Capitolul 1 BAZELE CONCEPTUALE ALE NURSINGULUI 1.1. Conceptul de ingrijire holistica incercuiti raspunsul corect: |. Asistenta medicala este profesionista care: a) respecta fiintja umana ca entitate bio-psiho-sociala in interrelatii cu mediul inconjurator, cu valorile gi principiile sale de viata; b) acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant; ¢) realizeaz cu familia si apartinatorii o relatie functionala de colaborare. 2. Pregatirea pluridisciplinara a asistentei presupune: * a) pregatire sociala, tehnica; * b) insusirea componentelor de baza si atitudinilor potrivite fata de pacient; * ¢) pregatire comportamentala. 3. Sanatatea este definit& de OMS ca fiind: a) 0 stare de bine fizic si psihic; b) absenfa bolii; ¢) 0 stare de bine fizic, mental si social si nu const& numai in absenta bolii sau a infirmitatii. 4. Acordarea in J grijirilor holistice presupune recunoasterea ca: * a) flinta u mana este un tot unitar, alcatuit din corp, minte, suflet; « b) omul nu poate fi separat de mediul sau; °) indiferent de individ, boala are aceleasi manifestari.5. Elementele de com snta pel i fnariin petenta pentru practicarea unor ingriji constau in: Smit de calitate @) Cunoasterea unui model de ingrijire (nursing); b) Cunostinte acumulate si cunoasterea demersului Stiintific a) Ingrijirilor; Cc) cunoasterea pacientului 6. Cadrul conceptual al ingrijirilor cuprinde urmatoarele elemente: a) scopul profesiei si beneficiarul ei; b) rolul asistentei me: ( c) natura interventiilor aplicate beneficiarului si consecinfele acestor interventii 7. Cunostinte tenta in procesul educativ sunt de natura: a) stiintifica, tet relationala; b) etice, leg c) ambele. 8. Demersul stiinti | ingrijirilor constituie pentru asistenta: a) un instrument de i igatii, analiza; b) un instrument de planificare si evaluare a ingrijirilor; c) un scop in sine. 9. Relatia asistenta — pacient reprezinta un proces bazat pe: a) incredere, demnitate, respect; b) comunicare afectiva, colaborare; { c) aplicarea sarcinilor care nu-i depasesc limitele competentei. 10. Empatia — calitate esentiala in nursing, se defineste ca fiind: a) identificarea asistentei cu persoana ingrijita; b) transpunerea in ,pielea pacientului* pentru a-i infelege problemele, fara a pierde conditia ,ca si cum*; | __ ee c) identificarea totala psihica, afectiva cu persoana ingrijita. 1.2. Nevoile fundamentale umane Testul A incercuiti réspunsul corect: i aia rsoana adulta este: 1. Frecventa respira st nae a) 14-16 respiratii/min; yb) 16-18 respiratimin: c) 18-22 respirasil/min. 8 ae)————S———S———— 2. Concentratia O, in aerul inspirat este: a) 21%; b) 15-16%; c) 24%. 3. Hipoxia reprezinta: = a) scdderea cantitatii de O, in sange; b) scdderea cantitafii de O, in tesuturi; c) scaderea cantitafii de CO, in sange. 4. Respiratia este influentaté de postura persoanei si este favorizata de: | a) Pozitia ortostatica si sezand; b) Pozitia seznd si clinostatica; c) Pozitia decubit lateral. 5. Declansarea hemoptiziei este precedata de: | a) senzatie de cdldura retrosternala, jena respiratorie; b) senzatie de voma; c) varsatura. 6. Eliminarea sangelui Provenind din arborele bronsic se defineste ca: a) hematemeza; b) hemoptizie; c) hematurie. 7. Asezati in ordine interventiile asistentei medicale Pentru administrarea O,: a) pregatirea psihicd a pacientului; Qa ec & b) introducerea sondei nazale si fixarea ei; t sds ¢) fixarea debitului de O, /min; qd) dezobstruarea cailor respiratorii; €) masurarea lungimii sondei care se introduce. 8. Factorii biologici care influenjeaz& pulsul sunt: 4 - Shot ay Ya) varsta, alimentafia, inaltimea corporala: b) emofiile si plansul; C) varsta. 8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: y @) pauzele dintre Pulsafii sunt inegale; P aa aenep doua pulsafii, una Puternica, alta slaba, urmata de c $40 deiDeeteia ©) pulsatii abia perceptibile, peg ; terrane a40. Pentru masurarea corecta a tensiunii arteri vos ihicd a pacientului; a) pregatirea psihic a t H : b) linistirea pacientului, folosirea aceluiasi pr Y c) informarea pacientului, plasarea manors 1 nil care se face masurarea, folosirea aceluiasi ap 11. Tensiunea arteriala la o persoana adulta este: ¥ a) 115-140/70-90 mm Hg; b) 150/80 mm Hg; c) 90-115/50-80 mm Hg. 12. Climatul determina modificari ale alimentatiei. Astfel: a) iarna — alimente bogate nutritiv si aport mare de lichid ‘ b) vara — alimente usor digerabile si aport mare de lichide; c) nu sunt modificari ale alimentatiei in cele doua anotimp 13. Nevoile Organismului/kg cor organice din alimente, sunt: Xa) glucide 4-6 g, proteine 1-1,5 g, lipide 1-2 9; b) glucide 4-6 9, proteine 4-6 g, lipide 1-2 gi c) glucide 1-1,5 Y, Proteine 4-6 g, lipide 1-2 g, 14. Pentru calcularea nevoilor calorice ale Organismului asi: medicala ia in Consideratie: a) varsta Pacientului; 5) greutatea corporala; } C) activitatea desfasurata de indivi 15. Vitaminele au rol in Organism: ¥ a) biocatalizatori; 5) materie prima de formare a hormonilor si anti i ‘Or Si anticorpilor: C) sursd de energie. Re p/24 h in conditii normale, de s 4 id, varsta si greutatea Corpo C) lapte, Proteine, fructe si cereale, 17. Glucidele Continute in ali 1 alimente repre inta: 4) elemente| a al © organice cu cea mai mare val , b) elementele rganice cu ro| otal amie 10 in formarea anticorpilor;18. In starile de hipertermie nevoile a) 20-30%; Yb) 13% pentru fiecare grad de temper ¢) 10%, oT 19, Bulionul alimentar pentru alimentarea pacientului prin ‘ trebuie sa fie: a) la temperatura corpului, lichid, omogen; b) cu valoare calorica ridicata; c) ambele. Alimentatia artificiala prin perfuzie se practica la urmato de pacienti cu exceptia: a) inapetenti; 6) cu tulburari de deglutitie si intoleranta digestiva; ‘ : c) inconstienti. ee 21. Tulburarile de mictiune sunt: \X OF L T- 4 y a) poliuria, oliguria, disuria; b) anuria, polachiuria, nicturia; c) nicturia, disuria, ischiuria, polachiuria, incontinenfa urinara, 2. Incontinenta urinar& reprezinta: p a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul; a b) eliminare inconstienta, involuntara a urinei; ¢) mictiuni involuntare nocturne. 5 Globul vezical este o formatiune tumorala: 8) Suprapubiana, dura, mobila la palparea bimanuala; Vd) ovala, elastica, localizata in hipogastru; c) Suprapubiana, intens dureroasa la Palpare, aderent§ de : 5 eret abdominal anterior, “on 24 Hipostenuria reprezinta: a) urind cu sange; b) i a. us urind cu densitate seazuta sub 1010; ©) urina in Cantitate redusa/24 h,(2. hematurie yb 3. polakiuri ay 4. nicturie te 26. Perspiratia copresintal opierdere: a) de apa si caldura la nivelul pielii; b) de apa la nivelul pielii; ¥. c) de apa prin expiratie si la nivelul pielit 27. Pentru urmarirea bilantului lichidian asistente a) elimindrile prin urind, scaun, varsaturi, b) temperatura corporala; } _c) ambele. 28. Varsaturile alimentare cu continut vechi dependenta intalnite in: Xx a) stenoza pilorica; b) la gravide; c) in colecistite. 29. Vomica reprezinta: - a) varsatura cu confinut alimentar; “~¥ b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat c) varsatura fecaloida. 30. Hemoragiile menstruale prelungite se nume: Ya) menoragii; b) oligomenoree; c) hipermenoree. 31. Persoana san&toasa e capabila: ‘ a) s& execute miscari de abductie, adductie, ) ¥ b) sdia pozitie ortostatica, clinostatica, ¢ C) prezinta hipertrofie musculara. 32. Manifestarile de dependenfa ale imobili a) anchiloza, crampa, atrofia musculara b) miscari necoordonate; c) tremuraturi. *¢ b 1234. Crampele muscula a) contractie involi b) contractie spas c) dificultate de depla 35. Mobilizarea a) natura bol b) dorinta pacientului; c) condifiile de mediu. Obiectivele urmarite in ca a) stimularea circulatiei bine a pacientului; 5) stimularea metabolismult c) stimularea respiratiei. 37. Pacientul grav isi petrece tot aibé anumite calitati care sa i a) permite pacientului s& se miste. , Prezinté o somiera rigida; 2 Sohal lenjeriei de Ps s asistentei medicale: @) s& comunice cu wpaiilinadess c * b) s& asigure con " C) sa prevind complicafille. : 39. Nevoia de somn la persoana * a) 7-9 h/24 h; b) 12-14 h/24 h; C) 6-8 h/24 h. a tie 40. Insomnia poate fi combatuta +41. Somnolenta se ¢ x a) pacientul adoarme din nou; Pi. 13° _ by pacientul doarme profund, este puternici; Hee cd c) pacientul raspunde cu greutate la ‘ 42. Pentru evaluarea reala a temperaturii menfinut in axila: q a) minimum 2 min; Oo! b) maximum 6 min; © Yc) 10min. 43. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei cu: a a) 0,8-1°C; 742 b) 0,5-0,8°C; Yc) 0,3-0,5°C. ’ 44. Valoarea normala a temperaturii corporale masurata in bucala este: a) 37,4-37,7°C; b) 36,4-37,4°C; c) 36-38°C. 45. Subfebrilitatea reprezinta: a) scaderea temperaturii corporale sub 36°C; 2 ® b) mentinerea temperaturii intre 37 si 38°C; c) mentinerea temperaturii intre 38 si 39°C. 46. Starea de hipotermie este determinata de: % a) pierderea excesiva de caldura; b) cresterea arderilor din organism; ¢) intensificarea metabolismului, 47. Pacientul cu hipertermie prezinta: a) tegumente Palide; ® b) frisoane, piele cald Cc) ambele. 48. Echilibrul dintre tel realizeaza prin mec, Xx a) a, rosie; TMogeneza si termoliza — ‘anisme fizice: evaporarea, radiatia, Conductia, convectia; 8X b) vasodilatatia, c) reducerea pro 49. Factorii biologici care it si dezbraca sunt: 0. Funetiile pielii sunt: A a) de protectie si termoreglare, d b) de absorbfie, de respiratie; toate. copul toaletei generale a pacientului im a) inviorarea circulatiei cutanate, indepart 5) crearea starii de confort; Cc) ambele. aire 52. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se 4) escoriatii, fisuri, vezicule, ulceratii, escaré b) alopecie; C) vitiligo. Toaleta cavitatii bucale la pacientul incot Pacientul: 8) in pozitie decubit dorsal, capul ‘intr-o pi b) in Pozitie decubit lateral; ©) in pozitie decubit dorsal. 4. Cauzele care favorizeaz& aparitia escarelor 4) igiena defectuoasd, mentinerea paciente aceeasi pozitie; 5) paraliziile; ©) Cutele lenjeriei de pat sau de corp. — Evaluarea riscului de producere a esc Pacientului in spital, evaluandu-se urm 4) starea generala, de nutrifie, psihica, a 5) mobllizarea, continenfa, starea piel; Cc) ambele.61. Factorii de mediu (ecologici) i limentel i germeni patogeni. : contaminate = 62. Comunicarea eficienta la toate nivelurile (senzorial, motor. ; . t si afectiv) e influenjata de: or intelectual a) integritatea organelor de sim}, Organelor fonatiei si si locomotor; as b) gradul de inteligen{a al persoanei, anturajul si cultura Persoanei: c) ambele. r 56. Pentru prevenirea escarelor de decubit, int asistentei medicale sunt: 77 a) schimbarea pozitiei pacientului la interval de 6-8 b) mentinerea tegumentelor curate $i uscate; ¢ X c)schimbarea pozifiei pacientului la interval de mentinerea tegumentelor curate si uscate. 57. Semnele obiective ale durerii includ urmatoarele exceptia: a) pulsul, TA, respiratia - crescute; b) expresia fefei, pozitia corpului — modificate; Cc) cresterea cantitatii de urina/24 h. 58. Tehnici nefarmacologice de control al durerii pot fi: a) tehnici de relaxare; b) caldura si frigul; c) ambele. 59. Substantele chimice — neurohormonii — diara care blocheaza receptia durerii se a) influxuri; b) impulsuri; c) endorfine. produse de hipofiza int numesc: 60. Reactiile pacientului la stres Se pot manifesta prin: a) cresterea valorilor functiilor vitale, palme reci umede; b) cresterea temperaturii Corporale; ’ Cc) modificarea apetitului, insomnie, nervozitate. nfluenteaza Starea de s; % a) hipoxie, tulburari motorii, senzoriale, Moarte, on a scaderea cantitafii de O, din aer; j Sminate aa X b) tulburari de auz, insomnie, determinate rani d de zgomot; * c) anemie, inapetenja, determinate de al mater«9, unmatoarole manifesta de dependent afara de: a) NipoROuas kK ralizie; a Pctalel hipoestezie. 64, Atazia este manifestarea comunicarii ineficiente care p a) scaderea masei musculare; b) tulburarea sensibilitasii pielii; : ¢) incapacitatea de a pronunja cuvintele. anosmie; 5, Amnezia reprezinta: a) tulburarea memoriei; b) tulburare de gandire; c) tulburare de perceptie. a: 5. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii Lie a) membrelor inferioare; ws b) unei jumatafi laterale a corpului; c) unui membru. este o pierdere total sau partiala a: a) constientei; d) constienfei cu alterarea functiilor vegetative; >) a constientei, mobilitatii, sensibilitatii, cu conservarea celor mportante functii vegetative. ” Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate: a) agresivitate, euforie, egocentrism; 2. b) fobie, apatie; c) disartrie, dislalie. ‘ et 69. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte $i valori influentataé de: Pewee a) factorii sociali — cultura, apartenenta religioasa a i 5) factorii psihologici — dorinta de a comunica eu fiinta C) factorii economici — saracia. 18 ‘0. Problemele de dependent care apar prin nesatisfac realizare a individului pot fi: wy ‘ a) devalorizarea, neputinja, dificultatea de a Se , b) culpabilitatea; : ‘ C) frustrarea. 17_Pacientul care-si satisface auto urmatoarele manifestari de indepet a) satisfactie, placere; b) destindere, amuzament; c) ambele. 72. Interventiile asistentei_medicale pel cunostinte, priceperi, deprinderi, pentru" sAnatatii constau in: a) explorarea nevoilor de cunoastere ale paciel b) organizarea activitatilor de educatie; z c) admonestarea pacientului pentru ca nu poseda deprinderi corecte de pastrare a sanatatii. 73. Termoreglarea reprezinta: ya) functia organismului care menfine echilibrul intre cAldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (termoliza) b) functia organismului de pastrare a valorilor co 36,7°-37°C dimineata si 37°-37,3°C seara; c) rezultatul proceselor oxidative din organism, caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. 74, Frecventa respiratiei variaza in functie de: Y a) varsta, sex; b) pozitie, temperatura mediului ambiant; \ ¢) starea de veghe sau somn. 75. Dispneea Kussmaul este: a) o respiratie in patru timpi, o inspirafie profunda ut pauza si o expiratie scurta, zgomotoasa, du| pauza scurta; b) 0 respiratie accelerata; C) 0 perturbare ritmica si periodicd a respi 76. Dispneea Cheyne — Stockes este: a) 0 respiratie accelerata; } b) 0 perturbare ritmica si periodica a \\ °) 0 respiratie cu amplitudini crescAnde p M Scazand pana la apnee, ce dureaza77. in obstructia ¢é " manifestari de dey a) respiratie dificila pe b) secrefii nazale abun c) respiratie ritmica. ™ isul este influentat de varsta; c) inaljimea corporala. oa oO ctorii care determina tensiunea: debitul cardiac; : forja de contractie a inimii; — c) elasticitatea si calibrul vaselor. — 0. Factorii biologici care influenteaza Ti u a) varsta; ib ae b) activitatea; c) climatul. 1. Valoarea normala a TA la adult este: a) 100-120 max; 60-75 mm Hg min; 5) peste 150 max; peste 90 mm Hg c) 115-140 max; 75-90 mm Hg mi Urmatoarele manifestari de dependent urinara, cu exceptia: @) polakiuri b) disuri ( Cc) hematuria. 'zostenuria reprezinta: 2) densitatea crescuta a urinei (L 5) densitate mica a urinei (uring °) urina cu densitate mic& ce se me valori, indiferent de regimul alimé - ISchiuria reprezinta: : a) incapacitatea vezicii | ») eliminarea urinei ¢ °) senzatie de mictiune85. Deformarile coloanei vertebrale a) cifoza, lordoza, scolioza; b) lordoza, genu varum, c) cifoza, lordoza. 36. Obiectivele asistentei_medicale in 1 expectoreaza urmaresc: a) pacientul s& nu devina sursé de inf b) pacientul sa aiba caile respiratorii pet 87. Interventiile asistentei medicale in ingrijirea pacie depresiva constau in: a) readucerea persoanei la timpul prezent; b) sublinierea necesitatii ingrijirilor personale; c) comunicarea tuturor evenimentelor petrecute in familit 88. Pacientul cu risc de accident fizic cauzat de confuzie a) imobilizare totala; b) supravegherea schimbarilor de comportament; c) asigurarea satisfacerii nevoilor alimentare side 89. Mijloacele de siguranta utilizate Pentru prevenirea a cazul pacientului cu deficiente senzoro-motorii sunt: _ a) baston, carje, Proteze, cadru de mers; b) clopofel de apel; : c) Pardoseala uscata, luminozitate adecvata, @ b Pacientul Care satisface ni independenta: h a) destindere, Satisfactie; b) Plictiseala; : k oc) placere, amuzament.Testul A ercuiti raspunsul corect: ‘i ul, ca parte integranta a sistemelor 48 6 ea sanatatii si prevenirea imbo! irea persoanelor bolnave; a ovarea sanatatii, prevenirea imi elor bolnave fizic si psihic, pre pate, in orice tip de unitate sanitara nistrarea medicatiei; bilirea relatiilor de incredere cu pacientul $i a ) transmiterea de informatii $i ive p pastrarea sanatatii. if ul asistentei medicale este: 4 a) sa asigure ingrijirea pacientului num: medicului; sale. delul conceptual al ingrijirilor dupa Vire a) individul este un tot; ‘ b) individul este un tot prezentand 14 ¢) individul este un tot prezentand 14 trebuie sa gi le satisfaca. a stenta trebuie sa ofere o orientare a) luarea deciziilor in numele paci i 5) ignorarea pacientului care nu vorbe ©) oferirea de informatii pentru o} 9) apostrofarea pacientului neco 6. In elabor, i area unui este care cadru cor centrate pe p °) ambele, be are7. Scopul ingrijirilor dupa m 4 a) pastrarea independentel I ok b) suplinirea individulul tn ceea e K c) ambele. a 8. Independenta in satisfacerea nevoilor fund a) satisfacerea unei nevoi fundamentale b) satisfacerea nevoil fundamentale cu aj c) satisfacerea uneia sau mai multor nevol proprii in functie de gradul de crestere si 9. Problema de dependenja este definité ca: a) semn observabil defavorabil in starea pacie Yb) schimbare defavorabila de ordin biopsihosoc! unei nevoi fundamentale care Se manife observabile; ” c) nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin « 10. Manifestarea de dependenja consta in: y a) semn observabil care permite identificarea starii b) incapacitatea persoanei de a-si satisface fundamentale; ' c) lipsa de cunostinte a persoanei asupra mi satisfacd nevoile fundamentale. 11. Procesul de ingrijire reprezinta: a) metoda care permite acordarea de ingriji b) un mod stiintific de rezolvare a problemelor p raspunde nevoilor sale fizice, psihice sau SO 3 c) un mod de asigurare in serie a ingrijirilor aco 12. Diagnosticul de ingrijire cuprinde: a) descrierea procesului patologic; ; b) enuntul problemei de dependenja, a sursel manifestarii de dependenta; % c) enunjul manifestarii de dependenja. 13. Obiectivul de ingrijire poate fi definit astfel: a) descrierea comportamentului pe care il b) activitatea pe care asistenta isi propune c) ambele. 14. Obiectivele de ingrijire se elaboreaza pe baza (a) specificitate, performanta, realism; pI b) individualizare; c) implicare, observabilitate.; in executarea ingrijirl ‘6 7 pasientul, care poate a) functional = pedago edagogica; ie , a Prnctionall pedagogica 3. Modelul de nursing privind at 2) Dorotheea Orem, b) Carista Roy; Nancy Roper. {i in ordine etapele procesul rea datelor — assesmentul; anificarea ingrijirilor; aliza si interpretarea datelor; juarea rezultatelor; smentarea planului. iul reprezinta: a speciala de interactiune verbal, _ oda de culegere a datelor variabile’$i ument de personalizare a ingrijirilor. litatile asistentei medicale pentru a facilita apacitatea de a formula intrebari inchise sau ¢ b) capacitatea de a evalua obiectiv obetvaiie a disponibilitatea de ascultare activa a pacie! subiect; _ 4) disponibilitatea de a comenta cu pacientul da ficarea nivelurilor de dependenta (I-IV) se face a) punctajul obfinut analizand satisfacerea fiecarei b) durata problemelor actuale; c) aparitia problemelor potentiale. Testul B Indicati dacé urmatoarele afirmatii sunt ade\ Notafi-le cu A sau F: ; 1. Datele necesare cunoasteril pacientului se obfin numai 2. Interviul este un instrument care permite personalizare 3. Observatia, ca metoda de culegere a datelor det tuturor simfurilor. ’- Analiza si inter r 'pretarea datelor, etapa a 5. Plenifeares mares agro dere —e i 9rijirilor cuprin ’ e Vor fi apleatait a jormularea obiectivelor si = | ‘ingrijire asistenta umai asupra tehnicii pe care o execut. fatea, frica, sunt reacfii ale pacientului ce pot apar oo - Stresul, anxiet cursul ingrijirii. 9. Evaluarea ingrijirlor este o judecata a progresului pacientulul in Cu interventiile aplicate. il 10. Evaluarea ingrijirlor se face numai la finalul perioadei staat planul de ingrijire. a rod rere: a incl 1.4. Administratie si conducere in nursing Incercuiti raspunsul corect: 1. Managementul in nursing reprezinta: a) realizarea scopurilor propuse in ingrijire; , 6) elaborarea unei strategii in functie de probleme; > c) ambele. 2. Pentru atingerea scopurilor propuse in nursing se impune: a) planificarea si organizarea activitatilor de nursing; b) alegerea personalului, dirijarea; - c) controlul si evaluarea periodica si final a realizarii scopt 3. Un bun leader este cel care: a) iubeste, asculta, intelege problemele oamenilor; b) intelege si interpreteaza politicile de sanatate; c) se comporta ca un ,boss". 4. Autoritatea unui leader se castiga prin: a) competenta, data de cunostintele sale; i b) impunerea deciziilor sale; ‘ c) comportament moral. 5. Cerinfele actuale ale unui lider in nursing sunt: a) s4 gaseasca solutii la problemele referitoare la asistet reprezinta; b) sa fie responsabil pentru actiunile intreprinse; C) s fie credibil in fafa celor care |-au ales. 24g, Asistenta conducatoare si tometer ya) masterul in administratie, administratia iciilor de nursing; b) renter in nursing, cu specializare in clinica; c) este suficienta absolvirea unui colegiu de nursing. Asistenta ca lider si exercita rolul de conducator in a) natura muncii prestate; i i b) personalul pe care il are in subordine $i comporte grupuri; ¥ a c) interdependenta intre medic si asistente. in relatiile interumane asistenta lider trebuie sa fie: a) deschisa, interesata de problemele celorlalti; b) receptiva la ideile noi, venite de la ceilalti; c) sa-i lase pe ceilalti sa-si atinga scopurile comune. in \uarea deciziilor asistenta conducatoare: ebuie sa fie obiectiva, sa aiba initiativa; sa aiba o viziune clara asupra problemei date; sa astepte inifiativa din partea colegilor. ‘ nicarea unei decizii de catre asistenta conducdtoare nta pentru rezolvarea scopului $i presupune: ie inteligibila pentru cei ce o folosesc; ie a fie transmisa printr-o alté persoana; oe fie comunicata printr-un canal adecvat de comunicare. Velegarea sarcinilor de catre asistenta conducatoare pentru a fi ndeplinite de catre alti asistenti, are urmatoarele efecte: a) creste aprecierea propriei valori a fiecarui asistent; 5) asistentil pot s&-si dezvolte interesele si priceperea; °) Sarcina nu este indeplinita corect. "crederea conduc&torului pentru delegarea ini ¢ onan pe 0: sarcinilor altor asistenti 4 3) rezultate bune, cresterea comunicarii; °) iniiativa, afectiune, deschidere din artea m i - i ' lembrilor Hi “) Coeziunea colectivului. ; to Asistenta cond i lucatoare trebuie sa stabileasca rel departamente ale unitafii: ‘at eam 4) pentru a Satisface nevoile complexe gi diferentiate ale aci lor; il | i life i Pacientil 5) pentru ca fi departamen\ f ce lecare i i : iertull Partament satisface o anumita nevoie a °) pe | i ini Pentru a-si putea indeplini rolul ei de conducere. : et ee14. Pentru a fi agent al schimbarii, asistenta producere a schimbarii prin: “ang ¥ a) capacitatea de a-si asuma riscuni; ‘ b) competenta; f . c) obligatia ca schimbarea sa fie eficienta. 15. Pentru cresterea eficientei conducerii, asistenta diferite strategii in stilul de conducere prin: a) pregatire suplimentara, specifica; b) cunoasterea propriului sau stil de conducere $i a Cc) siguranta ca ceea ce face este cel mai potrivit lucru. 1.5. Etica in nursing Testul A Incercuiti raspunsul corect: 1. Etica este disciplina ce se ocupa de: a) sistemul valorilor; b) normele si categoriile morale; C) confinutul, modul de intercorelare si realizare in viajaé a 2. Etica nursingului reprezinta analiza filosofica a: a) fenomenelor morale intalnite in nursing; b) limbajului moral; c) fundamentului etic al practicii nursing. 3. Morala este o forma de reglementare: a) a convietuirii sociale; b) a comportamentului uman; c) ambele. 4. Deontologia este definita ca: a) parte a eticii care studiaz4 problema datoriei; ~ b) doctrina despre bine si rau; c) reprezentand normele si preceptele morale. 5. Valoarea morala este: ‘ a) 0 credinta; b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradifii de familie, filosofii politice, educative si religioase cu care se identifica cineva; c) ambele. 262 © a x » > Dilema morala este: a) situafie in care exista doua cursu! i b) judecati egal justificate in care in urmeze sau sa 0 aleaga; c) ambele. ride acjiune; : dividul nu stie pe care sa 0 Reflectia etica implica: a) cunoasterea valorilor etice de baza; b) cunoasterea situatiei concrete; c) ambele Cand 0 femeie doreste si i se provoace avort, nursa trebuie sa teflecteze la urmatoarele valori etice: a) s& nu ucizi b) viata este inviolabila; c) autodeterminarea — dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra propriului corp. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti si insela pe alfii: a) fidelitatea; b) veracitatea; c) dreptatea. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin: a) obligatia de a face bine; b) obligatia de a evita prejudiciile; ©) obligatia de a-i ajuta pe pacienti s& obfina ceea ce le este benefic Si a reduce riscurile déun&toare fizic si psihic, 1. Factorii interni care ingr&desc autonomia pacientului sunt urmatorii, Cu excepfia: a) abilitatea mentala; d) nivelul de cunostinte; °) resursele de ingrijire. Codul de Etica Capitole: , asistenta medicala si persoana ingrijita; ) asistenta medicala si profesia; °) asistenta medical si societatea. pentru asistenti medicali cuprinde urmatoareleul de etica arata: " ’ ool responsabilitatii profesionale; b) increderea pe care o investeste societatea c) ambele. 14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt: a) de ordin legal; b) de ordin moral; c) ambele. 15. Pentru realizarea unei relatii functionale de co apartinatorii este obligatoriu ca informatiile oferite’ apartinatorilor sa fie a) exacte b) adecvate situatie! C) in limitele de competenta ale asistentei medicale. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite In a) cu acordul pacientului b) in instantele de judecata: Cc) cand sunt de interes public 1 7. Contorm Codului de Eticd, asistenta medicala are aplica in practica a) cunostintele; b) deprinderile; Ae C) atitudinile dobandite pe Parcursul formarii sale ca profesionist. 18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa: a) promoveze sanatatea; b) impiedice imbolnavirile: Cc) restabileasca sdnatatea Si sa aline suferinta. 19. In ingrijirea paliativa asistenta va reg; ect: ile pacientului: a) de a nu fi vatamat; ee é b) informare deplina; C) intimitate, anonimat si Confidentialitate. 20. Abuzul — grava incalcare a indatoririlor fata de familie — se defineste ca fiind: - a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din familie fata de care are obligatia de intretinere; on 28b) neindeplinirea cu buna stint a obligatillor de intretinere prevaz' de lege; , f : c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime. . Suicidul reprezinta: 4, a) un act constient pe care individul |-a savarsit pentru a se vatama si care s-a soldat cu moartea; b) un act intentionat autodistructiv care duce la moarte; c) 0 autovatémare care se sfarseste fatal prin moarte. 22. in decursul vietii fiecare persoana sufera pierderi: a) necesare; b) importante; c) ambele. 2 23. Asezati in ordine cronologica fazele procesului suferintei descrise de Parkes in pierderile importante: 1) durerea acuta; 2) socul; 3) construirea de noi presupuneri; 4) descurajare, singuratate. 24. Primul cod deontologic pentru medici a fost: a) juramantul lui Hipocrat; b) juramantul lui Florance Nightingale; ¢c) codul lui Hamurabi. 25. Sunt recunoscute de lege urmatoarele dre exceptia: a) dreptul la autodeterminare/consimamant; b) dreptul la ingrijiri individualizate; c) dreptul la solitudine/confidentialitate. pturi ale Pacientilor, cu Testul B Indicafi dacé urmatoarele afirmajil sunt adevérate say false, Notafi-le cu A sau F: 1. A actiona etic inseamna a actiona profesional. 2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei si valori, iar etica nursingului este bazata pe ideea de ‘ingrijire. 29‘ te diafana. 4 de Roach ca fiind a cals mportament ce ta baza codurilor este definit le reprezin J 3, Compasiunea 44 Valorile moral i lui afecteaza decizille etice. " rtamentulut. - 3 ee 4 a compo! - Valorile reprezinta motivatia puternice @ berg pet 5. Valorile rep! rilor morale este impasita de Kohlberg juridice care 6. Dezvoltarea val » i nivel. Ate doua la fiecare normelor mit domeniu. — rei niveluri si sase etape, ¢ . 7 Prin ,drept” se injelege eae jntr-un anu reglementeaza relatiile sociale a intenfionat&, directionata, nu exi 8. Intre comunicarea fireasca si Ct nici o diferenta. i te un Ss in relatia de colaborare, respectul es : ie, 0 judecata de v stare afectiva, 0 considerati a i in gesturi, atitudini si cuvinte. ‘ pee luarea de hotarari moral 40. Principiile etice in nursing sunt ghiduri in : ra actiuni morale, bazate pe deciziile morale in practicarea profesiei. 11. Autonomia este principiul etic conform céruia individului trebuie s@ dea libertatea de a hotari asupra propriilor actiuni. 42, Respectarea confidentialitafii nu este o necesitate morala. 13. Primul Cod de etica pentru asistenfi medicali a fost elaborat de — in anul 1998. 14. Codul de etic pentru asistenfi medicali nu este prima lucrare Romania de acest gen. % entiment ce exprima aloare si e: respect si demnitate. 1.6. Tehnici de nursing clinic 1.6.1. Metode de prevenire a infectiei Testul A Incercuiti raspunsul corect: 1. Infecti I fectia Se defineste asife|: ae locala say general, Nultipli les 5 pmsl agentului microbia cal determinata de 5 Patr C) boala €2ultata ca ri are a patry ui rezultaté din patrunde 'N Organism; ‘ . : ees Microbului in €rll microbului in on, Sterilizarea cam és a) totalitatea procedeelor pi ismelor; = existent 2 microorgan's” e sunt distruse , J " ‘edeelor prin cart au profunzimea yb) totalitatea Prove rganismelor, de !a suprafata mediul existenja a micro’ unui obiect; . mi totalitatea proce je distrugere 4 inconjurator. i all rol 3. Care din urmatorii termeni poate fi definit ca absenja tutu a) steril; b) curat; c) dezinfectat. e $4 4, Manusile din cauciuc se sterilizeaza in vederea folosirit pentru interventie chirurgicalé astfel: a) autoclav 30 min-2,5 atm.; b) poupinel, 60 min-180°C; c) autoclav 30 min-1,5 atm ul moale pentru efectuarea pansamentului se icrobilor din deelor d r microbilor? c) Material sterilizeaza astfel: a) autoclav 30 min-2,5 atm. b) poupinel 60 min-180 C; c) autoclav 30 min—1,5 atm Facefi corelatia intre presiune si temperatura inregistrata la autoclav: a 2 a) T = 129°C 1) P = 1,5 atm.; b) T = 133°C 2) P = 2,5 atm.; c) T = 139°C 3) P = 2 atm 7. Pentru manevrarea material i ‘ot erialelor si instrumentelor sterile se poate a) mana acoperita cu manusa sterila; b) mana spalata cu apa si sapun; Cc) pensa de servit. 8.in urma contr olului umiditatii materi | at ili ane ti erialelor sterilizate la autoclay sa a) 5% umiditate; b) 10% umiditate; C) 50% umiditate; le; care idi este umiditatea admis4? 31‘ice utilizeaZa: Sterilizarea prin metode fizice utili 3 a) caldura, radiatiille gammne b) radiatiile ultrascurte; + ¢) ultrasunetele- ; ae 10. ont casoletelor aa in al : ‘izare eficient&: tine o sterilizare el A: san nu depaseste 120,9/dm i b) este de 150 gidm,; c) este de 475 g/dm’. infectia este operafia: ; 5 nas Poca a agentilor infectio: obiecte si din incaperl; ee i e obiecte; 1 distrugere a parazifilor de pe © ‘crobl a ie Senne a insectelor transmitatoare de micro! 42. Cat timp trebuie frecate mainile cu solutie trail na aplicarea unei proceduri invazive (ex. cateterism)? a) 10 sec.; b) 1 min; c) 2 min. 13. Spalarea de decontaminare a mainilor se face astfel: a) spalare cu apa si sapun; b) spalare cu apa, sdpun, frecare cu periuta, uscare si i alcool 2x5 ml; aa 1 ¢) spalare cu apa, sapun, frecare cu periuta, uscare. 14. Dela sala de pansamente septice ati pregati in vederea sterilizarii. Asezati cufie ale acestei manopere: mucoase, si de pe tegumente, primit instrumentele pentru in ordine operatiunile de a) spalare b) sortare d) decontaminare ©) limpezire e)uscare f) asezare in trusa. i ul se dezin ¥ 7 b , Pavim, ‘ niecteaza jj ) prin pulverizarea solution jou CU Solutie de y; n felul uri °) stergerea obj Hiei de aldehiaa 0€ var cloros 40 g obiecte| Ida formica in salon 10-15 € de cloramina 40 g 16. Dezinte lor din Cf Sal ri a) Gloraming erometeor satoN cu solufi 10 g %eo: bmerj. “A ‘Jarea lor in sol e faci ») aleoo| 79°. © prin su ©) bromoce eo iameneca Cb47 Solutia antiseptic are urmatoarele proprietaji Comparativy dezinfectanta: ra integritatea; nici o deosebire; concentrata decat solutia dezinfectanta. area unor solutii dezinfectante, personalul medical respecté masurile de protectia muncii: - t manusilor de cauciuc; mastilor de protectie; ¢ 2 ochelarilor de protectie. {a utilizarii solutiei de var cloros se are in vedere: zilnica: Nn recipiente din metal; Zitare in recipiente inchise la culoare din material plastic. fia reprezinta: listrugerea insectelor; distrugerea insectelor care pot transmite boli infectioase; ) distrugerea paduchilor 21. Citcuitele functionale in unitatile sanitare respecté urmatoarele elemente: 8) circuitul aseptic indic& sensul de circulafie pentru protectia impo- triva infectiilor; ) circuitul septic asigura condifii de protectie impotriva infectillor; ¢) intre circuitul septic si cel aseptic funcfioneaza principiul nese- Pararii circuitelor. 22. Intectile intraspitalicesti se definesc astfel: ’ a) imbolnaviri de natura infectioasa contractate in spital; b) imboinaviri de natura infectioasa care se manifesta dupa exter- Narea pacientului; ' ©) imboinaviri de natura infectioasa contractate in spital si care se manifesta in timpul internarii sau dupa externare. 23. Sunt expusi mai frecvent infectiilor nosocomiale: a) pacientii varstnici, tarafi; t b) pacientii supusi manevrelor invazive; ©) pacientii internafi de urgenta in spital.oH oar MS 190/1982 gi 984/1994 ‘surile de pre nosoco ¥ b) folosirea coditiior deena ios te - c) Pr utilizarea acestoray a Ee Telatiile de colaborare in cadrul echipei de ingrijire- ca, Sursa de infectie Poate fi: r a) Pacientul si produsele sale patologice; ) Personalul medical si echipamentul sau de lucru; \. C) apa si alimentele, Testul B ‘ Indicafi dacé urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau Notafi-le cu A sau F: . Spalarea méinilor este cea mai importanta procedura prevenirea infectiilor. x ‘ . Acele si nstinRenee ascutite trebuie depozitate In containere dupa utilizare. ss . Dupa executia unei proceduri manusile vor fi contactul cu un nou pacient, iar mainile spalate. kK . Riscul contactarii unei infectii nosocomiale este acelasi pentn pacientii internati. . F { 5. Fara o curdatire adecvata instrumentele nu pot fi dezinfectate sterilizate corect. ; Circuitele septice sunt separate de cele aseptice. Cele mai multe infectii ale tractului urinar apar dupa cateterl vezicii urinare. 8. Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti e necesara lantului infectios. 9. Calirea organismului, vaccinarea, reduce riscul contractarii i de catre pacienti. si 10. Produsele eliminate de pacienti nu constituie sursa de infecfi t nm aruncate inaint o S RGD 1.6.2. Tehnici de evaluare si ingrijiri acorda asistenta medicala ; Incercuifi réspunsul corect: 1. Recoltarea sangelui capilar pentru examenul hematologic se fa a) intepare in pulpa degetului; i b) intepare pe fata plantara a halucelui; c) punctie venoasa. 34determinarea VSH sunt necesare urmatoarele materiale: ade 2 ml uscaté; trat de sodiu 3,8%; yo) recipient special vacutainer. 3 Recoltarea sAngelui pentru examenele biochimice se face prin: a) punctie venoasa — dimineata, bolnavul find ,a jeune“; b) intepare in pulpa degetului; yc) ambele. 4. Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice se face: Xa) cand se suspecteaza o bacteriemie; \(b) cand se suspecteaza o septicemie; c) ori de cate ori pacientul are febra. Recoltarea exsudatului faringian se face pentru: a) depistarea purtatorilor sanatosi de germe! b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui; c) depistarea unor afectiuni digestive. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de urmatoarele eriale cu exceptia: a) eprubeta cu tampon faringian sau ansa de platina; b) spatula linguala; c) seringa si ace de unica folosinja. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a) la jumatatea mictiunii; b) prin sondaj vezical; c) din urina colectata timp de 24 h. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a) inainte de administrarea antibioticelor; 5) concomitent cu administrarea antibioticelor; Cc) ambele. Pentru efectuarea tubajului gastric avem nevoie de: a) sonda gastric& Faucher; 5) sonda duodenal Einhorn; C) sonda Metras. Prezenja sondei in stomac este indicaté de marcajul acesteia citit la arcada dentara astfel: a) la 40-50 cm; b) la 60 cm; c) la 70-75 cm. 2 Pentru xa) sering’ yb) cl11. Sondajul duod et ) drenarea adler mr In scop terapeutic se f20° ) alimentatie antficiala; ilor C) evidentierea unor boli parazitare ale duodenulu! bee a 4 r, 12. Pentru drenarea cailor biliare prin tubaj duodenal aia asezat in pozitie: a) decubit dorsal; b) decubit lateral stang; X c) decubit lateral drept. 13. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pent” X a) recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de le j ¥ b) depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicl : c) evacuarea continutului (cand aceasta NU se face sponta 14. Complicatiile imediate ale sondajului vezical sunt: X a) lezarea traumatica a mucoasei uretrale; X b) crearea unei cai false prin forjarea sondei; c) infectioase, prin introducerea germenilor patog instrumente nesterile. 15. Spalatura gastrica este indicata in: X a) intoxicatii alimentare sau cu substante toxice; b) pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta; c) ulcer gastric in perioada dureroasa. ie ys hb eni prin 16. Spalatura gastrica este contraindicata in: é a) intoxicatii cu substante caustice; b) hepatite cronice, varice esofagiene; c) staza gastrica insofita de procese fermentative. 17. Efectuarea clismelor in scop evacuator se face pentru: a) evacuarea continutului intestinului gros; b) pregatirea pentru interventii chirurgicale asupra rect c) pregatirea pacientului pentru alimentare sau hidratar 18. Pentru efectuarea clismei jnalte canula se introduce: a) 10-20 cm; b) 30-40 cm; c) 5-6 cm. 364g, Pentru a nu produce escare ale mucoasei rectale, tubul de gaze se mentine maximum: a a) 3h; ig b) 2h ce) 4h 4 a, 20. Administrarea medicamentelor pe cale orala se face Pentru obfinerea urmatoarelor efecte locale: 4 a) favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei digestive; 5) protejarea mucoasei gastro-intestinale; cuirea fermentilor digestivi (cand acestia lipsesc). contraindicaté administrarea medicamentelor pe cale orala cand: ( a) medicamentul este inactivat de secretiile digestive; b) medicamentul prezinta proprietaji iritante asupra mucoasei gastrice; ©) pacientul refuza medicamentul. -— 2 ; j f 8S Administrarea medicamentelor pe cale rectala este indicata la: 8) pacientii cu tulburari de deglutifie; ; . 5) pacienjii operati pe tubul digestiv superior sau cu intoleranta digestiva; : C) pacientii operati pe anus $i rect. j ic forma de: 3. Pe cale respiratorie se administreaza medicamente sub a) gaze sau substanje gazeificate; is vapori; 5) lichide fin pulverizate sau sub forma de vap' C) pulberi fine. it it face pentru: 24. Administrarea medicamentelor pe ool se face p a) decongestionarea mucoasei oe 5) imbogaijirea in oxigen a aerd C) fluidificarea sputel. Jor se pot administra medicamente sub forma aselor 25. Pe suprafaja muco de * a) solufii; b) mixturi; a7 X ¢) unguente.26. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival 5! e marginea pleoapelor folosim: a) ansa de platina; ¥ b) bagheta de sticla latita, acoperita cu un tampon de vata yc) tampon montat pe o sonda butonata, comprese sterile. 27. Administrarea medicamentelor pe cale parenteralé are urmatoarele avantaje: " , X a) dozarea exacta a unui medicament ce ajunge in sange; Yb) evitarea tractului digestiv; Yc) posibilitatea administrarii medic: 28. Prin injectia subcutanata se pot introduce | ,.a) substanfe medicamentoase izotonice li b) substante medicamentoase hipertonice; c) substante medicamentoase uleioase. ei subcutanate sunt: amentelor bolnavilor inconstienti. in organism: chide nedureroase; 29. Locurile de electie ale injecti y a) fata externa a bratului; Yb) fata supero-externa a coapsei; c) regiunea deltoidiana. 30. Prin injectia intramusculara se pot introdui a) solutii izotonice; b) solutii hipertonice; c) solutii uleioase. 31. Locurile de electie ale injectiei intramusculare sunt: a) regiunea supero-externa fesiera; b) fata externa a coapsei, treimea mijlocie; c) regiunea subclaviculara. ice in organism: 32. Pe cale intravenoasa se pot introduce in organism: a) substante izotonice; b) substante hipertonice; c) substante uleioase. 33. Accidentele injectiei subcutanate sunt urmatoarele, cu ex a) durere violenta prin lezarea unei terminafii nervoase; — b) hematom prin perforarea unui vas; < C) flebalgia. 38A Accidentele injectiei intramusculare sunt: 8 3 x a) durere vie prin atingerea nervului sciatic; e a) paralizie prin infeparea unui vas; (8c) embolie prin introducerea accidental intr-un vas de sange a’ | substante uleioase. 35, Accidentele injectiei intravenoase sunt urmatoarele, cu exceptia; a) flebalgiei, datorita injectarii prea rapide a unor substanfe iritante; b) hematomului, prin strapungerea venei; ee yc) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic. t 36. Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele, cu excepfia: a) distensiei abdominala prin patrunderea gazului prin esofag; b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gatului datorita fisurarii mucoasei; c) emboliei gazoasa. oe 7. Cortizonul se administreaza la inceput: a) in doze mari, scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere; b) in doze mici, care cresc treptat, pana la doza maxima; c) aceeasi doza, pana la sfarsitul tratamentului. 8. In timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi: a) desodat; b) hipersodat; C) normosodat. S ACTH-ul se administreaza in primele zile: a) in doze mici, ce cresc progresiv; 5) in doze mari, ce se scad progresiv; ¢) asociat cu antibiotice. Paracenteza abdominala reprezinta: ' 4) patrunderea cu ajutorul unui trocar in cavitatea peritoneala; 5) patrunderea cu un ac in cavitatea pleurala; °) patrunderea cu un ac intr-un organ parenchimatos. Paracenteza abdominala se efectueaza: 4) in fosa iliac& stanga, linia Monroe — Richter; Ai 5) in fosa iliacd dreapta; °) la mijlocul liniei dintre ombilic si simfiza pubiana.T 42. Toracocenteza reprezinta: enone a, a) punctia cavitatii peritoneale; b) puncfia cavitatii pericardice; “ t \> yc) punctia cavitatii pleurale. eran inet 43. In vederea efectuarii toracocentezei, pacientul astfel: “ai : t a) se linisteste din punct de vedere psihic; orfind cu 4/2 hin i ind, m Xb) ise administreaza un sedativ — atropina, activa circulatia. i i ¥ c)ise administreaza un analeptic pentru 2 nit i ce 44. Toracocenteza efectuata in scop eile se face P a) evacuarea unei colectii de lichid on ast I x b) introducerea unor medicamente in anid roar c) stabilirea prezentei unei colectii de lichid p se determin: 45. Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) a reactiile: a) Pandy; b) Rivalta; c) Nonne-Apelt. jeurala; 46. Accidentele toracocentezei sunt urmatoarele, cu excepfia: a) lipotimiei si colapsului; b) hematemezei; C) pneumotoraxului. 47. Punctia pericardica se efectueaz& in sco a) stabilirea naturii lichidului; b) evacuarea lichidului acumulat; ¢) introducerea substantelor medicamentoase. 48. Accidentele punctiei peric a) patrunderii acului in m b) socului pericardic; Cc) edemului pulmonar acut, 49. Punctia articular. a) artrite acute Si cronic iri e, se i b) hemartroza: rotlorinoase ' Purulente; C) Coxartroza, 40 Pp terapeutic pentru: ardice sunt urmato: : arele, cu exce| iocard; a este indicats in:tia articular se recomanda: ' Oa cat mai precoce a articulatiei punctionate; ™ f b) imobilizarea articulafiei in pozitie fiziologica timp de doua-trei zile; ¢) nu necesita ingrijire speciala. Pentru efectuarea reactiei Rivalta, sunt necesare urmatoarele materiale, cu exceptia: a) pahar conic, apa distilata; b) lichid pleural extras prin punctie; c) hartie de turnesol. Reactia Rivalta este pozitiva daca: a) picatura se transforma intr-un nor asemanator cu ,fumul de tigara’s b) daca solutia ramane nemodificata; c) daca in solutie apar flocoane. Punctia osoasa se efectueaza in scop explorator pentru: bilirea structurii compozitiei maduvei; b) studiul elementelor figurate ale sangelui in diferite faze ale dez- voltarii lor; c) efectuarea transfuziilor de sange intraosoase. 54. Loc punctiei osoase este: a) sternul; 5) creasta iliaca; ¢) tibia, calcaneul. Ccidentele punctiei osoase sunt urm&toarele, cu excepfia: Nemoragie si hematom; Perforarea lamei posterioare a sternului; a) C) edem pulmonar acut. Pentru efectuarea punctiei hepatice, pacientul se asaza in pozitie: a) decubit dorsal; b) decubit lateral st4ng, cu mana dreapta sub cap; ©) decubit lateral drept. Pentru efectuarea punctiei renale, pacientul se asaz& in Pozitie: 4) decubit lateral stang; °) decubit ventral cu o pera tare (sac de nisi aber UO PI ( @ nisip) asezata sub ©) decubit lateral drept. 458. Dupa Punctia hepati , . hen % a) decubit lateral rn sent a b) decubit lateral stang; C) decubit dorsal, 59, Punctia tahidiana ¥ a) decomprimare: ¥ b) introducerea di C) recoltarea Le Se executa in scop terapeutic pentru: ‘a in cursul sindromului de HIC; ice; ezice: le substante medicamentoase, anest a R si executarea mielogratillor. areal ’ s e 60. Pentru efectuarea Punctiei rahidiene, in functie de Pacientul se agaza in pozitie: * a) spate de pisica; ¥ b) cocos de pusca; C) pleurostotonus. 61. Accidentele punetiei rahidiene sunt: 7 X a) ameteli, tuburi vizuale, cefalee, greata, vee % b) contractarea fetei, gatului sau a unuia din membre; C) paralizie prin atingerea nervului sciatic. be a 62. Pentru punctia vezicii urinare, pacientul este asezat in pozifie: a) decubit lateral drept; b) decubit lateral stang; 7 c) decubit dorsal, cu 0 perna tare sub bazin. 63. Accidentele punctiei vezicii urinare sunt: a) punctie negativa; b) hemoragie intravezicala; c) hematemeza. 64. Antibioticele sunt: a) substante organice (mucegaiuri, bacterii); b) substante obfinute prin sinteza, avand Proprietati bacteri bactericide sau antimicotice; Cc) ambele. Provenite din metabolismul celt 65. Antibioticele se pot administra pe urmatoarele cai, cu excep a) orala; b) parenterala intramu scular si intravenos; C) subcutanata. 42-jnainte de inceperea tra ‘ a) s4 se identifice germenul 5 \ b) s& se determine sensibilitatea ag c) si se testeze sensibilitatea org 67. Pentru testarea sensibilitatii org dilutiile: a) 1/10.000; b) 1/1.000; c) 1/100. . Hidratarea si mineralizarea organi a) administrarea medicamentelor la prelungit b) depurativ — diluand si favorizé Produsilor toxici; ¢) completarea proteinelor sau altor . Introducerea lichidelor in or ‘ganism face prin: 1 a) ace metalice fixate direct in vel b) canule de material plastic int Se retrag); ¢) denudare venoasa. Prin perfuzie intravenoasa se a) izotonice; ) hipertonice; °) uleioase. |; Accidentele perfuziei sunt: 8) hiperhidratarea prin perfuzia i 5) embolia gazoasa prin pati °) flebita, necroza. ' Stabilirea necesitatilor Prin: 8) stabilirea felului de 5) simptomatologia d 7 °) investigafii de labo 3. Volumul deficitar de @) pierderilor excsoe A iferite ZONE © b) migc&rii fluidului (acumulare anormala de fluid 1 ditert organismului (ascita, edem periferic); \\ c) ambele. xolfee rmatoarele, 74. Manifestarile de dependenta in deshidratare sunt U exceptia: a) piele uscata, membrane si mucoase useat! E b) cresterea hemoglobinei si a hematocritului pri Yc) cresterea tensiunii arteriale. 75. Excesul volumului de lichid se datoreste: . em i i i/sau Ing X a) cresterii Na si a cantitatii de apa prin retentie 9 3 excesiva; . b) scaderii excrefiei renale de Na si apa; ee, j c) sc&derii mobilizarii de lichide in interiorul spasiului intravas 76. Manifestarile de dependenja in excesul volumului de lict urmatoarele, cu exceptia: a) crestere acuta jn greutate; b) edem periferic, pleoape edematiate; c) hipotensiune arteriala. 77. Hiponatremia se manifesta prin a) cefalee, confuzie; b) anxietate, piele umeda; c) exces de sodiu, peste 150 mEq/| z foo) Hipernatremia se manifesta prin a) membrane si mucoase uscate, agitatie; b) hiperemia fetei, sete; c) deficit de Na, sub 130 mEq/| 79. Hipopotasemia se manifesta prin: a) slabiciune, scaderea peristaltismului pana la ileus; b) crampe musculare la extremitati: ; c) nivel redus de K sub 3 mEq/l. 80. Hiperpotasemia se manifesta prin: a) hiperactivitate intestinala (diaree) b) aritmii cardiace severe: c) exces de potasiu ; Peste 5,5 mE: a q/l. | a81. Pentru determinarea grupelor sanguine in sistemul OAB si Rh este necesar Ca: a) determinarea $4 se facd prin ambele metode (Beth — Vincent $i Simonin); b) determinarea S se faca de doi tehnicieni; C) 8 Se foloseasca doua serii de seruri test. 82. Efectuarea probelor de compatibilitate trastuzionala are drept scop: a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice; 5) evitarea hemolizei intravasculare acute; asigurarea cA pacientul beneficiazé de transfuzia pe care o primeste. compatibilitatea transfuzionala se previne prin urmatoarele masuri: determinarea grupei in sistemul OAB si Rh la primitor; ©gerea unui sange de donator izogrup OAB si Rh; xecutarea probelor de compatibilitate directa (Jeanbereau) si biologica Oelecker. transfuzie Intelegem: ‘dministrarea sangelui direct de la donator la primitor; t nistrarea de la donator la primitor dupa o faza intermediard de onservare a sangelul; f ambele *” ¥ ransfuzia de sAnge are drept scop: ') restabilirea masei sanguine i asigurarea numérului de globule rosii_ necesare transportulul oxigenulul in caz de hemoragii, anemii, stari de goc; b) stimularea hematopoezei; C) corectarea imunodeficientelor. | 86 Accidentele transfuziel sunt: a) incompatibilitatea de grup in sistemul OAB, manifestatd sub forma Socului hemolitic; aan 5) transtuzarea unui sAnge alterat, infectat cu germeni virulenti care Provoaca frisoane puternice la una—doua ore dupa transfuzie; °) hemoliza intravasculara prin transfuzarea sAngelui neincalzit. *°. Incidentele transfuziei sunt urmatoarele cu exceptia: 8) iesirea acului din vena; ) Pertorarea venei; °) embolia pulmonara cu cheaguri.a . Pentru determinarea grupelor sanguine in sistemul OAB si Rh este necesar ca: a) determinarea s& se facd prin ambele metode (Beth — Vincent si Simonin); b) determinarea sa se faca de doi tehnicieni; c) sa se foloseasca doua serii de seruri test. 82. Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzionala are drept scop: a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice; b) evitarea hemolizei intravasculare acute; c) asigurarea c& pacientul beneficiaz4 de transfuzia pe care o primeste. 2 3 Incompatibilitatea transfuzionala se previne prin urmatoarele masuri: a) determinarea grupei in sistemul OAB si Rh la primitor; alegerea unui sange de donator izogrup OAB si Rh; >) executarea probelor de compatibilitate directa (Jeanbereau) si biologicé Oelecker. Prin transfuzie intelegem: a) administrarea sAngelui direct de la donator la primitor; 6) administrarea de la donator la primitor dupa o faza intermediara de conservare a sangelui; Cc) ambele. iz Transfuzia de snge are drept scop: . 4) restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de globule rosii necesare transportului oxigenului in caz de hemoragii, anemii, stari de soc; b) stimularea hematopoezei; ¢) corectarea imunodeficientelor. 6. Accidentele transfuziei sunt: ; 2) Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB, manifestatd sub forma Socului hemolitic; ) transfuzarea unui sAnge alterat, infectat cu germeni virulenti care Provoaca frisoane puternice la una-doua ore dupa transfuzie; °) hemoliza intravasculara prin transfuzarea sAngelui neincaizit. @ & 2 Incidentele transfuziei sunt urmatoarele cu excepfia: 4) lesirea acului din vena; 5) perforarea venei; ©) embolia pulmonara cu cheaguri. 45