vibrafii aproape insesizabile, exact ca pe puntea unui crucisétor cind acesta despici valurile in plina vitezi. In afard de asta, undeva in preajma pe- retilor, dincolo de zeci de straturi izolatoare, sint montate puternice instalatii de bruiaj. Izolatia reduce de mii de ori urletul lor, iar aici inauntru se poate auzi doar un vu- iet surd, precum zgomotul unor valuri ale marii in depar- tare. In interior, cabinetul pentru instructaje e in intregime alb si sclipitor, din care pricin& unii ii zic ,,sala de ope-_ ratii". Mie nu-mi place denumirea asta. Eu intotdeauna ii zie acesteiincdperi ,cabina. In cabina se afla doar 0 masi si doua fotolii. Dar atit masa,-cit si scaunele sint absolut stravezii, ceea ce creeazi o impresie de lux gi de originalitate. Vice-liderul imi indic& un fotoliy si se asaz& in fafa mea. — Acolo, la cimitirul elefantilor, nu te-au invatat ni- mic bun. Dacd vrei si ai succes, inainte de toate uit tot ce te-au invatat elefantii de la academie. Printre elefanti ajung doar cei care practic nu mai sint in stare si lucreze ei ingigi, Acum asculta ce te invat eu. Inainte de toate tre- buie s& scrii un, plan, fn planul asta s& insirui tot soiul de variante si deciziile tale Ia respectivele situatii. Cu citscrii mai mult, cu atit e mai bine. Planul este o asigurare pentru’ eventualitatea céderii tale. Sathencheta Acvariu- lui vei avea cu ce s& te justifici : vezi Doamne, eu am tra- tat cu seriozitate- pregatirea. Tine minte: cu cit vei folosi mai multe hirtii, cu atit vei fi mai curat la fund. Tar dupa ce ai scris planul, treci la pregatire. Principalul in aceasta: e si te pregatesti psihic. Sa te relaxezi cit pofi mai mult, s& faci o baie buna de aburi. SA inlAturi toate emofiile ne- gative. Toate framintarile. Toate indoielile. La treaba tre- buie s& pornesti pe deplin convins cA vei-birui. Dac& hu ti-ai format o asemenea convingere, e mai bine si renunti de pe acum. Principalul e s& te acordezi pe freevenja in- vinga orului agresiv. Cind te relaxezi in suficienté ma- sur, sA asculfi ceva de Visojki — ,,Vindtoarea de: lupi%, de exemplu. Muzica asta trebuie’s& vibreze in tine pe par- , cursul intregii operafii. Mai ales cind te vei intoarce. CAci cele mai mari gregeli le sAvirsim noi dupa o intilnire izbu-- tit , intorcindu-ne de la ea. Jubilam si uitim sentimentul invingatorului agresiv. SA nu pierzi acest sentiment atita timp cit nu ai ajuns in spatele usilor noastre de ofel. Iti repet cd principalul nu const in plan, ci in pregitirea psihologicd. Vei fi invingator numai atita timp cit tu in- suti te vei simfi invingitor. Dup& ce vei scrie planul, eu voi juca cu tine toate variantele posibile. E 0 treaba foarte important, dar sa iei.aminte cA existé lucruri‘ mai im- portante. SA nu uifi asta. Fii inving&tor ! Simte-te invin- gator. Intotdeauna. Succes. 4 O pdure de pini, O potect. Dealuri, Liniste, Un bondar gros, lenevos, s-a lasat cu hoitul lui pe 0 campanuli de pidure. Hei, tu, grasanule, ai si rupi floricica ! Bondarul mi-a biziit ceva jignitor, dar n-a stat la discufie, iar campanula a inceput a da recunosc&toare din cap. Sint singur in pidure. Masina mea e veche, hirbuit& toat’, luat& cu chirie de cineva pentru mine, Timpul se.scurge incet. Mai sint douazeci si sapte de minute pind la intilnire, Dupa pasaport, sint un cetifean iugoslav, ceva intre un turist si un gomer. Un turist din socialismul somer. 186 ‘Astept. Prietenul sau, in limbajul nostru, sutsa special’ trebuie si apari exact 1a~13.00 cu piesele de racheta El m& va recunoaste dup dou indicii: un tranzistor japonez in mina sting’ si o mie’ insignd cu reprezentarea unei mingi de fotbal. Tar eu am si-l recunose dupa timpul aparitiei : ora 13 fix. MA ¥a intreba cit e ceasul, dupa care va trebui sk se opreascé putin mai la dreapta mea. Prietenul s-a dovedit a fi viclean, Primeste recom- pensa nu in dolari, nici in marci si nici macar in franci elvetieni. E] ia numai monede de aur. Dacd va fi strins cu usa, va zice ci sint mostenire de la o strabunied, Cutia cu monede o ascuhsesem uite colo, intre. brazi, Asta pentru cazul oricéror surprize, cei daca in timpul intil- nirii vom fi impresurati, cum aveam s& explic provenienta unor ducati de aur: la vin turist.sarman ?... Dar de unde poate oare prietenul nostru si ia piese de rachete anti- tanec? Cine-o fi el, vreun general ? Ori vreun construc- tor de Tachete ? CA altfel n-ai cum s& sustragi 0 bucatd de racheta. Chiar dac4 ai fi inginer la uzina respectiva. responsabil de magazie sau ofiter combatant. Fiecare pies este mumerotata imediat dup& producerea ei, Cum ai s-o sterpelesti ? Poate doar.constructorul insugi... Dour vreun general... dar nu, pe tofi dracii, cici nici construc- torul si nici unui general nu Je e deloc usor si fure niste piese de rachet&. Atunci cineva care si fie mai presus di constructor sau de un general? Dar chiar -admitind c e pur si simply un general sau pur gi simplu constructo- rul principal, intrebarea e cum de a reugit vice-liderul si-l intiIneascd si si-l recruteze ?'E grefos sA joci rolul de turist sirac: un pulover uzat, bocanci cu tocurile roase, Cum s& intimpin eu in-halul acesta un general american? Ce va crede el despre GRU, -vazindu-mi \Fiat"-ul bugit. E momentul, Dar el nu-i. Eh, generale, unde-ti este disciplina ? De dup’ cotituré inaintea’, parc’ tirindu-se, un irac- tor enorm, murdar, cu remorca. Un bitrin fermier neamt, putind tot a balegar. Drac batrin, numai tu imi mai Yipseai. Am sezut doud ore aici, in padure, si n-a fost nici fipenie, Si-or mai trece vreo cinci zile, far ca wre fiinfA vie s& apard. Tar pe tine, batrine, te aduc aici dracii tocrnai in momentul intilnirii mele. Hi haide, mina mai repede, Dar el, ca un facut, opreste tractorul chiar jn faja mea, Ce doresti, prost batrin? A, cit e ora? 187Poftim, uiti-te, gi-i vir drept sub nas mina cu ceasul. Acum treci, duléu bitrin. Dar el n-are de gind sa plece. Coboara si'se opreste putin mai Ja dreapta mea. Ce-ti trebuie ? Si acum de ce te infurii bitrine ? Iti fac eu ceva? Hai, caré-te! Dar el imi araté remorea, Ah, ce ghinion. Probabil-c4 i s-a defectat remorca, N-am incotro, trebuie si-l ajut... céi uite, acusi va veni generalul. Si‘abia atunci m-am lumingt... De unde am scos-o eu c& sursa special trebuie si fie un general ? M& salt pe remorcd, dau lao parte foaia de cort, soioasi. O, ce minune! Sub prelaté vad niste sfarim&turi contorsionate ale unor rachete ,,Tow. Tineti minte acea mutrif& argintie, ca de fiaré pradalnic’, din fotografie ? Acum tirdsc fragmente de stabilizatoare, circuite imprimate _murdare, cabluri incileite,. rupte, un bloc de dirijare spart, naclait de noroi — totul la magina mea, fi string mina. .Danke schin, Si fuga la volan, Dar el ciocdineste amenin{ator cu in masina mea. Ei, ce-ti veni, diavole ? El imi arat printr-un gest sugestiv ci-i trebuie bani, Uitasem. au fuga intre brazi, Am dezgropat cutia. Poftim, Acum vid c& zimbeste. N-ai decil’ si-i incerci cu dintii, boso- rogule ! Ce-ai sé faci tu, un mosneag, cu atita aur? CA , in mormint n-ai si-l iei. Dar el continua si zim- jar eu mi-am amintit cum fusesem instruit ,sursele speciale“ trebuie respectate, in orice caz trebuie 8a le arditam ef le respectiim, aga ci ti zimbese gi eu, Apoi el o ia intr-o parte, eu in cealalté. Gonese masina, indepartindu-ma rapid de locul intilnirii. Abia acum imi devine limpede mecanismul simplu al intregii operatii. Divizia 1 american’ blindat& de tancuri a primit deja rachete ,,Tow" si executa de pe acum trageri cu ele in poligon. Desigur, f4r& componente de lupt&. Aga se explic& faptul c& pe sectorul final al traiectoriei, mica rachet& se izbeste pur si simplu de solul moale. La noi, cind se trage cu rachetele ,,Palanga® si ,,Smel*, spatii enorme se acoper cu foi de cort, iar dup-aceea un batalion intreg-este trimis in cdutarea celor mai mici fragmente. Armata americana nu face asa ceva. De aceea nu e nevoie si fie recrutat un general sau constructorul principal. E suficient sA fie recrutat un cioban, un padu- rar, un paznic, un fermier, cici vi va aduna la frag- mente — 0 suti de kile, ba chiar si doud. Cit incape intr-un portbagaj! Un bitrin fermier, pujind a bilegar, 188 poate deveni sursi de importan{a. deosebita ; pentru trei+ zeci de arginti, el vi va vinde tot ce doriti. Ca nu sint componente de lupta ? Cu atit mai bine. Fard componen- tele de lupté intregul bloc de dirijare ramine aproape intact. Tar componentele noastre de lupta nu sint mai rele decit cele americane. Noud ne trebuie blocul de diri- jare. Ne trebuie circuitele imprimate. Cei care au nevoie Ge ele, le vor spala si le vor curata, iar daci ceva lipseste, vor aduce data viitoare. $i materialele compozite ne trebuie, si mecanismul de desfacere a stabilizatoarelor, resturile de combustibil preziata interes extrem, ba .pind si pulberea arsi de pe turbinele de viraj. Toate astea se aflé in portbagajul, meu. Si de toate astea se intere- seazi tovarasul Kosighin personal, Imi gonese masina pe! autostrazile Germaniei, drepte ca sigeata. Hitler le-a construit, Bine le-a mai construit ‘Apis acceleratorul si mai tare, zimbind in sinea mea, Cind am si ma intore, am sf le cer iertare Navigatorului si vice-liderului, Nu stiu pentru ce. Dar am s& mA apro- pii si am sA spun in goapta : ,,Tovardse general, iertafi-ma*. ;,Tovarase colonel, daca se poate, iertati-ma*, Fi sint niste cercetasi de clas superioara si num astfel trebuie si actioneze. Rapid, fara a atvage atentia. int gata si-mi risc si cariera, si viaja pentru succesul operafiilor dumneavoastra simple dar stralucite in sim- plitatea lor. Dac& se poate, iertati-ma. 5 imi intind sub méasula picioarele. obosite. Mi simt bine. Aici ¢ atita liniste, atita confort. Numai de_n-as adormi: Am obosit. Ascult 0 melodie in surdin’. E-un pianist cérunt. Far& indoiala, un mare muzician. A obosit, ca si mine. A inchis ochii, iar degetele lui lungi, elastice, de virtuoz, danseazi automat pe clapele enormului pian. Indubitabil, locul lui este in cea mai buna orchestra a Vienei. Dar cine stie de ce, el cinta in cafeneaua vienez’ »Schwarzenberg“, Ati fost vreodata la ,,Schwarzenberg* ? ‘Va sfituiese in mod stéruitor si mergeti. Daci aveti un serviciu greu, epuizant, dacd ochii va sint rosii, iar picioa- rele obosite, daci nervii va sint incordati la extrem, 189venifi la ,,Schwarzenberg“, comandafi 0 ceased de cafea si agezafi-le intr-un colfisor. Se poate, desigur, si sedeti sila aer curat, la 0 cocheti masut& albi. Dar asa ceva nu e pentru mine, Bu intotdeauna intru, cotesc la dreapta si ma agez intr-un colf, linga o fereastra enorma, acoperiti cu perdele mari, semistravezii. Cind la Viena e cald, toti sed, de buna seams, la aer proaspiit. Acolo e bine, dar in ‘acest caz cineva ar putea sé ma observe din depirtare. Tar mie nu-mi face plcere ca cineva si ma vada de departe. De aceea intotdeauna ma aflu induntru. Din colfigorul meu vad orice. persoana care intra in sala. Din cind in cind ma uit afara, de dupa perdeaua semitrans- parent&, spre Schwarzenberg-Platz. Se pare ci acum nu se wits nimeni dup& mine si mi-e bine si fiu singur in aceasti ambian{A confortabila, Oglinzi. Capodopere ab- stracfioniste. Cooare luxoase. Pereti cafenii intunecati — stejar lustruit. Melodia aceea in surdina. Aroma imbata- toare a cafelei : concomitent excitanta si calmanta. Daci- ag avea un castel ‘al meu, neaparat as comanda asemenea pereti, pe care as atirna aceste oglinzi si tablouri deca- dente ;,intr-un colf ag plasa un pian enorm si 1-as invita pe acest batrin pianist, iar in fata mi-ag pune o cease’ de cafea si ag sedea aga, intinzindu-mi picioarele si spriji- nindu-mi un obraz in pumn. Mi se pare ci am mai auzit cindva, demult, aceasta melodie. Mi se pare cd am vazut undeva aceste tablouri de pe peretii de stejar si aceste mésute cochete. De bund seamai ca le-am vazut mai inainte. Desigur, imi amintese si aceasti aroma deli- cata si. aceast melodie fermecaioare. Da. Toate le-am mai vazut inainte. S-a intimplat demult. Cu cifiva ani in urmi. Era un enorm orag minunat. Era o pia linistit&, cu sine de tramvai, Ferestrele enorme ale unei cafenele. Exact acest miros de neuitat si aceastA melodie domoala, ‘Numai cd atunci, in piata aceea, ling’ cafenea, ling& masus {ele albe se oprisera trei,tancuri murdare, obosite, purtind niste dungi late, albe, Stateau tAcute, fra a stinjeni minu- nata melodie. Era o vara torid. Enormele ferestre ale cafe- nelei erau deschise, iar incintitoarea muzica se prelingea lent si calm pe fereastra, ca un piriias de padure. Nu stiu de ce mi-am imaginat absolut distinct acele trei tancuri murdare, cu dungi.albe aici, in Schwarzenberg-Platz. Tancul are un miros absolut neobisnuit, el nu poate fi confundat cu nimiec. VA place mirosul de tanc? Si 190 . thie-mi place. Mirosul’de tanc e un miros de’ metal, de motoare supraputernice, mires al drumurilor de tard ‘Tancul soseste in orag din p&duri si de pe cimpuri, pis- trind mirosul frunzelor si al ierbii proaspete. Mirosut tancului este miros de spatii ‘imense si de fort. Mirosul acesta te imbat, precum mirosul vinului gi al_singelui, Simt acest miros in-linistita cafenea vienezi. Pot sd-mi imaginez absolut distinct mii de tancuri murdare pe- strazile Vienei. Oragul e in fierbere. Oragul e cuprins de groaz si indignare, iar pe strazile lui bubuie intermi: nabile coloane de tancuri. De pe strazile inguste, de dupa colt, apar mereu alfi si alti dinozauri blindafi, Conducto- rii schimb& vitezele si in acel moment motorul improagyt din adincul sau un fum gros, amestecat cu stropi de carburant nears si cu fulgi de funingine. Scrigneté si tunete. Scintei de sub senile. Chipuri de soldati, negre de funingine si praf. Tancuri pe poduri. Tancuri lings gara, Tancuri pe linga castele somptuoase. Tancuri pe bulevar- dele largi si prin stradute strimte. Tancuri pretutindeni Un batrin cu barbi alba, l&toasd, strigi ceva si ameninta ci pumnul. Dar cine-] aude ? Parca urletul, dieselelor de pe tancuri poate fi inabusit ? E tirziu, biitrine. Prea tirziu ai inceput sa strigi. Trebuia si fi strigat mai inainte. Cind pe trotuare au inceput sa tropaie cizme potcovite, cind imprejur se inalf& brusc urletul si scrignetul nenumarate- Jor tancuri, atunci e tirziu s4 mai strigi. Trebuie ori sa ; tragi, ori-s& taci, Orasul e in clocot. Orasul e invaluit in fum. Undeva se trage. Undeva se striga. Miros de cauciue ars. Miros de cafea, Miros de singe. Miros de tancuri. “ Probabil cd imi pierd mintile. Sau alté eventualitate : tofi si-au iesit demult din minti, numai eu singur sint © exceptie. Dar exist si o a treia posibilitate : toti si-au pierdut de mult mintile. Tofi, fra exceptie. Cei care apar pe tancuri murdare in minunate orase pasnice sint fara nici o indoiali niste schizofrenici. Cei care locuiese in minunatele orase stiu c& odata, mai curind sau mai tirziu, aceste tancuri vor aparea in Scharzenberg-Platz si nu fac nimic pentru a preintimpina acest lucru — si ei sint schizofrenici, Pe tofi dracii, atunci locul meu unde este? Fu deja m-am numirat printre eliberatori, Eo treabA nu tocmai placutd, cum s-ar putea sd li se para unora. Nu-mi dorese si mai joc un asemenea rol. Atunci ce si fac? Si fug?-Minunati idee, Am sf traiesc in 191aceasta: lume uimitoare, cu oameni naivi si fara de griji: Am si sed intr-o cafenea, cu picioarele intinse si proptin- du-mi obrazul in pumn. Voi asculta aceasti melodie incint&toare, Jar cind vor veni tancurile acelea murdare,’ dungate cu alb, m& voi afla in multime gi voi ameninta eu pumnul, E rau sa fii cetajean al unei {4ri, pe ale cairei drumuri inainteazd, scrignind si zorndindu-si_ senilele, coloanele blindate ale eliberatorilor. Dar oare e mai bine si te numeri printre eliberatori ? 6 Se consider ei un tinir spion care se da drept dipk mat, ziarist, comerciant, nu poate fi activ in primele luni ale serviciului situ, El trebuie si-si intre in rol, adica si siudieze orasul si fara in care lucreazi, legile, obiceiurile, rogulile, Tinerii cercetasi ai multor servicii de spionaj tocmai aga.se si comport in primele luni — se pregatese pentru operatii importante. In aceasta perioada politia local le acord mai pufina atentie ; are ea destule pro- bleme cu spionii experimentafi. Dar GRU reprezinti 0 organizatie deosebiti, nu sea- mina cu celelalte servicii de spionaj. Ea considera ci 0 data ce in primele luni nu esti urmarit, trebuie toemai de aceea si profifi de prilej ____In prima luna a activitajii mele am depus un pachet intr-o ascunztoare, apoi timp de o siptimind am coniro- lat Jocul in care trebuia si apard un semnal de la cineva ; noaptea primeam de la cineva intr-o pidure niste ISzi si le aduceam la ambasada, fi scoteam de la vreo operatic pe ofiferii nostri cind grupul de control radio constata © activitate intens& a stafiilor de radio ale politiei in zonele operafiilor noastre. Tot ceea ce fac eu se numesie asigurare a operafiilor intreprinse de cineva, ajutor acor~ dat cuiva, participare la operatii ale caror destinatii scopuri imi sint necunoscute. Din cei patruzeci de ofiteri GRU, captatori din rezidenta noastra, mai bine de juma- tate fac aceeasi munci. Asta se cheama ,,a acoperi’cuiva coada, Cei care fac treaba ceasta sint numifi cu dispret nogari“. Ogarul este un duliiu de vindtoare pe care nu & nevoie si-l hr&nesti_prea bine, dar poti si-l alergi prin cimpii si,piduri dupa vulpi si iepurasi. Se poate s& asmuti ogarul si impotriva fiarelor mari, dar nu de unul singur, 192 ci in haité, Ogarul inseamna picioare lungi si cap mic. ‘Pe lumea asta totul e relativ. Eu sint dfijer-al Statului ~ major general, In comparafie cu un milion de alfi ofiteri ai Armatei Sovietice, eu reprezint elita. In cadrul statului major general, eu sint ofijer GRU, adic§ o clas superioaré in raport cu zecile de mii de alti ofiferi ai Statului major general. In cadrul GRU, eu sint ofiter pasaportar, adica un ofifer care poate fi trimis si lucreze peste granita. Ofiferii pasaportari constituie o clasi cu mult mai inalta decit simpli ofiteri GRU care nu sint lasafi sé plece peste hotare. Printre ofiferii GRU pasaportari, de asemenea, eu fac parte dintr-o cast superioara : sint ofiter de captare, ceea ce e mult mai mult decit paza noastr’, mecanicii, tchnicienii, serviciul legaturi radio sau interceptare radio. Dar iata, inlduntrul acestei elite superioare eu de fapt sint un plebeu. Ofiterii GRU de captare se impart in doud clase : ogarii si varegii !, Ogarii constituie majoritatea asu- prita, lipsita de drepturi in ‘casta superioara.a ofiferilor de captare. Fiecare din noi lucreazi sub controlul deplin al unuia din locfiitorii rezidentului, far a-1-intilni aproape niciodatd pe acesta. Vinim secrete, mai bine zis pe oame- nii care le defin. Aceasta e. munca noastri de baza. Dar in afar de asta, sintem utilizali fara crutare pentru asigu- rarea unor operafii secrete, despre a caror.adevaraté insemnitate putem doar si ne dim cu presupusul. Deasupra categoriei ogarilor se aflA varegii. In limba vechilor sclavi, varegul este un oaspete nepoftit, venit de peste mari. Viclean, salbatic, cusurgiu, petreciret si cutezéitor. Varegii lucreaz sub controlul personal al rezi- dentului, respectindu-i pe loctiitorii acestuia, dar in majo- ritatea situatiilor lucrind ‘independent. Cei mai eficienti dintre varegi devin loctiitori ai rezidentului, Fi nu mai jucreaz& individual, ci primese cite un grup de ogari ce-. Je stau pe deplin la dispozi Primul loctiitor al ‘rezidentului — vice-liderul — ne controleazé pe tofi. El insusi este un foarte eficient ofiter captator, dar in afara de activitatea sa de captare si de conducere a grupului propriu de ogari, controleazi gru- pul de interceptare radio, raspunde de paza rezidentei si de securitatea ei, raspunde de activitatea tuturor ofiterilor, TDenumirea in rusa veche a normanzilor, ale ciror cete intre- prindeau in secolele IX—X campanii prin Europa esticd si_ves- fied cu scopuri de jaf si negustorie. De asemenea, au slujit ca razboinici mercenari in Rusia si in Bizant * 13 — Cenuga fard epélett 193inclusiv a celor tehnici si tehnici-operativi. Numai cifra- tori nu-i sint subordonati, Pe acestia fi comand reziden- tul in persoana, Iar rezidentul, zis comandantul, zis papa, zis navigatorul, raspunde dé tot. Are practic toate imputer- nicirile. El, de pilda, prin autoritatea sa, poate si-l omoare pe oricare din ofiferii subordonati lui, chiar si pe primul Joctiitor, in cazul cind rezidenta ar ‘fi pusi in pericol, iar evacuarea ofiterului care creeazii acest pericol este imposibil, Dreptul de a-i ucide ‘pe ofiferii GRU il are, in afara de rezident, numai Tribunalul Suprem, dar si aceasta numai cu conditia incuviintarii Comitetului Cen- tral. Agadar, in unele probleme, papa al nostru este chiar maj puternic decit Tribunalul Suprem, el neavind nevoie de sfaturile si consultatiile nim&nui, lui nefiindu-i nece- sare supunerea la vot sau sustinerea din partea presei, Ja singur deciziile gi are suficienta autoritate si forte pen- tru a-si traduce in viata — mai bine zis in moarte — deci- ziile, Navigatorul nostru e subordonat sefului secfiunii a S-a din Directia 1 a GRU, Dar intr-o serie de probleme se subordoneaz numai sefului GRU. In afard de asta, cind intervine un dezacord cu conducerea GRU, in circum- stante extraordinare, are dreptul s& ia legitura cu Comi- tetul Central, Puterea de necuprins a rezidentului se com- penseazé numai prin existenfa ‘unei rezidente la fel de puternice, independente si dusminoase a KGB-ului. Nici unul din cei doi rezidenti nu sint subordonati ambasadoru- lui, Acesta este inventat numai pentru a masea existenta celor dou grupéri de soc din compunerea coloniei sovie- tice. Bineinjeles ci in societate ambii rezidenti-afiseaza © oarecare consideratie faté de ambasador, cici ambii rezidenji sint diplomati de rang inalt, iar prin lipsa lor de respect fat& de ambasador ar iesi in eviden{ din rin- dul celorlal{i. Dar toat& dependenta lor fafa de ambasador se limiteazi doar la aceast& consideratie. Fiecare rezi- denti isi are teritoriul propriu in ambasadi, apSrata ca 0 fortreat& inexpugnabila impotriva strdinilor. Usa rezidentei este precum usita unui seif sigur. Un ins pus pe glume adusese cindva din Uniune o tablita de tabla, luaté’ de pe un stilp de inalt& tensiune. ,.Nu urea, Pericol de moarte !* $i deasupra inseriptiei nelipsi- tul cap de mort cu oasele incrucisate. Tablija asta fusese sudataé pe usa noastra vopsité in verde, si deja sint mulfi ani de cind ea fereste de straini fortareata noasira. 194 7 — a aminte Ja faptul cé in timpul rzboiului, in aviatia noastra au existat doua categorii de pilofi: unii (minoritatea), avind la activ zeci de avioane doborite, si ceilalfi (majoritatea), cu aproape nimic. Primii au pieptul acoperit cu ordine, pe cind ceilal{i doar cu una sau doud medalii, Primii au'supravietuit in majoritatea lor razboiu- jui, pe cind ceilalfi au murit cu miile si zecile de mii. Statistica razboiului e cruda. Pentru majoritatea piloti- Jor — noua ore de zbor, dupa care urmeazi moartea. In medie pilotul de vinitoare murea in al cincilea zbor de lupta. Pe cind cei din prima categorie, dimpotriva, au sute de misiuni de lupti, si mii de ore de zbor fiecare... Interlocutorul meu este generalul-maior de aviatie Kuciumov, Erou al Uniunii Sovietice, as in timpul. raz~ boiului si nul din cei mai cumplifi lupi ai spionajului militar sovietic de dup razboi. Acum, la ordinul sefului GRU, intreprinde 0 verificare a secfiilor GRU de peste hotare, disimulate sub diverse masti legale. In unele tari el soseste ca membru al diverselor delegafii pentru dezar- mare, pentru reducere, pentru incredere $.a., in alte {ari apare ca membru al consiliului veteranilor de razboi, Dar el nu se considera nicidecum ca facind parte din cate- goria veteranilor, fiind luptitor activ pe un front secret. Ne inspecteazi si in acelasi timp — capul mi-l pun c& asa e — intreprinde fulgerdtoare si amenin{atoare oper: fii secrete. Acum sintem impreuné in ,,cabina*. Ne cheam& cite unul. Dialogind cu noi, el, desigur, 11 controleazi pe comandantul nostru, ajutindu-1 concomitent. — Intre cele doua categorii de piloti, in timpul raz- boiului era o adevrati prapastie, Nici o verigd de legi- turd, nici o clas&. intermediar&. As, erou, general, sau sublocotenent ucis la prima decolare. Pozitie de mijloc nu exista. Si iat de ce era aga. Toti pilofii primeau aceeagi instruire si soseau in subunitatile de lupta avind un nivel. aproape uniform de pregatire. Dar inci de la prima jupti comandantul fi imparfea in combativi si pasivi. Cei care se avintau la Incdierare, care nu fugeau de. inamic, ascunzindu-se in nori, care nu se temeau si meargd Ja un. atac frontal, erau imediat pusi drept capete de formatii, iar celorlalfi li se ordona si-i acopere. Adesea aceasti promovare-a luptatorilor eficienti se producea 195de-a dreptul, in timpul primei lupte, Tofi comandanfii de celule, escadrile, regimente, divizii, corpuri si armaie aeriene isi angajau toate forjele pentru a-i sprijini pe cei activi in lupti, pentru _a-i proteja, pentru a-i crufa in cele mai incrincenate inclestari. $i cu cit pilotul activ avea mai mult succes, cu atit era mai protejat in lupta, cu atit era mai ajutat. L-am vazut pe Pokriskin in Iupta, pe vremea cind avea deja la activ peste cincizeci de avioane germane. La ordinul personal al lui Stalin, acesta era acoperit fm lupt de doua escadrile. Pleca la vinatoare, avindu-l in coadi pe coechipier, iar cele doua escadrile veneau din urma: una ceva mai sus, cealalt mai jos. Acum are pe piept trei stele de aur si la git una cu bri- liante, este maresal de aviatie, dar sA nu crezi c& toate astea i-au venit de la sine. Nicidecum. Pur si simplu, in prima luptd a manifestat inifiativa, iar ceilalti au inceput ‘s&-l acopere. El dovedea mai multicutezanta si price. pere, iar ceilalfi il ajtuau si il. indrageau tot mai mult. Daca nu s-ar fi intimplat asa, el ar fi fost de la bun inceput trecut in rindul celor pasivi, ar fi fost pus la treaba nu tocmai nobili de a-i proteja euiva coada in timpul luptei si ar. fi.continuat si zboare ca sublocotenent in coada cuiva. Iar conform statisticii, la a cincea lupta, dacd nu mai devreme, ar fi fost doborit. Statistica asta se intimplaé ca unora s& le zimbeasca, altora si le dea cu tifla. — Ifi spun toate astea, continud Kuciumov, pentru 4 munca noastrd in cercetare nu se deosebeste aproape prin nimic de luptele aeriene. Cercetarea militar sovie- tied pregateste mii de ofiferi si-i aruncd in-lupté. Viata fi imparte rapid in activi si pasivi, Unii ating culmi semefe, pe cind alfii se mistuie chiar de la prima deplasare in strainatate. Am luat cunostint& de dosarul tiu si imi placi. Dar acum tu acoperi coada altora. Munca in asigu: rare € 0 munca grea, primejdioasa si lipsita de satisfactii, Cineva primeste distinctii, iar tu iti risti cariera f&cind treaba cea mai murdara si mai dificila. SA stii cA nimeni nu te va sciipa de asa ceva. Oricare comandant al organi- zatiei noastre de peste granifi, cind primeste forte-proas- pete, ofiferi tineri, le foloseste integral in operatii de asigurare si ei se mistuie rapid. Sint arestati, sint alun- gafi din tard, iar apoi vegeteazA toata viata la un serviciu de informatii al GRU, sau in farile noastre ,,frétesti“. Daca insi ai si dovedesti tu insuti inifiativa, dac& incepi 196 s& caufi tuinsufi oameni gi si-i recrutezi, atunei coman- dantul ifi va intrerupe imediat activitatea in asigurare, iar un altul, dimpotriva, iti va proteja coada, isi va risea viata asigurindu-{i succesele. Asta este filozofia noastra, Acum cifiva ani, comandantul nostru de la Paris a ordo- nat unui pasiv locfiitor al atasatului militar s& se sacrifice pentru asigurarea succesului altor citorva ofiteri. Sa fii sigur ci acest comandant si-a sacrificat un ofiter pasi Unuia activ, care obfine rezultate bune, nu-i va da nici odaté o misiune tit de fara perspective, iar noi sintem cu totul de acord cu acest procedeu. Conducerea GRU cauta s& cultive cit mai mulfi asi activi, indrézneti, efi- cienfi. Tar pentru acoperirea unor asemenea oameni sé n-ai nici o grija, cd vom gisi intotdeauna o mulfime din cei pasivi, timizi, jnerfi. $i si nu crezi cumva cé ifi spun toate astea pentru cA te prefer. Nicidecum. Aceste cuvinte, eu le spun tuturor celor tineri. Asta mi-e munca — si sporesc combativitatea si productivitatea in lupli. Dar necazul este ci nu toti inteleg acest Iucru. Avem multi biieji buni, care ins niciodaté nu vor razbate in fruntea formatiilor ; ei continud si acopere coada altora si se mistuie fara glorie prin nisipuri. Iti dorese succes si vint bun, Totul e in miinile tale. Straduieste-te, si cu sigu- ranfa te vor acoperi doua escadrile in lupta. 8 Ambasada sovietic’ de la Viena seaman tare mult cu inchisoarea Lubeanka, Acelasi stil, acecasi culoare. Aceeasi lips de gust tipic cekisté!,'O falsi méreti A fost o, vreme cind aceasta falsi maretie cekisté a inun- dat intreaga mea {ari — coloane, fatade, cornise, turnuri ascufite si balcoane pur decorative. fn interiorul ambasa- dei aceeasi ,lubeanka", sumbra si plicticoasa, Marmuré falsd, cornige si coloane ornamentale, usi capitonate in piele, covoare rosii si miros de figari ieftine, bulgaresti. Totusi, nu intreaga ambasada este o filiala a Lubean- Exist aici si o insula independent — o filial suve~ rani si independenta a strazii Hodinka — rezidenta GRU. Noi avem stilul propriu. Avem traditiile si legile noastre. 1 De la Ceka, predecesoarea NKVD-ului si KGB-ului, . 197Dispretuim stilul inchisorii Lubeanka. Stilul e simplu gi sobru. Nici un fel de ornamente, nimic de prisos. Dar stilul nostru este ascuns sub pamint. [1 vedem numai noi, Toul e ca la Moscova : cladirea imens& a KGB-ului e chiar in_centrul orasului, in vazul tuturor, pe cind cladirea GRU — Acvariul — e ferita de ochii lumii. GRU se deo- sebeste de KGB prin faptul ci GRU este o organizatie secret. Aici, 1a Viena, de asemenea, stilul Lubeanksi-este in vazul tuturor, pe cind stilul GRU este ascuns de toti. Dar in ambasada sovietica exist si un al treilea stil, Alaturi, intr-o gradind luxuriant, se inal{A solemn un mare templu pravoslavnic. El st& acolo mindru si singuira- tic, iar crucile lui aurite intrec steagul rosu in fnalfime. Dimineafa, prima raz de soare, rizbind prin picla, cade pe cea mai inalt{ cruce aurita, scéiparind, risipindu-se In mii de scintei, Eu sint ferm convins cd Dumnezeu nu exist, N-am intrat in viata mea, niciodata, intr-o biseric&. Wiciodata n-am avut prilejul s& mA gasesc vreme inde- lungata ling vreo bisericd, fie ea si distrust. Dar aici, la Viena, in fiecare zi mi se intimpla si m& aflu aldturi de ea, Nu stiu cum se face, dar ma tulbura. Exist in ea ceva tainic si imbietor. De mai bine de o suta de ani se inalta pe locul acela. In liniile ei severe nu exista nici o farima de falsitate. Atitea flori si atitea desene ornamentale sint adunate la un loc, dar fiecare podoaba si fiecare nuanja este organic legaté de celelalte, impreun’ formind ceea ce se numeste, intr-un singur cuvint, armonie. Tree pe ling& ea cu ochii afinti{i in p&mint. Reusese cu greu acest Iucru, c&ci biserica imi atrage poruncitor privirile... 9 vIn numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialis Ministrul afacerilor externe al URSS roagi guvernele sta- telor prietene si administrafiile militara si admiriistrativa suberdonate lor si acorde liber& trecere postei diplo- matice a URSS, fari a o supune controlului vamal, in conformitate cu Conventia de la Viena, din anul 1815, Ministrul afacerilor externe al URSS, A, Gromiko*. “Polifaiul .citeste documentul tipirit pe’ hirtie fosni- toare, cu desene ornamentale si stema, Dac nu infelege 198 ‘i . g cumva, poate SH citeascd acelasi text in limba franceza sau englez’, cici toate acestea sint tiparite si in limbile respective pé aceeasi foaie. Scurt si clar: posta diplo- matic’ a URSS. Scrigneste polijaiul din misele gi se uitt chiorig la un imens container. E ceva neobignuit, Dar posta diplomatica sovieticA trece in flux continuu prin Viena. Ca o cascada, Ca o Niagara. Prin Viena isi are itinerariul. Asta inseamna cd o dat& pe siptimin’ curierii militari sovietici, inarmati, se opresc la Viena, treeind mai departe prin Berna, Geneva, la Roma. Apoi se intore pe acelasi intinerar. In drumul lor spre Roma, ei las .eontainerele la ambasadele sovietice. Revenind, iau in primire-la ambasade containerele si le transporté la Moscova. De la Moscova adue de obicei cinci-zece containere, fiecare de cite 50 de kilograme. Iar la intoarcere due cite 30—40 dé containere. Uneori se intimpla si fie si cite 0 suta. Pentru pierderea unui, container, pe curieri ii paste moartea. Ambasadorul réspunde cu eapul pentru fiecare container. El are obligatia s& organizeze intimpinarea gi expedierea postei diplomatice, si de aceea noi o intim- pin&m si o insofim. Sintem minafi la treaba asta cu rindul. In timp ce curierii se deplaseaza prin fara cu containerele lor, intotdeauma alaturi de ei se aflA un diplomat sovietic, pentru ca Ja nevoie s& atrag& atentia c& pentru incerca- rea de a se captura aceste containere, Uniunea Sovietica poate recurge la sanctiuni, inctusiv cu caracter militar. Cit despre micile grupuri de doritori s& afle continutul containerelor, curierii au dreptul si-si pund in aplicare autoritatea. Este un privilegiu al lor. Apirarea con- tainerelor cit utilizarea armelor este prevazuta in conven- fie, asa incit curierii sint oarneni puternici si dispun de suficiente arme. Multe transport curierii diplomatici. Multe de tot. Tot ceea ce adunim noi, totul este dus de ei in con: tainere : cartuse si proiectile de artilerie, aparatura opticd » gi electronicd, bucati de blindaj si parti ale unor rachete, apoi documente, documente si iarasi documente. Tot soiul de documente : planuri militare, descrieri tehnice, proiecte ale unor arme noi, care se vor produce cindva sau nu le va produce nimeni, niciodat, Curierii cari ceea ce este produs de Occident, Noi o si le cercetim, Noi o si comparam, Poate ci o sé adoptim ceea ce Occidentul a refuzat ; poate o s& inventim un antidot perntu ceea 199ce Occidentul are intentia si producd, Astiel tree infor- mafiile, inchise in lazile cele verzi, Politia scrigneste din mésele. Cam multe lizi, Strict secrete ! In numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste! In conformitate cu Conventia de la Viena din anul 1815! Tree curierii. Duc containerele. Politia scrigneste din misele. Dar astazi scrisneste din cale afara. Cazul este neobignuit. Astazi curierii nostri nu au niste containere de cite 50 de kilo- grame, Nu, astazie un container mare de tot: cinci tone | In numele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste ! S-a_adunat toata sefimea. polifiei, Injura in surdina, aruncind spie container priviri piezise. Eu insofesc con. tainerul, Le-am prezentat deja toate documentele, iar pe deasupra, am gata pregatit’ fraza: ,Retinerea postei diplomatice a Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, ca si incercarea de a fi capturata, controlatS vamal, va atrage dupa sine... s.a.m.d, Containerul fusese adus la Viena pe o platform’ spe- cial, aratindu-se c& este gol. Dar acum e incdrcat, Acum e sigilat cu uriase peceti rosii : ,,Posta diplomaticé a URSS. Expeditor, Ambasada URSS, Viena“. Acum, ling’. contai- ner, se aflé curierii nostri, Curierii sint inarmati. Lings container e un diplomat sovietic, Ce-i drept, diplomatul are un rang diplomatic nu prea inalt. Asa se face intotdeauna. Totusi e un reprezentant intangibil al U.RS.S. Atingeti-va numai de el, incercafi numai, Ataca~ rea unui diplomat este similar cu ofensa adusa statului be care acesta il reprezinta. Ofensarea unui diplomat poate fi interpretata ca un atac la adresa statului insusi. Scris- nese din masele sefii polifiei, — Se poate si verificim corectitudinea fixirii con- tainerului pe platforma ? — Este dreptul dumneavoastri, m& declar eu de acord, Dar ei nu au dreptul s ating’ cu mina containerv! nostru, Incercafi numai. Eu am legatura direct’ cu consu. lul general al U.R.SS. de la Viena, iar acesta are leg turd directé cu Ministerul Afacerilor Externe al U.RSS. Verificati, Pasese polifistii, dind ocol containerului. Ah, cit ar vrea ei si afle ce este acolo, induntru, Dar nu vi va merge, domnilor. Ce s-a dus, ducti-se, n-ai ce-i face. Cind a fost scos acest container pe poarta ambasadei, toti 200 vecinii nostri de la KGB injurau de mam’, rosi de invidie ; ia te uit la ei, ticilosii, ne-au luat-o inainte, De bund seam& ci GRU a gutit un intreg reactor nuclear. Politia local cu siguranté este de aceeasi pirere. Uite cé unul din ei se foieste” aproape de tot de container, Cu siguranfé ci are vreun dozimetru in buzunar. Te pome- nesti ci a decis sé controleze dack nu ducem cumva o bomba atomicd. N-am cum sé-I oprese pe polifaiul acela. Nu atinge containevul cu mina, ci doar se plimbi pe ling’ el. Eh, n-ai decit. Plimba-te. E dreptul tiu. Dar dozimetrul tau nu {Actine : induntru nu eo bomba atomic, si nici vreo bucati dintr-un reactor nuclear, Iati ci acum un alt poli- fist se freaci pe ling container. E o zi cilduroasi, dar el e imbracat intr-un fulgarin, Precis ci pe sub fulgarin e garnisit cu aparatura electronicd. E clar ca toti se stra- duiesc si stabileasci daci induntru e ceva metalic sau nu. Poate c& noi am gutit motorul vreunui tance secret ? Dar nici fie n-o si-ti meargi deloc, fratioare. N-ai st determini tu-nici pe dracul cu aparatele tale electronice. Ba uite ci si niste cfini sint pe-aici. Chipurile, pentru securitatea noastré, Adulmecd dulaii, Eh, nu merge nimic nici cu voi, lifosilor. Degeaba adulmecati. : Curierii nostri se uiti cu respect Ja mine, Pentru ei e clar c&.eu am legitura directé.cu treaba asta, Dar ei nu se cade sA stie ce anume se afl in interiorul contai- nerului. Si niciodaté nu vor afla. Pentru ei ‘e limpede c& acest container a fost umplut nu de KGB, ci de GRU- Curierii diplomatici au un miros al lor in treburile astea. De ani de zile fac munca asta, Stiu cine va lua in primire bagajul, iar de aici e clar cine anume il trimite. In acest caz, ei trebuie doar si treacd peste granifa containerul, apoi, de indata, la Bratislava ii va intimpina o escort sovieticd militara, cireia urmeaza a-i fi predat. Ah, ce s-ar mai mira curierii diplomatici dac-ar afla c&, o dat& ajuns la Bratislava, containerul va fi expediat la primul aerodrom militar sovietic, iar acolo, intregul lui continut va fi ars intr-un cuptor, Chiar asa avea si se intimple, Si jat& explicatia. De multa vreme gi in repetate rin- ‘duri, navigatorul nostru_ceruse ambasadorului _podul cladirii ambasadei, dar fusese .mereu refuzat. Nu, ii 201zicea, si cu asta basta. Dar gospodaria Navigatorului nos- tru crestea mereu. An de an sporea numérul lazilor cenusii pline ci tuburi catodice gi tot soiul de antene. Avea nevoie de acel pod, 11 roag’ mereu pe ambasador, chiar implorindu-l. Spafiul sta nefolosit, iar eu n-am unde sé-mi instalez aparatura electronied de ascultare, zicea el. Pina Ja urma, ambasadorul a scuipat cu naduf : afurisit mai esti, n-ai decit s& iei podul, numai e& acolo sint adevarate grajduri ale lui Augias. .Trebuie curatate. Dac& reusesti, podul ¢ al tau, Dar fii atent, sa nu-mi faci yreo figura, iar gunoaiele din pod le inléturi de acolo cu forfele proprii, Or fi multe gunoaie? se interesé Navigatorul. MA tog, tot ce e acolo, e al tiu, ii raspunde ambasadorul. Dar cum o sa le inlitur, asta n-o stiu, cdci dac-ag fi tiut, de mult ag fi facut eu curafenie. A rimas acolo de la predecesori o mostenire... Ei, si uite-aga au batut ei palma. Ambasadorul i-a dat Navigatorului 0 cheifa, rugindu-l inc& o data si nu palivrageasc’ despre ce se afl acolo sus. Navigatorul a’ deschis" usa podului, rupind sigiliul personal al ambasadorului, a aprins lan- terna si a rimas inlemnit de cele vazute. Podul era infe- sat cu carfi, CArti frumoase. Hirtie din pai de orez, coperte lucioase, Titlurile cartilor erav diverse, dar auto- rul mereu acelasi * Nikita Sergheevici Hrusciov. Naviga- torul si-a imaginat indata ce se intimplase. Inc de multi ani voia partidul ca glasul lui sa fie auzit de intreaga lume, asa incit cuvint&rile celui mi fntelept om din partid se tipfreau pe cea mai buna hirtie, difuzate fiind in intreaga lume. Ambasadele inminau aceste c&rti pe gratis tuturor doritorilor, le expediau pe la toate _bibliotecile, iar partidul urmrea cu atentie care anume ambasador rispindeste bine cuvintul partidului si care mu prea. Si jacd aga s-a pornit o intrecere intré ambasadori: cine va difuza mai multe cdrfi in mod gratuit. $i numai ce incep ambasadorii si raporteze : eu am difuzat o suti de mii! Ba eu doud sute de mii ! Ba eu trei sute ! Ei bine, zie cei de la Moscova, daci e aga usor si le. rispindifi, 0 dat& ce popoarele lumii se intereseazéi atit de tare de operele iubitului nostru conduciitor, poftim, incd o suté de mii! Raspindeste si ia aminte ci ambasadorul de la Paris lucreaz’ mai bine decit tine! Jar la Stockholm se manifest un interes deosebit, fara a mai vorbi de 202 Canada, unde oamenii dau navadi ca si objin& aceste carti... Nu stiu ziu cum erau: difuzate cérfile astea la Paris sau la Ottawa, dar uite ci la Viena au fost gasite, dup’ atitia ani, intr-un pod. Se duce Navigatorul la ambasador : — Sale runciim la gunoi, fi zice. — Vai de mine, {l implor’ ambasadorul. Vor afla ziarele burgheze si vor spune c& noi I-am indus in eroare pe fostul lider al partidului nostru drag, asa ci si pe cel de acum il mintim la fel. Ce se va intimpla daca va aparea un asemenea articol ? — Atunci si le ardem ! propune Navigatorul. Dar tot el isi mused limba, intelegind si singur c& un asemenea munte de carji nu poate fi ars. Oricine stie c& daci la 0 ambasada se ard hirtii cu tonele, inseamna ci e razboi, Incepe panica. Si cine raspunde ? Tar cu ftiriita s& le arzi, iardsi nu merge, c&ci in felul, asta nu curefi podul nici infr-un an. + A injurat ce-a injurat Navigatorul, apoi a batut o tele- gram cifraté catre -Acvarin : vom primi podul pentru montarea instalatiilor electronice, dacd-1 ajutam fara zgo- mot pe ambasador. Acvariul si-a dat acordul, a trimis un container si documentele corespunzitoare. Vreme de doud nopti au tot cirat ogarii in cired acele cArfi in container. i cum se atingeau de ele, stranutau cite dowd ceasuri. in pod era praf, zipuseala, Scdrile abrupte. De atita aler- gitur pe ele, in sus si-n jos, inima Je-o lua razna, Sudoa~ rea le curgea siroaie. Ah, ce te-am mai injurat noi atunci de mami, Nikita Sergheevici ! Fusese nevoie s& tirim con- tainerul chiar pind-n usa, iar spatiul dintre us gi contai- nef si-l invéluim in foi de cort, ba chiar si instalim acolo © santinelé. Se uitau lung vecinii de la KGB la paza asta sila imensul container, fluierind a invidie. S-au mai uitat o dat& mirimile polifiei la container, verificind hirtiile, si au dat din mini : dracu sa va ia, tre- ceti. N-ai ce-i face, Polifia injelege bine cA spionajul mi- litar sovietic a sustras ceva important, insé nu pricepe cum de a izbutit si vire un asemenea colos in ambasada. Dar, ma rog, dacd au reusit, nu mai e nimie de facut. Da~ fi-i drumul | 203CAPITOLUL IX 1 Noi unduiri la GRU. Oameni noi 1a GRU. Numele noi- lor sefi, ai directiilor a 2-a, a 7-a, a 12-a, al sectorului 8, al directiei a 8-a si al sectorului 4 din directia a 11-a mie personal nu-mi spun nimic. Niste generali si amirali acolo. Dar numele noului sef'al directiei a 5-a imi este cunoscut pind la lacrimi. Kravjov. General-locotenent. Cu einci ani in urmd, cind eu plecam la academie, el primise prima stea de general. Acum are dou’. Probabil curind vor fi trei stele, Toti predecesorii sii pe acest post au fost gene- rali-colonei, Directia a 5-a! Sub.controlul acestui barbat scund, vinjos se aflé intregul Spefnaz al Armatei Sovie- tice. Ii sint subordonate retelele de diversiune si de cap- tare prin agenturi din cele saisprezece regiuni militare, de la patru grupari de trupe, de Ja cele patru flote, de la patruzeci si una de armate si douisprezece flotile. Are acum patruzeci si patru de ani. Mult succes, tovarase ge- neral ! : Eu insi n-am deloe succes. Stiu prea bine c& trebuie s& caut cai de acces cdtre ceva secrete, dar nu-mi rimine deloc timp pentru asa ceva. Zi si noapte ma aflu la asi- gurarea unor agenturi, fara zile libere, fara s&rbitori, tezometrul masini mele a turbat. Nu trece o s&ptimina fara. ca pe acest aparat si nu se adauge mii de kilometri. Uneori aceste mii se adaugé intr-un chip catastrofal de rapid, si atunci Serioja Nesteroy, mecanicul nostru auto, Ia ordinul vice-liderului, di inapoi vitezometrul, elimi- nind miile de kilometri ce prisosesc. Pentru asa treabi el are un mic aparat special : 0 cutioara si un cablu sub- fire, lung, intr-un tub. Dac-as fi fost eu in locul lui, nea- parat as fi fugit cu acest aparat in America, Acolo as fi cumpérat masini uzate, le-ag fi dat inapoi vitezometrele, sar maginile le-as fi vindut ca noi. Dar nu numai mie imi intoarce el vitezometrele, Noi, ogarii, sintem mulfi in re- ziden{& gi fiecare aleargs prin Europa, la fel ca Henri Kissinger, . 204 2 e Navigatorul igi freac miinile — Intrati. Luati loc. Au venit toti ? Vice-liderul ne da ocol cu privirea, Ne numara, apoi ii raspunde Navigatorului zimbind : — Tofi, tovarase general, cu exceptia cifratorilor, a grupului de control radio si a grupului de interceptare radio. Navigatorul paseste prin incSpere, privind in podea. Dar iata ca isi inalfA capul si zimbeste bucuros. Niciodata nu-l vazusem atit de fericit. — Datoritd striduinfelor lui Douazeci si Nowa, rezi- denta noastr a reusit si capteze informatil privitoare la sistemul de asigurare a securitifii de la expozitia ,,Tele- kom-15", ce urmeaza a se deschide la Geneva. Asemenea materiale au izbutit si capteze gi rezidentele diplomatice ale GRU de la Marsilia, Tokio, Amsterdam si Deli, dar informatiile noastre sint cele.mai complete gi au fost ob- finute mai devreme. De aceéa seful GRU — aici el as- fept& un moment, pentru a da mai mult& greutate frazei finale — de aceea seful GRU ne-a incredintat noud exe- cutarea unei recrutiri masata la expozifie. Toti am sdrit in sus de entuziasm. li stringem mina lui Doutizeci si Nowa, fl cheama Kolea Butenko, E cipitan, ca si mine, iar la Viena a venit mai tirziu'decit mine, dar uite cd a si reusit si facd doua recrutari, E un vareg, : — Douizeci si Noua. — Ordonati, tovarase general, riispunse Kolea siltind de pe scaun, — Ifi aduc imultumiri pentru rezultatele obfinute. — Servese Uniunea Sovieticd ! — Acuim, liniste. Entuziasmele s& le lisim pentru in- chiderea expozifiei. Iar cum se face o recrutare masata, cunoasteti, ci nu mai sintefi copii. La expozitie vom merge cu tot efectivul rezidentei, Tofi lucrim numai pentru cap- tare. In asigurare lucreaz reziden{a diplomatic GRU de la Geneva, ‘a generalului-maior. Zvezdin si rezidenta de la Berna, a generalului-maior Larin, Dac va fi necesara ire pe teritoriul Frantei, rezidentele GRU de la Mar- silia si Paris sint gata pentru asigurare. Conducerea ge- nerala o voi infaptui eu. Pe timpul operatiei imi va fi sub- 205ordonat temporar generalul-maior Feklenko, seful secto- rului 9 al Directiei serviciului de informafii. El va sosi in fruntea unei puternice delegatii. Nikolai Nikolaevici — Ordonati, tovarise general, sdiri-locjiitorul- Naviga- torului pentru informatii. — Intimpinarea delegatiei, cazarea si transportul ei le Jas in seama constiintei dumitale. — Desigur, tovarase general. — Pe parcursul recrutarii in mas’, aplicim tactica obignuits. Dacd. vreunul sivirgeste o prostie, am si-l da arept jertfa in numele succesului general, exact asa cum liderul parizian al GRU a’sacrificat un pion — pe ajutorul atasatului militar — in cursul activitifii masate la expo- zitia de Ia Le Bourget. Prim-loctiitorul meu (vice-liderul se ridica) va va face individual cunostin}A cu acei membrii ai delegatiei cu care vefi Jucra fiecare. Va dorese noroc, 3 Expresul de Moscova soseste seara Ja Viena, la 5.58. Vagoanele verzi plutesc lent pe ling’ noi. Frincle seris- nese abia auzit. Bine afi venit, tovarisi! VA salutim pe ospitalierul pamint al Austriei! Nu e nevoie si strigati dupa hamali, ci sint destui. Ei stiu cf o delegatie oficiala sovietied nu se va zgirci la bacsiguri. Delegatia’e imensi. Ofiferi de informatii GRU, ofiteri ai Comitetului_industrial-militar (VPK), de 1a Consiliul de ministri al URSS, experfi ai industriei de razboi, con- structori de armament. Se-nfelege ci n-ai cum citi toate astea in pagapoartele lor. Daca e si te iei dup aceste do- cumente, ei sint de la Academia de stiinje, din ministerul comerfului exterior, de la ¢ine stie ce institute inexistente. Dar parca poate cineva sa se ia dup& pasapoartele noastre? Ce, parcé in pasaportul meu diplomatic serie ci eu sint ofijer de captare al GRU ? Bine ati venit ! Bine ati venit ! Pe mica noastré planet& nostima se petrece lucruri demne de mirare. Dar nu stiu cum se facé ci ele ma ui- mesc numai pe mine, si pe nimeni altcineva. Nimeni n-are nici o treaba cu uriasa delegajie sovietici. Nimeni nu pune intrebari, cu toate cd sint 0 multime de lueruri neclaré, De pilda, de ce delegafia sovietic’ nu se duce direct la 206 Geneva, de ce s-a oprit.la Viena pentru trei zile ? Pentru ce delegafii pleacd la Geneva pe diferite cai, pe diverse itinerare, care cu trenul, care cu autobuzul, ba unii iau chiar avionul ? De ce acestia, si te tot minunezi,-vin la Viena fri grabi, cu trenul, iar mai departe iau avio- nul? Pentru ce la expozitia de la Geneva‘ diplomatii so. wietici sint insofiji de functionari sovietici ONU de la ‘Viena, si nu de functionari sovietici ONU de la Geneva ? Multe intrebari se pot pune. Dar ele nu. intereseaz pe nimeni, Si nimeni nu cauta rdspunsuri la aceste intrebari. Ei, cu atit mai bine pentru noi. 4 In camera destinatA instructajelor, doi necunoscuti sed in fotoliile transparente, la care nu’se poate monta nici un fel de aparatura. Vice-liderul ma prezinté : — Ele Viktor. ‘MA inclin spre ei cu retinere. — Viktor, dinsul e Nikolai Sergheevici, colonel-inginer Ja NI 4107. — Sa trdifi, tovardise colonel. — Dinsul e Konstantin Andreevici, colonel-inginer de Ja sectorul 1 al directiei a 9-a a serviciului de informatii GRU. — SA trSifi, tovaraise colonel. String miinile ce mi se intind. — M& intereseazi, lui Nikolai Sergheevici taurul de coarne, aparatura de recepfie care capteaz fasciculul la- ser reflectat, utilizat pentru iluminarea fintelor mobile pe timpul tragerii din pozitii acoperite... 7 =— Dumneavoasti infelegeti, desigur, ci cunostinfele mele in aceast& problema sint superficiale. — Intelegem, bineinjeles. De aceea ne’ si aflam aici. Treaba dumneavoastrd e sA recrutafi persoana. A noas- tr — s& asigurim controlul tehnic, si Nikolai Serghee- vici isi deschide servieta, Potrivit datelor serviciului de informatii al GRU, cele mai mari succese in domeniul res pectiv le-au objinut firmele ,,Hugues“ din .U.A. si ,,Silas* din Belg . — N-am s& pot lucra impotriva lor la expozifie. T tnifiatele ruse pentru Institut de cercetari stiintitice, 207: Ei se uitari nedumerifi Ja vice-lider. Dar el ma sus- inu : : — Bo lege a noastra, La standurile marilor firme de Ja expozitii se afl in permanen{a angajafi ai securitatii acestora. La expozitii, noi actionam numai impotriva fir- ‘melor foarte mici, la standul cérora se aflé doar un singur om, de regula acesta find insusi proprietarul firmei, Nu- mai Vizavi de asemenea firme ne angajam in Jucru. — Pacat. — N-avem ce face, stilul activitatii noastre se schimb’ mult in diverse circumstante... — Bine, Uitati aici niste prospecte pentru reclama si articole privitoare la micile firme care au legaturé cu aceastA problema. Jala si schema amplasarii lor la expo- zitie. Aici e o fotografie a obiectului de care avem nevoie. Pentru cutioara asta neagra, VPK este gata s& plateascd 120 de mii de dolari, deoarece elaborarea in Uniune a unui asemenea sistem va necesita mul{i ani si multe milioane. — Avefi banii cu dumneavoastré ? — Da. — Pot s&-i vid ? Trebuie si ma familiarizez cu ei Konstantin Andreevici agazi pe masa stréivezie o geant& dreptunghiular’, lucioas& si o deschide. Interiorul gentii e burdusit cu decupaje din ziare, cu reclame si cu ined nu stiu ce fel de hirtii, c&ci la intrarea in fara si la iesire este control politienese, asa ci, toati aceast’ ma- culaturé e pentru ochii politailor. Dar el apasa pe ceva, se auzi un f4cdnit si aparu un fund dublu. O, ce incintare. Unda luciului verde al bancnotelor m-a vrijit. Cu siguran{& c& tot astfel isi privea contele de Monte-Cristo comorile. Cite eforturi omenesti si cit lux sint concentrate in aceste ordonat rinduite pachete Gin hirtie verde, fosnitoare. Eu sint indiferent la bani Mai precis, aproape indiferent. Dar ceea ce am vazut in aceasti mic& serviet m-a facut si-mi muse ugor buza. — Aceasta e servieta pentru demonstratie, mi ex- plici Konstantin Andreevici. Banii din ea sint autenti dar nu atit de mulfi pe cit se pare. Nu putem cara multi bani cu noi la expozifie. De aceea ascunzitoarea din ser-'’ viet este in aga fel practicata, incit si creeze impresia’ citorva sute de mii de dolari. In fapt sectiunea secreté nu e atit de adinc& precum arata. In cursul ‘expozifiei noi nu yom plati, ci doar vom demonstra, iar pentru demonstra- 208 tie © maf bine si se utilizeze bancnote noi, de mare va~ Joare. Plata o vom face ins& departe de expozitie si vom utiliza banenote uzate si de valoare micd. Iata-le. El deschide un geamantanay mic, ponosit, plin pind sus cu pachete de bani, Le ating. Iau in mina vreo zece teancuri, Le miros gi le pun la loc. Tofi cei din jurul meu rid, De ce oare 7 — Nu te supra, Viktor, imi explici Vice-liderul. In a doua geanta sint cu mult mai multi bani decit in prima, dar erai indiferent in fata lor, pe cind prima servieta, cea demonstrativa, pur si simplu fermecat. E ceva atit de frapant, incit a fost imposibil si nu izbucnim in ris. MA rog, sintem bucurosi si vedem c& gentuja demonstra- tiva actioneaz atit de bine chiar gi asupra ta. Expozifia e un cimp de bataie pentru GRU. Expozi- yeeun ‘cimp de pe care GRU stringe recolte imbelsugate. in ultima jumatate de secol n-a existat expozitie pe mi- nuscula noastré planet, pe care GRU si nu o fi vizitat. Expozitia este un loc de’adunare a specialistilor. Expozi- fia este un club al fanaticilor. Iar fanaticul are nevoie de tin ascultator. Fanaticul are nevoie de cineva care si dea aprobativ din cap si si-i asculte aiurelile. Pentru asta si organizeazi ei expozifiile. Cel care-1 asculté pe fanatic Gind din cap a infelegere, acela fi e prieten. Pe acela fa~ naticul fl crede. Ai incredere in mine, fanaticule. Munca mea constA in a face pe cineva sA aib& incredere in mine. Eu sint ca un mic pianjen mingiios, Increde-te in mine gi n-ai s&i mai scapi din mreje. Pentru GRU, orice expozitie prezint& interes. O expo- zitie de flori, de electronica militar’, de tancuri, de teh ied agricol, Una din cele mai reusite recrutari ale GRU ea realizat la o expozitie de pesti aurii chinezesti. Cine merge la asemenea expozitii ? Cei care au mulfi bani. Cei care au legSturi cu lumea finanfelor, a politicit de anver- gurd, a marelui bussines. La o asemenea expozifie se duc conti si marchizi, ministri si secretarele lor. Desigur, la © expozitie se duc oameni de toatd mina, ins trebute si-i selectezi, Expozitia este un loc in care se stabilesc foarte usor contacte, unde se poate vorbi cu cine vrei, fara a se lua in seam rangurile. Insi GRU niciodatd nu lucreazi in prima zi de activitate a expozifiei. In prima zi au loc deschiderea, cuvintari, toasturi, foiald mare, sint de fata 209persoane oficiale, iar politia. este excesiv de nérvoasi, Orice expozitie ne std la dispozitie incepind cu a doua zi. Ziua in care se deschide expozifia este importanta pens fry noi, la fel cum este ultima zi inainte de ofensiva pen- tri un comandant. In. acea zi, comandantul pipaie mereu si mereu, ceasuri indelungate, prin binoclul sau, eimpul de bitaie : aici trebuie evitati 0 viroaga, uite colo trebuie s&-i acopere pe biiefi-cu 6 perdea de fum, drace, numai de nu m-as impotmoli in miastina aceea ce pare inofen- siva, iar acolo, de unde se va contraataca, si execut un foe de baraj cu zece baterit. Forje imense de captare prin agenturi, de prelucrare si de asigurare prin agenturi afluiesc acum in acest sim- patic oras. Dar noi deocamdat& nu ne aflim Ja expozitie. Prima zi ne aparfine. Ne-am imprastiat pe bulevarde si splaiuri, prin strizi fnguste si pe largi artere. Fiecare igi Pregateste iardsi si iarasi cimpul de bitaie : nu cumva si fie maneveat din flane, nu cumva si fie lovit din spate. Nu stiu de ce, dar deocamdata recrutarea masatii ce va urma si aiba-loe miine nu-mi di emofii, Inima nu-mi bate zgomotos si nu mi se stringe. Nicidecum. Dar nu pentru: ca ag fi vreun mare cercetas ce porneste cu neinfricare Ja o operatie riscanta, Probabil e& pur si simplu deoarece sint ocupat cu altceva. Acum mA preocupa nu recrutarea iminenta, ci marele oras Geneva. Pur gi simplu un bun vrdjitor m-a aruncat intr-un imperiu al trecutului, unde pe o singura strada s-au amestecat toate epocile. Strada asta e rue de Lausanne — 0 strada a-GRU. Aici, pe rue de Lausanne, inainte de rizboi, intr-o mare casi veche, intr-um apartament modest de la etajul doi se afla centrul unei rezidente nelegale a GRU, pe care © conducea Sandor Rado, Rezidentul diplomatic al GRU nici nu banuia cd literalmente la dowd intensectii de el lucreaz& extrem de puternicd rézidenta secret Dora“ care cuprinsese guvernele Europei in nemiloasele ei tenta- cule. Tot aici, pe aceasta strada, se afla un centru de trans- misiuni al rezidentei ilegale ,,Roland“, a GRU, de sub con= ducerea generalului Mracikovski. Rezidenta \,Roland* isi intinsese refelele de la Sanhai la Chicago. Dar Navigato- ral ,,Roland‘-ului nici nu_banuia existenta ,,Dorei. La Tindul siu, Navigatorul ,Dorei* nu stia de Mracikovski si colosala sa organizafie Roland“, Iar rezidentul diplo- matic habar nu avea de ambele. 210 © 2i luminoasi de toamna. E cald, dar frunzele fos leja sub pasi. Muncitori straini, spanioli sau italieni, Tabi in salopete portocalii, se grabese s& adune de pe aleile parcului cel dintii aur al toamnei. Hei, nu facefi asta. Ce, Vous nu va face plicere si pasifi pe covoare pur- purii si uri? Se poate si.nu va miste fognetul toamnei ? Oare asfaltul cenusiu este de preferat ? Nu posedati, fra- filor, nici de-un ban poezie in suflet, De aceea micul si hesitulul vostru tractor inghite atit de rapid si de lacom podoabele naturii, Dar dac-afi fi fost doar olecuta mai poetici, afi fi lasat ucrul si v-afi fi deleetat. Cita culoare ! Ce minunatie! Cit fast. Omul nu va putea niciodaté s& faci mai bine ceea ce face natura. Tat, vizavi de intrarea fn parcul Mon-Repos e o gcoali. Frumoas’ ca un castel $i cu orologiu in turn, Dar e cenusie, Ce bine ar fi fost 84 fie Impodobit& cu pete aurii, purpurii si porfocalii, © Sub orologiul din turnul §colii este o data : ,,1907*. Asta inseamni ca si Lenin a admirat aceasta scoala. Ori poate ca nu-i plicea stilul burghez ? In orice caz, el a lo- cuit aici, pe rue de Lausanne, unde mai tirziu s-au insta- lat rezidentele GRU, unde acum se grimidesc enorme case pentru diplomati. Imi pun capul ea si la ora actual lucreazi pe acolo rezidente neoficiale GRU, fard a-si f scizut productivitatea. Un loc bun, $tia el, Vladimir Ilici, unde sA locuiase. Infelegea el prin care anume parcuri s& se plimbe. fi iubea, desigur, pe muncitori, iar burghe- zia o ura, De aceea n-a locuit in cartierele muncitoresti ale Manchesterului si ale Liverpoolului, Locuia in tabira dusmani, in cartierele burgheze ale Genevei, Desigur, voia sa infeleaga mai profund psihologia si moravurile burghezici, pentru a lovi Ja sigur, pentru a ne face pe tofi liberi si fericiti. - : In acele zile, pe-aici, prin parcul Mon-Repos si pe rue de Lausanne se plimbau terorigtii care visau si-1 omoare pe farul rus : Gotz, Brillianf, Minor. Desigur, intinindu-l pe Lenin, sé inclinau ridicindu-si gambetele negre si hi- pindu-si palma: pe plastronul scrobit. Ori poate ci din principiu nu-si acordau reciproc atenfie si nu se salutau. In orice az, cind a pus mina pe putere, Lenin i-a impus- cat pe capete pe tofi teroristii ce i-au ciaut in miini, si tot- odaté pe far, pe care teroristii oricum nu reugiseri sil ucida, 2u1Trebuie si ma grabese. Am la dispozifie o singurd zi, Ultima zi dinaintea luptei, dinaintea primei mele recrutéri Gin strainditate. Trebuie sé cunose cimpul de biitaie ca pro- pria mea palma, asa cum un comandant de batalion cu- noaste cimpul scurmat de obuze, prin care miine urmeaz& si pornéasca b&ietii lui la ofensiva. Totusi nu ma grabesc. MA vrijea vechiul pare care vazuse atit de multe. Aici, in octombrie 1941, pe o bancuta oarecare avusese loc o consfiituire a rezidenjilor nelegali din Europa, Atita timp cit Uniunea Sovieticd nu a luat parte la razboi, Gestapoul nu s-a atins de agentura ci, cu toate ci poseda unele ih- formafii despre aceasta. Dar din prima zi a razboiuldi au inceput ciderile. Au inceput .arestirile :masive. Operatia de localizare a céderilor nu a dat rezultate. Caderile se inmuljeau, Caderi in grup. Caderi in lant. Caderi precum cercurile din apa dupa plonjarea unei pietre. Caderi pe liniile de legatura. Legitura s-a pierdut. Casele conspi- rative erau nesigure. Tofi sint suspectafi. Fiecare rezident il suspecteaz& pe fiecare ofiter si agent al su, iar fiecare din acestia fi suspecteaz& pe tofi ceilalfi. Fiecare rezident simte deja in ceafa rasuflarea Gestapoului si mirosul de singe cald din camerele de tortura, Fiecare in parte este neputincios. In aceasta situafie s-au adunat la Geneva. In parcul Mon-Repos. Le fusese interzis si facd acest lucru, Nici unul din ei nu avea dreptul s& stie nimic despre activi- tatea altor rezidente GRU, identice. O asemenca intil- nire constituia o crima, Pentru o asemenea intilnire, dac& svar fi aflat Ja Moscova, ar fi urmat impuscarea, Totusi ei s-au intilnit. Din proprie inifiativa. Cum’s-au gisit? Nu stid, Pro- babil, dup& ,,amprente“. La fel cum o prostituati poate asi fara greg, intr-o multime imensd, printre mii de fe- mei, 0 necunoscuta colegi de profesie. La fel cum un hof il identificé. pe un alt hot. La fel cum un ins care a facut inchisoare il recunoaste fara dificultate, dup cine stie ce indicii imsesizabile, pe un altul care cindva fusese siel inchis. Deci s-au intilnit, Sedeau posomoriti, poate chiar sub castanul acesta, Lupi ai cercetarii, Elita superioara a cap- tari prin agentur — rezidentii nelegali, Navigatorii, Vi- clenii, Comandanfii. Sedeau aici si de bund seama ci mai mult taceau decit vorbeau. Poate cA pentru ei tdcerea 212 aceasta constituia si un ramas bun de Ja viala, si o preg’ tire moral in vederea torturilor, 5i un reciproc sprijin fratesc. La 3 E putin probabil ca cineva, privindu-i dintr-o parte, si fi putut gindi cA aici s-a adunat floarea conducerii_ unei organizajii extrem de puternice care nu o data strin- sese gitlejul Europei cu ghearele ei invizibile, insi de fier. E pufin probabil ca, privindu-i pe acesti oameni cineva, s& poata crede ca fiecare din ei conduce in mod absolut © organizatie secreta 18 perioare ale puterii si sd clatine temeliile, destituind ministri si guverne intregi, 2guduind capitalele cu tropotul unor demonstratii de milioane. Cine putea crede ca acesti.oameni din parcul Mon-Repos detin boga- {ii aproape nelimitate ? Sedeau in niste paltoane ponosite, in haine uzate, cu incdljamintea scileiatA. Un cercetas adevarat nu trebuie si atraga privirile altora. El este ano- nim precum asfaltul. E cenusiu. La exterior, desigur. Erau niste lupi, de ast& dat haituifi. Stringi la colf. Nu aveau nici o iesire, Ceea ce au facut ei se pedepseste in Uniunea Sovieticé cu verdictul suprem si se defineste cu_un termen inspaimintator : legaturi pe orizontalé in captarea prin agentur’. Dar acum simfeau fn urechi ra- a Gestapoului, oi gerat acolo indelung. Au discutat ceva. Au adoptat 0. hotarire. Au schimbat tactica, Au schimbat sistemele de. legitur’, procedeele de localizare a ciderilor, de vert ficare si de recrutare. Fiecare facea acest lucru, chipurile din proprie initiativa, faré a raporta la GRU despre in- {elegerea secreti. Dealtfel, pe atunci nici nu mai aveau aturi. _ ETOH au supravietuit rizboiului. Fiecare din ei a ob jinut rezultate strélucite, ‘Toji laolalli au raportat abia in anul 1956 conducerii GRU despre consfituirea din i enit eroi, Invingatorii nu sint judecati. a a de peste hotare cintarea contribufia acestor oameni Ja victorie? Cine fi lua in seama cind plutea in aer infringerea fulgerdtoare a Armatei Rosii? Inca din prima zi de existen{4, regimului leninist i se proroceste inevitabila pieire. Prorocese i acum eu tot uitind prorocirile precedente. Dar de ce oare se uita de acesti oameni.in haine uzate, de pe bncuja din -parcul ‘Mon-Repos, din Geneva ? 213Fereul Mon-Repos, de rue Lausanne’ de malul lacului si de rue Mont Blanc este demult transformat intt-un fine al GRU sau al KGB-ului. Din acest hoteluri au inceput dis-de-dimineaté si se insiruie spre malul sting grupu- rile de captare. Tinta noastra era Palais des Expositions, Aceasta constructie gigantica sca Construit vreme de mai mulfi ani. Cu sala cea mare, eit 0 Gard, se uneau alte sili feminktoare, formind un cimp de necuprins, din beton, In Intregimne sub un acoperis coma’ Betonul este aster Ruf’ cu covoare, silile sint divizate prin paravane si fie =A isi expune acolo realizirile. ° in acest moment, din toate par i a aceasta constructie ‘pupae de ceplare RaeePEA sore acesta menu are yee, Sertit aH devorat, Pe ott ‘numératele divizii sovietice au pornit ima Pentru asaltul Reichstagului incereuit, "| POT maintarea se Sain cu numere diplomatice au e aici! Cite ,,Ford"-uri cenusii, de neluat an sg piamate minete diplomatice. Cite autobuze si camioane. Consu- pal Seneval de la Berna si consulul We Geneva si-au Binge gMereedes‘-urile negre in” colfusi diferite’ ale Plaine de Plainpalais, Ei nu sint la captare. Ei sint ‘Ia Dacg ores Gar nu la cea prin agenturs ct In cos general, TeGe Yreunul din noi este arestat, e sing gata sd inter Inratgit, £812 8 protesteze, sink gata ameninte cu Sa se afle pe deplin pregatiti ca si ameninje, si. intiml= deze, si exercite presiuni, si deruteze, si duced cu vocbn $i curierii diplomatici se’afla la posturi. # posibil ot ne £, imitere urgent la Moscova. $i ,,Aeroflot"=ul se afl 1s postul de lupts, find gata si-i expedieze urgent aces, @upa eliberare, pe aceia dintre noi care aut fect arestati. Ca s& fie eit mai putin zgomot. Sa nu se dea api In moats iaristilor. ‘SA nu se pund paie pe foc. Pentrurea total od ecurgi in liniste si in mod pasnic. Intréri sint o mulfime, gi la fiecare intrare e toad Asta-i bine. In mulfime noi sintem cenusii, de-neluse tn Seamé. Sapte franci biletul. VA rog, trei bilete. Doutseet fi unu de franci. Excelent, O cifri cu noroe. Toti cet care Jucreazat in captare sint superstitiosi ca niste- Tote batrine. In grupul nostru e o singura servicts, Cea demonsirativa. Puteti verifica, Hirtii, Nimic altceva. Putefi chiar ot ne ‘radiafi cu raze X sau ne trecefi prin poarta citipitoare, magneticd : numai hirtii, Colegii mei se grétbese spre standurile ce-i intereseazs. Dar mai punefi-v4 pofta-n cui! Acum eu sint stipinul. Eu am de recrutat un om, eu trebuié s& lucrez cu et asa ck nu va gribifi. Uite, sa ne apropiem de nenea asta, Ce, nu previntd interes pentru voi? N-are a face. Si stim Putin de vorbé, ba poate si sorbim o cafea impretna oa Ch Jar acum 0 s& mergem uite acolo si dineolo. Mai sedom cleaca de vorba cu reprezentantii unor firme, lating ain cap, ne declaram usor entuziasmati. Uite si pe aici se poate tréce pentru un moment — stafii de radio. Nu va intereseazi chiar deloc ? Stiu, stiu cl nu, Dar si in totusi. SA stam putin de varbi, lata inst c& vine si rindul staidurilor ce ne intere- seer, Firme noi, realiziri remarcabile. Ne apropient $1 hol, privim cu invidie cutiile cenusii, apoi plecam mai de. parte, La standurile marilor firme se gramideste multi lume, Specialisti ai fiec&vei firme dau explicafii, sf ests frident cli e prezent si serviciul de securitate al’ respec fivei firme. Dar noi pornim mai departe, mai departe, In sfirsit, aici 0 si ne oprim. Ling niste cutioare cenusii se Plictiseste in singurdtate un birbat de staturd mijlo- cic. E chiar singur. O firma mic. Cine si fie ? Proprie. {arul firmei sau directorul ei, el asigurind in acelasi timp si serviciul propriei securitayi,— Buna dimneata. — Va salut, Fy Lutioarele dumneavoastré ne intereseazi foarte mult. Este ceva nemaivazut, Insolitorii mei se prefac eX nu cunose limbi striine 51 astfel eu joc rolul de translator. E un procedeu bun : au astfel mai mult timp pentru a gindi raspunsurile Ih afara de asta, ei ma imping oarecum astfel pe un plan avantajos. Am vorbit despre tot soil de fleacuri tehnice, hu stiu ce fel de cifre, ci ma iau durerile de cap din cauzt asta. In schimb celor de ling& mine aproape ‘a le vine si sari in sus, nu mai pot sedea locului. — Sicit doriti pentru o cutie ? — 5500 de dolari, Noi izbuenim tofi in ris. Eu indata (avind grijé ca in spate si nu fie nimeni), deschid servieta demonstrativa direct la fundul dublu, ca el si se poath desfata cu stra lucirea aceea smaraldie, §1 0 inchid repede, in timp ce al continua sa se uite cu o privire vrajita la servieté, poet am fi gata si va numaram chiar acum, nu mai pentru cutia asta, 120. 000 de dolari, Dar necazu este 64 sintem din Uniunea Sovictica, iar guvernele dumnes, Sant’ gocldentale obstructioneazA libertatea comerfulul $i nok, din pacate, nu putem cumpiira cutioara dures: voastra, Ce picat ! Ne ridicéim si plecim. Ne-am departat treizeci de asi, Am cotit dupa colf, amestecindu-ne cu mulfimea, — Ei, cum e ? Cutioara e autenticd sau nu ? — Autenticd ! Du-te si recruteazi-I | Mm-au' insofit pentru 0 discutie v marfa inainle de a o cumpira, cicl eu as putea fi inselat. Acum ins& ei nu mai at co mine, Ma intore la stand, Servieta e cu mine. El mi rec, Roaste. Zimbeste. Tree pe alituri zimbind de asemoncs Deodatd, ea si cind m-as fi decis la ceva, mi intore spre Cl; Bali fi de acord si bem diseard impreuni elena, paharel ? Zimbetul i se stinge. Mi se uith drept inochi, cu o Prue, MPB% shetoasd. Apoi la servieta mea, si iariisi in ochi, dind aprobativ din cap. Ii intind 0 carte de vend Gt © Schit si adresa Hotel du Lac, din Montreaux. nes Se Jeri serisesem pe carlea de vizild 21. 00". Asta peniva 216 nu ne pierdem acum vremea cu explicatii. Plec de ie Sand evind parel aripi, © reerutare ! Este de acord ! E deja agentul meu secret ! Drace ! Numai de n-ag Incep s& sar pind-n tavan de entuziasm. Numai de-aj_putea si-mi sterg de pe chip zimbetul asta triumfator. Numai de nu mi-ar bate in halul Asta inima. fi ajung din om pe insofitorii mei si spun ci am executat recrutarea. ea trecem pe la citeva standuri, Conversim. Ne minnie. Clitinim din capete. Bem cafea, Oare ce-ar mai ae mai deschid o data servieta noastri ? SA nu mai oe uunul ? Mi se aprind ochii. Doud recrutari ! Dar imi adue aminte de bunul evreu, unchiul Misa. Nu. Nu-l vom r@- cruta pe al doilea. Licomia stric& negustoria. 7 ‘in de Plainpalais e o adevarati revarsare de magia 0. adevaratii tmulfime. De Ja un orizont la alta tot spatiale acoperit de masini, Poftim dei mat caull eval 185, Uile’ colo, magina’ consululul general sovietic. E Ia locul Iul, ceea ce Inseamns cl n-a fost nevoit si in: tervind. Tnseamnd ef totul merge bine, Decl, s-au facut zeci de recrutiri dintre cele mai prefioase, tard gauri, fra complics{i. Tata gi un autobus enorm printre veel de autobuze enorme, de pare-ar fi gemene, Navigatorul ti primeste pe cei mai norocogi dintre discipolii sii. Dar eu inc&’n-am crescut pind la 0 asemenea onoare, adic s raporter, personal Navigatorulul, rezultatele ” aclivitati mele. Eu sint subordonat primului locfiitor, Vice- lui, Dar unde-o fi, lua-l-ar dracu ? ; Ah, iatd-I, M& strecor spre autobuzul nostru printre nesfirgitele siruri de masini. oe so E deja plin. Toate rindurile din faf4 sint ocupate de ofijerii de informatii ai GRU si VPK. Adicd de cei ae ne ajuté acum s& recrutém. Rindurile din spate ae ‘ bere, Perdelele sint lisate, chipurile, ea si. fie umbri, Acolo, pe un seaun din fund sade vicecliderul. Ne cheamd efte unul:: .Raporieari tn goapté." Ca un comandant de osti pe cimpul bitiliei cistigate, primeste primele rapoat despre imensele trofee capturate. 217Tar noi tofi, ogari si varegi a a 1 gi laolalt’, ne- i pe intervalul dintre scaune, Chipusile, firé nicl © treaba, E zgomot. Inghesuiala. Glume de tot soiul. Dar de fapt €,0 coudi, Coad Ja raport. Fiecare arde de neribbdare Fieciruia ii ard ochii tn cap, Se ride tn hohote. Vice-li- erul ta semn din cap. E momentul meu. — Am recrutat. In sase” mi i ’ Asta-seara prima intilnire. Haus gt 40 de ‘sécuride — Bravo, Te felicit. Urmatorul. 8 Reerutasem un agent valoros, care timp de decenii urma si ne furnizeze cea mai moderna tehnick pentru avioane, pentru artilerie, pentru elicoptere de lupti, pen- tru sistemele de dirijare a rachetelor. Nu incape nici o in- doiali ci el era gata recrutat — cel putin asta era pi rerea, atit a mea, cit si a Vice-liderulti Ce-i drept, despre noul agent s t, ecret al-GRU stim doa ceea ce e indicat pe cartea lui de vizits. Despre spuraiura Tui se cunose ins mai multe :.dispunem de dou’ articole decupate din ziare, despre aparatul RS-77, Dar nu-i nici © problem’. Nu-i deloe important, Important este ci apa- ratul Iui ne este necesar gi el va fi al nostru. Cit priveste agentul secret, curind vom afla mai multe. Principalul chelate de acord si lucreze in secret cu noi. In cele nici sapte minute ale recrut&rii, eu ii ; ; a i, eu fi comu- nicasem 0 muljime de lucruri importante. Rostisem fraze dintre cele mai obisnuite, din care se deducea ca — sintem reprezentan{i oficiali ai Uniunii Sovietice ; = ne intereseaz& electronica militara mai -mo- derna, cu precadere aparate ; me ee may —'sintem gata si platim bine pentru ele, i iar el cu noaste acum pretul nostru precis : a 2 — lucram in secret, cu iscusin{a, i I in secret, 4, cu precautie, exercitiim presiuni si nu insistam ; air — nu avem nevoie de multe exemplare ale ay i ci doar de unul, pentru copiere. P ae Din toate acestea el poaté deja si concluzioneze ci : 910 — ni sintem concurenti ai firmei sale 5 dac& productia unor asemenea aparate se va reaq liza in URSS, el nu are de pierdut nimic, ci din contra, de cistigat: va creste cererea pentru aparatura sa, ba s-ar pufea ca armatele occidentale sé-i comande ceva mai scump simai modern; =" — vinzindu-se numai un sigur exemplar al aparatu- lui, el poate s& ascundd cu usurin{i de autoritifi acest lucru, eSci unul nu inseamné o sut, si nici o mie ; — in sfirsit, lui ii sint absolut clare propunerile noas- tre, stie ce vrem si de aceea nu se teme de noi, infelegind ci vinzarea unui aparat poate fi calificata drept spionaj industrial, pentru care in Occident, cine stie de ce, pe~ depsele sint mai reduse. Lui ti sint clare toate aspectele afacerii, Intr-o singurd propunere ‘eu i-am comunicat ce ne intereseaza, condi- fille si preturile noastre, De aceea, cind a dat afirmativ Gin cap, fiind de acord cu intilnirea, el a rostit de fapt foarte distinct un ,da* spionajului militar sovietic. In- felege c& ne ocupim cu o treaba interzis& si este de acord s& aib contacte cu noi. Deci... Scurta mea conversafie pentru recrutare e ceva apro- ximativ asemdndtoare cu faptul de a-i explica unel ti- pore si frumoase studente ci eu sint un desfrinat cu dare Ge mina si sint gata si plitesc cu generozitate pentru ri porturi sexuale cu ea. Ba chiar cu faptul de a-i ardta bani fi apoi e-i spune cit anume, propynindu-i pe dat sa ne fyinim intr-un Joc retras ca s& ascultim muzici, Dac& ca este de acord, ce mai ramine de discutat ? Despre ce s& mai vorbim ? 7 “Tocmai astfel se realizeaz& recrutirile momentane, in la expozit asta ne intereseaz, sintem gata sa platim, unde ne intilnim ? “pe de alta parte, dac intreaga noastr& convorbire cu el sar fi inregistrat pe banda, in ea nu s-ar gist absolut rnimic condamnabil, Ne-am uitat la un aparat, am_spus tA am dori sd-l cimparim, dar acest lucru nu este per- fais Iar apoi eu m-am intors si am propus sa ciocnim diseara un pahar de vin, 2199 Sint ‘tin&r si lipsit de experienta. Deocamdat&’ mi se fartA cele sapte minute pentru o recrutare. In general, © recrutare instantanee chiar trebuie s& se facd instanta- neu: In zece cuvinte. Printr-o singura propunere. Prin- tr-un singur zimbet. Recrutarea trebuie si fie imediat si trainic mascata : trebuie sA trec pe la sute de standuri, spunind cam ace- lagi lucru, zimbind cam in acelasi fel. Dar fark a mai recruta. DacA sint cumva urmérit, cum s& se identifice acel unu dintr-o sut& care a spus ,,da“ spionajului mili- tar sovietic ? Noi sintem mulfi la expozitie. Multi recru- tori, mulfi asiguratori. Fiecare isi mascheaz& recfutarea printr-o sut& de alte intilniri, La o expozitie sint mii de oameni, Un torent. O bulboand. Un Sanhai. Poftim de urmireste ceva, Inceared numai. “ Omul cel nou trebuie dus de indat& undeva departe. Inc in noaptea ce va urma, camarazii mei mai experi- mentafi vor avea intilniri pe teritoriile Franjei, Italiei, Germaniei de Vest cu agenii proaspat recrutafi. Ea ma intilnese la Montreux. Cineva are intilniri secrete la Basel, Ziirich, Lucerna. Mai departe de Geneva! Cit mai de- parte !' Dar acestea sint doar primele intilniri. Urmatoa- rele vor avea loc si in Austria, in Finlanda, in S.U.A. Mai departe de Elvetia ! Cit mai departe ! Caut indelung si mi se piarda urma, Sint bine asigu- rat. Daci’as fi fost urmarit, urmaritorii m-ar fi pierdut de mult. Céci m-am evaporat. M-am dizolvat in multimea din marile magazine. M-am pierdut prin nemérginitele garaje subterane. M-am furisat intr-un lift supraincdrcat, Sint scos din Geneva la Lausanne intr-un portbagaj cu numar diplomatic. Asta e prima asigurare. O fac va- regii din rezidenta diplomatica GRU de la Geneva. Nu m-au vazut si nu stiu nimic despre mine, Si-au parcat doar masina intr-un garaj subteran, exact la timpul sta- bilit, si au plecat, lasind descuiat portbagajul. Asa au fost instructiunile. Ei binuiesc, desigur, cA asigurarea execu- tata de ei are o oarecare legituré cu expozitia. Dar cum ? Nw au dreptul s& se uite in portbagajul automobilului lor. Gvnese in mare vitezi pe autostradi, urmirind timp de 220 cel putin patru ore daci nu cumva sint urmarifi. $i acum fac acelasi lucru. Un garaj subteran din Lausanne. Un loc intunecos, cu o muljime de etaje, sciri gi iesiri. Dacd sint ei urmiriti, sau este urmérita masina ? Probabil cA nu. Doar ei au o mulfime de treburi. Circulé prin oras, executind manevre absolut de nein{eles. Se intore la magin& si pornese cu ea mai departe. Iarsi o stafionare. Alte garaje subterane. Ei ingisi habar nu au dac& au ceva in portbagaj sau deja nu mai au. Acolo de buna sema ci nu mai e nimic, cici eu demult ma aflu intr-un tren. In- tr-un vagon fard dungi galbend pe sub ferestre, Clasa a doua. Un vagon cenusiu. Un bilet cenusiu. Un pasager cenusiu, Calitoresc pind departe. Dar bruse cobor. Schimb trenul. Si iardsi cildtorese. Dispar apoi prin pasaje subte- rane, la inghesuiala, prin pivnite de berSrii, prin stradute intunecoase. E o tard nou& pentru mine. Dar o stiu pe dinafaré. Cineva a pregitit cu grijé pentru mine toate trecerile. Cineva le-a' gasit si le-a deschis, muncind luni de zile. Cineva a muncit fara nici o perspectiva, ca ogar, asigurind recrutarea infaptuité de mine, Exist doar patru cireumstante care ar putea duce la un egec : — daca sint urmirit ; . — daci sint luati 1a control tofi oamenii cu care m-am intilnit astazi ; — dac& noul meu prieten e un provocator al politiei sau, speriindu-se, a comunicat totul la’ politie, devenind de ast dat& provocator ; — daca la locul intilnirii ne-ar recunoaste cu totul intimpltor cineva si ar anun{a politia. Din cele trei posibilititi, elimin trei. In primul rind, nu sint urmarit, In al doilea rind, astizi am intilnit circa © sut de oameni. E imposibil ca cineva s&-l ia sub control pe fiecare. In al treilea rind, locul de realizare a intilnirii n-a fost deloc riu ales de catre copoii de la Geneva. Posi- bilitatea de a da peste niste cunoscufi este aproape ex- clus. Ramine doar noul meu prieten. Dar si el poate fi usor verificat. La noapte expertii GRU vor verifica apara~ tul ce li s-a adus, Dac& acesta functioneazA, inseamna ci prietenul nu are legaturi cu polifia. E pufin probabil ca 221polifia s& plziteasca atit de scump cu niste secrete, {irda primi nimic ist schimb. ~ Loculde intilnire nu fusese deloc rau ales pentru mine, I cdutase si pe acesta un ogor oarecare..1l descrisese, de- monstrindu-i avantajele. Daci locul n-o si-i placd, pat si ma pling mime vice-liderului ; peste inci 0 zi va afla acest lueru seful GRU care fl va, asmufi pe Tuzik? asupra Navigatorului de la Geneva. Numai ci eu nu mi voi plinge. Locul imi place. Hotelul trebuie si fie mare, Acolo nimeni nu acord’ nimanui atenjie, Hotelul trebuie s& fie bun, ins’ nu eel mai ‘bun, Totul fusese ales tacmai asa, Dar iat Tuerul cel mai important : trebuia si dispun de un punct de observare protejat si s& pot urmari de acolo tot ce se petrece vreme de cel putin o ori inainte de momentul intilnirii, C&ci existi si un asemenea punct, Daca prietemul a informat cumva autoritiile despre intil- nire, dac& politia e gata si ne urméreasca, in jurul locu- lui de intilnire e posibil4 0 oarecare miseare suspect. Astept o or’, dar nu se petrece nimic suspect. La 20.54 apare el. E singur, intr-un ,,Audi-100“ de culdare galben’. Memorez numirul masini. E un aminunt important. Ni- meni n-a parcat in urma lui. Intri in restaurant, uitin- du-se in toate parfile, Si acesta e un indiciu foarte bun, Dacé s-ar fi aflat sub protectia polifiei, nu s-ar fi uitat asa. A te uita in jur e ceva foarte neprofesional, dar cu n-am s-i spun acest lucru, Vor mai fi si alte intilniri, El va fi mereu controlat; aga c& n-are decit 8A se uite. Pentru noi acest aminunt e mai linistitor, Inseamni ci nu e prie~ ten cu politia, : La 21.03 imi p&rasese punctul de observare si intru in restaurant. Ne zimbim reciproc. Lucrul cel mai’ impor- tant acum este si-1 calmez, si-i pun in fata toate cartile sau si ma prefac cf joc cu toate cirfile pe masi, Omul se teme numai de necunoscut. Cind situatia e clar’, omul nu se teme. Jar daci nu se teme, atunci nici prostii nu sivir- seste. _— Eu nu am de gind si va atrag in nici un soi de aventura. . . De aceasti data spun ,eu* si nu_,noi“, Vorbese in numele meu propriu, si nu in numele organizatiei. Nu stiu de ce, dar asta face o mai buna impresie asupra agenti- + Nume de ciine, prin care se subinjelege Ins organul dis- ciplinar. i. Pe cit se vede, cuvintele ,noi", ,organi- Weiser il aperie pe om. El vrea sd creadé c& in Intreaga Jume numai el si ined un singur om stiu de tridarea lui. Numai unul singur, dar aga ceva nu se -poate intimpla, In spatele meu se afl o.structurd superputernicd. Totusi {ml este interzis s& zic , noi". La Academia militar diplo- matic, pentru o asemenea greseala eram pedepsit. int gata s& plitesc pentru aparatul dumneavoastra. Imi este necesar. Dar nu insist. hae -— Cum de afi ghicit ci am venit sé cooperez cu eavoastra ? 8 ‘Asa am eu impresia, De ce afi refuzat ? Siguranta éeplini. Pretul e bun. Carli mmnenvoastra, sinteti gata sh-plititi 120.000, de ri? ; sole a, 60.000 pe loc. Pentru faptul ci nu vi temeti de mine. Celelalte 60.000, de indati ce voi verifica dac& aratul functioneaz’. arora Gnd yeti putea s& va convingefi de acest Iuéru ? — Peste dou’ zile. eg = Ce garantie am eu cA imi vefi da si cealalta juma- tale din bani ? . ; — Sintefi un om foarte valores pentru mine, Am de gind sé cumpar de la dumneavoastri nu numai acest apa- rat. De ce v-ag ingela chiar de la prima intilnive ? ‘Se uit’ la mine cu un zimbet abla schifat. Intelege cé Am dreptate. MA uit la el, la primul meu agent recru- fat peste hotate. Isi vinde ‘securitatea farii pe treizect de arginti. Lucrul acesta nu-mi place deloc. Eu lucrez in captare deoarece nu am alta iesire. Asta mi-e soarta. Dac& nu. aici, atunci in alté parte sistemul ar fi gasit pentru mine 0 munci necrujatoare. Tar dacé_ag refuza, Sistemul m-ar devora. Sint un om ineiitusat. Pe cind tu, nemernicule, te repezi in mod veluntar si ne ajufi. Daca mi-ai fi aparut in faf& pe wremea cit ma aflam in Spe{naz, fi-ag fi pilit dintii cu pila. Dar deodata imi amintesc cd agen{ii sint datori s& zimbeascd, asa.c& ti zimbese. — Nu sinteti european ? — Nu ; _— Eu cred c& noi nu. trebuie s& ne intilnim in fara dumneavoastra, dar nici in Blvetia, Ce parere aveti de Austria ? — Excelenta idee. 993— Deci dup doud zile am s& vi intiInese in Auste Decl du ic in Austria, ita aie, I intind o carte de vizité cu 0 adresa si desenui ui hotel. Voi plati toate ili i unol ote. Volo cheltuielile. Inclusiv cele la Zimbeste. Dar eu nu sint si ificatia zh nb : igur de semhificatia zim- betulul : € multumit, nu e mulfumit ? Stia sa deseifvez surapulicatia a sute de zimbete, dar aici, in semiintuneric, — Aveti aparatul ? Bo, In portbagajut masini fannie, Se ma urmati cu automobilul- pind in paduri si acolo amt sf va faw aparatule 4) Pina In PAdurice =~ Nu vee cumva s8 ma ucidefi ? _ — Fifi rezonabil, Eu de apai i i si fac cu viala dumneavoastra tM Nevole: Ce naiba Am nevoie de tine viu, am de gind si mé limiter la ucid ? Sint gata s&-{i plates dai marta, eee — O data ce sinteti gata si plstiti ati . ) date plititi atit de mult, inseamna cé industria dumneavoastra mili : mil im acest fel. Ace voastra militaraé face econo- — Absolut corect. — Pentru primul aparat platiti i siti teenth, Primul aparat platii 120.000, dar economi= — Corect. lar in viitor imi veti plati milio: i - in rh ane, dar veti econo- misi o suta. de milioane, Doua sute. Ba’ chi i ~ act ata & chiar trei sute, — Bine, dar asta-i exploatare! In conditiil » dar 2! In co le acestea eu nu dorese s& luerez, N-am si va vind aparatul cu — Atunci vindefi-l in Occident cu 5.500. Dack i il in 500, Dac& vi se va cumpira, Dacd veti gsi un cumpirdtor ‘care oA YiPldteasod mai mult decit mine, e treaba dumneavoastia: Nu insist. Dar intre timp am s& cum : : identic in Belgia sau in SUA par un gpatat sprospe Asta era de-acum 0 cacialma, cici la o firma r ‘ialma, la o firm’ mar neal cum patrunde, Te alegi cu oasele frinte. N-am altd solutie pentru receptoare de fascicole laser reflectate ar continui si zimbese linistit, Daci nu vrea, nici nud neveie, Am s& cumpir de la altcineva, 7 — Nota, vi rog ! adaug in sinea mea. Nu primul aparat, De ce s& te si un milion, Numai sé-mi 224 ‘MA priveste in ochi, Ma priveste indelung. Apoi zim- beste. De asta dat lumina cade pe chipul lui si de aceea sint convins cA acest zimbet nu ascunde nimic réu, aga ch fi zimbesc iartsi, Aduce un pachet din portbagaj ‘si mi-] intinde, — Nu, nu, fi zie agitindu-mi miinile. E mai bine sii nu-l ating. Ducefi-l in magina mea, In caz de ceva, se poate spune cf tu ai uitat din gre- geal pachetul in automobilul meu. Nici vorb de spionaj. Pur si simplu neatentie. Se asaz& in masina mea (desigur insi ci nu e a mea, ci inchiriat de cei care ma asigura). Inchid usile pe dinduntru. Asa suna instructiunile. Aparatul este, sub scaun. Imi deschei vesta. Eo vesté speciala, pentru transportarea banilor, li pun in mina gase pachete indesate. — Verificati, Dac& peste doua zile veti aduce docu- mentatia tehnica, am s& vé plitesc restul de 60.000 si inci 120.000 pentru documentatie. El da aprobativ din cap. fi string mina, Se duce spre masina lui. Ma smulg din loc si dispar in intuneric, 10 Oare citi ofiteri GRU mA asiguri numai pe mine? Nu stiu cu precizie. Dar in noaptea asta mai am dou intilniri, In primul rind, aparatul obfinut trebuie s& ajunga cit mai grabnic dupa zidurile unei ambasade. In al doilea rind, trebuie sA predau masina inchiriata si si © primese pe a mea, cea de diplomat. i Dupd 0 jumatate de ord, pe o potecd de padure inecata intr-o ceaté calda, il intilnesc pe secretarul doi a) amba- sadei din Berna, Are o masina albi, ,,Peugeot 504" Abia se distirige printre valatucii densi ai celei. Pachetul meu ¢ deja ambalat intr-un siculet trainic, din foaie de cort verde, inchis si sigilat cu doua peceti, Diplomatul e locotenent-colonel GRU. Dar nici el nu se cuvine sf stie, nici cine sint eu, nici ce se aflé in pachet, Are doar ordin si. ma intilneascd. Si preia marfa, si blocheze usile pe dinduntru gi imediat — direcjia amba- sada. Din momentul in care pachetul a ajuns in magina 15 — Cenusi tira epoleti 225unui diplomat, el este .in relativA siguranté. Jar indat& ce va ajunge dincolo de imprejmuirea de piatri a ambasa~ dei, va fi in siguranj& deplina. Oprese masina cu bordul alituri de bordul celeilalte, cobor geamul. El are deja geamul lasat. Poftim. E un om voinic, cu parul blond. Fizionomie de om serios. Dup§ cutele ferme de la gurd, pot spune fara a * gresi cA acest om face cu succes recrutiri. E un vareg, fara nici o indoiali. Asemenea baieti perseverenti nu lucreazi prea multi vreme la. asigurare, Dar astézi e pur si simplu o zi nebuna. Pur si simplu astézi au fost aruncati ‘tofi cei din tezidentele Genevei si Bernei la asigurare. Nu avem dreptul sa vorbim, si mai cu seam& ruseste. Am oprit; i-am aruncat marfa, ‘am dispirut. Jn aceste citeva momente el izbuteste sa ma cerceteze din vchi. Dup& niste indicii anume, va recunoagte in mine un biet ogar, istovit de truda la asigurarea prin agentura, gare pentru prima oara gusid dintr-un succes de vareg. Ani zimbeste. Nu spune nimic, doar isi misc& abia sesiza- bil buzele. Eu ins inteleg : mult succes. In momentul urmator vad doar niste lumini rosit prin ceafa alba si rémin cu zimbetul lui, descoperindu-i dintii, in spatele geamului. A disparut. Astept trei minute. Acum el are prioritate. Acum el este obiectul. Péste dowd ore, ling’ Interlaken mai am.o intilnire : si predau ‘aceasta masina, si o primese pe a mea. In noaptea asta am putut fi vazut in Friburg si in Neuchatel. Zorile le-am intimpinat la Ziirich. Acum prin- cipalul e s& am cit mai multe contacte. Puteam fi vizut intr-o enorma bibliotec’, la un magazin de arme, intr-o berarie, la gard. Intram in vorb cu barbati si. femei. MA interesam de o firma care existt realmente, dar de care nu am nici o nevoie, Rasfoiam carti de’ telefon, céutind niste oameni ce nu prezintA nici un interes pentru noi. Se spune ci vulpea face la fel pentru a-si pierde urmele. Am trecut granifa seara tirziu, pe lingi Bregenz. Nu stiu cum se face c& nu era control politienese. Dar chiar dac-ar fi fost, parci-i este cuiva permis si perchezitio- neze masina mea de diplomat ? Si chiar daca, recurgind Ja-forta gi incaleind conventia de la Viena, din 1815, 226 ar verifica bagajelé mele, ar putea si giseascl ceva? Nu. Ceea ce prezinta interes se afli deja la Moscova, estrada Hodinka, in imensa clidire numiti Acvariu. In vreme ce eu fac si mi se piarda urmele, avionul spe- cial, cu numerosi curieri diplomatici inarmati, a adus deja demult zeci de saci verzi, trainici, sigilafi, asezati cu rijé in’ containere de. aluminiu, Politistii austrieci m& salut zimbind. Documentele ? Poftifi, SA verifice masina ? In nici un caz! Dar ei nici nu au 0 asemenea intentie. Un nene grasuliu, binevoitor, cu pistol la briu, ridicé mina la cozoroc : treceti. Ca ce chestie sa se lege ei de un diplomat care are o fizionomie atit de obignuita, a unui om de treaba. Ce, seamana el cu acei teroristi lajosi, ale cdror fotografi ' sint afisate la sectia de politie ? : Rulez incet pe sub bariera granicereasci, salutindu-i. Eu nu va sint dusman. Va sint aproape prieten, Am execu~ tat o-recrutare masata, dar printre agentii nostri nu exista nici un cetafean al Elvetiei, nici un cet&fean al Austriei. Pe ai vostri ii recrutém prin alte locuri, Colegii_mei lucreazi impotriva Austriei de pe teritoriile celorlalte Yari. Noi ins niciodata nu abuzim ‘de ospitalitate, / 11 Ma uit fn oglinda si de acolo mA priveste un chip cenusiu, cu obrajii nerasi, Ochi inrosifi ai acestui_om din oglinda erau infundati in cap. Chipul unui em frint de oboseali, — Coboar& la baie, abureste-fi bine oasele, Barbi reste-te si-apni urca la comandant, pe blana de leu. — Pentru ce? — Nu-ti fie teama, de ast data nu te ia la refee, tm saun& vad trei prieteni ai mei, avind numerele 4,2 si 32... — Salut, frafilor, — SA traiesti, varegule ! Pe “cit se vede, erau demult la aburi, cici li se rosise strasnic pielea. : — la sezi aici, Vitea! si necheaz& cu tofii, eenStiu si ei cA dup dou zile si doud nopti de sedere la volan nu pot sé mai sed. Chiar gi ei, in loc sa sadé, stau culcati pe burta, — Vrei_o bericicd, Vitea ? = Mai intrebi 2... Kolka imi bicivieste cu temei spinarea, folosind 0 matu= ried de mesteacdn. Si fesele de asemenea, — Ei, ce zici, se reface circulatia singelui ? — O-o-oh... sigur ci da. — Vitea, mai Vitea, si nu adormi aici cumva, ci-i periculos. Vitea, mai bine 'soarbe o bericica. In sala cea mare e pregatit’ 0 masi de stirbitoare. Scaunele lipsese. Cine simte acum nevoie si sada? Toti sint tacuti. Zimbese cu tofii. Iat’ cé apare Navigatorul, iar in urma lui, ca un scutier credincios, cifratorul prim, — Detaliile operatiei treeute n-am ‘si vi le expun. Nu am acest drept. Dar tofi au obtinut succese. Unii au chiar cite trei recrutari. Cifiva au cite doua, Navigatorul se intoarce etre cifratorul prim : — Aleksandr Ivanovici, citeste cadrelor noastre tele- gramele cifrate, in partile ce-i.privese. Aleksandr Ivanovici deschide 0 map verde si citeste cu glas solemn : — ,Comandantului ‘rezidentei__ diplomatice 173-V, general-maior Golifin, Am primit.cele opt containere ale Postei diplomatice, trimise de dumneavoastra de la Geneva, Berna si Paris. Prima analizi intreprinsi de directia a 9-a a serviciului de informatii este pozitiva. Acest fapt permite si se tragi o concluzie preliminard referitoare la seriozitatea tuturor persoanelor atrase in calitate de colaboratori. Seful Directiei 1 a GRU, vice- amiral Efremov. Seful sectorului 5 al directiei 1 a GRU, general-maior de artilerie, Leasko.* Zimbim.cu tot — Citeste mai departe, -— »Operatia desfasurata de dumneavoastra reprezinta una din cele mai reusite recrutiri in masa din ultimele luni, Va felicit pe dumneavoastra si intreg personalul re: dentei pentru aceste importante realiz&ri, Loctiitorul sefu- lui Statului major general, seful directiei a 2-a generale, general de armata Ivasutin“. Dopurile sticlelor de sampanie pocnira in salva. Auria, frlspurhata ‘liccate’ a’ inceput A scihteia in pahare. Sticlele érau ithbrobonite. Frapiercle cu gheati erau argintii. Ah cit sint de obosit ! Ce sete-mi e ! Cit ag vrea si dorm. Unul cite unul trecem pe la comandant. Ma apropii si eu. — Tovardse general, permiteti si va felicit. Multe ake’ Japonia, ‘iiulte ‘are America, dar noi, incepind de astazi le avem pe toate. . El zimbeste. — Nu pe toate, dar avem acces la tot. Tu de ce n-ai trecut sil recrtitezi pe al doilea ? — Nu stiu, tovariige general, mi-a fost team& s& nu stric ce-am realizat. + Bine-ai facut. In munca noastra lucrul cel mai groaznic e ezitarea, dar si rivna exageraté. O singura recrutare inseamn si ea foarte mult, Te fel “= Multumese, tovardge general, — Aleksandr Ivanovic... * ‘= Ordonati | — Citeste ultima parte. Primul cifrator isi deschide si de ast& daté mapa. »Generalul maior Golitin ! Mulfumese pentru servi- clile aduse. Seful statului major general, general de ar mata Kulikov". — Ura ! ne puserdm noi pe urlat. , Dar comandantul devine iarasi serios. fnalté solemn cupa... 12 M-a trezit cifratorul trei, Ja patru ore si treizeci de minute dupa ce mi atinseserim cu obrazul de perna. In camera de odihn& sint optsprezece paturi de campanie, Unele sint deja libere. Pe celelalte mai dorm cémarazi de-ai mei, cei care au astiizi o a doua operate, — Viktor Andreevici, y-am trezit corect? intreaba cifratorul cercetindu-si lista, . ‘MA uit la ceas si dau afirmativ din cap. Micul dejun se serveste in sala mare, unde mai diinuie mirosul de sampanie. Nu-mi este foame. Simt ¢& mi Se roteste capul. Imi impun totusi si beau-un pahar de Suc rece i sa in- 999fulec © bucificd de suned. Dar cifratorul se iveste in usa: — Vice-liderul va asteapté. V4 permite s& luafi: ca- feaua cu dumneavoastra. Ochii Vice-liderului sint buimaci. Cu siguranfa el nici n-a apueat sA se culce. — Stringe-{i mai cu atentie vesta cu bani. Portierele masinii sa fie mereu blocate pe dinduntru. In caz de ne- pliceri, solicifi si vin& consulul, Peste noapte masina ta a fost spilatd, verificata, reglata, alimentata, i s-a redus kilometrajul. Itinerarul deplasirii si semnalul de scoatere din operatie le vei conveni la grupul de control. Ifi dorese succes. Urmatorul. Am revenit dup& patruzeci si opt de: ore, Noul agent, care de-acum se numeste 173-V-41-706, adusese la inil- nire descrierea completi a aparatului RS-77. Mi-a in- minat lista persoanclor oficiale care au contact cu firma sa si care mai tirziu ar putea sii fie si ele recrutate. Pentru fiecare fusese intocmiti o mica fige ett fotografie, adresa si mai ales cu o enumerare a slabiciunilor de care au dat dovada. I-am platit 180.000 de dolari. Am stabilit o noud intilnire. Datele pe care le culesese din proprie inifiativa urmau_a fi platite la fntilnirea urmatoare. Documentele primite ne economiseau milioane si multi ani de muned. 13 Peste alte opt zile am primit gradul militar urmator — maior in Statul major general. . Nu stiu de ce m& simt cupring de tristeje. Pentru prima oar% nu sint bucuros intr-o asemenea zi, Cind comandantul mi-a citit. telegraina cifrata, am récnit: »Servese Uniunea Sovieticd !“ Dar in sinea mea am gin- dit: stia se poarti cu mine, cum ma ‘port eu cu agentul meu. El primeste sute de mii, iar acolo, undeva sus, se conomisesc milioane. Eu procur de. fapt milioanele aStea, iar mie mi se d& drept récompensa 0 steluté de aluminiu, Dar nici pe asta nu am dreptul si o port, caci Uniforma mea rimine ascunsi intr-un dulap, la naftalind. 230 Sint trist. Nu mA bucurd -gradele gi distinetiile. Ma fréminta ceva si nu stiu ce anume. Principalul e si ascund ins& acest alean al melt de ochii altora. Daca optimismul mi s-ar stinge in priviri, asta s-ar observa indaté si s-ar lua masuri. Nu gtiu ce fel de masuri, dar s-ar lua, si n-am deloc nevoie de asa ceva. Privese finté in ochii generalului si zimbese bucuros, fericit. CAPITOLUL X 1 Cind dorm, ma acopar pind peste cap, ma invelese in plapumi ca intr-o suba. Eo veche obignuin{é din timpul armatei. Un reflex inconstient, Eo incercare de a pistra caldura pind in zori. Acum nu mai dorm in corturi frigu- roase, in bordeie umede, ‘in vreo pidure tomnatic’, amor- fit& de ger, Dar obisnuinta de a ma infofoli mi-a ramas pe toaid viata, . In ultimul timp, plapuma:a inceput si mi infricoseze. ‘Trezindu-m& brusc, in puterea noptii, de o spaim& cum- plita, ma intreb: care nu m-am trezit intr-un cosciug ? ‘M& ating prudent cu nasul de plapuma moale gi calda. Pare a nu fi un cosciug. Ori poate sint invelit in vreo foaie de cort, iar scindurile sicriului sint ceva mai sus ? Pipai, incetigor aerul, Nu, deocamdat& nu sint intr-un sicriu: Probabil c& astfel incep oamenii si-si iasé din minti. In felul acesta le vine oamenilor, tiptil, nebunia, Dar poate c& sint demult schizofrenic, numai c4 cei din jurul meu nu m-au dibuit deocamdat’ ? E pe deplin posibil. A fi ne- bun nu-i nicidecum atit de réu, cum poate si par& unora. Daca miine as fi invelit in. nigte cearsafuri albe si as fi dus la un ospiciu, nu.m-as opune si nu m-as mira, Doar aco- lo-mi este locul, De bunaseama c& nu sint un om normal. Dar cine e normal in jurul meu ? Imprejurul meu ¢, oriunde ma uit, 0 casi de nebuni. O nebunie exasperanti, De ce oare Occidentul ne permite 231sa patrundem eu’sutele, cu miile.? Doar noi sintem spioni. Dare nu se infelege ci eu sint trimis aici ca s4 pricinuiesc daune maxime Occidentului ?. D nu sint arestat, de ce nu sint alungat ? De ce camenii Astia bizari, de nein- feles, din Occident, nu protesteazi niciodati ?’ De unde aceast4 supusenie a lor de robi ? Ori poate si-au iesit-cu tofii din minfi,? Sau, mai stiu, poate ci noi tofi sintem nebuni ? Eu, in orice caz, sint. Ca nu degeaba mi se na- luceste capacul acela de sicriu. Nu, nu degeaba. Asta a inceput cam cu un an si jumétate in urma, dupa intilnirea cu Kir, Pe Kir il cunoaste toaté lumea. Kir e om mare, Kir Lemzenko {si avea domiciliul la Roma, dar lucta, desigur, nu numai ‘in Italia. Pretutindeni avea succes. Mai cu seama in Franta, Rezidentul diplomatic de la Roma al GRU, generalul-maior Kir Gavrilovici Lemzenko dispu- nea de puteri nemasurate. De aceea si era poreclit Papa de la Roma. Acum e general-colonel. Acum este la secfid administrativa a Comitetului Central al partidului, Acum are sub control GRU si KGB-ul, in numele partidului. Cu un an gi jumatate in urma, dup& ce om trecut prin comisia de atestare pentru exterior a GRU, m-a chemat Kir. Cinci minute a durat cnovorbirea. El ii primeste pe tofi ofiferii, atit de la GRU, cit si de la KGB. Pe tofi cei care pleacd pentru captiri. Pe toji, numai Kir ii confirma. Sau nu-i confirm. Kir este mare. Cine-I stia pe Kir ? Toti fl stiau. Destinul cricirui ofifer din GRU si KGB se afla in miinile lui, , Staraia plosciad. Monumentul gernadierilor. Pretu- tindeni'milifie. Oameni in haine civile, Grupuri, Mantale cenusii. Priviri sumbre. Intrarea Nr. 6, Prezenta{i carne- tul de partid, Suvoroy, citeste un adjutant in uniformé al- bastra. Viktor Andreevici, confirma un al doilea, gdsin- du-mi numele pe o lista scurti. Da, adaug& primul, Pof- tifi. Un al treilea adjutant ma conduce pe coridor. Pe aici va rog, Viktor Andreevici. El, om de pazi, nu se cuvine s& stie cine este Viktor Andreevici Suvorov. Stie doar c& acest Suvorov este invitat la Comitetul Central pentru o convorbire. Cu el se va sta de vorba Ja etajul gase. La ca- mera 788. Omul de paziie politicos, Poitifi, pe aici. Acestea sint deci coridoarele puterii. Plafoanele bol- tite pe sub care au pisit Stalin, Hrusciov. Pe sub care trece acum Brejnev, Comitetul Central ¢ un adevarat oras. 232 ymitetul Central e un stat in centrul Moscovei, Precum faticanul in centrul Romei. A Comitetul Central se construieste neintrerupt, Zeci de dir{ sint unite intre ele, si mereu alte cur{i mici, spatii termediare sint ocupate cu noi zgirie nori albi, de sticlé. ehidat, dar din Staraia plosciad aceste cladiri aproape nici nu se ziirese. Mai bine zis, se z&resc-ele, dar nu bat och?) Spre Staraia plosciad dau ferestrele enorme ale or cladiri cenusii, dinainte de revolufie, unite fatr-un nf ‘neintrerupt. In interior insd, cartierul Comitetului ntral nu e chiar atit de sever si sumbru. Aici s-au ames- eat toate stilurile arhitecturale. — Poitifi, pe aici. . O curdtenie orbitoare. Covoare rosii.-Clantele usilor din bronz lustruit. Pe o asemenea clan{a fi-e si teama sa ul mina, ca nu cumva si o minjesti. Lifturi silentioase. — Asteptafi putin aici, In faja mea e o fereastra {mensa. Acolo, prin fereastra se zirese strazile inguste ale garticrului Zamoskvorecie, se vid corpul inalt al hotelu- Jul ,,Rossia, turlele aurite ale unor biserici darapinate, {ar apoi reconstituite pentru turistii straini, Acolo, prin fereastra se zreste colosul Academici militare de geniu. Acolo, afari, e un soare stralucitor, uguie porumbeii. Tar eu sint asteptat de Kir. — Intrati, va rog. : Cabinetul'e vast. Un perete e numai sticli. DA inspre tngramisdirea de acoperisuri verzi, de tabli, ale clidirilor CC-ului. Ceilalti pereti au o culoare cenusiu-deschisi. Po- deaua este acoperit& cu mocheta din lind cenusie, moale. Biroul e mare, far& nici o hirtie. Un figet mare. Altceva ie. rie una dimineata, Viktor Andreevici — un glas min- ftios. vee Bund dimineafa, Kir Gavtilovici. Nu-i place sii se zie’ general. Ori poate c&-i place, dav nu o arata. . In orice caz, mi se ordonase s& spun ,,Ki- ril Gavrilovici“, si nu ,,tovardise general“, Ce nume mai ¢ gi dsta? Dupa nume e ucrainean, insi dup prenume, joate vreun cuceritor asirian. Cum poate fi tinut el in omitetul Central cu un asemenea prenume? Dar s-at putea ca prenumele acesta nici si nu fie antisovietic, ci Almpotriva, sovietic ? Doar dup’ revolujie marxistii ‘or- todocsi numai asemenea prenume n&scoceau pentru copiit 999lor. Viadlen, de la Vladimir Lenin, Stalina, Iskra, Kim Ja Kommunisticeski International Molodioji , Ah, drace'f a Ein ¢ tot pe linia asta. Kir-Kommunisticeski Internaq onal 2, —— Lwuati loc, Viktor Andreevici. Ce mai faceti 7 — Multumese, Kir Gavrilovici. Bine. Nu e deloc fnalt ca statura. Firele albe abia de i zarese in par. Fizionomia lui nu are absolut nimic r marcabil. De intilnesti pe strad& un asemenea om, in nied un caz nu te intor¢i sa-1 privesti din urma, nu fi se tai rasuflarea, nu incepe s&-ti bati inima, Costumul ce-l poarté e din cele mai obignuite, cenusiu dungat. Croit desigur, cu atentie. Dar atit. Seamana tare mult a om de} rind. Totusi e Kir | Astept din parte-i niste fraze pompoase, de genul + »Conducerea GRU si Comitetul Central v-a acordat ‘ imens& incredere...“ Dar iaté ci nu aud asemenea fraze. despre fruntariile avansate ale luptei cu capitalismul, des- pre datoria cercetagului sovictic, despre ideile atotbirui- toare. El se limiteaz4 si-mi examineze chipul. Exact ca un4 medic, in ticere si cu atentie. — Dumneavoastra stifi, Viktor Andreevici, c& in GRU si KGB se afla foarte rar oameni care fug in Occident. Inclin din cap in sens afirmativ. — Tofi acestia sint niste nefericiti. Ce spun eu nu e& propaganda. Saizeci si cinci la sut& din cei rimasi acolo din GRU si KGB revin, recunoscindu-si vina. Noi ti impus- cam. Fi stiu acest lucru si totusi revin in ara. Cei care nu se intore de buna voia lor in Uniunea Sovietica sfirgese prin a se sinucide, isi beau mintile, ajung in stare de adinca decadere. De ce oare ? — Si-au tradat patria socialist’. 1i mustra constiinja. Si-au pierdut prietenii, rudele, limba... — Nu asta-i principalul, Viktor Andreevici. Exist& cauze mai serioase. Aici, in Uniunea Sovietica, fiecare din noi este membru al unei stiri sociale superioare, Fiecare, chiar si cel mai putin important ofiter GRU, e deasupra tuturor celorlalfi. Atita timp cit va aflati in sistemul nos- tru, posedati niste privilegii cdlosale in raport cu restul populatiei farii. Cita vreme dispui de tinerefe, sinatate, 'Internatioiala Comunisti a-Tineretului (rus). 2 Internajionala comunist& (rus. 234 ‘huloritate, privilegii, wifi acest Iucru. Dar ifi amintesti tndaté ce nu mai pofi recupera nimic. Unii din ei fug in Occident in speranta de a poseda un automobil splendid, © cas& proprie, cu piscina, bani. Si Occidentul le plateste, tntr-adevar, mult. Dar, dupa ce primeste ,,Mercedes“-ul si propria sa ‘piscina, trdatorul abservi brusc cA tofi. cei din jural sau posedi masini bune gi piscine. Deodata se simte o furnicd in multimea unor furnici la fel de bogate. el igi pierde sentimentul acela de superioritate fati de Brusc, el isi pierde sentimentul acela de superioritate fata de cei din jur. Devine un ins obignuit, la fel ca tofi. Chiar dacd spionajul dusman Lar angaja pe acest triddtor in aervieiul sku, oricum, el nu va regasi sentimentul pierdut, de superioritate fat& de ‘cei din jur, cici in Occident, a servi in cercetare nu se.considera ceva demn de respect si onoruri, Un functionar guvernamental, acolo, o ginga- nie, nimic mai mult. — Niciodatd nu m-am gindit la asta... —Ba si te gindesti la asta. SA te gindesti mereu. Bogitia e ceya relativ. Dacd la Moscova circuli cu o Lada“, cele mai frumoase fete se uiti lung dupa tine. fn schimb, dacd mergi prin Paris intr-un ,,Citroen din acciea lungi, nimeni nu se witA la tine, Totul e relativ. Un locotenent ‘in Orientul Indepartat e jar si Dummnezeu, un fauritor de destine, un suveran, pe cind un colonel 1a Mos- cova e un pion, deoarece exista mii de alti colonei.in jurul su. Dac& vei trida, vei pierde totul. $i iti vei aminti cd ai facut cindva parte dintr-o organizafie puternic’, ai fost un om cu totul neobignuit, ridicat mai presus de milioane ~ de alti semeni, Dacd vei trida, te vei simfi_cenusiu, o nulitate obscura, la fel ca tofi cei din jur, Capitalismul ‘ofera bani, dar nu oferd putere si onoruri, Printre noi se afl4 unii foarte vicleni, care nu pleacd in Occident, ci ramin, vinzind pe ascuns secretele noastre. Fi poseda bani oferifi de capitalism si se folosese de situatia lor de supra- oameni, pe care le-o ofer socialismul. Dar pe acestia fi gasim repede gi fi nimicim.., — Cunose. Penkovski... — Nu numai el. Penkovski e cunoscut in intreaga jume. Dar mulfi nu ajung si fie cunoscuti. Viadimir Kon- atantinov, de exemplu. S-a intors la Moscova in concediu, dar d nimerit direct la ancheta. Dovezi incontestabile. Sen- tint& de condamnare la moarte. 235— A fost ars ? , — Nu. A cerut sa nu fie omorit. ; — Si n-a fost omorit ? — Nu, n-a fost omorit. Dar odata s-a cufundat intr-un somn dulce in celula sa,-si s-a trezit intr-un sicriu. Adine sub pamint. Rugase si nu fie omorit si n-a fost omorit. Dar sicriul era obligatoriu s& fie ingropat. Acestea-s instruc fiunile. Poti s& pleci, Viktor Andreevici. Ifi urez succes. $i-nu uita cA nivelul tridarilor este mult mai scizut in GRU decit la KGB, Respect aceasta tradifie. 2 La Miinchen e zipada. Cerul ¢ liliachiu. Si inc& mai ninge dintr-un nor plumburiu. Birger-ii sint grabiti. Isi ascund nasurile in gulerele paltoanelor. Brazi de Craciun, Multi brazi peste tot. In jurul felinarelor fulgii sint mai desi, mai mari. Zépada acopera noroiul si banalitatea ci- vilizatiei. Totul e curat, totul e imaculat, nepitat, pind si acoperisul cladirii Deutsche Bank. Cind ninge e liniste si cald. Daca asculfi atent, poti auzi fosnetul cristalelor albe si moi. Ascultati, oameni, cum ninge ! Hei, biirgeri- lor, incotro va grabiti ? Oprifi-va. Uitali ce curat si ce liniste’e. Nici vint ‘pitrunzator, nici scriet de frine. Nu- thai linistea invaluie albul oras. .-Fulgi moi si calzi imi cad pe obraz. Imi plac, Nu ma feresc, Zipada se intimpl si fie infepitoare, zipada se intimplé sa fie aspra si 2grunfuroasi. Dar astizi zipada nu e asa. Astézi o zépada blind’ cade din cer, iar eu nu-mi ferese fata de ea. De la gard, spre Marienplatz, Imi pierd urma. §tiu cd nu sint urmérit. Dar trebuie sé-mi pierd urmele, si le incilcesc. Pentru asa ceva nici c&i se poate nascoci 0 vreme mai buna. Sint maiorul GRU 173-V-41, Imi pierd urma dupa o intilnire cu prietenul No 173-V-42- 706. Intilnirea 0 avusesem la Hamburg. ot acolo, un ti- nar ogar de la rezidenta diplomaticd a luat in primire do- cumentele pe care le primisem. Acum, la Miinchen eu nu fac decit si mi se piarda urma. Cotese mereu pe strazi si strddufe, tot mai departe, prin negura ninsorii. Uneori pot fi vazut acolo unde e lume multi. Prin nesfirsitele labirin- 236 {uri ale berairiei unde cindva a luat fiin{ partidul lui Hit- ler. Dar asta nu e doar o berdirie. E un adevarat oras al berii, cu stréizi si piefe. Cu nesfirsite rinduri de mese. Cu tute de oameni, E un intreg stat independent al berii, pre~ cum Vaticanul in Roma, precum Comitetul Central in Moscova. Mai departe, tot mai departe in lungul meselor, acum dupa colf, si iardsi dupa colf. Aici, intr-o nisi Intunecoasd voi astepta putin. S§ vad cine va apirea in urma mea. Aici, in niga asta neagra, in jilful acesta de stejar sedea cindva chiar Géring in persoand. Jar acum sed cu, cu 0 enorma halba de bere in fata. Asta mi-e meseria. Si vad : Cine va trece pe alituri ? Cine a iesit indati dup’ mine? Oare nu mi caut& ochii cuiva, care au pierdut din raza vederii lor spinarea mea cenugie in acea bulboand, in bezna aceea, prin aburii de bere ? Se pare ci nu e nimeni. Atunci ies din nou in strada.’ Prin pasaje inguste, prin negura aceea albiistrie. : 3 Acum se afl la Viena tovaragul Selepin. E in trecere. Merge la Geneva, la o sedinti a Organizatiei Internatio- nale a Muncii. Tovarasul Selepin e cipetenia sindicatelor sovietice. Tovarasul Selepin e membru in Biroul Politic. Tovardigul Selepin e o stea de prima mirime, Dar nu o stea in urmace, ci in coborire. A fost o vreme cind tovarasul Se- lepin era (in secret) loctiitor al presedinteluiKGB siconco- mitent (pentru toaté lumea) vice-presedinte al Federatiei internationale a tineretului democrat. Tovarasul Selepin organiza manifestatii pentru pace si prietenie intre po- poare. Are p2 constiin{i mari manifestafii intru apararea picii. Milioane de prosti il urmau pe tovardsul Selepin, cerind pace, dezarmare si dreptate. De aceea a fost inilfat la rangul de presedinte al KGB-ului, unde cirmuia abras, si cu fermitate, Conducea jumitate din lume, inclusiv tineretul democrat, care cerea pace. Dar uite ci a deraiat. Acum, tovartigul Selepin conduce sindicatele sovietice. La 237noi sindicatele sint tot KGB, dar nu intreg KGB-ul, ci doar ¢ filial, si de aceea, la ambasad& nu se acorda prea j mare cinste alesului oaspete. Mergi spre Geneva ta, n-ai decit, caré-te, Nu intirzia prea mult pe aici. Pentru tofi e carecum limpede ci tovaragul Selepin se rostogoleste la vale. Fusese presedinte al KGB-ului, iar acum e doar edipe- tenia sindicatelor. O data ce rostogolirea la vale a inceput, ’ ea nu mai poate fi oprita. Intreaga ambasada stie c& Surik, cel de Fier obisnu- ieste s8 bea pind-si pierde minfile. Liderul proletariatului injura cumplit. Le bate pe ingrijitoare, O dat& a azvirlit } pe fereastré o scrumiera grea, de cristal, strimbind ca- pota limuzinei ambasadorului cubanez. Stie si el cA i-a venit sfirsitul. Fosta capetenie a KGB-ului isi ia adio de Ja putere. E pus pe arjag. M-am intilnit cu el pe un coridor, Are fata-zbircita, napaditi de grisime, deloc asemanitoare cu aceea care ne zimbeste din portrete. Dar mi-am dat seama cA era el numai dup& faptul c4 era beat (nimeni n-ar cuteza s& umble astfel prin ambasada) si dupa paz, cuici pe cine altcineva l-ar fi insofit cinci oameni din garda personala ? Acestia aveau niste fizionomii ca de piatri, aga cum se si cuyine, In garzile personale sint alesi numai din aceia + care n-au invafat s& rida. Pasese plini de importanfa. Niste flac&i de la fara, indlfati spre virful puterii, De bund seam cA ei habar n-au ci o dat ce a inceput 0 cédere, ea nu mai poate fi oprita, Doar pe buzele sefului echipei de: paz licdreste un, zimbet exprimind un usor dezgust. Buzele if sint abia vizibil crispate. Tar pe mine aceasta grimasi nu ma in- sala: el nu-l apara pe tovardsul Selepin de dusmanii poporului, ci mai mult urmareste-ca nu cumva tovaragul Selepin, conducitorul celei mai constiente clase revolutio- nare s-o ia la fugi, cici dacé tovaraguil Selepin ar face acest lucru, seful pazei ar folosi indat pistolul, Si incd in ceafa! Intre uzechi! Pentru ca tovargul Selepin si nu fuga prea departe. Iar tovarzigul Selepin, stea de prima marime pe cale si apund, stie prea bine c& seful pazei nu este garda sa personal, ci escoria. Stie prea bine Sele- pin cd sefului pazei fi sint date instructiunile corespunzi- toare. $i eu stiu acest Jucru. Ah, dac& mi s-ar fi dat mie acele instructiuni ! 238 — Un fals! Navigatorul e necrufaitor, Eu tac. Ce pofi riposta la un asemenea cuvint ? Are In mini o telegrami cifrati. Agen- tul Sapte Sute Sase a inceput brusc sé recurgi la un fals. “Dac s-ar analiza numai documentele primite de la el, ar fi imposibild descoperirea incercarii Iui de a induce in eroare GRU. Dar orice document, orice aparat, orice mo- del de armamient este cumpirat de GRU in citeva exem- plare din diverse parti ale lumii, Informafiile privitoare la Teducerea zgomotelor la reductoarele submarinelor ato- mice de tipul George Washington a fost obfinuté de GRU prin rezidentul diptomatic din Uruguay, iar informa- flile tehnice complete privitoare la aceste submarine au fost obtinute de rezidenfi nelegali ai GRU prin Belgia. Fragmentele identi¢e de informatii se compar’. Asta se face intotdeauna, cu orice document, cu orice fragment de informatie. Incearei numai si adaugi ceva de’ la tine, fau incearcd si treci sub tacere ceva, clici servieiul de Informajii va descoperi acest lucru, Tocmai asta s-a in- {implat acum cu prietenul meu de la expozifie, agentul No 173-V-41-706, Totul fusese bine, insi in ultimul document primit de la el lipsese trei pagini. Niste pagini importante, dar extrase in asa fel, incit e imposibil s& descoperi c& ele au existat cindva acolo, Numai comparafia cu un document Identic, primit poate prin Algeria sau Irlanda permite s& se afirme c& cineva incearcd sé ne ingele. Falsul fusese executat cu miiiestric, Executat de niste experti. Inseamna, deci.ci Sapte Sute Sase se afl sub control complet. S-a prezentat singur la polifie, mérturisindu-si fapta, sau fa fost prins — nu mai are important, Principalul e cA se afl sub control. — Ordonafi si fie lichidat Sapte Sute Sase ? Navigatorul siri din fotoliu. — Vino-fi in fire, maiorule! Ce, ai biut gaz? Ti-a lust minfile literatura bulevardier& ? Dac-ai trada tu, noi te-am ucide si asta ar fi un exemplu pentru toi ceilalti. Dar lichidarea “unui burghez cumsecade, patron al unei firme, pentru cine ar constitui o lectic ? Cine gtie c& el a 239.avut legituri cu noi? Pe acesta L-ag lichida, dask ‘ar: fi primejdios pentru noi. Dar el nu stie absolut nimic des- Pre noi. Nu stie nici macar daci a lucrat pentru KGB sau pentru GRU. Asemenea informatii noi nu iam dat. Sin gurul secret pe care-] define este : Viktor Suvorov e spion. Dar lucrul acesta il cunoaste toatd lumea. E mare ispita de a lichida, si multi cercetasi tocmai astfel procedeaz’. Se lasa atrasi intr-un razboi secret, uitind de principala lor misiune : a capta secrete. Noi de secrete avem nevoie. La fel cum un barbat sindtos are nevoie de relafii sexuale. Ja aminte, maiorule, c& numal un birbat slab, timpit si nesigur pe el ucide si violeazi femei, Pdi fituicile bule- vardiere si romanele ieftine tocmal astfel ne si prezinta pe noi — slabi si timpifi, Un serviciu de spionaj inteli- gent, puternic, sigur de sine nu alearga dup o agentura ca dupa o femeie. Femeile nu lasa ‘si le scape un birbat inteligent, li se aruncé ele de git. Iar birbatul care dispune de sute de femei nu se rizbuna pe una singura, chiar dacd aceasta l-a inselat, pentru simplul motiv c& n-are cind sA Se ocupe de aga ceva. El are o mulfime de alte pipife. Dar apropo, tu ai cumva in rezerva ceva ? — Aveti in vedere niste noi prieteni ? ~, Numai asa ceva am eu in vedere! izbucni el cu réutate, Navigatorul stie, desigur, c& in afari de Sapte Sute Sase eu n-am nici un fel de prieteni, dup cum nu am nici un fel de perspective pentru vreo cunostin{é intere- santé. Dar intrebarea asta mi-a pus-o numai ca si mi dea cu nasul in rahat. — Nu, tovaraise general, nu am nimic in rezerva. — Atunei, la asigurare | — Am infeles, la asigurare | 5 Cu Sapte Sute Sase am mai avut o singuré intilnive. Else afl ce-i drept, sub control, dar nu e deloc obligatoriu sa ardittim c& GRU stie"acest lucru, Realizez intilnires en intotdeauna. 11 platese, li spun ci deocamdat’ materialele lui nu ne sint necesarc, Ne vom iniflal peste un an Sac 240 putea ca atunci si ne apara vreo comanda. Iar peste un an el va fi trecut sub un. pretext oarecare in conservare. In Feteaua Jatenta, Si astepte semnalul. Si cu asta, legatura cu el va inceta ; asteapt& pind cind va lua legétura cu tine un nelegal de importan{i deosebiti! N-ay decit s& agtepte, el si polifia, cA vor astepta de pomana. Asta se cheama ,,amputare sub forma conservarii*. Noi am primit de la el o aparatura foarte necesara. Prin el am economisit milioane. Materialele lui, atita timp cit au fost de prima calitate, au fost si ele utilizate pentru veri- ficarea altcuiva, Acum ins, la revedere. Astepta nalul urmator, Asteptati o intilnire de importanfa deo- sebita. Cu Sapte Sute Sase nici o problema. Dar ce ma fac eu acum ? Incepe iarasi o viata de ciine. Din nou printre ogari. Tarasi asigurarea de agentura, acea munca lipsita de orice perspectiva. Dar ce-ai fi vrut dummeata, Viktor Andreevici ? Daci nu pofi Iucra in mod independent, n-ai decit si lucrezi o vreme pentru alfii, 6. Deci sint din nou Ja asigurare. Iarisi in deplina subor- donare fati de vice-lider si privat de dreptul de a ma intilni personal cu Navigatorul, Acesta nu are timp de pierdut cu. unit de-teapa mea, Ce-i drept, chiar $i. cei care ob{in succese lucreaz8 si ci uneori in asiguraréa de agentura. Dar asa ceva se intimpla numai pe timpul asigurarii in masa, cind intreage rezidentA este minata la executarea unor operatii al céror sens ne este {inut secret. De asemenea, ei mai sifit angajai pentru asigurarea operajiilor desfasurate de unele rezidenje nelegale ale GRU. Asta ins& e alt& treab&. SA asiguri niste nelegali e 0 cinste. Sa-i-asiguri pe nelegali e cu totul altceva. Noi insd, ogarii, sintem foarte rar lansali pentru asigurarea unor relegali. Nou ne ramine o treabi grea, ingratd : un mare risc, 9 groaz& de vreme pierdut’ si nici un soi de onoruri. Simpla asigurare de agentur nici nu este considerata drept munca. Ceva in genul unei secretare dactilografe, angajaté la un mare seriitor, Nici bani, nici vnoruri, Dar ia vezi si gresesti cumva !Tocmai o: asemenea activitate am oa ac ew acum. Plee la munte, chipurile ca si mi recreex, Dar timpul nu-i deloe potrivit pentru o asemenea iesire. Vremea ‘nu. ¢ deloc grozavi. Eu ins& trebuie si ma aflu in munti, Dac. nol am fi fost de regula urmérifi, daci am di fost ‘arestati’ si expulzafi, ag fi inventat si eu vreun pretext cove wt ; ; mai inteligent. Dar de noi rar de se atinge cineva tn Mann Britanie, aproape niciodat& in SUA, iar In celelalte tan noi, spionii, sintem tratafi eu bundvointa.. Agadar, ma 2 nevole s& niscocim ceva original. O iesire la iarba'verte E suficient. E putin probabil ca cineva si plece de anal singur la aga ceva. Dar pared intereséazd ‘pe cineva ce fmume face “un diplomat sovietie im timpul si de In portbagajul masinii mele se afld- un aruncator de grenade RPG-7 si cinci grenade aferente, Totul e impache. . tat cu grija. Toate astea trebuie si le depun intr-o assume toare. Aruneatorul de grenade cintireste 6 kilugeme wae care grenada, cite 2,200. Plus ambalajul. In total cova peste 20 kg. intr-un pachet cenusiu, de forma alungits Cine are nevoie de acest aruncator ? Nu stiu. Am eid ascund undeva in munfi, Am sé-l vir intr-o ascunsitcare e care 0 alesesem cu §ase aile in urma Cineva Oey predea cuiva, cindva, descrierea acestel ascunzatori at Pidictile secrete dupa care ea poate fi foarte usor gacits Intotdeauna destinatarul primeste descrierea ascunza- nu va reusi si facé acest lucru. Destinataru i deserierea si se va_gribi spre locul acela, carer te mai fi demult acolo. Deci eu, rezidenja mea diplomatics spionajul militar sovietic, iptreaga Uniune Sovieticd nu avem nimic de a face cu el. Un aruncator de grenade sacex Undeva th pimint, si-atit. Poate cd acolo zacen dintot, leauna. Poate ca inci de Ia facerea Lumii si-a avut locul acolo, Nut nici 0 problemi cd aruncitorul e de fabricatie L e€ ca l-au captur: ii i 2 aeum fl ascuna a at americanii in Vietnam ,,Cine-o fi avind: nevoie de acest arun ? isa ma si omorifi, ca nu stiu. E limpede co soni, ened eee Ge Tizbo}, clci pentru pastrare pe termen lung Se utlizeszd containere grele, pe cind aici e un ambalaj ugor de tot, Inseamna ca cineva se va folosi de el tn urma- 242 toarele zile. Altfel, ar trebui si-1 pastreze vreme indelun- gata, si asta-i primejdios. Drace, dar -vad c& eu creez acum istoria, ‘Te pomenesti c& acest arunciitor va intoarce istoria omenirii ‘pe o albie cu totul neasteptati. Un RPG-7 e o arma puternicd, usoard si simpli. Toti liderii Occidentului s-au ‘pitit in spatele unor parbrize antiglont, Dar daci, domnilor, afi fi otinjiti cu o grenadi PG-7? Nici o limuzin& blindata nu i-ar rezista, De la 300 de metri putefi fi otinjiji. Ce mai urlete vor fi! Interesant, oare pe cine si-a pus ochii GRU? Cui ii sint destinate cele cinci grenade? Unui sef de stat? Unui general? Papei de la‘Roma ? Dar cu astea se poate izbi nu numai o limu- zina blindat&. Un ap&rator al mediului inconjurator ar putea lovi, in semn de protest, o cisterna cu gaze toxice sau un reactor nuclear. Un apardtor al picii ar putea si urméreascd 0 coloand cu componente de lupta americane isd apese pe tragaci. Ce scandal s-ar dezlan{ui in intreaga lume! Nu-s-ar_ declansa, desigur, o explozie huclearé, dar cu siguran{ ziarele vor incepe s& fipe de asa maniera, ineit Occidentul ar trebui si se dezarmeze. Virez pe la intersectii, schimb adesea viteza, fisnesc_ pe autostrazi si iarasi divaghez pe drumuri de faré cu totul neinsemnate. Cine mA urmireste? Se pare ci nimeni. Cine are nevoie de mine ? Nimeni, Sint singur. Ma aflu intr-o padure deasd, pe o sosea ingusté. PAdurea fosneste deagupra capului meu. Am pardsit masina la mar- ginea ingustei gosele. Pe aici turistii igi lasA uneori magi- nile, Sed pe o movilita dintr-un bradet si tri obsery dintr-o parie automobilul, N-am fost urmirit, Asta o garantez. Dar e -posibil ca politia sé fi montat un minuscul far- Tadio, care 6& le semnaleze-acum locul tneu de stafionare. Ori poste c& ei mu m-au ‘urmérit in mod obignuit, ci s-auscmentinst la o distanfa censiderabil’, Daci-i asa, trebule sk apar& cineva Iingé masina mea, Imprejur sint numai munfi si p&dure, El vor putea si apari numai utilizind un singur drum. Dar el e sub supravegherea mea. Se vor agita’o vreme pe lingX masin&, dindu-si cu presupusul incotro so fi luat eu. In acest ¢az, am sa-mi iau pretiosul pachet gi, facind un mare ocol, am si ma Sntore la masiné cind nu va mai rémine niméni lings ea. Voi inchide usile pe dinduntru si ma voi fot roji 243prin piduri si prin munfi, iar apoi ma voi intoarce la ambasada, pentru ca a doua zi s& repet totul, de la capit, MA uit iardsi la ceas: au trecut treizeci de minute. Na aparut nimeni lingé masina mea. Doar pinii fosnese, As fi putut s las ambalajul cu-aruncdtorul in automobil, jar acum, convingindu-ma ci nu sint urmirit, si ma ff intors la masind, s4 iau marfa si sa plee in munfi, Dar noi nu procedim ‘astfel, Mai sed citeva minute in tufisuri, ascult fognetele padurii. Nu e nimeni. Incalf niste cizme de-cauciue, imi Indes pe’ cap o saped impodobita cu blindul leu britanie si-mi abure un rucsac in spinare : n-au decit s§ ma is drept turist. In min& am un trabue, Desigur, eu nu fumen Mi s-a interzis cu mulfi ani in urma acest iueru, Dar aa intotdeauna cu mine un trabue aromat. Rup din el wa cpicel, free tutunul intre palme si il impréstii in jurul Rau Asta. ca un salut pentru clini vostri din partea men, Ritacese indeluhg ‘prin tufiguri, ies la un Pirfias si o iau prin apa, impotriva curentului. Nu sint urmarit acum, dar poate cd peste citeva ore vor niivali incoace cu ciini, cu clicoptere, Pacat ci ambalajul cu aruneatorul de grenade are o forma foarte neobisnuita, Daca ar vedea cineva ca din raga meu se inalfa o piesa atit de misterioasi, infdgue rata in cauciue, fara doar gi poate ar injelege e@ sint wa salahor al GRU, ci lucrez in ingrata aceea de asigurare Srept pedeapsi pentru incapacitatea de a gasi de’ ueul singur cdile de acces spre secrete. E lung drumul meu. Pe jos, mereu pe jos. Ca la Spet- naz. In sus, prin piriu, mereu in sus, Detasamentele revolufionare de luptatori pentru libertate au nevole de aeeegment pentru rasturnarea robiei capitaliste. Poate ei acest aruncator il vor lua Hliste baiefi italieni sau nemti 8i Se vor folosi de el, dind inca o lovitura capitalismului te putrefactie. E lung drumul. Timp suficient pentru gimnasticd min- fall. Ce-as putea nascoci pentru a fi pus si luccez independent ? Poate s& scriu un raport sefului sectoruley 5 al Directici 1 si si propun ceva original? De pilda, O, ctliune prin care baietii germani sau italien sii Tipeasca pe presedinte, sau pe ministrul apirdni As ie ceva bun pentru el, pentru felurile lor revolufionare, pen 244 i constiinfei_revolufionare a maselor. Cel caplurat sh fie juecat de un tribunal revolufionar, al Jor'S4 fie executat. Dar tnainte de executie ata putes s stim noi de vorba cu el, si ici inainte cu pila peste dinji + ia spune tu, lighioand, ceva seerete ! : ‘Imi tirdse cu greu picioarele prin ap’, zimbind la Bizbitile mele. Se-njelege vA niciodatl nam sf propun aga ceva. A da cuiva sfaturl © o treabi ingrati. Cel care au oferit 0 idee nu sint niciodaté pomenifi. Nu initia tori tint decorati, i fiptuitorli, Tdeea e simpli. Ajung alti Javea fi fard mine. Bu am nevoie 38 inventer ceva, la care si fiu nu numai inifiator, ci si faptuitor. Idea tre~ buie si nu tie generald, ot concreti. Inainte de a o inere- dinfa comandantulul, trebuie s& pregitese mit de ama- nunte, Inainte de ao releta, trebuie sa fiu intra Be legat de aceasta idee, dar in aga fel, inclt si nu pot # dat la o parte, ineredintindu-se unor lupi mai experime tafi destasurarea operatiei, ; Torentul cristalin, de munte, ‘imi sopoteste pe sub picioare. Uneori ies ‘pe mal, pentru a ocoli o cascada. Atunel rup din nou o Bucificd de trabue, free tulunulintre palme si il imprdgtii, Pasese numai pe pietre, ca si nu las urme. sceclideru Jald $4 Jocul ales de mine, ‘aprobat de vicelideru rezidentei si confirmat de geful Direcfiei 1 al GRU. Ascunzitoarea nu e o pestera, si nici un beci secret. Nici- decum. Ascunzatoarea e un loc care poate fi gisit cu usu- finfa de cel destinat a-1 gisi si care e foarte greu de gisit de eatre cei ‘ce nu e cazul si-] géseascd, Ascunziitoarea e un loc in care marfa noastré nu poate fi descoperita intim- plitor, unde ea nu poate avea de suferit din pricina cala- mit&tilor naturale, ; Ascunzitoarea aleasi de mine rispunde acestor cerinte. E aleast in munfi, departe de ageziri omenesti, Locul se afla intr-o despicdtura intre stinci. Locul e barat prin- fr-un hifi imposibil de strabatut, de tufiguri spinoaze. “Un loc de care turistii nu se simt atragi si pe unde copiii curiosi nu-si cauti loc de joacd. Pe aici nu vor exista niciodaté constructii. Locul nu este amenintat de alune- cari de teren si de inundatii. In schimb este ugor de gasit, Daci, desigur, stii cum s&-1 cauti. Iati o linie de * B45inalta tensiune, pe gigantici stilpi metalici. De la -stilpul cu Nr. 042 trebuie si mergi in directia stilpului cu Nr. 0414 Trebuie si mergi pind in punctul unde cablurile atin: cel mai mult spre pamint si acolo si te rasucesti spre stinga. Mai departe s& treci treizeci de metri intr-o directie/ absolut perpendiculard pe linia de inalt& tensiune. Ca spinii 0 sa te zgirie pe fajé ?, Asta n-are importanta, céci iata, fn acele tufisuri e o griimada de pietre amestecate cu ticiunii negri ai unui foc ce a ars aici cu multi ani in urma. De aici, o ici prin tufiguri zece pasi la dreapta. Te vici in despicatura de acolo, lati, se vede o gramdire de pietre. Ea este ascunzitoarea, Ce-i drept, locul nu-i prea atragator. E umed, intunecos, Plin de ‘spini. Data treeuta, ‘cind am gasit locul acesta, am ingramadit aici lot felul de gunoaie pe care le-am gsit prin apropiere : © cutie de conserve ruginit, o sticli, un ghem de sirma Asta pentru ca niminui si nu-i treacé prin minte si organizeze tocmai aici vreun picnic. Examinez inci o daté cu atenfie tot ce ma incon joara. De la momentul primei. mele aparifii aici, nu s-a Schimbat nimic. Pind si cutia de canserve se’ afli pe Jocul dinainte, “Ascult ‘indelung suierul vintului peste virfurile muntilor, Nu e nimeni. Azvirl de pe umeri ruc- sacul, de care mi se fuicuse lehamite. li propusesem coman= dantului s& ingrop aruncatorul in pimint, dar el a ordo- nat doar sd-1 acopir cu pietre, alegindu-le pe cele mai grele, Mai propusesem s& prind un motan de pripas, si-l adue aici si sil adue jertfi intereselor proletariatului mondial. Ramésitele lui i-ar fi indepfrtat de locul acesta $i pe vindtori, si pe turisti, si eventualele perechi de indragostiti, care caut colfisoare izolate, Dar nici aceasta propunere n-a fost aprobati, Prim-loctiitorul comandantu- luia ordonat s& utilizez lichidul ,,ZRG, varianta 4". Flas conul pe care-] am e mic de tot, insd. mirosul va dainui multa vreme. ;,ZRG, varianta 4“'inseamna miros de cau- clue ars, care va persista aici ‘citeva siptimini, alungin du-i pe néchemafi si garantind eX nu se vor incumeta decit destinatarii pachetului meu, Ei bine, succes voud, neinfri- cafi luptaitori pentru libertate si dreptate sociali. Ascult Suierul vintului si ma strecor printre stinci cao fiard prudenta, 246 7 ajuns cA cunose destul de bine Europa Occidentala. aecanAt duliu de vin&toare cunoaste paduricea ee Yecinilate. Ag putea s& lucrez ca ghid turistic Ja Amster- dam sau la Hamburg: priviti spre dreapta, priviti ote Minga. $i Viena 0 eunose bine, dar nu ca Zurich-ul, ee Hdd, Si este de infeles: nu faci amor acolo unde lcuiesti. Este explicabil de ce colegii mei de la’ Roma Bonn, Paris, Geneva cunose Viena mai bine decit mine. Fi lucreaza aici, ,plecind in turneu". Jar eu fae turnee acolo. Toft avem scelasi. sistem, Noi tofi avem aceeas tncticd : mu trebuie si intri in conflictcu autoritatile locale, 6 data ce e posibil si-fi desfasori operatia undeva cit mai vee fict Iucred 1a Basel, Dar nu de unul singur. Sint in are, Baselul este un punct de jonetiune a Germanici, Franfet si Bvetiei, Baselul e un oc foarte convenabil- Un Joe unie fn felul stu, Baselul este 0 inerucisare.de drumuri, Ai ‘fost la Basel si ai disparut. Aici e usor si L. ‘usor, 7 pence hiram micrestaurant, exact vizavi de yard, De fapt e greu de spus dace un restaurant, sau 0 beriirie, Sala e impiirfitd in doud, De o parte e restauran- tul, Mic de tot. Acolo sint fefe de mast rosii. In cealalté parte e beraria, Mese de stejar, fra nici un fel de feie. Aici sed eu, Singur. In lemnul innegrit, e sculptat un ornament si o data : 1932, Inseamna ¢& masa asta se afla aici ine’ inainte de Hitler. E bine si fii elvetian. Granita Germaniei treceuite pe acolo, De-a dreptul prin strada. rizboi n-a fost niciodata. : x a simpatici’ domnisoaré scunduté asazi in fata mea 0 halb& de bere pe un discule} curat de carton, De unde si stie ea, pieptoasa, ci eu mi _aflu deja intr-o misiune-de lupti, CA secundele imi ticdie in cap, c& nu degeaba sed cu in aga fel, incit marele orologiu de pe clidirea garli simi fie la vedere, De’ unde si stie ea c& dupa acest ceas se mai, orienteard cineva pe care eu nu-l cunose si n-am.sa-l cunose niciodaté, De unde si gtic ea ch-viefurile degetelor mete sint deja unse cu crema MMP si de accea nu las amprente. De unde si stie c fm buzunarul meu se afld un miner oblsnuit, de porjelan, din acelea ce atirn’ de lant prin toalete. Ai tras de elsi apa a inceput si vuiasci. Numai ci minerul’ acesta este executat la Institutul de mascare al GRU. in interio- ral lui e un mic container, confinind poate descrierea unei ascunzitori, sau bani, sau aur, dracu si stie ce anume. Eu nu stiu ce se aflA inléuntrul containerului. Dar exact peste sapte minute am si ies la toaleté si in penultima cabind am s& scot minerul de pe lant, am si-1 pun in buzu- nar, iar‘in locul lui am s&-l atirn pe cel din buzunarul meu, -Cineva, si anume cel care se uit& si el la ceasul givii, va intra dap& mine in acea ‘tabin’, va desprinde minerul cu container, iar in locul lui va agata’ unul obisnuit; care se afl’ acum in buzunarul lui. Cu sigu- ranla ci’si el il stringe acum cu degetele unse cu crema (IMP: Toate cele trei minere sint ca niste gemeni. N-ai cum s& le deosebesti. Institutul de mascare nu-si pierde timpul de porana : Limba marelui orologiu 4 tresirit abia vizibil. Mai sirit gase minute. Lingd gara se aflé un enorm gantier. Fie ca se extinde gara, fie c& se construieste un hotel. Con- structia se contureazi cu elegant de sub schele — ceva in forma de turn, Perefii sint din metal cafeniu si fer trele, de asemenea, de culoare inchisé, aproape cafenii. Sus de tot, pe cer, se disting muncitori cu cisti portoca~ lii — inaimufe ale unei jungle de ofel. Jar pe cornise — poruribei, Tata cA unul din ei isi ucide incet gi cu incordare un tovaris, izbindu-l cu ciocul in ceafi: pac, pac. Asteapta putin, si iarasi, pac cu ciocul in ceafi, Resping’~ toare pasire e porumbelul. Nici erefii, nici lupii, nici crocodilii nu ucid din amuzament, Porumbeii ucid numai astfel; Isi omoarai confra{ii pur si simplu pentru a se distra, Si ucid fara graba, prelungindu-si plicerea. Eh, s& fi avut in miini un pistol mitralierd Kalasnikov ! As fi lsat tn jos maneta de siguranta, la foc automat. Inchizatorul l-ay fi dat inapoi cu o smucitura si as fi umplut cu detunaturi piafa garii, pe jumitate, adormi tului Basel. As fi trasnit porumbelul ucigas cu o lunga rafalé de foc automat. L-as fi strivit cu plumb, las fi miturat, L-as fi transformat intr-un ghemotoc de pene si singe. Dar n-am arma cu mine. Nu sint la Spetnaz, ci in captare prin agentura. PAcat. Dar, ce-i drept, as fi ucis fara si-mi dau seama c&, salviudu-l pe porumbelul cel slab de la o moarte sigur, eu salvez in acelasi timp ‘un ucigas, C&ci firea ‘lor, a tuturor, este aceeasi. De porumbei, -Acela o si-si vind in fire, o si-si tragi risufla- rea, apoi va gisi unul mai slab decit el si va incepe s&eb clocéneasc& in ceafa. CA doar stie, ticdlosul, in ce loc s& izbeased. E profesionist, precum un caléu de la NKVD: Respingitoare pasire porumbelul. Si cind te gindesti cA sint oameni. care considera acest ucigas cu singe rece drept simbol al pacii, In loc si fi considerat drept ase- menea simbol crocodilul, ori sarpele anaconda. Doar anaconda eo fiard pasnici. Ucide numai pentru a se hrini. Si indatS ce ‘maninca, adoarme. El nu gaseste delectare in tortura. Si nu-si omoara confrafii Porumbelul cel’ slab si-a intins aripile pe cornisi. Capul.i s-a lsat de tot in jos. Jar porumbelul cel puter- nic s-a strins tot intr-un ghem. fl da gata pe cel slab. O lovituré. Inci una, Puternice-i sint izbiturile. Virful ciocului ii e insingerat, Ei bine, n-ai decit si-ti termini treaba, cii ¢ timpul si plec..La toaleta. La 0 operatie abso- lut sccreta de asigurare pentru agentura, 8 Nu pierd timpul. Cind asigur pe cineva in Germania, ma gindesc cum ag putea eu instimi si pitrund spre secre- tele germane, Cind sint in Italia, ma gindesc la caile de acces spre secretele italiene, Dar in Italia poate fi recru- tat si-un american, si un chinez, si un australian, Am nevoie de oameni ‘din aceia care detin secrete de stat. Acum m-am intors-de la Basel si ii raportez Navigatoru- lui rezultatele operatiei, De obicei raportul il asculta vice Tiderul, dar astazi il ascult’ Navigatorul personal. Pe cit se vede, .asigurarea prezenta importan{S deosebit’. Pro- fitind de ocazie, ti raportez propunerile mele despre cum ar putea capta documente secrete referitoare la siste- mul ,,Florida“. ,.Florida* e sistemul de apSrare antiaeriand al Elvetiei. ,,Florida* elvetiand este, desigur, 0 carimi- joara. Dar tocmai din asemenea cirimijoare este constituit sistemul apirarii antiaeriene al S.U.A. Daca am face cunostin{A cu un sergent elvefian, s-ar limuri multe in legatura cu sistemul american... Navigatorul ma atinteste cu privirea Iui grea, fn ochi are numai plumb gi nimic altceva. Privirea lui e pri-virea unui taur care se uit indelung Ja un tindr toreador inainte de a-l ridica in coarnele lui puternice, Gindurile nu se incured din pricina acestei priviri de taur, Detin nigte nume si adrese ale personalului de la un punct de comand al sistemului apirarii antiaeriene a Elvetiei. Stiu cum s-ar putea face cunostinta eu un sergent. Dar el ma striveste cu privirea, MA fisticesc si uit intregul sir logic al rationamentelor mele, — Voi ciuta si fac acest Iucru. El tace, - — Voi raporta toate detaliile... El iace. Inspira pe nari un metru cub de aer gi indata Slexpira, precum o balena : — La asigurare | Asigurarea de agentura este ceva in genul siropului dulce pentru o mused, Purelnic nu e riscanta, ba e chiar dulcedgé, dar nu poti sd-mai iesi din ea, Ti se ingreuneazi aripioarele, aga incit, pind 1a urma ifi dai dubul in siropul asta. Cercetas adevirat devine numai acela care izbuteste | si se smulga din el. Ghenka-consulul, de-pilda. A venit la Viena o dat& cu mine. Ni s-au dat cite trei luni pentru studierea orasului, pentru ca s%-l cunoastem mai bine decit politia vienezd. Peste trei luni, amindoi am fost supusi unui examen: ce se afli la’ Ligerplatz? Zece secunde de gindire. Denumirile tuturor magazinelor, hote- lurilor, restaurantelor, numerele autobuzelor care oprese * acolo, sk le insirui pe toate. Mai repede ! Dar poate ci acolo nu-i nici un hotel.? Mai repede, mai repede ! SA cunosti orasul mai bine decit polifia local ! Numeste toate strazile ce intersecteazi Tabor Strasse ! Mai repede | Cite stati? Cite cutii postale ? Daca rhergi ‘in direcfia... ce ein stinga ? Ce? Ce? Cum ? Cum? Cum ? Atit eu, cit si Ghenka am trecut examenele Ja a doua prezentare. Dac& nu le treci din trei prezentati, esti tri- mis inapoi, in Uniune. Dupi examene am fost imedist aruncat la asigurare. El ins nu. El, in timp ce studia orasul, izbutise si facd cunostinfa cu un escroc ce face negof cu pasapoarte, Niste pasapoarte semifalse sau in alb, ori pur si simplu furate de la turisti, Directia a 17-a CRU cumpira cantitdti colosale de pasapoarte ¢i alte documente personale : diplome, ¢arnete- de conducere auto, livrete militare. Nu pentru utilizare, “ci pentru. stu- dicre. ca modele la producerea de noi documente. Toate aceste hirtii nu sint, desigur, cine stie ett de prefuite, iar captarea lor mu ilustreazi deloc o clas superioaré in activitatea de agentur’. Dar fapt este cd eu am fost dat la asigurare, pe cind Ghenka nu: continua si capteze afurisitele lui de pasapoarte, In vreme ce Ghenka lucra cu pasapoartele, avea. timp din destul. El insi nu pierdea timpul. A mai facut cunostinta cu, cineva, si iati ci eu am. fost pus si asigur operatiile iui, adicd si-i acopar coada, Dup& intilnirile lui, primeam nu stiu ce dosare si le duceam la ambasada. Jar daci s-ar fi intimplat ca cineva, sA fie arestat la intrarea in ambasada, acolo eram eu, gi niciodat{ Ghenadi Mihailovici. Intre timp el circula curafel, Mai tirziu i s-au nimerit si lucruri mai serioase. Pleacé la operatii, iar cinci-sase ogari ii asigura acoperirea. In anul ce a urmat i s-a acordat inainte de termen gradul de locotenent-colonel, Numai doi ani a purtat gradul de maior. ‘Nu sint nici invidios, ‘si nici gelos. N-are decit si-ti mearg’, Ghenka. Cer farA nori iti doresc ! Dar am sa ma smulg si eu curind din asigurare, Ghenka. E ora opt seara. Ma gribese spre casi. Patru ore de somn, iar la noapte — asigurare. Navigatorul imi zimbeste. Pentru prima oar& dupa multe luni : — In sfirsit! Am: stiut dintotdeauna ca ai si iesi pe un drum numai al tiu, Deci, cum l-ai cunoseut ? — Intimplator, Lucram in asigurare la Inssbruck. MA intorceam acolo. Hotdrisem si gisese inc’ un loc, de rezerva, pentru vreo ascunzitoare, Am oprit in soséa si tocmai examinam locul. Bun loc. M-am hotirit s4 plec. Dar rotile din spate erau pe pimint, Pimintul moale. Patineazé. In spate era pant, Vad cA singur n-am s-o pot lua din loc. Stau la marginea drumului si cer si fiu ajutat. Dar to{i gonesc pe ling mine. S-a oprit totugi un »Fiat-132, Conducdtorul era singur in masina. M-a aju- tat: mi-a imbrincit putin magina si am iesit din noroi, dar pe.el lam improscat tot — apisasem prea. tare pe accelerator. Am vrut sé-i dau o sticla de whisky ca semn de scuze, dar m-am razgindit. Scuzafi-mi, zic, haideji s& tragem la un restaurant, Acolo o si vi se spele masina. Jar seara asta acordati-mi-o mie, Sintefi invitatul meu. — Sia fost de acord ?— Da, — Te-a intrebat cine esti ? Nu, A intrebat doar unde locuiesc. Eu i-am rispuns c&in Viena. $i, intr-adevar, acum eu locuiese in Viena. — Aveai numar diplomatic la masina ? — Nu. Lucram in asigurare. Pe o masind strdin’, Navigatorul intoarce intre degete o carte de vizita. Nu se mai saturd privind-o. E inginer : ,Oto Velara“, Ce, in fiecare zi di un general GRU peste 0 asemenea carte de vizité ? Auzi, ,,Oto-Velara !" O adevarati mind de aur, Poate c& 0 fi subapreciind careva Italia ca patrie a unor geniali ginditori, dar in nici un caz GRU. GRU stie foarte bine c& italienii au capete de ginditori geniali, Pujini stiu c& in anii antebelici Italia avea un nivel tehnologic fara precedent, Ce-i drept, aceasta far s-a rzboit fari prea mare stralucire, si tocmai acest fapt minimalizeaza reali- zArile italiene in domeniul tehnicii militare. Dar aceste réalizari, mai_ales'in domeniul aviafiei, al submarinelor, al vedetelor de mare vitezi au-fost pur si simplu uimi- toare. Lev Manevici, colonel GRU, trimisése in Uniune, inainte de razboi, tone de documentatie tehnicd de o uluitoare importan{a. Italia! Italia este un geniu nere- cunoscut inci al tehnologiei maritime militare. S-ar putea ea unora si nu le vind a crede acest lucru, dar GRU este convins, ,,Oto Velara !* Inginer ! — Dar nu ti-a fost cumva_plasat ? Navigatorul n-ar vrea deloc s& creada intr-o asemenea Posibilitate, dar intrebarea asta e obligat si o puna, — Nu! il ineredinjez eu cu inflicirare. Am verificat tot. Nici controlul radio n-a descoperit nimic, — Nu te aprinde, Intr-un caz ca asta n-ai voie si te aprinzi, Dac& nu fi-a fost plasat, inseamna cA ai‘avut mare noroc. Asta 0 infelegeam si eu, — Uite ce, zice Navigatorul. N-avem ce pierde, 14 urma urmei, Completeazi rapid 0 ,foaie de verificare', Pind miine ai si reusesti ? — La noapte lucrez in asigurare, Facu 0 grimasi. Apoi ridic& receptorul si fri a forma yreun numar, zice : — Vino.la mine, Intra vice-liderul, — Inlocuieste-1 miine cu cineva pe Viktor Andreevici —. N-am cu cine, tovardge general. — Mai gindeste-te. 5 — Decit sa-] iau pe Ghenadi Mihailovici ? — Pe consul ? — Da. — Bine, trece-1 la asigurare, Lasi-1 si mai lucreze putin gi in asigurare, cA si asa a inceput s4 gi-o ia in cap. Pe Viktor Andreevici il eliberezi de orice asigurare. Lui tocmai i se injghebeazi o varianté foarte interesanta, 9 Telegrama cifrati de raspuns a venit pesté dowd zile, Navigatorul n-are deloc chef s& se desparta de ,,Oto Velara“, de o firma ce construieste nave militare uimitor de rapide si puternice, Navigatorul n-ar vrea sa-mi citeascA mie telegrama. Imi repeta doar raspunsul punctu- Jui de comnada al GRU : ,,Nu‘, Telegrama nu limureste de ce raspunsul e ,,nu*. ,,Nu‘, 9p orice caz, Inseamna ci et este o personalitate cunoscuta marelui calculator al GRU. Daca nu s-ar fi stiut nimic despre el, réspunsul ar fi fost pozitiv : incercafi, Pacat. Pacat si se piardi un om atit de interesant, Iar comandantului probabil fi pare rau de mine. Poate_pentru prima oard fi pare rau, El vede ci imi dau toata silinfa sé intru in rindul varegilor, si n-ar vrea deloc si ma imbrinceascé din nou printre ogari Tace. Dar eu’ stiu c& la asigurare e o penurie turbati de mina de lucru. . — Tovariise general, mine lucrez in asigurare. Per- mitefi s& plec ? _ ae — Du-te, si deodata zimbeste. Dar si stii ci nu existA réu fari bine. 2 —La mine, tovarise general, intotdeauna raul e fr8 bine. ae — Ba uite c& nu-i chiar aga. Ti s-a_interzis si-1 mai intiInesti ; asta-i riu. Dar la comorile experientei noas- tre, noi am mai adaugat o farima. — Ai ajuns la un necaz si cu acea ocazie ai facut cunostinf’ cu un om interesant. In activitatea noastra,Geosebit de dificil este tocmai primul moment al cunostin- tei. Cum si te apropii de un.om ?. Cum si angajezi o convorbire ? Cum s& consolidezi cunostinja ? De-acum inainte, de indat& ce ai si gisesti un om interesant, loves- te-i Miasina, izbindu-te.cu 4 {a de ca. Si contactul s-a facut, El sa-{i dea adresa, Jar tu si-l invifi la un-pahar, Ce Vi pasioneazd ? Monede ? ‘Timbre? Ar ay pena —# Dumneavoastra, tovarase general, sinteti de acord 8a platifi masinile busite ? intreb cu rizind, — Sint de acord, raspunde el cu seriozitate. CAPITOLUL XI 1 Ce vremuri au fost cindva ! Dar ‘s-au dus, Totusi au fost. A fost o Armata Rosie, iar impotriva ei Armata Albi. Dar a mai existat si o Armata Verde, O comandase Foma Mokrous. Bine mai luptau verzii, Numat ca, spre © nenorocirea Jor,’ s-au increaut in rosii, s-au unit cu ci, formjnd Armata Rosie-Verde. $i de aici li s-a tras sfir. situl, Tar armata a inceput iarasi a se numi Rosie." Bune vremuri au .mai fost “atunci, Daci-ai vrué si fii cu rosii — poftim, Daci nu voiai," puteai si fugi la albi, ori mai stiu eu la cine, C4 erau multi si de toate soiurile : grigorievisti, antonovigti, petliuristi, Ori si mai bine: _Armata reyolutionard-insurectionali a Ucrai- nei — RPAU ', RPAU era in acelasi timp 0 armaté si un flat, Filozofie simpla : rolul statului este si apere popu- lajia impotriva, dusmanilor externi, Asta era tot. ine iuntrul statului fiecare isi era singur stipin. Fa cum vrei, numai si nu-i superi pe alfii. Dack vor navali dug- manii, statul igi scoate armata — numai voluntari. Nu vref sa lupti pentru libertatea ta. — n-ai decit si fii rob. Aslea erau regulile in RPAU, In c&tunul nostru, tofi bitrinii tin minte acele vremi- Si_pe conduciitorul’ acelei armate nu-l iti: Nestor * Inijlaiele Tuse ale armatel lui Mahno, 254 Ivanovici Mahno, Batrinii spun. ci Nestor Ivanoviei nu cra nicidecum aga cum il arata rosii in filme. Bi zic cd a fost um barbat tindr. Mai tirziu am verificat acest lucru in enciclopedie. Batrinii nu mint: in anul '18, Nestor Ivanovici nu avea. nici treizeci de ani. Purta parul in plete, ce-idrept. Lasat pind pe timeri. Paranii il considerau un sfint. Isi faiceau.cruce cind i vedeau, Trece Nestor Ivanovici prin Ekaterinoslav, in trasura cu patru cai negri. E incruntat, In priviri i se citeste un gind miret. Tar cei patru cai negri ii struneste Veliki Nemoi', Nestor Ivanovici'e schiop. si-nu therge: clare : numai in taceanké, avind la indemina o mitralier’. Tar Veliki Nemoi era mereu alaturi. El ij era titucului: Mahno si curjer, si ordonanfa, si gard& persqnalé, si calaul curtii ; séntinfele lui Nestor Ivanovici-erau scurte de tot, Trece Nestor Ivanovici, iar franii i se inching din sale, cd doar e al lor: un {ar al firanilor. Pe taceanka lui cu mitraliera ¢ bituta in cuie de argint, pe partea din spate, deviza : ,,Eh, n-ai si mzajungi !* si pe partea din fata: Hei, n-ai si ma prinzi ! Tar alfituri de taceanka tatucului merg cdlari: titucul Maksiuta, Nikolai Mel- nik, Grisa Anticrist, Nikolai Pustovoit si Lev Andreevici Zadov — seful cercetarii. Cercetarea din RPAU se afla la nivelul celor mai inalte standarde mondiale, Mahno niciodaté nu se angaja in lupta, tn cazuri cind situatia ti era nefavorabilé. Se retrigea. Dispirea. Armata ui se risipea. Tunurile, mitralierele erau virite prin viroage si vagauni, cai erau lisati si pascd prin lunci, iar vestitele’ taceanka, ce purtaseré mitraliere, duceau’ codanele ‘pe Ja iarmaroace. Mujicii sed prin curfi. La soare. Zimbesc. Armata mahnovisti. se distingea de toate celelalte prin umorul ei taios gi prin zimbete: Nestor Ivanovici insusi era un mare glume. Pe frunte i se citeau ginduri mirete, dar in ochi ii sticleau nigte drécusori neastimparati. Pentru Q glum’ buna era darnic ca si pentru o victorie in lupta Dar stragnic mai stia si se bata Nestor Ivanovici ! Intr-o singura noapte isi stringea intreaga armaté in pumn, si cu pumnul acesta izbea in locul cel mai vulnerabil. In armata sa erau saptesprezece divizii de cavalerie, Se cutremurau orasele de tunetul cdpitelor ealarimii lui, Tar * Porecl 2 mwas razboiului In traducere ; Marele Mat. pteoard, dotatsé cu o mltrailera, larg utilizat& fn anitEra invulnerabil tatucul Mahno, Dar wile cs cg increzut in rosii, Riu ai fiicut, titucule, ed te-ai increzut, Ai si gisit cul si le acorzi incredere. Cavalera mahno- visti a patriins in Crimeea, impreuna cu rosii, ea sini tere he (Ubi. Dar indata ce i-au taiat pe albi, mumai oe sa desfasurat prin surprindere Armata intii de cavalerie impotriva’ aliatului ei. O armati de cavaleric | Stepa ‘Anca Pustie, Sfirsitul Junii nofembrie a anului dougzect Armata de cavalerie ! O adevirata lavin, ‘Tunetul copite- lor se auzea la zeci de verste. Stepa fusese deja prinsa de ger. Stepa parea un nesfirsit cimp de beton, be la un crizont la altul. Rosii nu trageau gi nici macar »Ura® nu sirigau. Zecile de mii de sabii au iesit fulgerator din teci, ginteind in soare. $i s-a pornit Armata de cavalerie ! Sa pornit. Vuiet si guier. Omul devine fiara in multime, Si calul se s&lbaticeste. Spuma zboarden ghemotoace prin ger. Caii-fiare ! Oamenii-fiare ! Suier de sibil, Scinteen erbitoare. Tunet de copite. Citeva divizii de caveleric ale rosilor invaluie printr-o largi manevré armate tans visti, tdindu-i retragerea, iar Armata de cavalerie, in juiregul ei, izbeste frontal. In galop. Prin surprindere. Impotriva unuj aliat ! Taie! Loveste + O brigada indepen- denta de cavalerie, cu destinatie speciala, formata din prizonieri, indu-i cu saibiile chiar si pe ai Sai. Pe cel care nu se silbiticesc in lupti. Tale! 1 t A destisurat el, Nestor Ivanovici, cele trei sute optzeci de taceanka, i patru sute saisprezece mitraliere ale sale au Picluit Armata inti cu un uragan de plumb: Dar tir- ziu. Tirziu. In cine te-ai inerezut tu, Necter Ivanovici ? Tirziu. Tu niciodaté nu primeai lupta in cinditii de inega- llate. Plecai. Dar aici, unde si pleci i fata aliatului ? Tale! S-a inecat in propriu-i singe divizia 6-a de cava- i Munfi de cadavre. Raniji nu erau Ranitii Kau caleati in picioare de cai : venea din urma&, ca 9 laving, Armata intli de-cavalerie ! Neare timp sit ocoleasca. pe Propriii ei rénifi. Tale! Rau ai facut, Nestor Ivanovici, C4 te-ai inerezut in ei. Riu. Eu nu m-ag fi increzut. Eu nici acum nu mi incred in ei. Stii, Nestor Ivanovici, ca eu nu meas fi pus in slujba rosilor, Ag fi preferat Grapelele tale cele negre. Dar wite cd tu nu exigti si 256 nici alte armate nu exist in afara de Armata Rosie. Si n-at Incotro si fugi. Vremurile acelea de’ glorie au trecut. Dar, in principiu, putine lucruri s-au schimbat. Fieeare {si recruteaza propria sa banda, Atita doar ck nu se numeste banda, ci grupare. Ce-i drept, gruprile mu se hdcufe tina pe alta cu sibii, dar oare din atita lucru e mai vsor ? Mai inainte macar era limpede eare-i alb si care-i verde. Pe cind acum fiecare, pentru a-i fi mai comod, se consider’ rosu. Dar fiecare rosu nu se increde in ceilalfi rosii, Ceilalfi rosii sint pentru ef niste aliati, aga cum a fost Armiata inti de cavalerie aliatd pentru tatucul Mahno, : Rele vremi. Tofi’ sint tovardsi, Toti sint frafi, Dar cind omul fi este prieten, tovardig si frate omului, cum Poti ghici dincotro vei fi lovit ? Dincotro se va desfagura prin surprindere lavina si te va clea in copite ? 2 Smircul asigurarii-d= agenturé ma trage tot mai adine, mai adine spre fund. N-ai cum seapa, . Pind si unui zidar, ca si inalfe un zid i se cuvin prin lege trei ajutoare’: unul s4 amestece mortarul, altul Siri dea cdrimizile, iar al treilea si-i taie cdrdmizile in jumatati, atunei cind e nevoie. La captarea prin agenturd ins, sint necesare cu mult mai multe ajutoare pentru fiecare lucrator: $i fiecare doreste s& fie zidar. Nimeni nu vrea si fie ajutor, Dar mester poti deveni numai demon- strind cd esti in stare si lucrezi tu insufi la nivelul meste= rilor, sau chiar mai bine, Ins cum poti face asa ceva, o datA ce asigurarea de agentura ifi rapeste tot timpul ? ‘Toate noptile. Toate sar. batorile. Toate zilele libere, 5 Nikolai Viktoroviei Podgornii, presedintele ‘sovietic, a disparut. S-a evaporat. A pierit. A fost. Acum nu mai ecte Fireste, presedintele e doar un pion. Presedintele « tn nimic. Presedintele e un paravan. Ceva in genul unut ambasador sovietic, Acesta paseste mindru prin ambasada, Sta de vorba cu inalte personalititi. Stringe miini, Zia beste, insi nu adopta hotiriri, iar Ia marile secrete nici 17 — Cenush t8r8 epoiett aRu are acces, N-ai decit s& zimbesti si s& steingi mi Asta fie meseria, Pe cind noi avem un canal direct al Subordonarii, Navigatorul raspunde in fata sefului GRU. Acesta — in fata Sefului statului major general, Tac acesta, la rindul lui, in fata Comitetului Central. Pe cind ambasadorii si presedin{ii sint elemente de mascare, Ua paravan, . Dar, pe toti dracii, dacd un’ presedinte, fie el si de Dole, Gispare, daci lumea igi aminteste de el doar o jumilate de 21, oare de mine, daca ag dispérea pe neastep, tate, si-ar aminti cineva ? Atasatul militar sovietic de te Viena a disparut. A pierif. S-a evaporat. A fost dus aeust In Uniune. A fost evacuat, cum se spune la nol. Breen, Gfiterilor GRU si KGB are loc in cazuri de greseli grave, Ge Completa mnactivitate, in cazul cind cineva e suspectal de contacte nepermise, sau de pregétiri in vederer sens quditi, Pentru ce anume a fost evacuat atagatul militar Fi cn nse: Age ceva nu se comunicd niciodata. A disparut mai intors, Uniunea Sovietich e mare. S-a rats undeva! ,,Mercedes“-ul lui, cel verde, a trecut, drept Trostenire, in posesia noului atasat militar, colonelul ‘Tvetaev. Noul atasat militar e un’ om mindru. Se con- Sidera sef. Vecinii nostri din KGB considera ch el este vice-liderul. Dar la noi, ca de secret ; altfel in. orice organizatie Pozitia ocupata oficial nu reprezinta nimie. Noi jerarhia noastra. Secret. Subterand, Nevazuta N-ai decit si circuli, colonele, impiunindu-te. Dar fii atent, edci in curind te va chema Navigatorul in. cabi- Pant Sau. Pe Blana de lew. El ii va comunica foarte dra- Bistos, colonele, ca esti subordonat nu Navigatorului in Peon nici vice-liderului, si nici micar ural loctiitor obisnuit al Navigatorului, ei ‘pur $i simplu unuia din lupii GRU de mare succes, adici unuia din varegii nostri. Tar acesta s-ar putea sa se dovedeascdi a fi, de pilda, oricare Gin ajutoarele tale. Oficial, fata de lume, tu vei zimbi si wei stringe mini, iar ajutorul atasatului militar, cu gradiil de maior sau locotenent-colonel ii va purta servieta in corre gas Tu in Mercedes", iar el intr-un Ford® “Dee ‘wate astea numai din punct de vedere oficial. Insi ceea £5 8, face oficial, fala de toaté lumea, mu are nici o important. Cpetenia unei mafii poate si se prefaci siu, 258 intr-un chelner, Asta insi nu inseamna ed directorul restaurantului are mai multa important. La noi, in GRU, este acelasi sistem. Rangurile si distincjiile exterioare nu joac& nici un rol. Decoruri. Dimpotriva, noi ii trecem de pe scend in umbr pe liderii nostri si pe ofiferii vei mai talentafi, expunindu-i pe sceni pe demnitarii infumurati pe cind in spatele culiselor avem propriile,noastre rangur propriile distinetii, propria searé a valorilor. Tar aici, cup culise, varegul dispune de ogar. Varegul sfisie beregati. Varegul apteazi secrete, El’ trebuie si fie asigurat. Se intimpli ca ajutorul tau sa fi si razbit in Nindul varegilor, pe cind tu, colonele, esti abia un ogar. Un sacal. Un nimic. Un Bobik, Un Tuzik. Cu_,,Merce- des‘ul téu_ vei merge si-] asiguri, si-] acoperi ‘pe aju= torul tau. Pentru unele greseli marunte, maiorul te va lua fn ris fafa de intreaga noastra fratie de captatori. Pentru erori mari, vei ajunge Ja inchisoare. El capteazé secrete pentru GRU, pe cind tu doar i asiguri. El iti va scrie caracterizarea de serviciu, Soarta ta este in mj nile lui, Dacd gresesti: cumva, esti pierdut, vei disparea. Vei fi evacuat, la fel ca si predecesorul tu, Deocamdati insi, zimbeste, ogar nenorocit, flecustetule, javr’ ce esti. Si nu ita cd peste trei luni te agteapté ‘examenul la cunoasterea oragului. Trebuie si slii Viena mai bine decit politia vienezii ! O sutd de intrebari, Trebuie si dai o sut de raspunsuri corecte. Caci o greseali la un raspuns poate duce la o eroare in asigurarea de agentur’. Iar asta Inseamna un egec, scandal, comisia Comitetului Central, banda rulanta a interogatoriilor, inchisoarea, Iar_daci vei trece examenul, colonele, abia atunci te asteapta munca Ja asigurare. Vel acoperi coada unora. Piri zile libere. Fard sarbitori. Fara o raz de lumina, Totusi, deocamdata, ‘imbeste, 3 Asigurarea de agentur& se intimpla sa fi8 direct¥ si generala, Astazi, in asigurarea direct lucreaz& intreaga hoasira,rezidenta glorioasa, Intregul abataj. Toatt halts Intreaga asigurare este coordonata de Navigator in persoana, Tar in asigurarea generala lucreazA ambasadorul 259‘Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si Consulul gene- ral. Ei, care lucreazA in asigurarea generala, habar nu au de éeea ce se petrece. Pur gi simplu le parvine de la Comi- tetul Central (asta se cheama ,,de la instanta“, 0 tele- gram cifrata : acoperifi, protejafi, gtergeti urinele. Dacd Se intimpla s& gresim noi, adicd cet din asigurarea directa, ne va acoperi cu o perdea de fum asigurarea generala, Exact la fel cum sepia fuge de dusman, acoperindu-se cu © perdea impenetrabilj pentru privire. Ambasadorul. gi Consulul general vor striga, vor face scandal, vor invinui polifia austriacd de calomnie si provocdri, vor nega totul, orice. Se vor uita cu impertinenfé in’ ochi, inscenind vinovatia ultragiata. Vor ameninfa cu inrSutiirea rela or prietenesti gi cu sfirsitul destinderii. Vor amiriti Armata Rosie a eliberat dezinteresaté Austria, Vor aminti de jertfcle razboiului si de crimele nazismului, Asta le este meseria, Pentru asta sint ei inventafi, ca s& ne acopere Tetragerea in cazul cind noi gresim. Dar deocamdatd n-am gresit, Deocamdaté totul merge struna. Operatia pe care o desfasurim necesit’ eforturile citorva rezidente si ale tutror ofiferilor de captare din fiecare dintre rezidenfele angajate in operatie : prin Aus- tria trece un motor de tane. Deja a stribstut citeva tari. Jn tranzit. Destinatia — Turcia, Chipurile. Austria este ultima etapa dificil a acestui drum complicat. Mai de- parte, va porni prin Ungaria, iar si mai departe igi va schimba bruse direcfia de déplasare, Motorul de tane cintareste o tona st jumitate. Varegit nostri I-au ‘sustras intr-o far8 oarecare si lau trecut gra- nija sub 0 alta denumire. Calitoreste’deja cam de multi vreme, traversind frontiere si schimbindu-si de fiecare data denumirea, exact cum un nelegal al GRU isi schimbi pasapoartele o dat& cu trecerea unei granite. Acum containerul cu motorul de tane se afl deja in Austria, Aici el cAlitoreste sub denumirea ; ,,instalatie energeticd experimentala pentru sistemele de drenaj ale irigatiilor“. In tarile Asiei si Africii e foamete ! Lasati si treaci aceasta ,,instalajie energeticd experimentala* Sa-si rezolve farile s4race problema alimentatiei | lucrare de mare incordare a nervilor. Grea. Cei care n-au avut leg&turé cu tranzitarea unor ineaircéturi grele peste frontiere de slat, nicl nu-si pot imagina citi biro~ crafi sint pusi in migcare ! Iar GRU trebuie sé fie incre 380 dinfat ci nici unul din acestia nu binuieste reala desti- nafie a ,,instalatiei energetice experimentale*. Cit despre cei care brusc gi-au dat seama, acestia trebuiesi pri- measca fara intirziere un respectabil onorar pentru capa- citatea lor deductiva si ca s& aib4 aerul ci nu banuiese nimic. Pe fiecare din acestia, GRU trebuie sa-1 aibi sub ochi, fie si numai de la distan{&. Iat& deci cu ce ne ocu- pam noi. Careva dintre varegi isi giureste de pe'acum vestonul pentru prinderea unui ordin. Doar e vorba de un motor de tanc. Ultimul tip. Nu pentru a fi copiat, desigur. Dar pentru a fi studiat. Exact asa cum pentru un constructor american de automobile de curse ar prezenta foarte mare interes cel mai modern motor japonez. Drace, oare unde as putea eu s& gisese ceva asemi- nator ? Lucruri interesante sint 0 mulfime, iar objinerea Jor uneori nu e prea dificilé. Dar serviciul de informatii cumpéra trei-patru modele identice, sau documente in diverse parti ale lumii si gata. De mai multe nu e ne- voie. Tu s& ne dai ce e si mai nou, cea ce nimeni nu poate procura. Uneori propul ceva extraordinar de iriteresant, dar GRU raspunde printr-un refuz. Adici, mulfumesc, dar rezidenta diplomatic’ a GRU de la Tunis a lucrat mai rapid. Mulfumese, obiectul acesta tlavem deja. GRU inseamni o concuren{& necrufatoare. Supravie- fuiese cei puternici 4 Timpul se scurge lent : tic, tic, tic. E noapte. La noi in abataj intotdeauna e o singura culoare : albastré. Sigur, se poate regla intensitatea luminii. Dar asta nu duce la schimbarea culorii, Totul rémine ca si mai inainte, al- bastru. E ora 2 si 43 de minute, Trebuie si circul putin; ca s&-mi alung somnul. De obicei, in incaperile reziden- felor nu exist nici un fel de ferestre. La noi, la Viena, in aceasti imens& clidire, sint numai tre. Ca s& ajungi la ele, trebuie si iesi‘din sala comund de lucru pe un co- ridor, s& urei niste seiri pe lings laboratorul de fotodeer frare pind pe coridorul ,,C*, iar de acolo in sus, pe o alta scar, Patruzeci si opt de trepte. Tocmai aici avem un co- 261