Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ghid de Manevre Practice Secil Omer PDF

    Uploaded by

    Iuliana Maria
    20 views56 pages

    Original Title

    349181158-Ghid-de-Manevre-Practice-Secil-Omer.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    20 views56 pages

    Ghid de Manevre Practice Secil Omer PDF

    Uploaded by

    Iuliana Maria

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 56
    SECIL OMER Ghid de manevre practice in Semiologia Medicala G EDITURA UNIVERSITARA Bucuresti, 2014 ‘Colectia MEDICINA Redasor: Gein lovan Tehnoredieor Anche Vi Cope: Mani Blan iar recnoncat de Cons Naot CnestiSiniin(CNCS) neh Casi Nona de tse», Diploma y Crier Unvesiae (CNATDCLU tn exeporin ede e posi ecsmncat Deserierea CUP a Bibtct Nationale» Romie one Seen, (Gh de mance practice i sella medial / Sei Ome - Bue Eton Univaratar 208 ‘blog. ISHN S78-50628-0135 ‘OI: igi Objet denen: 1868297 8042801335 Rat tle we ae! rs int eis cura Universi Editor Vase Misa 2a Bae 373, Sea | Baas ‘rn relaciaedirsniesa.o Dioceses 02t-315.3247 8196127 fonecaiedarun es OF 15.0035 Bocwes wore edtumaaiveniarre 744 EDITOR /07217 CARTE ‘CUPRINS, INTRODUCERE. 1, CONSULTATIA $I ANAMNEZA. 4.1, Consulagia 1.2 Anamneza 2. EXAMENUL FIZIC., 21. lnspectia 2.2. Palparea 23. Percusia 24, Ausculaia 3, EXAMENUL GENERAL 3.1, Atitudinea pacientului 3.2, Tipal constitajional — 33. Aprecerea stiri de nutijie - indenul de mas corporal 3.4, Examenul mersului ns 3.5. Aprecierea tonusului muscular 4, EXAMEN TEGUMENTE, FANERE, MUCOASE, 4.1. Examenul tegumentelor - 42, Cireulata colateral n n B a 2 2 2B 4 25 25 26 28 30 31 32 32 34 3. EXAMENUL CAPULUIT 5.1. Faciesul.. 5.2. Examenal ochilor 53, Palpatea punctelorsimusale 6. EXAMENUL SISTEMULUI NERVOS. 6.1. Punctele Valleix pe traiectul seiaticuli, intercostalior si frenicului 6.2. Manevrele de elongatic sciatica 6.3. Manevra Romberg 64. Reflexcle osteotendincase 6.5. Semnul Babinski 6.6. Forfa museulara 7. EXAMENUL GANGLIONILOR 8. EXAMENUL ARTICULATILOR ., 8.1, Examenul articulaiilor 8.2. Manevra Schober 9. APARATUL RESPIRATOR 9.1. Examenul aparatul respicator 9.1.1. Inspectia 9.1.2. Palparea 9.1.3. Pereutia toraciea 9.1.4. Auscultaia pulmonara 9.2. Tipuri de torace 10. APARATUL CARDIOVASCULAR 10.1. Examenul eordualu... 10.1.1 Inspectia 10.1.2. Palparea cordulai 6 37 7 39 2 a a 45 a7 48 49 50 7m or 7 7 10.1.3, Percutia cordului sau decelarea mati cardiace 10.1.4, Auscultaia cordulut 10.2. Palsat : - 10.3, Masurarea tensiuni arterial 10.4. Palparea artcrelorperiferice 10.5, Auscultafiaarterelor periferice 10.6, Manevea Homans 1, APARATUL DIGESTIV 11.1, Palparea featului 11.2. Examemul splinei 11.3. Examenul abdomenului 11.3.1 Inspectia abdomenulti 11.32. Palparea abdomenului 11,33. Percutia nbdomenului 11.4, Punctele abdominal. ILS. Manevra Blumberg 11.6. Manevra Murphy 12, APARATUL RENOURINAR. 12.1. Palpatea rinichilor... 122. Punetele ureterale 13. MANEVRE DIAGNOSTICE §1 TERAPEUTICE 13.1, Paracenteza 132, Tuseul rectal 134 Blectrocardiograma. 135. Injectile = 13.5.1. Injectia intravenoasi necesita: 13.53. Injetia intramuscular BIBLIOGRAFIE 97 7 WoL 106 107 108 no nz INTRODUCERE Acestghid de examen clini s-aniscut din neesitateaoferirit ‘unui suport didactic pentru efectuarea manevrelor practice de examen clinic, aanamneze si aumorminime manevre érapeutice. ‘Trecerea la invayiméntul clinic presupume acumwlares unor ‘cunostinfe in prin nd asimilarea unor deprinder practice care solicita din toate punctele de vedere (taental, emotional si fizic) studentul. Rostul informatiilor nu este de a repela ceea ce se prezinta la cursul teoretic de semiologie ci de a fi un ajutor la patul bolnavulut, a studentulu proaspét patruns in clinica. ‘Medicina modem presupune pe langa asimilarea wnvi mod de gindire sau a unei judecat clinice si efectuarea unor tehnici diagnostice sau terapeutice. S-a trecut de la medicina yeu stetoscopul” la medicina in care fiecare medic gti si efectucze sutiple manevre moderne de diagnostic sau de terapie (coos endoscopie, angiografe, etc.) Pentru a se ajunge acolo trebuie ‘nsiasimilate notunile de baz, care neinvajtelatinp vor imine cca niste golur ce vor fragiliza gi vor limita mai tire sctvitatea ‘unui bun profesionist Asimilazea noiunilor de examen cline si deprinderes unui mod de gindire medicala presupune in primul rind implicare din partea studentului sau a tindrului medic. Treptele in pedagogie sunt ~ spune-mi si voi uita > explici-ni si voi ingelege «= impliea-ma si voi face - Prima treapt este reprezentatd de paticiparea la cursuri sau J seminari in care se audiazA informatii medical. A-dowa reap estereprezentati de seminari sau cursri unde ¢cxistd un grad de imteractivitatein care cel care expune, transmite informaiile cx explicarea mecanismelor prin care apar diverscle ‘ulburiri i modificiri patologice A tecia treapti, care presupune si cel mai mare grad de ficient, se refer la implicarea direct a studentilor in procesul «de urmarire $i ingrjie a pacientlor. 10 1. consunraqia $1 ANAMNEZA 1.1, Consuttatia Conultajia se destisoari, ideal, int-un mediu linistt, Este de recomandat su fie intreruperi in timpul consultatit(vorbitul la telefonul mobil, efectuarea altor sarciai, diseutii cu alte persoane, iesirea gi intrarea altor persoane in incipere, ete) Este bine ca examinatorul sa fie In fafa pacientul find {nterpunerea vreunui obiect (scaun, masa, birou). Lumina de examinare este bine si fe natural (umina de neon de exemplui poste deforma cularile). Se poate folosi si luminarea tangentald pentru evidenfierea unor elemente cum ar fi glanda troida sau pulsul jugular ‘Echipamentul necesar pentru examenul clini include: Stetoscop ‘Tensiometru Ciocan de reflexe Termometru ‘Coas cu secundar ‘Manusi pentru examen! leziunilor eutanate si tugew rectal, respectiv vaginal © fantema pentru reflexul fotomotor Diapazon pentru sensibilitates vibratorie u Este uti de ftostun eit denote sa un suport electronic de sri de flout achige sau devene care ad permita 0 bund Viaualzae amodifictrilorptoogice. De rjinut arf ed secre corporae su patologice pot ft infejioas i ca mare, se folosere miinuy de proteetie penne explrars direct a mucoaseor a tegunentlor cu leztun aus seereilor patologice Saudentul trebuie s8 comunice medicilr din echipa de ‘nga pacientl dal obginte de serene comune cu asistentleimplicte in inrijrea paciennlui De ssemenca, ttebuie si cunossel modificaile survenit in staca paiantuul epercadantemii, modiciril analizelorefectuate fotodte ‘emukatele investigator efectuate “Toy stadeni sunt incurajat si piseassl conentunile ttre ‘moditictrile patlogice al pacientul, imu analizlon, be baza cunosinsor de fologie, mirobiologie,viruolone !natonie,bochimie,fzopsologehistlogi din sal poche Deexemplusteljele vascular apr lai bon cuafecare Aepatcd penta ci ficatlbolnav numal poate excreta hornets rooublrinre cart exrogenul evant arteriolar consecutiv. lnvat ate, semiologia ave sen, loicd ¢ po bevel frm gin cee Ne = BC Pane Jneracaeultoncior se ot flo informatie pe internet Pelingdscuacupactotslsceccua mach cen ta feeare aparat. Efeetuatea manevrelor la flecare ont de Semiologiepemite ea dupa un numit numa de epetif sp o sins tei. Fi diilnt ln ten mu otf asiilatedect prin efecuare si nuprin rms clesig smi acadrli didactic. anes Est bine de stat dela nceput ci na se floss ta salon n fa pacienjilorexclamasi gen va, ,aoleu”, mama, au”, legate 4 anumite modified patologice care pot avea un efet purrs R asupra psihicului pacientului examinat. De asemenea, expresiile facile care s exprime dezgustl, mila, aversiunea tebuie evitate, ‘Totodata, se evitd exprimarea directa a diagnosticelor grave sau jenante gen cancer, metastaz, sifilis, sida, alegandu-se ceufemisme (neoplazie, determinari socundare, lues, infect ou virusul imunodeticienjei umane, et.) De preferat ar fica studental SH intrebe medicul curant daca pgate comunica pacientulut diagnostice sau informafii din foaia de observatie, Comunicarea {ntempestivi a unui diagnostic grav firko pregitire a pacientului poate declanga drame nedorite Atitudinea examinatorulul trebue si fie binevoitoare, usor empaticd si de Incurajare a comunicéri, Atitudinea corporal trebuie de asemenca si favorizeze comunicarea, Seeviti pozitile “Inchise, gen brafe gi picioare incrucigate, sau trunchiul intors i alti drecfic, se priveste pacientul intermitent in ochi pentru a transmite interes gi inctedere. Este util ea intre pacient gi ‘exatninator si nu existe obiecteinterpuse, gen mas, birou, seaune sau altceva, tot pentru favorizarea une bune comunicari Tinuta examinatorulu est bine si fie decent Eiri stridenfe, cexcentricitafi (gen pantaloni scurti la birbagi sau piercieng-us, coafuri exagerate). Rostul unui demers terapeutic este pan la luna injelegerea gi alinarea suferngei unui pacient $i nu etaarea tunor finute sau obiecte vestimentare eare ar putea transmite inconstiento lipsi de serozitate sau de decengi, Este necesar ase ppurta un halat sau bluza de spital peste finuta personal, Codul de Imbriciminte trebuie si proiecteze o imagine profesional 12.Anamneza Anamneza presupune discutia eu pacientul Btapele anarmneze' includ: 1) Discufia cu pacientul pentru culegerea de informatii medicale; 1B bb) Traducerea limbajului pacientuluifotr-un limbaj medical; ©) Sioucturarea informatilor in semne, simplome; 4) Gruparea gemnelor si simptomelor in sindroames ©) Emiterea unui diagnostic de etapa, £ Realizarea unui diagnostic diferensial eu emiteres unos seenari posibile de boli sau sindroame, 4) Discusa cu pacientul se face pe baza unorreguliorientative dar destul de logice in ordinea desféguriii discus, ‘Buapele dscuiei sunt Prezentarea studentului si cererea de a discuta cu Pactentul legat de boala acestuia + Obtinerea informasiilor generale legate de numele acientului, virsta, locul de provenienfa (atenfie sunt zone ‘geografice cu patologit specifice - vezi nefropatia baleanicd tn >azinul Duna. * Hdentficarea motivelor cate aw adus pe pacient la spital (aici se mentioneazi motivele medicale), * Gruparea a 3-4 motive medicale (sub forma de semane §1 simptome) care au necesitat venirea la spital - '* Consimuirea apoi a isioricului bolt. Pornindu-se de la ‘motivele interari, se construieste un tablou al episodului de boat actual cu detalierea simptomelor gia seranelor actuale urmat poi 4e integrarea episodului actual in tabloul unei eventuale boli cronice peste care a survenit episodul actual. Se mentioneazt evolusia bolii cronice cu intemati anterioare, decompensiri ‘aterioare,tratamente. Se mai pot descrie in istorie si alte boli cronice de care suferi paciental * Descrierea storicului familial cu mengionarea bolilor (de regulii cronice) ale rudelor de gradul L * Deserierea itoricului boilor pacientulu fica a se omite intervenyllechirurgicale, ‘+ Mentionarea istoriculutfiiologie al pacientilor de sex ‘eminin (nasteri, avorturi, menarha, menopau2), ‘ Descrierea mediulu in care trieste pacientu, Aici se a in vedere atat zona geografica din care provine pacientul eat ‘cll familial (eventuale tensiuni, conflcte, momente dificile - gen divorturi, somaj, boli ale membrilor familie), profesional (eventuale frustrii, conflicte, noxe, poluansi, pulberi, eforturi flzice exagerat de mari sau program de lucru dezordonat), obieiuri alimentare, consum de alcool cu mentionarea cantitii de alcool pur pe zi consumat, fumat, cafea, droguri (se deseriu tipul de ‘drog folost si inceredile de renuntare); se descrie de asemenea somnol pacientului,starea psihici siemotionala. —~ ' Semenfioneazi in final medicamentelepe eare le consumi pacientul Dialogul purat cu pacientul ar trebui i urmezeciteva regu Daca pentru un examinator experimentat sunt suficiente intrebari repetate la inceput este util si se foloseased intebiri asa zis de deschidere (de ex. Cum e cu durerea sau cn foames sau cu scaunul?), Adied nu se pun intrebiri care includ réspunsul. De asemenea, se eviti cel pun initia, intrebirile la care se rispunde prin da sau nu. Exceptie fac cazurile cu pacienti care au 0 comunicare foarte dificil (sechelari vascular sau cu tulburiri de ‘constien{). Acestetntrebiri pot fi utile cénd vrem si clarified © informatie menfionati de pacient (de ex. daci un pacient ‘mengioneazi o agravare dup came de pore puter intreba dact dupa grisimi fo general sau numai dup carea mentionata), {ntrebirile se pot pune cu scopul de a menfine paciental pe firal discufie’ medicale (muse intd in ,telenovela” pacientului adicd acd se abate mult de la mentionatea unor informati cu relevant medicalé) prin includerea in intrebare a unui aspect medical pe care il urmarim gen Ce spuneati despre durerea ca o gheati din is piepe.De ssemenca, nrebar intligent ps poate incu Saeuiepomatropt deen Cepuchstm puntaneee ve care leaf menionat ma devreme’), Astle raat Pact edo pare eres ost pot robles pe de nce gen de informat ne inert din rela a Uneo exe bine as Hse pecenli ceva moments de en pnt clare propil gindrg au se poe i sdavalng care -lzoetch pe pase st den mpese de Presptere (ei ritmul activi din sital e-a emul incongient cite oseurare a disatie, O dieu simp, patel ee scope msn de ajunge et me apron 3 ixgnostic (an medi niet poate sci mal mule de Jia in diagnostic print samme be cond etd investi nedietonate i exstowe) dar ge stb « reli de neredere cy pk ear se yefloce print exter comple Ast compl pote litera, scram vot rivet ee a pote vealicatea unr tatanonteneceare dar cu pooniae Teae adverse. Ere “ Penta inert e ptf isn simple de ctr, xm arf anand sigur sue gon th) sa dat aprobator ain ap. Dessemshen se poate folon fepeaes Inova lima evant sau expres (desi ca o surge) Pe lingl act tenet simple de Tair spate fooe claitearea. Ade, opet acetate et Si spun eu 6 anumis expres sau avin. nelege pn ‘cane multe a pin erga”). byTraduucerea timiajului pacientului in limbaj medical se face pe baza insur termenilor de specialitate. Pentru aceasta sunt utile dicfionarele medicale daca nivelul cunostinjelor 16 examinatorului nu permite ined folosirea unui limbaj bazat pe expresii medicale care si permiti prezentarea cazului suecint §1 lar, cu 0 relevant ct mai mare din punct de vedere medical. De ex. $e foloseste ,litiaz8” si mu ,piatr la riniebi” sau durere epigastricd gi nu ,durere la stomac” sau diaree gi mu .probleme ceustomacul” sau ,pntecarta. ©) Siructurarea informatiilor medicale tn semne g simptome cu modalitii Odati obfinute informariile medicale se grupeazd in serane cu descrirea lor complet. Astfel se descr localizares, momenta aparigiei si disparitiei (adic& asocierea cu anumii factori sau -evenimente),iradierea in eazul durerilor gi alte modality De exemplu, la febri se descrie momentul aparitci,orarul,

    You might also like