* CENTRE MEDICALE DE NEFROLOGIE SI DIALIZA pacientului tratat prinUn material educational editat de IHS Medical School Editia a Ill-a, addugit si revizuitRECOMANDARI DIETETICE PENTRU PACIENTII CU INSUFICIENTA RENALA CRONICA, TRATATI PRIN HEMODIALIZA 1.CONSIDERATII GENERALE Insuficienta renala cronicd impune in stadiile sale avansate, inainte de ‘nceperea dializei, respectarea unei diete severe, cu restrictii importante, mai ales pentru consumul de proteine (carne, lactate, oua). Din cauza acestor restrictii si a timpului 7ndelungat — luni sau ani - in care trebuie urmata, aceasta dieta, chiar daca este corect prescrisd si respectata, impreunad cu tulburarile digestive inerente bolii, provoaca o stare de subnutritie pe care multi pacienti o prezinta la initierea terapiei prin dializa. Aplicarea tratamentului de substitutie renala - hemodializa sau dializa peritoneala - amelioreaza intr-o masura importanta constrangerile dietetice, dar nu liberalizeazi complet alimentatia. Este necesara, in continuare, 0 colaborare permanenta ntre personalul medical si pacient, pentru recuperarea deficitelor nutritionale cu care acesta vine din perioada predialiticd, dar si pentru a pastra o buna stare de nutritie pe toataé durata cat va beneficia de dializa. Nici hemodializa, nici dializa peritoneala nu asigura fnlocuirea functiilor rinichiului tn totalitate si, din aceasta cauza, unele substante introduse prin alimentatie nu sunt eliminate complet prin dializa gi acumulandu-se in organism pot fi periculoase. Pe de alta parte, prin hemodializa se pierd o serie de substante foarte valoroase pentru buna functionare a organismului: glucoza, aminoacizi, vitamine, minerale. Acestea trebuie neapdrat asigurate prin alimentatie, pentru a compensa pierderile si a nu se crea deficite nutritionale. roca Me ETT Tue a oe decat cel necesar, sau tn care pierderile de ree ete eae LE Urea Prue Me we Cee et tee te cco Pens eae eesAtat subnutritia, ct si malnutritia, sunt deosebit de periculoase, mai ales in situatia pacientilor dializati, influentand intr-o mare masurd starea lor clinica si chiar durata vietii. Din nefericire, stud iternationale dovedesc ca deficitele nutritionale se intalnesc cu o frecventa foarte mare: la 18 - 75% din pacientii centrelor de dializa. CE TREBUIE SA FACEM PENTRU A AVEA O STARE DE NUTRITIE BUNA? +S& avem permanent in atentie respectarea dietei recomandate de medic si sa-l informam despre eventualele dificult’tiin aplicarea ei. * Sa calculam periodic, cel mai rar lunar, daca ne incadram in ratiile alimentare prescrise pentru unii nutrienti - proteine, natriu (sodiu), potasiu si fosfor - prin calcularea valorilor acestora din alimentele consumate ‘ntr-o zi, pe baza tabelului care prezinta compozitia chimica a principalelor alimente (anexa n.2). + Sa discut&m cu asistentul dietetician cat mai des si fara rezerve despre problemele alimentare care nu ne sunt clare, + Sd atingem si si ne mentinem greutatea corporala ideala (numéarul de centimetri care depasesc 100 cm din ‘naltimea noastra, exprimata in centimetri) +» Sa respectam programul de investigatii propus de medic pentru controlul periodic al starii noastre de nutritie. +S rdspundem la solicitarea de a completa corect chestionarul de consum alimentar, in vederea corectarii unor deficiente in alimentatie. + Sa obtinem intelegerea si colaborarea celorlalti membri ai familiei pentru a ne ajuta sa aplicdm corect dieta prescrisa.2. RECOMANDARI DIETETICE APA SI ALTE LICHIDE Rinichiul bolnav nu poate elimina decat cantitati limitate de lichide, iar dupa 1-3 ani de hemodializa, la majoritatea pacientilor, eliminarea de urina va fi absenta. Tnaceste conditii, daca nu se rationalizeaza consumul de lichide si acestea vor fi ingerate in functie de sete sau de obisnuinta, se produce acumularea lor in organism, cu aparitia de edeme. Excesul de apa din corp are consecinte nefavorabile si asupra tensiunii arteriale, inimii si respiratiei. Surplusul de apa mentine sau agraveaz’ hipertensiunea arteriala. Este o mare greseala si consumim lichide in exces, pentru c4 vom fi obligati, pentru a combate hipertensiunea arteriala, s& consumaém mai multe medicamente, iar unele din acestea au efecte secundare neplacute, printre care usc&ciunea gurii si cresterea senzatiei de sete, si astfel intram ‘ntr-un cerc vicios. Daca incarcarea cu apa si hiper- tensiunea arteriala persista mult timp, este afectata inima gi se poate instala insuficienta cardiacd, reducandu-se fntr-o masura importanta capacitatea de efort si activitatile curente. Pentru a pastra echilibrul apei in organism, se va urmari mentinerea greut&tii corporale ideale indicat de medic, prin cantarire zilnicd, iar consumul de lichide va fi stabilit astfel: eee Ma CTT consumata intr-o zi = volumul urinei din eee see ecu EV te gee ess Mel sec 72 Moree aon en -cacet La stabilirea cantitatii optime de ene eM ue eee We Mee RY VE Waa le0 Ma Ue |r Ae oe oT Vccam Colne] -samo=e- 19] elo) Sie NimrcocW Ce acer Trebuie avut in vedere faptul ca greutatea corporala a pacientului hemodializat oscileazi in functie de programul sedintelor de dializa. fn timpul celor 48 - 72 de ore dintre doua sedinte se acumuleaza in corp apa care trebuie gsi va fi eliminata la hemodializa urmatoare, prin asa numitul proces de ultrafiltrare pe care 7] realizeaza aparatul de hemodializa. 5La terminarea sedintei de hemodializa trebuie atinsa greutatea “uscata”, adicd greutatea ce corespunde unei cantitati normale de apa 7n organism: nici exces de apa, nici exces de ultrafiltare. Din nefericire, multi pacienti iau in considerare numai capacitatea aparatului de a elimina cantitati mari de ultrafiltrat, de 3000 - 6000 mi/sedinta si nu cunosc sau ignora faptul ca asemenea cantitati mari de apa acumulata in mod repetat ‘intre dialize, fncarcd mult activitatea inimii si a plam4nilor, cu consecinte serioase asupra functionarii lor in timp. Pentru a se evita aceasta situatie, consumul de lichide va fi astfel reglat incat greutatea corporala sd nu creasca intre doud sedinte de hemodializa cu mai mult de 3% din greutatea corporald “uscata”. Tnseamna ca un pacient cu greutatea “uscata” de 60 kg trebuie sa se incarce cu apa intre hemodialize cu nu mai mult de 1,8 kg, iar un pacient de 80 kg si nu castige in greutate intre hemodialize mai mult de 2,4 kg. Pentru perioada interdialitica de 72 ore, este permis un surplus hidric de 4 - 4,5% fati de greutatea ,uscata”. Multi pacienti, care nu se incadreaza in aceste prescriptii, motiveaza cd senzatia de sete este atat de mare fncat nu-i pot rezista. Explicatia in cele mai multe cazuri este ca setea exageratd este consecinta nerespectarii restrictiei pentru consumul de sare. SAREA (cvorura DE sopiu) Marea majoritate a pacientilor dializati si in mod special cei cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca si edeme, au indicatie de dieta fara sare. Pentru aceasta, mancarurile se vor prepara fara adaos de sare, se va consuma pdine fara sare, se exclud din alimentatie conservele, mezelurile, branzeturile sdrate (telemea, branza de burduf), alimentele pastrate in saramura (masline, muraturi). Nu se adauga sare in alimente si nu se foloseste sarea fara sodiu. a ee ee ee alimentar de sodiu (natriu), care nu POC Wl tt tie Wee eek ie 0) Cy ae ee Mt (ete Ur Ma OC) a) tabelul care prezinta compozitia Pee Me Mele Ud enna)Sarea din alimente sau/si ad&ugata la acestea are efecte nefaste: creste senzatia de sete, obliga la consum excesiv de lichide, se instaleaza edeme, creste tensiunea arteriala, se ‘ngreuneaza activitatea inimii. Pentru a corecta aceste tulburari, medicul va fi obligat sa recomande ca prin hemodializa sa se indeparteze prin ultrafiltrare cantitati deosebit de mari de apa. C&nd nu a fost respectata restrictia la consumul de lichide si pacientul se fncarcd cu o mare cantitate de apa jntre doua sedinte de hemodializa, volumul mare de ultrafiltrare se poate solda cu accidente fn timpul hemodializei: crampe musculare, hipotensiune arteriala si chiar pierderea temporaraa constientei. SAREA ESTE INAMICUL DUMNEAVOASTRA NR.1! Este de retinut c3 pacientii cu vechime mare in dializa, de zeci de ani, cand au fost intrebati care este secretul acestei performante, au declarat cd au respectat intotdeauna programul de dializ& recomandat si au exclus complet sarea din alimentatie. PROTEINELE Alimentele care contin proteine de calitate sunt cele de natura animala: carnea, lactatele, ouale. Se recomanda jn mod special carnea de peste, care nu este foarte bogata in fosfor si poate preveni ateroscleroza. Trebuie luate in calcul si proteinele din paine, alte fainoase, si cele din vegetale, dar acestea nu sunt de calitatea celor animale. Pacientii tratafi prin hemodializS trebuie s4 consume zilnic proteine jn cantitate de 1,1 - 1,2 g/kg corp (1,1-1,2 g proteine x greutatea corporala in kg). Va fi luata in calcul greutatea corporal ideal si nu cea actualé, aceasta din urma fiind de multe ori anormala: fie mai mare decat greutatea ideala, in obezitate sau cand organismul este jncarcat cu apa (edeme), fie sub greutatea ideala, cand exista o stare de subnutritie. Greutatea idealai in kg = inaltimea in centimetri-100. De exemplu, 0 persoand cu indltimea de 170 cm ar trebuie sa aiba o greutate corporala de aproximativ 70 kg si sé consume 77 — 84 g proteine pe zi (1,1 — 1,2 g proteine/kg corp x 70 kg).ATENTIE ! ‘Sa nu se confunde ratia de proteine prescrisd, de exemplu 70 g proteine pe zi, cu o cantitate de 70 g carne sau 70 g branza. Pentru calculul corect al cantitatii de proteine din alimentele consumate consultati tabelul care prezint corespondenta in grame a portiilor folosite in alimentatie (anexa nr. 1) si apoi tabelul care prezintaé compozitia chimica a principalelor alimente (anexa nr. 2, coloana Proteine). Este obligatoriu ca pacientii dializati s& consume zilnic ratia prescrisd de proteine, din urmatoarele motive: + Dupa restrictiile in proteine din dieta recomandata si urmat 7n perioada care a precedat inceperea dializei, organismul se afla in mare deficit proteic, care trebuie cat mai repede corectat, deoarece afecteazé serios buna functionare a organismului. + La fiecare sedinta de hemodializd se pierde din sange o cantitate importanta de aminoacizi (8- 10 g) care, dacd nu este inlocuita printr-un aport alimentar corespunzator, conduce la subnutritie proteic& severd. Aminoacizii sunt constituenti esentiali ai proteinelor, care fac parte din structura tuturor tesuturilor si organelor, a enzimelor si a unor hormoni important. Deficitul nutritional in proteine are consecinte grave asupra organismului gi efecte nefavorabile asupra evolutiei jn timp a pacientului care nu respecta ratia prescrisa de proteine. Este o greseala foarte mare si reducem cantitatea de proteine din alimentatie, pentru a avea concentratii mici de uree si de creatinina in sange. Pacientii dializati cu evolutia cea mai buna jn timp sunt cei care au ureea sanguina in jur de 150 mg/dL gi creatinina de 10-12 mg/dL. Cei cu valori de uree sub 100 mg/dL sau de creatinind de 5-7 mg/dL suporta consecintele grave ale subnutriHIDROCARBONATELE (GLUCIDELE) Glucidele sau hidrocarbonatele se gasesc mai ales in fainoase, dulciuri, fructe. Pacientii dializati le pot consuma in cantitati normale, cu exceptia celor cu diabet zaharat, care au restrictii pentru aceste alimente. Abuzul de dulciuri si fainoase predispune la ingrasare. Nu trebuie ins4 confundata ingrdsarea cu _o stare bund de nutritie! Se poate sa fii gras dar sa fii subnutrit proteic daca alimentatia se bazeaza in principal pe dulciuri si féinoase, dar cu‘o cantitate necorespunzatoare de proteine. GRASIMILE (upiDELe) Cantitatea zilnica de grasimi recomandaté este de 0,5 - 0,75 g/zi/kg corp greutate. Vor fi reduse grasimile de origine animala (carnea grasa de porc, de oaie sau de vita, untura, unt), dar vor fi incluse in dieta, obligatoriu, grasimi vegetale. Acestea din urma sunt necesare pentru acoperirea nevoilor energetice ale organismului, care sunt de 35 kcal/kg corp/zi pentru majoritatea pacientilor, dar mai mari, de 40 kcal/kg corp/zi pentru cei cu viata activa si consum energetic mai mare. Dac& aportul alimentar energetic este sub aceasta valoare, organismul, pentru a-si asigura necesarul de energie, este obligat sa consume din rezervele proprii, adica din tesutul grasos, dar si din cel muscular, ceea ce inseamna pierdere in greutatea corporal si instalarea unei stiri de slabiciune sia subnutritiei. POTASIUL (katiut) Din potasiul ingerat cu alimentele 90% se elimina prin urina cand rinichii sunt sanatosi. In insuficienta renala, eliminarea urinara a potasiului este mult redusa sau chiar nula, incat exist pericolul acumularii lui in organism, cu efecte grave asupra inimii: risc de stop cardiac si moarte subita. Pentru a evita acest risc major, de care totusi trebuie s4 fim permanent constienti, trebuie sa tinem cont si sa aplicim curigurozitate urmatoarele:S& respectém programul si durata prescrisa a hemodializelor, pentru ca in timpul acestora se elimina excesul de potasiu din sange si la sfarsitul sedintei de hemodializa concentratia acestuia este normala. Ulterior 7nsd, pana la urmatoarea hemodializ& programata, din cauza insuficientei renale, potasiul ingerat odata cu alimentele se acumuleaza in organism gi, daca nu se respecté restrictiile dietetice pentru potasiu, acesta poate creste la un nivel periculos. Pentru a preveni aceasta situatie, care expune la accidente grave mai ales la pacientii la care urina este absenta, aportul alimentar de potasiu trebuie redus la 1950 - 2700 mg/zi, mai exact 39 mg potasiu/kg corp/zi. Pentru a realiza aceasta recomandare, trebuie excluse din dieté alimentele foarte bogate in potasiu: supe, ciorbe, cartofi pri sau copti, prune afumate, smochine, gi se vor consuma in canti moderate lactatele, fructele, legumele (vezi continutul alimentelor in potasiu din tabelul cu compozitia chimicad a alimentelor — anexa nr. 2) Carnea este bogata in potasiu, dar pentru aportul ei in proteine de fnalta calitate si in fier, se va consuma in cantitatile necesare pentru aport de proteine. Se va tine totusi cont de potasiul pe care il contine si se va rationaliza corespunzator consumul altor alimente ce contin potasiu. Cartofii contin mult potasiu, dar fiind un aliment de baza se permite consumul lor, ins pregtiti culinar tn mod special (vezi mai jos modul de preparare al cartofilor).FOSFORUL (rosratu) Fosforul din alimente se absoarbe in snge la nivelul intestinului in proportie de 50% cel din vegetale si de 70% cel din alimentele de origine animala. in insuficienta renala, fosfatii introdusi cu alimentele nu se pot elimina in cantitati normale prin urina gi nici prin dializa, incat se acumuleaza tn organism. Metabolismul fosfatilor este strans legat de cel al calciului, ambele fiind perturbate din cauza afectarii functiilor rinichiului. Din aceasta cauza, cresterea concentratiei fosfatilor in sange peste 5,5 mg/dl sau/si a produsului fosfor - calciu (m&surate in miligrame/dl) peste 55 trebuie combatuta prin: + Reducerea aportului alimentar de fosfor, prin limitarea consumului de alimente bogate in acest element: lactate, carnati, salam, pizza, fasole, mazare gi linte boabe uscate, soia, orz, t&rate, nuci, inghetat’, pr&jituri cu creme, ciocolata, pepsi si coca cola, sucuri s.a. Multe din adausurile din alimente sunt fosfati, de aceea va recomandam sa controlati si sa tineti cont de cantitatea de fosfor de pe etichetele produselor alimentare. + Tratament constant cu asa numitii chelatori de fosfor. Acestia sunt medicamente care leaga chimic o parte din fosfatii din alimente, fi sustrag de a fi absorbiti in sange, si-i elimina prin tubul digestiv: carbonat de calciu, acetat de calciu sau alte preparate (Renagel, Fosrenol). Aceste medicamente trebuie neaparat luate la toate mesele la care se consuma alimente ce contin fosfati. Alimentele vor fi astfel alese incat cantitatea maxima de fosfor ce poate fi ingerata cu alimentele si se limiteze la 800 - 1000 mg/zi. Carnea, oudle si lactatele sunt bogatein fosfor, dar din cauza continutului lor bogat in proteine, trebuie consumate in cantitati potrivite pentru a ne aduce atat necesarul de proteine, cat si cantitatile cele mai mici de fosfor. Pentru aceasta va recomandam sa consultati tabelul urmator care prezinta cate miligrame de fosfor contine 1 g de proteine din diverse alimente. Pentru consumul curent, mai ales daca aveti dificultati cu incadrarea fn limitele prescrise ale fosforului sanguin, alegeti alimentele care va aduc cel mai putin fosfor pentru aportul adecvat de proteine.Patan eas ry & ord Controlati permanent cantitatea de fosfor din alimentele consumate, consultaénd tabelele din anexele 1 si 2 si daca aceasta depageste limita admis’, de 1000 me/zi, corectati imediat dieta in zilele urmatoare. Mentinerea concentratiei fosforului in sange jn limitele 3 - 5,5 mg/dL este de o importanta deosebita pentru pacientii dializati. Fosforul in concentratii sanguine care nu se inscriu in limitele mentionate constituie un pericol pentru viata dumneavoastra. Cand produsul calciu - fosfor depaseste limita de 55 si aceasta situatie persista timp indelungat, este afectat serios sistemul osos si se depune fosfat de calciu ‘in peretele arterelor, in inima gi in alte tesuturi iar consecintele pot fi serioase, ducAnd 7h timp la instalarea insuficientei cardiace sau la fracturi osoase. 12 VITAMINELE jn timpul hemodializei se pierd vitamine hidrosolubile din sange, dar daca alimentatia corespunde recomandarilor de mai sus aceste pierderi pot fi acoperite. Totusi, la pacientii la care din diverse motive aportul alimentar 7h nutrienti nu este optim sau care au probleme digestive, hepatice, este indicat si urmeze tratament constant pe cale orala cu preparate polivitaminice care contin vitamine hidrosolubile: B1, B2, B3 ,B5, B6, B8, B9, B12, C. Vitamina A este contraindicd in insuficienta renala. ATENTIE ! Majoritatea preparatelor polivitaminice din farmacii contin vitamina A. Consultati medicul pentru a va indica preparatele polivitaminice fara vitamina A, pe care trebuie s& le luati pe cale bucalé dupa sedinta de hemodializd sau in zilele dintre dialize.CUM NE ALCATUIM DIETA 3.1 Medicul si asistenta dieteticiana, pe baza starii dumneavoastra de nutritie, evaluat trimestrial si in functie de afectiune, de eventuale complicatii, de greutatea corporala actuala si de cea ideala, volumul urinei din 24 ore si de eficacitatea dializei, stabilesc cantitatile de nutrienti care va sunt necesare pentru consumul zilnic: cate grame de proteine, lipide, hidrati de carbon, cate miligrame de potasiu, fosfor, natriu (sodiu) si cate kilocalorii. Pe baza acestor recomandari, asistenta dieteticiana va poate prescrie un exemplu de meniu, care sa va fie ghid, dumneavoastra avand libertatea de a diversifica meniul, in limita cantitatilor stabilite. 3.2 Pentru a realiza aceasta diversificare si a stabili cantitatile alimentelor ingerate, consultati tabelul care prezinta corespondenta in grame a portiilor de alimente (anexa nr. 1). Exemplu: O felie de paine alba din franzela de 1 kg cntdreste 60 g. Daca intr-o zi ati consumat 5 felii de paine, inseamna ca greutatea lor este de 300g. 3.3 Calculati continutul alimentului respectiv in nutrienti (proteine, lipide, hidrati de carbon, potasiu, fosfor, natriu (sodiu)) si aport energetic, consultand tabelul cu compozitia chimica si valoarea caloricd pentru cantitatea de 100 g din principalele produse alimentare (anexa 2). Pentru cele 300 g paine alba din exemplul de mai sus, rezult& ca trebuie sa inmultim cu 3 cantitatile de nutrienti din tabel, care sunt calculate pentru 100 g. Deci, cele 300 g paine alba contin:arty Lf Pee eee tt) ey Lrg DCm ts iin} Ener; Pentru a calcula continutul celorlalte alimente consumate in ziua respecti pentru fiecare aliment ca in exemplul de mai sus, punctele 3.2 si 3.3. Aceste calcule nu trebuie sa le faceti obligatoriu zilnic. La initierea terapiei prin hemodializ&, in prima lund, pana va obisnuiti cu dieta, este bine sa le efectuati mai des, chiar zilnic 7n prima s&ptimana, apoi la 3 - 4 zile. fh lunile urm&toare, mai ales dacé medicul vi confirma c& rezultatele examenelor de laborator sunt in limitele dorite, calculul dietei se recomanda a fi efectuat lunar, cu exceptia proteinelor, natriului (sodiului), potasiului si a fosforului pentru care controlul trebuie facut mai frecvent, cel mai bine saptamanal. in situatia in care calculul consumului alimentar va arata ca nu va incadrati in cantitatile recomandate de medic, trebuie corectat consumul si pentru aceasta solicitati ajutorul asistentei dieteticiene. Pofta de mancare poate fi diminuata, aceasta constituind o posibila cauza de subnutritie, daca persista mult timp. 4 Lipsa de apetit se combate prin: Meniuri variate. (ee ua eta EtCOC Clete ra UMC els aCe (9 EY PRT eZ Ud) Coley din lista de miAROMATIZANTE $l CONDIMENTE PERMISE Foi de dafin Usturoi Sofran Zeamé de laméaie Mérar Seminte mac Vanilie Arpagic Ardei iute Otet Nucsoara Patrunjel Macris Scortigoara Menta Susan Chimion Hrean Cimbru MODUL DE PREPARARE AL CARTOFILOR CU CONTINUT SCAZUT IN POTASIU Se alege un cartof de dimensiuni reduse (50 - 100 g) si se taie in bucati mici si subtiri. Bucitile astfel tSiate se pun ‘ntr-un vas, se acoperdi cu apa si se fierb timp de dou ore. Se strecoara toata apa (aceasta manevra este foarte important, deoarece apa in care a fiert cartoful este foarte bogata in potasiu). Se adauga din nou apa si se clocoteste 15 minute. Se strecoara cartofii si se arunca apa. Se gatesc cu unt sau margarina. ALIMENTE INTERZISE Alimente conservate Sare fara sodiu Saramuré _—_Ciocolaté Fasole, mazare boabe uscate Drojdie de bere Muraturi Cola Mezeluri Praf de copt Masline Budinci Brnzeturi fermentate Sos picant Seminte inghetaté Pizza Mustar Cacao jn tabelul care prezint& compozitia chimic& si valoarea energetic a principalelor alimente (Anexa nr. 2) sunt marcate cu rosu alimentele interzise si cu galben cele care trebuie consumate in cantitati moderate. 15Paine alba (franzela) o felie subtire 16 + os 60 ‘$unca presata o felie subtire 20 intreags Chifld 1 buc. 54 Mere mijlocii o buc. 150 Corn (normal) 1 buc. 44 Portocala mijlocie o buc. 150 Cozonac 0,5 kg, o felie 50__| Banani miflocie o buc. 100 Pesmet o lingura_ 12 Struguri ciorchine ciu-o buc. 200 Pesmet o lingurifa 4 Para mijlocie 0 buc. 150 Orez o lingura 20 Kiwi o buc. 50 ‘rez o lingurig 7 Grapefruit mijlociu o bue. 200 Gris o lingura 15 Piersica mijlocie o buc. 150 Gris o lingurig 5 | Cais mijlocie o buc. 50 Faina de grau o lingura 15 Prune mari o buc. 50 Faind de grau o linguriga 5 Pepene 0 felie mijlocie 300 Amidon o lingura 10 __| Pepene galben o felie mijlocie 150 Amidon o lingurit& 4 Rogie mic& o buc. 50 Praf de paine Nephropan olingura | 25 _| Rosie mijlocie o buc. 75 Praf de paine Nephropan o an eae a lingurig Fulgi de ovaz o lingura 15 Ardei mijlociu o buc. 50 (Orez expandat o lingure ‘8 | Ridiche (de lund) 0 buc. 20 Zahar o linguré 20 Salata cApatana o buc. 200 Zahir o lingurita 7___ | Morcov mare o buc. 100 Miere o lingura. 30 Morcov mic o buc. 50 Castravete mijlociu sau 10 em de Gem o lingura 40 para iacerel 80 Ulei o linguré 10 Castravete murat mijlociu 0 buc. 100 Ulei o linguriga 5 Cartof mic 0 buc. 100 Miniunt sau minimargariné 20 Cartof mediu o buc. 150 Lapte de vaca o lingura 15 Cartof mare o buc. 200, Smantana o linguré 30 Ceapa rosie mijlocie o buc. 50 Frise’ o lingura 20 | Mustar o linguré 20 Lapte condensat o buc. 8 Ketchup o lingura 20 Cascaval_o felie (m&rime medie) 30 Pasta de rosil o lingura 20 Branza& topita o felie ambalata W7 Maioneza o lingur&é 30 ae topitdi o bucaté (8 buc. in 25 | Clocolat mare (Milka, Nestle) 100 eae TES SEGRE Ta 33 | Napolitan& m&rime mijlocie o buc. 15 Pateu de ficat mic 65 Sticksurl o punga 45 Crenvursti 1 buc. 60 Bomboani o buc. 5 Parier gi alte mezeluri similare o SS an Salam diferite tipuri o felie eANEXA NR. 2 COMPOZITIA CHIMICA $I VALOAREA CALORICA A PRINCIPALELOR PRODUSE ALIMENTARE conyinutut in NUTRIENT! ESTE EXPRIMAT LA 100 G ALIMENT Vd iro 100 g mg LACTATE Branzi de burduf 515 Branza dieteticd de vacd 18 Brana grasa de vacd x 18 Branzeturi topite o Cascaval Dobrogea K 515 Cascaval Penteleu 515 120 120 120 40 40 40 eee) . 700 120 Telemea de oaie sis | 305 Telemea de vacd K sis | 273 20,4 22 0 110 104 204 63 0 170_| 142 21.0 60 0 142 201 10.2 0 17 Creier de bovina 10,5 9.0 0 380 | 195 127 ‘Cabanos 194 [317 0 1050 | 374 Caltabos alb 182 19,7 0 143 750 | 258 Ficat de bovine 19,7 3.0 0 380 109) Haseu din carne de pore 16.6 25,5 oO 250 | 1000 | 305 17.0 40 0 107 168 310,1 0 160 150 2000 349 15,7 176 0 33, Muschi figanesc 216 26,5 0 goo | 335 Parizer, crenvurst 130 | 260 0 2000_|~ 295 18,0 5.0 0 120 ‘Salam Bucuresti, italian, iene 70 | 346 ° 510 1900 | 391 ‘Salam de vara 200 | 47,0 0 1260 | 519 unca presata 249 207 o ass | 294 Toba |-a 230 | 22,0 °O 130_| 250 | 1750 | 299‘Anghilé 15.0 25 oO 220 | 200 | 65 294 Babuscd in sos tomat 11,1 56 34 280_| 200 | 50 112 Crap 159 6.3 oO 310 | 137_| 50 124 Crap in sos tomat 106 69 43 310 | 137 | 50 125 Caras in sos tomat 15 62 34 310 | 130] 60 118 ‘Cod’ sos tomat 149 fie 29 180_| 200 | 120 85 File de sardine in ulei 19,5 21,6 0 500] 348 | 100 | 280 Fitofag 18.0 1,9 0 210 | 177_| 70 7 Hering 180 10,0 0 210 | 177, | 70 167 Hering in sos tomat 162 10,4 18 397 | 430 | 240 | 170 lere crap 25.0 3.0 0 400 | 200 "| 900 130 Tere stiue’ 27.0 15 0 400 i 900 | 125 Icre negre (caviar) 26,0 15,0 0 400 [1785 | 900 | 246 Tere Manciuria 35.0 12.0 0 420 | 490 | 900 | 255 Macrou 22,0 10,0 0 240 (173 | 125 183 Macrou in sos tomat 145 10.6 16 240 [173 | 125 164 Merluciu 20,2 09 0 240 [173 | 125 Al Sardele in ulei 25 214 0 397 | 430 | 240 | 291 ‘Scrumbie de Dunare 12.4 39,1 oO 260 | 204 | 130 | 414 Stavrid 21,0 30 0 210 [170 | 80 14 Ton 215 155 oO 40 200 | 43 232 Albus de ou de gain 13, 02 05 150 35 180 57 Galbenug de ou de gaina 16 32. 03 120 [500 | 50 364 ‘Ou de gaina integral 14 12 0.6 140 [72207] 130 171 ‘Ou de raj 60 7 02 80 220 | 70 104 Legume proaspete, conserve de legume Ardei gras verde 11 02 25 186 25 0 7. ‘Ardel gras rogu 13 04 73 186 26 o 39 Bame 3.2 17 12.5 213 60 9 77 Bulion de tomate 30 0 11.6 2 50 2 62 Cartofi noi 17 02 17.4 ‘550 81 13 80 Cartofi maturi 2.0 015 19.0 510 45 20 88 Cartofi fierti cu coaja, 19 01 20,1 379 44 4 87 fara sare " a Castravefi 13 o2 29 170 7 Castraveti in ofet 06 0 15 ? 20 Ceapa verde 1.0 02 35 270 45 Ceapa uscata 15 0.2 8.0 130 45 Cluperci 5.0 05 23 470 | 135 Ciuperci din conserva 1.9 03 51 129) 66 Conopida 28 03 39 420 60 Conopld napa 09 ° 15 300 ° 18eee’ ee eee ee ee ry 100 g g € g Mg [mg | mg | kcal Dovleceln apa (coments) 18 os 25 120 | 29 ° 22 Dovlecei 09) On 32 300 | 20 | 15 18 Fasole verde 2,0 02 57 275_| 60 | 10 33 Fasole verde (conserva) 1 4, 25 25 | 50 18 Ghiveci in bulion 14 Os; 37 350 2 40 26 Ghiveci tn ult 2,0 80 42 330 2 40_| 100 Gulie Os, 14 74 296 | 42_| 40 32 Humus comercial 79 96 14,3 28 | 176 | 379 | 166 Linte 239 22 631 a 358 Mazare verde boabe 84 05 140 me 521 | 30 96 Mazaire verde boabe | 83 oa 205 362 | 99 | 238 | 116 ee 22 3 8s 100 46 | 260 38 conserva Morcov 15 os 38 20 | 40 | 100 [45 Pasta de tomate 51 Os, 154 | 104 | 83 | 790 | 85 Pastamac 14 05 15.0 ESS 70 [NZD 2 Patrunjel rAdzcin’ 11 08 100 900 [4200] 35 53 Praz 23 04 99) 200 | _57 7 5a Ridichi de lund 06 Or 38 Fe a 19 Ridichi de farna 13 on 49) 2s0_ | 35 | 152 | 36 Salat de varza rogie 1.0 0 3,0 250] 32 | 32 16 Salatd de sfecld rosie 1.0 o 82 Too [30 | 80 38 Salata verde 19 03 29 320] 50 | 31 22 Sfecld rosie 13 On 30 a 43 ‘Spanac 35 03, 2,0 oo | 55 | 70 25 ‘Spanac din conserva 21 o4 29) 230 | 32 | 319 | 19 Tomate (rosil) 11 03 3,1 S10] 30 | 25 20 Telind ridaicind 14 3, 59 340 | 35 | 130 | 33 Usturoi 72 02 26,0 20] 47 | 20 | 137 TTocand de legume 1.0 60) 31 310 2 40. 7B Tomate in bulion 17 04 3,1 300 0 25 23 Varz’ alba 18 02 58 400 | 60_[ 30 33 Varzi Bruxelles 40 05 7,0 400] 78 | 32 50 Var2’ rosie 19 02 56 250 | 32 | 32 33 Varza acré 12 0 33 350 | 34 | 1300 | 18 Vinete 13 02 48 240 [20 [10 27 Vinete tn bulion 1.5 300 2 20 15 Banana 13 06 13.4 380 | 30 3 66 Caise 10 0 13 320 [25 1 37 Cpguni 1,0 1.0 90 160 | 30 2 50 Cirese 1.0 03 18.0 280__| 20 3 aI Clementine 08 0.1 12 21 1 47 Coacaze 15 06 i102 275__| 38 3 3arc me Cy Cre eo rice) em neindulcita 8 g g mg | omg | omg | kcal of Or 29 86 v1 6 38 15. 1.0 98 38 2 54 05 02 65 10 2 30 05 OS 142 28 4 65 12 06 142 29 3 60 09 07 62 20 3 36 [Mandarine OB. O71 87 110 23 22 40 41 1.2 218 25 5 v7 [Mere TO 05: 15,0 120 10 Ei 67 15: 14 141 50 2 77 il 03 106 26 O 44 05 OH 5,0 30 | 14 23 Os On 54 15 3 25 1.0 1,0 160 130] 12 3 73 1.0 0 10.0 20 3 45. 08 02 101 23 4 47 Od an 21,0 32 3 89 Saate ernie 03 on 228 80 9 5 88 2 3 3 ‘Alune 21 Wz 18,0 24 98 1,0 05: 140 30 66 1.0 1.0 140 29 B 71 aise fara samburi | 139 [0 Curmale cu samburi oO Mere oO Pere oO Pier [a5 [—0 Prune cu samburi 12 Smochine 34 Stafide 31 Compoturi, suct ‘Suc natural de mere Suc de zmeura Cmpot de ananas 0, 1 ‘Compot de caise 0 Compot de cirese 0 Compot de mere o Compot de pere 0 16 68 64 olelolelg|elo|e|o|elole olelu|=|—lelo 20rd cy 100 g g g & mg mg mg kcal Suc de struguri 013 0 200 300 30 Bi 83 Suc de tomate 1,0 oO 5,0 240 32 oO 25 Zeama de lamaie O35 02 69 105; 8 1 22 (tees Fasole boabe 23,0 17 47,0 1500 309 60 303 Linte boabe 25,0 19 52,0 700 242 90 333 Mazare boabe 21,5 19 53,0 1000 303 35 323 Soia boabe 365 19,9 30.2 1797 [704 2 446 eee Paine alba de grau 75 04 52,0 120 87 360 247 teat aa 75 07 48,0 150 98 400 | 234 Paine neagra de grau 84 12 48,0 190 164 400 242 Paine de secara 12,4 ig 67,7 200 256 400 344 Paine graham 91 1,0 51,0 150 218 380 256 ‘Arpacas de orz 95 i 72.0 160 236 3 348 Biscuiti 82 95 740 90 150 300, 425 Cornuri, chifle simple 82 04 57,1 120 61 260 271 Faina de grau extractie 75%| us 14 72 200 132 30 356 Faina de secara 89 1,2 746 374 146 oO 353 Faina de porumb 96 17 72,1 300 250 10 351 | Fulgi de ovaz 136 63 633 370 | 353 | 35 374 Gris 9,4 09 75,9 180 101 25 358 rez decorticat 81 12 755 200 [150 [30 354 Paste fainoase obisnuite 10,9 06 75,6 140 97 200 360 Paste fainoase cu ou 10,2 22 79,1 140 156 200 386 Pufuleti din comer 58 36,1 53,5 182 133 942 560 Arahide 25,8 445 15,7 680 400 7 ‘584 Alune in coaja 12,0 63,0 17,0 690 460 4 705, Masline negre 20,0 350 72 100 92__| 2300 |__437 Masline verzi 12,5 10,0 81 42 85 oO 177 Nuch 21.0 59.0 37 450 | 360 4 659 Zahar oO oO 100 05 0 0,3 410 Glucozi 0 0 780 0 0 0 320 Miere de albine 05 02 81.0 52 33 5 336 ‘Amidon o O 83.0 Ea 0 0 340 Bomboane ciocolat& 7,0 33,8 56,3, 410 132 oO 574 Caramele cu lapte 0 0 96,0 341 114 oO 394 Caramele cu fructe 12 64 83,1 188 100 oO 405 Caramele cu miere 37 5,0 84,0 116 ¥ oO 406 Caramele cu lapte si malf| 64 6,9 81,0 214 4 oO 422 Ciocolata menaj 65 275 62.0 900 | 619 | 60 536 Ciocolata cu lapte 69 40,0 50,0 442 445 10 605g g g mg | mg | mg | _ kcal Dr oO oO 98,5 5 2 tC) 403 a a ee Dulceata de trandafiri 0 0 68,0 77 19 0 278 Gem de caise 0.65 oO 58,0 77 19 0 240 Gem de cApsuni 0,34 0 58,0 77 10 oO 239 Gem de gutui 035 oO 58,0 77 12 oO 239 Gem de piersici 0,64 0 58,0 77 15 oO 240 Gem de prune 0,62 oO 59,0 77 14 oO 244 Gem de visine 0,83 oO 60,0 77 19 oO 250 Gem de zmeura oO oO 60,0 77 19 oO 246 18,8 315 43,0 [180 | ? oO 546 Jeleu de afine 06 oO 76,0 54 19 0 314 Jeleu de mure 05 oO 65,0 7 19 oO 269 ———————————————Ee jiun de prune 15 oO 55,0 ? VW oO 232 04 oO 64,0 VW oO 264 ‘Smantanad 20% 25 30,0 EAl 126 Ey 70 302 Smantand 30% 25 29,5 3,0 95 60 30 297 Unt. 6,0 74,0 2,0 14 25 10 721 Ulei de floarea soarelui 0 100,0 oO oO 0 0 930 Lieto caren soareka ° 1000 ° o ° 0 930 Ulei soia oO 100,0 oO oO oO oO 930 Ulei germen de porumb o 00,0 0 0 0 0 930 Marg ind oO 82,5 oO 42 iz oO 767 Bere blonda_ 05 oO 29 33 28 & Oc de cafea (100 mi)| oO oO oO 20 60 1 ee [Te Le Guméi de mestecat cu oa ° 785 8 5 0 310 [oghetaé deuce [0 Ogee Ketchup 2 03 24,0 Maioneza 15, 80,0 3,0 Mustar 6,0 6,0 6,0 [afer Praf de cacao 21,4 19,0 32,4 1600 700 40 386 Vin alb demisec (100 ml)* 1 oO 2,0 88 8 a 70 Vin rosu sec (100 mil)* 01 0 03 100 10 3 65 Alimentele marcate cu rosu sunt contraindicate pentru consum. Cele marcate cu galben pot fi consumate, calculand cantitatea totala pe zi, pentru anu depisi limitele maxime prescrise. * Atentie la volumul de lichid! 22ional Healthcare Systems Calea Bucurestilor 87-31, Otopeni 075100, Ilfov, Romania Tel: + 4021 308 21 00; Fax: +4 021 308 21 80 ~ __ © Email: info@ihsromania.eu www.interhealthsystems.com Reproducerea, distributia, oacre rie acestei brosuri sunt permise numai cu acordul autorului. > aDieta pacientului tratat prin hemodializa Recomandérile dietetice au fost elaborate de Dr. Dimitrie Capsa pentru pacientii Centrelor de nefrologie si dializa IHS * CENTRE MEDICALE ‘ IHS DE NEFROLOGIE MEDICAL SI DIALIZA * SCHOOL 6