Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nationalism PDF

    Uploaded by

    Marina Tepordei
    8 views6 pages

    Original Title

    NATIONALISM.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views6 pages

    Nationalism PDF

    Uploaded by

    Marina Tepordei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    NATIUNI SI NATIONALISM iN IMPERIUL HABSBURGIC iN PRIMA JUMATATE A. SECOLULUI AL XIX-LEA, {in 1882, la Sorbona, Renan tinea o celebra conferinta cu subiectul Ce este o nafiune? Una din Intrebarile formulate de cl cra si intrebarea care a frimantat intreaga intelectualitate a secolului al X1Xlea si nu numai: “De ce Olanda este 0 nafiune in timp ce Hanovra si marele Ducat de Parma nu 2". Noi, desigur am putea continua: de ce francezii, germanii, romanii formeza nafiuni fn timp ce ‘ascii, kurii sau valonii nu ? Folosirea unorcriterii, a unor matrici se poate dovedi de multe ori facil, iar in cazul natiunii ea poate fi cel putin hazardat pla definitie, chiar dac& una superficiala se referd Ia nafiune ca la un grup de ‘cameni. [storia civilizatiei a cunoscut numeroase asemenea grupuri: putem vorbi de triburile arabe, de comunitati far patric menfinute unite de liantul religios cum sunt evreii, de orase de felul Spartei sau Atenei, de confederaiii precum e Elvetia. Revolutia francez de la 1789 aduce un pricipiu nou: cetafenii suverani formeaz un stat care reprezinté © nafiune. De aici insi pornesc toate intrebaile: ce fel de stat, cai cetifen si care cetafeni, cum Ti grupezi, dupa ce erteri, dupa care limba, etn, religie? Oricare ar fi crterile alese una dintre concluzii e claré: nafiunea este tn continua schimbare, fiind extraordinar de complexs si foarte greu de defiit Pe de alti parte termenul de nafiune aduce cu el alfi termeni: nationalitate si nationalism, Pentru nationalism a5 folosi o explicate de bun sim: felul in care elitele unci societiti infeleg si foloseasca si si manipuleze termenul de natiune in folosul propriu si uneori in detrimentul altora. lar pentru nafionalitate m& voi folosi de definitia lui Hans Kohn: “Nafionalitatca este in primul rand si dincolo de toate o stare mental, un act al constiinfei care incepénd de la Revolutia Franceza a devenit din ce tn ce mai comun omenirii”, Astfelintr-un spafiu multinalional cum era Imperiul Habsburgic 0 persoand niscuté din parinti cu etnii diferte, trAind intr-un spafiu de limba germans si Intr-o anumita cultura si religie, nu neaparat cea a patintilor va recurge la un act de constiin, uneori influenfat de crterii economice sau politice cand va declara c& este german, maghiar,sérb sau ceh, La sférsitul secolului al XVIIl-ea, datorita fenomenului de urbanizare, oameni provenind din bbackground-uridiferite s-au Indreptat spre oras. Pentru acestia era necesara crearea unei forme de ‘dentitate comuna. Cererile capitalismului, eresterea populafei,o influenta crescuta a maselor, tehnici noi de informare si propagand8, necesitatea unei pregitiri constante ficea necesara o limba comund. ‘Apoi s-a trecut la crearea unui trecut comun si a unei culturi comune creata prin transformarea culturii populare in cultura de stat. Toate acestea cereau insé o reforma totalé a societafii. Revolusia Franceza devenea astfel punctul de start al unci noi ere: Vechiul Regim era repudiat si se incerca crearea unuia pe baze noi care se refereau la drepturile gi libertafle cetifenitor. Noile idei privind nafiunea, cetifeanul sau suveranitatea nafionalé vor determina in numai un secol schimbati profunde in harta politicd a Europei Centrale: mai multe imperit vor disparea pentru a face loc unor state nationale. Pentru Imperiul Habsburgic care reprezinta subjectul Iucritii de fat, secolul al XIX-lea a fost dominat de problemele legate de renasterea nafionala a popoarelor sale, In aceasti zon a Europei structurile politice ale sistemului medieval se regisesc pana spre sfrsitul secotutui al XIX-lea. Ponderea si rolul populafiei urbane in viata cconomica si politica sunt diferite de cele din Apus, fardnimea reprezentind categoria social dominanta. Situajia este n mare masura aceiasi gi in zilele noastre ca si faptul ca intelectualitatea doreste asimilarea formelor culturale gi de civilizatie occidentale dar se vede pusd in fata unei situati faptice dezastruoase la nivel social, politic, economic si educational Spre deosebire de Occident, unde natiunea reprezenta o comunitate integrata statului in Riisirit nafiunea insemna 0 comunitate de limba, cultura, traditie care cel mai adesea era opust statului(de obicei un stat stain) si care se bazeaza pe 0 intreagi mitologie medieval. De exemplu, rominii vor vorbi de Traian si Decebal. Dupa legenda fratii Hunor si Magor, fii regilor sciti Gog si Magog au urmarit fa vandtoare un minunat cerb alb au atins finutul de la nord de Marea Azov. Aci le-au intilnit pe fiicele lui Dula, regele alanilor pe care le-au rapit si s-au cAsitorit eu ele, Urmasii lor Alfred Zimmem, Modern Political Doctrines, Oxford, 1939, p.192. Hans Kohn, The idew of Nationalism: A Study ofits Origins and Background, Now York, The Macmillan Company, 1944, p. 123. 126 OANA INDRIES. stunt stramosii hunilor si ai ungurilor. O alta legend spune c& Arpad ii trimite in dar un cal all lui Svatopluk si-i cere in contrapartida pamant, iarba si apa. Majoritatea mitologiei slovace se leaga de perioada regatului Moraviei Mari, perioada de afirmare a slavilor in Europa Central8. Actiunea politics a intelectualitait din aceasta zona va evolua deci de la cultivarea limbii nationale si a unor traditiistravechi catre revendicarea drepturilor politice si istorice din care decurge suveranitatea. int-o regiune in care granitele reprezinta inca in zilele noastre © problem, era ins foarte greu de decis ce forma ar trebui s8 ia statu. [n Ungaria de exemplu, nici nu se punea in discut statutul privilegiat al nobilimii i al maghiarilor si, de aici, cererile celorialte natiuni, fie ele slovace, romine sau croate erau considerate inacceptabile. De aceea roménii din Transilvania, slovact si croatii vor opta la 1848 pentru sustinerea Imperiului Habsburgic desi, intr-o logicd a faptelor, acesta ar fi ‘rebuit si fie principalul adversar. Pe de alta parte atitudinea marilor puteri fata de problema nafionala era contradictorie. Rusia, de exemplu nu putea fi de acord cu nafionalismul polonez. dar il incuraja pe cel din Balcani din dorints de a smulge de Ia Imperiul otoman avantaje teritoriale si mai ales accesul la Strimtorile Bosfor si Dardanele. Considerdnd necesara mentinerea Imperiului otoman, Metternich si prin el Imperiul Habsburgic, nu era interesat de problema Dunavrii sau a Marii Negre gi nici de revendicirile popoarelor balcanice. Problema principala a lui Metternich va fi faptul c& niciodata nu va infelege nafionalismul ‘cu ramificafile sale si nu fi va acorda un interes deosebit. “Monarhia habsburgic& si nafionalismul erau incompatibile si intre ele nu putea exista o pace adevarata™. Daca cuvantul de ordine pentru Metternich era imobitismul politic el nu va realiza ci la numai o generafie dup Congresul de Ia Viena popoarele din Europa Centrala erau pregitite pentru 0 noua revolta. Pentru Mettemich prineipiile de baz erau cele ale mentorului siu Frederic von Gentz (discipol al lui Burke) si erau strns leyate de 0 Europa a prinjlor in care orice forme de nafionalism erau suspecte chiar daca era vorba de trezirea ‘unui nationalism austriae, ‘Anul revolutionar 1848 a prins monarhia cu totul nepregitita in fata unor ascmenca misc opulare, cu un imparat aproape debil si o Conferinta de Stat neunitara, Cu toate ca la un moment dat Cartea picrduse total controlul evenimentelor, ea igi va reface pozifia in seurt timp. intr-o prima faz va lisa ca luerurile si-si urmeze cursul apoi, dupa ce va inabusi agitatia revolutionara la Viena si in Bocmia si Moravia, pentru a rezolva problema ungari se va folosi de celelalte nationalitifi de pe teritoriul maghiar exasperate de politica de forta introdust de acestia. Revolufionarii maghiari vor adopta misuri care privite din perspectiva etnicilor ungari erau demoerate dar vazute de romdni sau slavi ele erau reactionare. Pe de alta parte era clar ci austrieci $i ungurii au mai multe motive de a se ‘mpica si cfnd va veni momentul acela acest lucru se va face pe spinarea slavilor si roménilor din monarhie. Viena avea nevoie de banii si armatele pe care le votau Dietele ungare si pe de alté parte imigearea politica maghiar& nu era att de matura pentru a forma un stat separat mai ales in forma doritt a regatului Sfantului Stefan. Solutia de compromis se va dovedi a fi cea a dualismului pe al carui_prineipiu fumctionase Imperiul habsburgic ined din momentul in care preluase teritorile rmaghiare, Pentru a le pastra Curtea de la Viena a menfinut sistemul de stiri privilegiate in timp ce maghiarii au recunoseut drepturile dinastiei de Habsburg asupra pliménturilor lor. Problema va fi ca att habsburgii cit si maghiarii vor neglija $i vor minimaliza procesul de renastere national care se va acutiza in a doua jumatate a secolului al XIX-lea la celelate nationalitati ea si faptul cd Imperiul austro-ungar va fi infrant in cel de al doilea rizboi mondial si marile puteri vor fi dispuse si-1 vadii dlestramat data cu domnia Mariei Tereza numerosi maghiari au patruns in armata si administrajie dar gi in viaga cultural si politica de la Viena beneficiind de institufi de invatamént cum ar fi Theresianumul sau academia militard de la Wiener Neustadt. Se auzeau chiar unele voei care avertizau asupra pericolului germanizarii. In Dieta de la 1811 se spunea textual intr-un proces verbal: “in rindurile nobilimii nu exists nimeni care s& stie ungureste”*. Jozsef Bajza in ajunul revolutiei de la 1848 declara: “Limba si cultura german& reprezinté un pericol pentru najiunea noastr. Ar trebui in sfBrgit s8 ne venim in fire si s8 infelegem c8 aceasti mod’ ne duce la pierzanie si ca in special prin patrunderea limbii germane ni se pregiteste sfarsitul™, De asemenea capitala Bratislava’ era mai ales german gi 2.3. Taylor, Monarhia habsburgicd (1809-1918), Bucuresti, ALL, 2000, p. 129. + Paul Leniva, Unguri, Bucuresti, mania, 2001, p. 268, ‘ean Berengs, [sora Imperiului Habsburgilor (1273-1918), Bucuresti, Teor, 2000, . 396. La 1815 Praga nur 5.000 de eemani i dar 15.000 de cb [Natiun’ si nafionalism in Imperiul Habsburgie prima jumitate asec. al XIX-ea 127 ‘mai pufin ungari. Chiar si in Budapesta doar o treime din populatie era maghiar& pn spre 1848 ddemonstrdnd inca o data osituafie care era Ia fel in intreaga monarhie: orasele erau “insule de cultura germana si de loialitate fata de Imperiu"”. Faptul c& maghiara nu era limba marii nobilimi care detinea puterea si prefera latina sau germana pentru cA asa putea intra in cercurile mondene de la Viena 0 dovedeste 51 stupoarea provocata cind Ia 12 octombrie 1825 contele Istvan Széchenyi fine in Diet’ 0 cuvdntare in limba maghiara, Ungurii luptau in primul rénd impotriva germanizarii si pentra a-gi mentine autoritatea asupra celorlaite nationalititi din regat - romani, slovaci,sirbi, ceca ce din start le-a determinat pe acestea di urma si fie pe pozitii antagoniste cu maghiari. Cea mai important problema in prima parte a secolului al XIX-lea si nu numai va fi cea nafionala si va duce la razboi civil din cauza felului in care clitele fiectrui popor au injeles si au manevrat ideea de nafiune. Maghiarii se considera o nafiune modem cu o cultura importanta si pentru ei cra clar e& “popoarele de farani” nu numai cA trebuie si accepte dar chiar trebuie si le fie recunoscitori ci fi vor duce cate libertate, integrndu-i. Alegerea Rusiei ca aliat pentru romani nici nu intra in discutie cat despre slovaci, in ciuda panslavismului, Rusia tocmai le provocase 0 mare dezamagire in urma evenimentelor de Ia 1830 din Polonia. Slovaci, roménii i sSrbii vor miza pe cartea austriac% inriutatind si mai mult raporturile cu partea ungari. ‘Ungurii luptasera mereu impotriva tendinfelor centralizatoare austriece, Dar in momentul in care au ‘rut $8 aplice aceeasi politic sau trezit ch nafionalitatile din cadrul regatului lor nu o accepta si se revolta, Era clar c& nu politica Vienei, panslavismul sau “agenfi straini” au determinat nationalitajile s& se revolte impotriva politeit ungare ci pur si simplu faptul c& acestea atinsesera un nivel de dezvoltare al constinjei nationale la fel ca maghiari Istoriografia slovaet numeste conventional perioada cuprins& intre 1780 - primele reforme zefine si 1850 - sfargitul evenimentelor revolufionare ~ nérodné obrodenie, adici renasterea najionala. Dupa datele furnizate de statisticianul Fenyes in 1840 slovaeii reprezentau 13,1% din totalul populafiei de pe teritoriul Ungariet fata de 37,3% unguri, 17,1% roméni, 10% germani, 10,2% eroati, 64% sirbi, 3,4% ruteni, 1,9% evrei gi altel’. Situatia slovacilor era asemandtoare cu cea a roménilor din Transilvania, adica faceau parte din rndul natiunilor “neistorice”, Prd nici un drept de stat. in cea mai mare parte, mica nobilime slovaca si-a pierdut caracterul nafional si a fost asimilata de cea ‘maghiari, Dupi cum am mai aritat idcile iluminist, rafionaliste au patruns in Slovacia cu destuld usuring&, Odata cu Maria Tereza si losif al Il-lea protestant slovaci — ea si ortodocsii romdni din Transilvania - vor cipita dreptul de a accede Ia anumite functii din peisajul public care le erau terzise pind atunci. Se acorda un rol tot mai mare inva}imantului care este seos de sub influenja religiei. Gindirea slovaca este dominata de filosofia deista a lui Leibniz si Wolf care incercau si ‘impace ideea de Dumnezeu cu aceia de progres. Unul dintre cei mai activi iluministi a fost Juraj Fandly, preot, sritor si profesor eare a prociamat convingerea in iluminism cu urmatoarele cuvinte: “A sosit timpul ilumindrii sila noi. Prin limbs, sers si crt trebuie s& ne striduim si ridiedim nafiunea noastrd dacd nu la era sa de aur macar la cea de argint™, ‘Dupa legea din 1792 care permitea predarea maghiarei in toate teritorile aflate sub stapanire ungara in gimnazii, academii si universitafi in 1805 s-a acordat dreptul scaunclor de a folosi maghiara ‘n locul latinei tn relatile cu curia regal si, mai ales in institutile proprii. Cererea nobililor de a introduce maghiara in gcoli nu a fost admis de nici un seaun slovac. Atitudinca nobi ‘maghiari fafa de problema limbii era de doug feluri: una progresisti care - la fel ca la slovaci - avea legiturd cu renasterea nafionalai maghiard si una reactionar& care dorea si menting dominatia nobilimi maghiare in stat. Slovaeii prin Ribay, Féndly, Bemolik, Rohonyi au incercat de la inceput si reactioneze impotriva ambelor pozitii. Foarte cunoscutd a fost polemica dintre slovacul Jan FejeS si ‘maghtiarul Andre} Chazér din Gemer din anul 1807. lata cum argumenta Chazér: “Voi, dacd vreti si ‘taifi sub cerul si pamantul unguresc, s& aveti limba maghiara,intrucat aga bastinasii se numese Unguri si trdiese binefacerile Ungariei. Doar maghiara il face pe ungur ecea ce este. Cine nu stie limba ‘maghiaré nu merit s& respire aerul maghiar, Este, in cele din urma, drept ca supusi si invefe limba domnilor lor si nu invers”®, Problema aceasta a limbii va domina de altfel categorie dezbaterile din TALE. Task, opcit p21 S ldeologa generat de la 1848 din Trasivana, Baca, Ed Politics 1958, p36. 2 ha Tibensks, Dejiy slovensaslovom I obracom, Bras, 1973, 256. © Sen Tbens, op cit, p 312 128 (OANA INDRIES. prima jumitate a secolului al XIX-tea"!. Popoarele din Imperiul habsburgic se vor confrunta cu problema crearii une limbi lterare care si fie accesibilé tuturor cetafenilor si care s& devina in acelasi ip un mijloc de comunicare al programului najional. De cele mai multe ori era ales un dialect viu, care nu fusese supus unor influenfe strdine puternice si care era sustinut de un grup ce se putea impune politic". “Limba ¢ averea cea mai scumpa a omului nestricat si a poporului necorupt”, “limba e ‘masura 5i mijlocirea culturii” scria Simion Barnutiu in O tocmealé de rusine yi o lege nedreaptd $i tot el adiiuga: “pe dinsa e intemeiat caracterul si nationalitatea lui {poporuluif”. Cum maghiarii se foloscau de problema limbii ca de o arma politicd sustinnd impunerea ei nu numai la nivel administrativ ci si in seoli si biseric, multe dintre pettile i revendicarile celorlalte nationalitti di Imperiu se refereau ta problema limbii. Memorandumul Slovensky prosbopis (Cererile slovacilor) a fost inaintat de 0 delegatie slovaci imparatului in 1843. Desi este un document inferior ca dimensiuni celui proicctat i el se regisese totugi cereri legate de limba si invariant, imparatului i se cere 8 ia sub protectia sa limba slovaca, si numeascd un cenzor neutru pentru cistile slovace; se dorea Snfiingarea unei catedre de limba slovaca la Universitatea din Pesta, introducerea limbii slovace in cadrul universitar si apdrarea scolilor slovace de presiunile maghiarizrii i mai ales folosirea limbii Jatine in bisericd in locul celei maghiare. Protestul consistoriului din Blaj contra limbii maghiare la 11842 contine un avertisment clar: “Marturisim ins& sincer e% nu numai dupa 10 ani, dar nici dup& 10 veacuti, ba niciodata, in veeii veeilor, noi $i najiunea noastra nu putem fi obligafi print-o lege care prin datinile si credinja noastr& pregateste un pericol si un obstacol, iar pentru nafionalitatea noastr& ruin si pire”. Asa cum arati A. J. P. Taylor, in aceastt perioada termenul de maghiar desemna de fapt 0 clasa: “posesorii de piménturi, scutiti de taxe, care participau la administratia regionali si la alegerile Pentru Dieta. Toate celelalte popoare,indiferent c& era vorba de romani, croati sau slovaci nu aveau nici un drept, era ea si cum cle nici nu ar fi existat. Un romén sau un slovae primeau o identitate numai {in momentul in care renuntau laa fi romdn sau slovae si devenea maghiar. ‘In Ungaria, liberalismul maghiar se maturizase treptat cAtre definerea felului nafional maghiar: crearea unui stat ungar uninational, putemic gi independent al carui factor unificator trebuia si fie limba maghiard. impotriva maghiarizarii se conturasera efteva alternative: consttuirea unei identitai slovace independents sau continuarea procesului de unificare culturala cu cehii. inst una dintre cele ‘nai tentante idei ale epocti a fost ideea slavt propagata din mai multe directi: consolidarea pozi Rusiei ca mare putere dupa 1815, romantismul ceh cu valorile sale ea cel mai avansat popor slav din aceastt zon, miscarea ilitica si herderianismul. Herder este cel care fi descopera pe slavi in lueratile sale Idei cu privire la filozofia istorii omenirii sau Glasurile popoarelor in cdntece. Herder a profetit i limba s1 poporul maghiar vor fi inghitite de marea slava care-i inconjoar8. Dupai el Rotteck si Welckcr in Staatslexikon au previizit cucerirea maghiarilor de catreslavi. Toate acestea au dat un nou avant renasterii nationale a slavilor. in universitatea tuterana de la Jena s-a coneretizat migcarca panslavismului si nafionalismului romantic, fn contrast cu ideile Revolutiei Franceze care puneau accentul pe cetijean si natiune politica, romanticit nationalist din Europa Centralé distingean poporul sat nafiunea doar in termeni de afinitatelingvistick: limba exprima spiritul distinct al nati Reprezentantii cei mai importanti ai panslavismului si prin acesta ai unitafii echo-slovace au fost Pavel Jozef Saférik (1795-1861) si Jén Kollér (1793-1852). Amandoi vor studia la Jena gi vor fi influenfati de istoricul Heinrich Luden ale c&rui scrieri populare despre Germania veche $i istoria acesteia i-au stimulat pe studenfii slovaci si nu numai si-si demonstreze mostenirea slavi, Marea lor contributie a fost formularea ideit reciprocitafi slave prin care se vorbea de 0 “natiune slava" si se admitea existenja unor “neamuri”, limitate ca numar si subordonate intregului. in operele stinifice principale ale lui Kollér: Considerayii cu privire la numele, inceputurile $1 antchitaile poporului slay si a sriburitor tut si Despre reeiprocitatea literard intr triburile si dialectele slave acesta arata c& tof slavii formeaza o singura nafiune, un popor unic care de-a Tungul timpului sa divizat in patru ramuti: twiburile rusesti, poloneze, cehoslovace $i ilitiee. Zeija miticd Slava personific8 pentru poet unitatea slavas capul ei este Rusia, trunchiul - Polonia, bratele - Cehia, picioarele - Serbia. Printr-un mare Tote limb Iierere europene au fost adptate dupa un ndelung proces. Bulgura Tiered st format dupa dialect din vestul Bugarsi, uraineand dup un dialect susie, coat au ales Sokaviana, in Nowegia $a cerut mereu uriliare limbit de influcneledaneze dar pin nua dea serirea arama bilingv *2 fn Frama la 1789 doar 50% din popula vorbea ranceze, ALP. Taylor, opcit,p. 167. [Natiuni yi naffonalism in Imperiul Habsburg fn prima jumiate a sec. al XIX-lea 129 program de coloborare cultural se va putea realiza o oarecare omogenitate in masa slava care va juea rolul principal in lume dup& ce acest rol a fost asumat succesiv de greci, romani si germani Reciprocitatea sustinuta de Kollar si care a produs o mare agitatie in monarhie era deci una de factur cultural: “nu este o uniune politics a tuturor slavior, nit intrigi demagogice si revolutionare contra, guvernului si legilor”™ ci renasterea cultural a unui neam pe care Kollir il considera un popor de agricultori pacifiti si iubitori ai unei singure natiuni care din timpul lui Carol cel Mare a suferit din cauza vecinilor lor germani. in cadrul slavismului se va forma si o aripa care va sustine austro-slavismul. Slovenul Anton Linhart de exemplu seria cd datorita preponderentei numerice a slavilor Austria trebuie vAzut& ca un stat slav la fel ca Rusia taristt. Cel care inst va transforma Viena intr-un centru al cercetarilor din domeniul slavisticii va fi Jelnej Kopitar care vine de la Ljubljana in capitala pentru a fi curator al Bibliotecii Curji. Rusofobia sa fiind accentuati, in numeroasele sale articole el va sustine cX Austria catolicdtrebuie sa preia conducerea tuturor slavilor chiar si a celor de sub conducerea turcilor. Printre slavii din Ungaria se va dezvolta un panslavism cultural a cérui variant mesianicé apare la polonezi ‘ca Stanislaw Staszic, 16zef Maria Hoene-Wrofski. Acestia eredeau ci Rusia era singura capabilA si aduca “regatul lui Dumnezeu pe pamant” si vedeau in farul Alexandra I salvarea Europei de pericolul francez. Dupii represalile rusesti din 1830-1831 slavismul polonez isi schimbs directia incereand si contracareze tendintele rusofilice. Tincununarea tuturor acestor tendinfe panslave a reprezentat-o Congresul slav de la Praga din 2-12 iunie 1848. Cu toate e ideea organizarii acestui congres a port de la unitatea slavilor el a demonstrat foarte clar diviziunea eel putin politica si interesele uneori divergente intre diferitele popoare slave. Ideca unui asemenea Congres a fost pentru prima dati luata in discutie de eroatul Ivan le E. Star la 20 aprilie 1848. Apoi un proiect similar a fost propus de Jedrzej s de pregitire al Congresului invitat

    You might also like