a MARIA-IOANA MARCULESCU-MICHINICI MIHAI DUNEA "Operant Pers generalsCUPRINS qiTWUL |. NOTIUNI INTRODUCTIVE IN MATERIA DREPTULUI PENAL preliminarii , capitolul I. Aspecte generale de baz privind dreptul penal 2 Sectiunea 1. Notiunea/definitia dreptului penal si institutiile fundamentale aledreptuluipenl__ $1. Notiunea/definitia dreptului penal §2. Institutiile fundamentale ale dreptului penal 4 Sectiunea a 2-a. Caracterele dreptului penal. 5 Sectiunea a 3-a. Necesitatea, scopul, rolul, sarcinile si functiile dreptului penal _ 12 §1. Necesitatea dreptului penal 12 §2. Scopul dreptului penal 3 §3. Rolul si sarcinile dreptuluipenal_— §4. Functiile dreptului penal 15 Capitolul al II-lea. Izvoarele dreptului penal. 20 Sectiunea 1. Conceptul de izvor de drept (izvor al dreptului penal); generalitati; tipuri (categorii) de izvoare ale dreptuluipenal__— 20 Sectiunea a 2-a, Izvoarele propriu-zise (principale, cu efecte depline) ale dreptului penal: (anumite tipuri de) acte normative - legea organicé si ordonantele de urgentd ale Guvernului; situatia documentelor internationale de interes in materie penaldi (si a jurisprudentei subsecvente) 22 §1. Legea—izvor al dreptuluipenal §2. Ordonanta de urgent a Guvernului — iavor al dreptului penal 25 §3. Documentele internationale ~ izvor al dreptului penal 26 sectiunea a 3-a. lzvoarele adiacente (cu efecte partiale) ale dreptului penal: decretul prezidential de gratiere (individualé) si jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale a Romaniei sia inaltei Curti de Casatie $i Justitie 27 §1. Decretul prezidential de gratiere (individual8) ~ izvor al dreptului penal _27 §2. Jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale a Romaniei — izvor al dreptului penal__ 8 §3. Jurisprudenta obligatorie a inaltei Curti de Casatie si Justitie ~ izvor al dreptului penal __ _ 32 Sectiunea a 4-a, Problema jurisprudentel obligatorii a unor organisme jurisdictionale internationale/supranationale ca iavor al dreptutui penal (romén) - 36 Sectiunea a 5-a. Extrase de jurisprudenté obligatorie privind izvoarele dreptului penal__ 41 nes Capitotul al tl-lea. Principiile fundamentale ale dreptului penal 54 Sectiunea 1. Aspecte generale referitoare la conceptul si sfera principiilor fundamentale de drept penal ____—. __________ 4 Sectiunea a 2-a. Principiul fundamental al fegalitdtii incrimindri_____ 57MMT IING Xi sectiuea a 3-0. Principiul fundamental al incriminéri doar a faptelor care se eninta un anumit grad de pericol social a Scotiimea a-4-a, Principiul fundamental potrivit cdrula Infracgiunea este unicu Sectiunca ada, temei al réspunderii penale_ — 65 sectiumeaa 5-0, Principiul fundamentl al caracterulul personal al réspunderil Sex . s penale _ ee Sectiunen a 6a. Principiul fundamental al legalititii sancgiunilor de drept penal _ 68 Sectiunea a 7-a. Principiul fundamental of individualizaril sancflunilor no de drept penal Capitolul al lV-lea, Norma penala, raportul juridic penal silegea penalé_ 75 Sectiunea 1. Particularitétile normei juridice penale__ 75 $1. Structura internd a normelor juridice penale__— §2. Clasificarea normelor juridice penale__— 8 Sectiunea a 2-a, Raportul juridic pens 8B §1. Conceptul de raport juridic penal. Controversa privind caracterul unic sau plural al raportului juridic penal 98 §2. Raportul juridic penal de conformare/cooperare (preceptiv) 103 §3. Raportul juridic penal de conflict/contradictie/constrangere (punitiv) 107 Sectiunea a 3-a, Legea penalé 117 §1. Lege penal general, lege penala special, lege extrapenala continand si unele dispozitii penale 118 §2. Lege penal permanentd, lege penala temporar’ 121 Materiale auxiliare de lucru in studiul notiunilor introductive in dreptul penal, 124 TITLUL AL II-LEA. APLICAREA LEGH PENALE 136 Preliminarii 136 Capitolul |, Aplicarealegiipenaleintimp__—== 88 Sectiunea 1. Aspecte introductive si clarificdri terminologice___—=———SS—S~C«éB Sectiunea a 2-a. Principiul aplicdrii active alegiipendle____— «143 §1. Activitatea legii penale ~ principiu de baza in materia aplicarii legit penale in timp re 143 §2. Analiza principiulut aplicdrii active alegiipenale_ «iS Sectiunea a 3-0. Aplicarea temporal a dezincrimindrii (abolitio criminis) 154 §1. Conceptul de dezincriminare; delimitare fat de notiunea de lege penal mai favorabilé; modalitati de determinare a interventiei dezincriminsri 154 §2. Consecintele dezincriminaril 161 53. Probleme speciale tn materia dezincriminarii - abordare selectivs 165 Sectiunea a 4-a. Aplicarea legii penale mai favorabile (principiul mitior lex) 169 $1. Conceptul de lege penal mai favorabil’ 169 52. Aplicarea legii penale mai favorabile anterior momentulul judecdril definitive a unor cauze awa §3. Aplicarea legii penale mai favorabile ulterior momentulul judecsrii definitive a unor cauze. 184a EEE=S'C*S*éSS=SiS cuPRINS xi 193 193 195 sectiunea a 5-a. Aplicarea legii penale temporare $1. Conceptul de lege penal temporars §i rolul acesteia §2, Aplicarea legii penale temporare sectiunea a 6-a. Extrase de practicé relevanté (obligatorie) in materia aplicdrii intimpalegiipenaleroméne_— 8B 228 capitolul al II-ea. Aplicarea legii penale in spatiy_—— 228 Sectiunea 1. Aspecte introductive (cadru general) — Sectiunea a 2-0. Teritorialitatea legii penale (principiul de baztin materia aplicériilegii penaleinspatiu), — §1, Teritorialitatea legii penale — principiu de baz in materia aplicarii legii penale in spatiu 230 §2, Analiza principiului teritorialitatit 232 §3. Exceptii de la aplicarea teritoriala a legii penale romane. 237 §4, Probleme speciale in materia teritorialitatii legii penale romane — abordare selectivi 242 Sectiunea a 3-a. Principiul personalitatii legii penale romédne. 246 §1. Principiul personalitatii legii penale romane — principiu complementar ‘in materia aplicérii legii penale in spatiu §2. Analiza principiului personalitatii legii penale romane §3. Probleme speciale in materia personalitatii legii penale romane — abordare selectiva Sectiunea a 4-0. Principiul realitatii legii penale roméne §1. Principiul realittii legii penale romane — principiu complementar ‘in materia aplicSrii legii penale in spatiu §2. Analiza principiului realitati legii penale §3. Probleme speciale in materia realitatii legii penale romane— abordare selective 270 Sectiunea a 5-a. Principiul universalitatii fegii penale romane 273 §1. Principiul universalit3tii legii penale romane ~ principiu complementar 230 246 247 256 | 260 | 260 262 in materia aplicarii legii penale in spatiu__ 273 §2. Analiza principiului universalitatii legii penale 276 §3. Probleme speciale in materia universalitatii legit penale romane - 284 abordare selectiva_ Sectiunea a 6-a. Generalitagi cu privire Ia institutia extrédarit 238 Sectiunea a 7-a. Extrase de practic relevantd (obligatorie) in materia aplicarii legii penale roméne in spati i legil penale in timp si Materiale auxiliare de Jucru in studtul aplicari 28 292 in spatiu _ TITLUL AL III-LEA, INFRACTIUNEA 307 Capitolul |. Definitia si trdsaturile esentiale ale infractiunll 307 Sectiunea 1. Scurte considerafii introductive privind Infractiunea 307 Sectiunea a 2-a. Definitia $i trasdturile esentiale ale infractiunit __ 310 §1. Definitia infractiunii, Succint privire retrospectiva (evolutiva) 310 §2. Tipicitatea So 314—— ll CUPRINS } xv 53. Tacaturile esenfiale inovatoare ale infractiunii: caracterul nejustificat si caracterul imputabil___ ly 3.1. Prelit - ial 3a 32 Caracterul nejustificat al foptel ~ trigiiturd esentialé a infractiunii 323 313, Caracterul imputabil a faptel ~ trisdturd esenfials a infractiunii 323, $4. Infractiunea ~ unicul temet al rispunderii penate _ as Materiale auxiliare de lucru in studiul definitiei si trasdturilor esengiale ale infrocgiunii Capitolul al Il-lea. Cauzele care exclud infractiunea_______ 332 Sectiunea 1. Preliminaril _—_________________ 332 §1. Tipuri de cauze care produc efecte extinctive asupra institutiilor penale fundamentale __- 82 §2. Clasificarea cauzelor care exclud infractiunea ___ 337 Sectiunea a 2-0. Cauzele justificativew Bg §1.Generalitaji_ 8G §2.Legitima apdrare_ 89 2.1. Preliminarii_ 8 2.2. Legitima apdrare propriu-zis’ — condifii de existenfi______ 350 2.3. Prezumtia de legitimd aparare 367 2.4. Probleme speciale in materia legitimei apardri - abordare selectiva__ 371 §3. Starea de necesitate 374 3.1. Preliminarii 374 3.2. Conditii de existent’ 376 3.3. Probleme speciale in materia st&rii de necesitate ~ abordare selectivi __ 392 328 §4, Exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii 393 4.1. Preliminarii 393 394 4.2. Exercitareaunuidrept_—— 4,3. Indeplinirea unei obligatiiimpuse delege 897 4.4. Indeplinirea unei obligatii impuse de autoritatea competenté ____——_—398 §5. Consimt&méntul persoanei vitimate. 401 5.1. Preliminari 401 5.2. Conditii de existenta 401 5.3. Consimtiméntul persoanei vitimate — institutie cu multiple naturi juridice 407 §6. Probleme speciale in materia cauzelor justificative — abordare selectiva ___ 408 6.1. Cauze justificative speciale 408 6.2. Delimitari intre unele cauze justificative generale 409 6.3. Concursul cauzelor justificative 413 Materiale auxiliare de lucru in studiul cauzelor justificative 415 Sectiunea a 3-a, Cauzele de neimputabilitate 425 §1. Generalitati 425 §2. Raportul dintre imputabilitate si vinovagie 431 §3. Clasificdri ale cauzelor de neimputabilitate 434 §4, Minoritatea fptuitorului 439 4.1, Preliminarii 439 4.2. Conditii de existenta 440 4.3. Consecintele retinerii minoritatii faptuitorului 445cuPRINS bleme speciale fi ; 4.4, Probleme speciale in materia stirli de minoritate - abordare selectivs __ 445 . Iresponsabilitatea al Peel nail ee pa 5.2. Conditii de existenta us 5.3. Consecintele retineriistarii de iresponsabilitate _—SS—«S seintoxicatia SSB 6.1. Preliminarii aca 6.2. Conditii de existenta 453 6.3. Intoxicatia — institutie cu multiple naturi juridice. 457 6.4. Consecintele cauzei de neimputabilitate reprezentate de intoxicatie_ 458 g7.Cazulfortuit 7APreliminarii ——C—“CSCSCSCSCSC‘“‘ ]SS de existent’ 459 7.3. Consecintele retinerii cazului fortuit 465 §8. Constrngerea fizica 465 8.1. Preliminarii 465 8.2. Conditii de existent 466 8.3. Consecintele retinerii constrangerii fizice. 470 §9. Constrangerea moral, 470 9.1. Preliminarii 470 474 9.2, Conditii de existenta 9.3. Consecintele retinerii constrangerii morale §10. Excesul neimputabil de legitima aparare/de stare de necesitate 476 §11. Eroarea 11.1. Preliminarii; clasificari ale erorii 479 11.2. Eroarea— analiza dispozitiilor art. 30 CP. 483 11.3. Consecintele cauzei de neimputabilitate reprezentate de eroare__ 490 §12. Probleme speciale in materia cauzelor de neimputabilitate ~ abordare selectiva 491 12.1. Cauze de neimputabilitate speciale 491 12.2. Delimit3ri intre unele cauze generale de neimputabilitate 492 494 12.3. Concursul cauzelor de neimputabilitate Sectiunea a 4-a. Unele probleme speciale comune in materia cauzelor justificative si a cauzelor de neimputabilitate 495 §1. Despre compatibilitatea unor cauze de excludere a infractiunii in ipoteza subiectul activ persoana juridic§__________ 495 §2. Concursul dintre cauzele justificative si cauzele de neimputabilitate 496 §3. Actio libera in causa 497 Materiale auxiliare de Jucru in stu 499 508 diul cauzelor de neimputabilitate. Capitolul al IIl-lea. Continutul infractiunil Sectiunea 1. Aspecte generale privitoare Ia conceptul de confinut al infractiunii; tipuri, clasificéri 508 Sectiunea a 2-a. Conditiile preexistente ale infractlunil______ 515 SL Obieetulinfractiuni’ <8 §2. Subiectii infractiuni) —___—$—$ = _—$_—$_________- pas 2.1, Sublectul actly al nfvacpuni == 522 2.2. Subiectul pasiv al infractiuni_______—— aoeBO CUPRINS, xv 536 Sectiunca a 3-0. Continutul constitutiv al infraciunii__ ti : ee SL Latura obiectivd a infrachiunil 1.1, Elemrentul material 538 1.2, Urmarea imediat’ a infracgiunii (urmarea socialmente periculoasd) 551 1,3, Raportul de cauzalitate/legatura de cauzalitate (nexum cauzal) 558 1.4, Elemente suplimentare ale laturli oblective a infractiunii privind Jocul, timpul, modul sau mijloacele de sivarsire, conditiile speciale impuse subiectilor §2. Latura subiectivd a infractiunii : 2.1. Aspecte generale in legaturd cu vinovatia penala, 569 S71 S71 22Intentia SIT 585 23.Culpa 2.4. intentia depasitd (praeterintentia)_——— SD 2.5. Elemente suplimentare ale laturii subiective a infractiunil, privind mobilul sau scopul sdvargirii infractiunii Sectiunea a 4-a. Clasificéri ale infractiunil — Sectiunea a 5-a, Unele extrase de practicd relevanté (obligatorie) in materia 610 continutului infractiunii___—— Materiale auxiliare de lucru in studiul continutului infractiunii___________ 619 598 600 Capitolul al IV-lea. Formele infractiunii intentionate dupa fazele de desfasurare a activitatii infractionale Sectiunea 1. Consideratii introductive privind formele infracgiunil intentionate dupé fozele de desfasurare a activitatii infractionale. Succinté caracterizare__ 632, 632 Sectiunea a 2-a. Tentativa 638 §1. Caracterizare general’ (notiune si cadru legal; particularitati la nivelul elementelor analitice; infractiuni la care nu este posibild tentativa) 638 1.1. Tentativa — faz de executare; forma atipicd (imperfecta) a infractiunii __ 638 1.2. Definitie 639 1.3. Categorii de infractiuni la care nu este posibila tentativa, 643 §2. Probleme speciale in materia tentativei — abordare selectiva 646 2.1, Delimitarea tentativei de actele de pregatire 647 2.2. Delimitarea tentativei de infractiunea fapt consumat 649 §3. Formele tentativei 652 3.1. Consideratii introductive 652 3.2. Clasificdrile tentativei 654 §4. Incriminarea si sanctionarea tentativei. Conceptia Codului penal roman in vigoare _ 658 4.1. Incriminarea tentativei 658 4.2, Sanctionarea tentativei 660 4.2.1, Sanctionarea tentativei prin diversificarea de pedeaps& 661 4.2.2. Sanctionarea tentativei prin parificarea de pedeaps’ 665 §5. Cauzele de impunitate a tentativei. Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului__ 666 5.1. Desistarea : 668 5.2, Impiedicarea producerii rezultatului 670 5.3, Acte de executare calificate 672 $6. Extrase de practic’ penala relevanta (obligatorie) in materia tentativel 673CUPRINS sectiunea a 3-0, Actele de pregétire $1, Caracterizare generala (definitig; condi) g2, Actele de pregatire in conceptia legii penale romane 676 2.1. Incriminarea actelor de pregatire prin asimilare cu tentativa 677 2.2. Incriminarea actelor de pregitire ca infractiuni autonome 679 2.3. Situatia actelor de pregitire sivarsite de catre o alté persoan’ wdecit autorulfaptey BT Materiale auxiliare de lucru in studiul formelor infractiunii intentionate 683 capitolul al V-lea, Unitatea de infractiune 9 Ssectiunea 1. Consideratii introductive in materia unitafii de infractiune CG Sectiunea a 2-a. Clasificéri ale formelor unitatii infractionale___——__-— 695 Sectiunea a 3-a, Unitatea naturald de infractiune___—=—=— 9D $1, Preliminarii 699 §2. Infractiunea simpls 700 2.1. Caracterizare generala 700 2.2. Unitatea natural colectivl 702 704 2.3. Subiectii infractiunii simple §3. Infractiunea continu’ 3.1, Caracterizare generala 3.2. Clasificari ale infractiunii continue 3.3. Subiectii infractiunii continue 3.4, Iter criminis — consumarea si epuizarea infractiunii continue — momentul savarsirii infractiunii continue 710 §4. Infractiunea deviaté 71 4.1, Conceptul si formele infractiunii deviate 71D 4.1.1. Error in persona - error in rem/objecto, 712 4.1.2. Aberratio ictus 2 4.1.3. Aberratio delicti 18 4.1.4, Aberratiocousae_ 4.2. Naturd juridica gi caracterizare_ Sectiunea a 4-a. Unitatea legald de infractiune, 718 718 19 705 705 707 709 §1. Preliminarii - §2. Infractiunea continuata ——————————— 719 2.1. Caracterizare general 2.2. Conditii de existenta 724 2.3. Regim de sanctionare _ 732 2.4. Iter criminis — consumarea st epuizarea infractiunii continuate — momentul sAvarsirii infractiunii continuate. 734 . 735 §3,Infractiunea complex. 3.1, Caracterizare generala__——=———————————_____ 735 738 3.2, Modalitatile/formele infractiunii complexe _______________— 3.3. Particularitati la nivelul structuril infractiunii complexe, 739 3.4, Tratament sanctionator 748 64. Infractiunea de obicei_——————————— 748 745 4.1, Caracterizare general» 4.2. Clasificari ale infractiunii de obice) a 4.3, Subiectii infractiunii de obicei__—_—$£Cuprins B xvill 4.4, Iter criminis ~consumarea si epuizarca infracsiunil de obicei — momentul sivarsirilinfractiunil de obicei_ ay $5. Infractiunea progresivs 5.1, Caracterizare general 5.2, Clasificdri ale infractiunil progresive§ 5.3, Subiectii infractiunii progresive 255 5.4. iter criminis — consumarea si epuizarea infractiunli progresive — momentul savarsirii infractiunii progresive 756 Sectiunea a S-a. Extrase de practicé relevanta (obligatorie) in materia unitatil infractionale Materiale auxiliare de lucru in studiul unitatii de infractiune ————_— 752 a, —__________ 752 757 763 Capitolul al Vi-lea. Pluralitatea de infractiuni__-— 7G Sectiunea 1. Consideratii introductive privind pluralitatea de infractiuni______ 774 §1. Notiune " 774 §2. Formele pluralit8tii de infractiuni (identificare si delimitari, in functie de identitatea subiectului activ) 0H Sectiunea a 2-0, Concursulde infractiuni___— 779 §1. Definitie general’ 773 §2. Conditii generale de existent& a concursului de infracti 780 2.1, Savarsirea a doug sau mai multor infractiuni 780 2.2. Savarsirea infractiunilor de cdtre aceeasi persoana 781 2.3. Comiterea infractiunilor inainte de rimanerea definitiva a unei hotérari de condamnare a infractorului pentru vreuna dintre ele 781 2.4. Infractiunile comise (sau cel putin dou dintre acestea) sa poata fi supuse judecatil 782 §3. Formele concursului de infractiuni 783 3.1. Concursul real de infractiuni ~ succinta caracterizare 783 3.2. Concursul formal de infractiuni — succinta caracterizare 785 §4. Sanctionarea concursului de infractiuni 785 eee 4.1. Precizari prealabile 785 4.2. Sanetionarea concursului de infractiuni tn cazul persoanel fizice majore 786 4.2.1. Ipoteze si solutiilegale prevazute de art. 39 CP. Pedeapsa principal’ in caz de concurs de infractiuni 786 4.2.2. Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente fart. 40 cP) 789 4.2.3. Reglementarea modului de aplicare a pedepselor secundare (pedepse complementare si pedepse accesorii) sia masurilor de sigurant& 790 * 4.3, Sanctionarea concursului de infractiuni in cazul persoanei juridice 791 “44, Sancfionarea concursului de infractiuni comise de un infractor minor, Ipoteze si solutii legale 793 55, Extrase de practic’ relevant8 (obligatorie) in materia concursului a (obligatorie) 7 : is ) ia c¢ lui Sectiunea a 3-a, Recidiva an 51. Consideratiintroductive______-—— aot SS eexX $2, Reciciva in cazul persoanei fizice (definitie; conditii de existent3; forme principale ~ particularitati, tratament penal) 804 2.1. Definitie general3 804 2.2. Conditii generale de existenta a recidivel «8H 2.2.1. Congitii pozitive de existenta a stiriiderecidiv’ «0S 2.2.2. Conditii negative de existent’ a starii de recidiv’ 807 2.3. Recidiva postcondamnatorie in cazul persoaneifizice__—=——————«807 2.4. Recidiva postexecutorie in cazul persoanei fizice 813 \ §3. Rec va in cazul persoanei juridice (definitie; conditii de existent; forme principate; tratament penal) BB 3.1, Definitie. Conditii de existenta 818 3.2, Recidiva postcondamnatorie in cazul persoanei juridice «820 3.3. Recidiva postexecutorie in cazul persoanei juridice 821 3.4. Regimul Pedepselor secundare si al masurilor de siguranta in cazul rec ivei persoanei juridice 822 Sectiunea a 4-a. Pluralitatea intermediara de infractiuni 824 §1. Consideratii introductive. 824 §2. Pluralitatea intermediara in cazul persoanei fizice 826 * §3. Pluralitatea intermediar8 in cazul persoanei juridice 831 Sectiuneo a 5-a. Extrase de practicé relevanté (obligatorie) in materia recidivei sia pluralitatii intermediare de infractiuni 834 Materiole auxiliare de lucru in studiul pluralitatii de infractiuni 838 Capitolul al Vil-ea, Participatia penal 857 Sectiunea 1. Preliminarii 3857 Sectiunea a 2-a. Participatio penalé — caracterizare generald 858 | §1. Sediul materiel. Notiune si natur’ juridic’ 858 | §2. Conditiile participatiei penale 861 | §3. Felurile participatiei penale 865 | Sectiunea @ 3-a. Autorul si coautorii 867 | §1. Caracterizare generala 867 } §2. Probleme speciale in materia coautoratului - abordare selectiva 873, Sectiunea a 4-0. Participangii cu rol (secundar) de instigatori si complici 877 §1. Aspecte generale comune in privinga instigarii si complicitatii 877 82. Instigarea ca forma a participatiei penale 878 2.1, Specificul activitatii desfasurate de participantul cu rol de instigator. Conditiile si felurile instigirii 878 2.2. Probleme speciale in materia instigarii — abordare selectiva 885 §3. Complicitatea ca forma a participatiei penale 889 3.1, Specificul activitatii desfasurate de participantul cu rol de complice. Condifiile si felurile complicitatii 889 3.2, Probleme speciale in materia complicitatii— abordare selectiva 895 Sectiunea a 5-a, Participatia improprie. Modalitati normative. 899 §1. Participatia improprie in modalitatea intentie - culp’ 900 $2. Participatia improprie in modalitatea intentie - lips’ de vinovatie 903 Sectiunea a 6-a, Regimul de sanctionare aplicabil participatiei penale pa §1. Consideratii generale ea §2. Tratamentul penal al participatiei penale proprii__===== 908 _——— ———_— * CupRi §3. Tratamentul pen Sectiunea a 7-a. Circumstan SL Cireumstantele personale 8 82. creumstantele reale__————————— 7 Sectiunea a 8-a, impiedicarea ‘savdrsirii infractiunil - cauzé de nepedepsire 15 al al participatici penale improprii Fi i tele personale $i circumstantele reale. 3, $1. Conditii ie eae ee §2. Ffecte, Intinderea efectelor a Materiale auxiliare de lucru in studiul participatiei penale eT 1 Poe es 933TITLULI NOTIUNI INTRODUCTIVE JN MATERIA DREPTULUI PENAL PRELIMINARII Abordarea oric3rui demers de prezentare si de analiza (chiar succint) a materiei de studiu corespunzitoare disciplinei Drept penal ~ partea generali trebuie si demareze, in mod Frese, cu preocuparea pentru surprinderea a ceea ce se poate denumi, generic, ansamblul rotiunilor introductive in domeniul dreptului penal. Pentru c& o lucrare preponderent teoreticd ‘eferitoare la materia penal — asa cum este si prezenta — se adreseazd, cu predilectie, persoanelor care se afla la primul contact cu studiul disciplinei ori celor care doresc sd parcurg’, recapitulatiy, informatia corespunzatoare acestui domeniu de studiu, apreciem cB reprezintd o etapa normala in expunerea materiei aceea care debuteaza cu aplecarea asupra unor chestiuni de baz3, de maxima generalitate, dar, totodata, importante prin aceea cd asigura un temei logic pentru intelegerea coerent& a intregului esafod de cunostinte si informatii de specialitate ce urmeaza a fi dobandite/consolidate in etape ulterioare ale studiului initial sau aprofundat. Astfel de aspecte sunt, de pilda, cele care introduc $i familiarizeaz’ insusi conceptul de drept penal, precum si structura institutiilor fundamentale aflate la temelia acestei ramuri de drept ori acelea care indica sursele de provenienta si de exprimare (manifestare) ale reglementirilor ce fi dau continut (izvoarele dreptului penal), dar si—in egal masurd — dezvoltarile teoretice (doctrinare) legate de problema functiilor siceracterelor dreptului penal, a principiilor fundamentale care configureaza si orienteaza crearea, aplicarea $i interpretarea acestuia sau aspectele privitoare la structura si interpretarea normei juridice penale, la tipurile si specificul raporturilor juridico-penale, la conexiunile sintre aceast’ ramurd de drept si altele existente in cadrul sistemului juridic national etc. incele ce urmeaza vom efectua, asadar, cateva scurte si punctuale referiri la principalele aspecte care caracterizeaza acest domeniu indispensabil pentru abordarea studiului dreptului penal, reprezentat de suma notiunilor introductive in materie, urmand ca analiza teglementirilor care ordoneaz’ aplicarea legii penale romane actuale in timp si in spatiu \materie tratata adeseori, in doctrina, tot intr-un asemenea cadrul initial, introductiv) sa cee preocuparilor noastre intr-o diviziune aparte a prezentei lucrari. Apreciem 4 es a materiei este pe deplin justiicaté, prin prisma caracterului specific oe ali sinotiunilor corespunzitoare apliciri leg penaletn timp siin spatiu, precum si raiunita oe aparte {teoretice $i practice) pe care aceasta reglementare ° manifest’, adauga si acelea referitoare la intinderea analizei teoretice a acestei partia Materiei, dar si tll ; Tiere, dar si recunoagterea complexitatli sale sporite pentru persoanele aflate la primul ntact cu disciplina.CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE DE BAZA PRIVIND DREPTUL PENAL Sectiunea 1. Notiunea/definisia dreptulut penal si institugiile fundamentale ale dreptului penal §1, Notiunea/definitia dreptului penal u de referinta strict national ori dac3 abordiry doctrina internationald de specialitate, in general, este de remarcat 0 deosebitd fecunditate a definitiilor care sunt oferite conceptului de drept penal, surprins fie in acceptiunea de ramurd de drept, fie de stiinfd al cdrei obiect de studi il reprezinta respectiva ramurs de drept, fie, deopotrivi—plenar -, in ambele ipostaze. Dincolo de varietatea impresionanti de definitiiastfel propuse si formulate (considerdm c& este rezonabil s4 apreciem c& majoritatea autorilor de lucrari teoretice de specialitate in domeniul dreptului penal, partea generala ~cel putin —avanseaz o definitie oarecum particularizata a dreptulul penal), este ins de observat C3 cele mai multe formuléri tind si retina (cu diverse variatiuni ~ adesea neesentiale ~ pe aceeasi tems), in cadrul unei asemenea definiti, anumite elemente componente ireductibile, practic standardizate, cu privire la cea ce se apreciaza cd reprezint/ar trebui sé reprezinte, Indiferent daca ne raportdm doar la un cadr in contemporaneitate, dreptul penal. ‘Apreciem cd pot fi enumerate cu acest titlu (de elemente componente generale, de bazi in definirea dreptului penal) urméitoarele: — dreptul penal reprezinté un sistem de norme juridice (nu doar o suméa de dispozitii legale necoordonate, disparate) edictate de catre legiuitor; ~ dreptul penal constituie o ramurd (aparte, distinct’ de celelalte, de sine statatoare) a sistemului dreptului, care vizeazé sé realizeze, cu preponderenta, apdrarea social (protejarea principalelor valori sociale i a relatillor sociale nascute si desfasurate in jurul acestora), intr-o anumit societate determinaté (spatial si temporal); ~in sistemul nostru (national) actual de drept", o alta caracteristicd adeseori inserata in definirea dreptului penal o reprezinta fixarea acestuia ca ramuré de drept care apartine dreptului public; ~ dreptul penal urmareste s8 isi realizeze obiectivul prin procedeul specific al luptei impotriva fenomenului infractional existent in acea societate (prin activitatea de prevenire si combatere a infractiunilor); | ~ dreptul penal descrie tipurile de comportamente periculoase si indezirabile social, deo anumité gravitate, calificéndu-le drept infractiuni (incrimineazd conduitele astfel descrise, atribuindu-le natura juridic3 de infractiuni, adicd formele cele mai avansate ale ilicitulul precizarea este necesard, deoarece, cu privire fa incadrarea dreptulvi penal in categoria ramurilor de drept public ori privat (sau a acord&rii unui statut aparte, mixt, acestuia), solutiile nationale tind s& difere chiar‘ sistemele de drept pe care, traditional, le consider3m de referint& (si apropiate, in esent’) de al nostru. Astfel, de pild3, Franta, opinia doctrinard majoritar3 este in sensul cd dreptul penal ar constitui o ramurd de drept integrabild in sfera a ceca ce se poate numi ,drept privat”, Asupra motivelor pentru care, in doctrina noastra - si nu numal~ dreptul penal este considerat forma a dreptului public vom reveni in sectiunea destinata prezentérii caracterelor ae dreptului penal