CUPRINS 4 INTRODUCERE Lista abrev Capitolul T i CERCETAREA STIINTIFICA seem 1. Cercetarea stinfifca.. 1.1. Ce este cercetarea stiintificd 1.2. Legislatie privind cercetarea stiinfific 133. Ministerul Cercetiri si Inovarii 1.4. Ministerul Educatiei Nationale 1.5. Strategia nafionala de cercetare, dezvoltare si inovare a Romaniei 2020. 1.6. Cercetarea stiimifia in drep.. 1.7. Funetiile didactice si de cercetare: 1.8. Reglementari internationale privind cercetarea stiinifica.. 2. Coneluzii 3. Referinfe bibliogratice.... Capitolul I | | STANDARDIZAREA. i i { } ; 1, Standardizarea- cadru general . 38 . 2. Standardizarea in stinfele juridice 39 3. Standarde specifice privind evaluarea extema a caltiti’ academice a programelor de studii din domeniile de licenfa si master, elaborate de catre ARACIS in domeniul stiintelor juridice 43 4. Standarde minimale necesare i obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatiméntul superior, a gradelor profesionale de cercetare- dezvoliare, a calitatii de conducitor de doctorat sia atestatului de abilitare nud 5. Standarde privind intocmirea lucratilor cu caracter stiintfic 3.1. Reguli privind lucrarea de finalizare a studiilor si abilitarea. 5.2, Structura unei lucrati cu caracter stiintific.. 5.3. Citarea si bibliografia. 6. Concluzii.. 7. Referinge bibliografice....Capitolal IT ETICA UNIVERSITARA. 1. Chestiuni generale privind etica, 2. Btica universitara 2.1. Legislatie privind etica universitar. 2.2. Valorile etice universitare... 2.2.1. Abaterile de la sistemul de valori etice gi sanctionarea acestora. 3. Autonomia univers ee 33.1. Consiliul de Eticd si Management Universitar ~ C.E.M.U. = 3.2, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare - C.N.A.T.D.CU. 3.3, Consiliul National de Eticd a Cercetirii $tiintifice, Dezvoltiri ‘Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI) 4, Concluzit. — 5. Referinfe bibliografice Capitolul LV CODURILE DE ETICA UNIVERSITARE... 1, Modalititi de reglementare a eticii in Codurile de etic universitare Principii, valori, proceduti..... z 1.1. Carta universitard potrivit Legii educati 12, Etica in Carta universitara si in Codurile de eticd ale universititilor nationale. 2. Btica profesiilor juridice.. 3. Concluzii. 4, Referinte bibliografice. Capitolut V INTEGRITATEA ACADEMICA. 1. Conceptul de integritate. 2. Integritatea academicd. 2.1. Conceptul de integritate academic& nn 3, Integritatea academicd reflectati in Codurile de eticd si integritate ale universitifilor. Stil 4, Implicarea Curtii Constitutionale in clarificarea conceptului de integritate ‘academic ca urmare a modificarii Legii educatiei nationale nr. 1/201 5. Concluzii : . 6. Referinfe bibliografice. Capitolul VI INTEGRITATEA IN SISTEMUL DE iNVATAMANT $I CERCETAREA STHINTIFICA oossssssseee 1. Integritatea in sistemul nafional de invayamant 7 1.1. Ghidul privind standardele de integritate in sectoral educatici 1.2. Strategia National Antigoruptie in Educatie. 107Etict si integritate academic’ 2. Integritatea in Codul de eticd si normele de conduita profesionala al ARACIS, 3. Malpraxisul academic. 4, Propuneri de lege ferenda, 5. Coneluzii 6. Referinge bibliografice 112 113 117 18. 19 Capitola VIE BUNA CONDUITA IN CERCETAREA STHINTIFICA, 1. Buna conduita in cercetarea sti 2. Abateri prevzute in Codurile de etic& universitare 3. Sanctiuni pentru incalcarea normelor de bund conduit’ in cercetarea stiingifica gi activitatea universitara “ 4. Comisia de eticd universitar 4.1. Cum Iuereazi Comisia de etic. 5, Standarde privind evaluarea tezei de doctora... 6. Sesizari cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etic’ profesionala fn cazul tezelor de doctora . 7. Renunjarea la titlul de doctor 8. Concluzii 9. Referinte bibliografice. 121 121 123, 124 128 129 Capitolul VII 2. Legislatia care reglementeaza plagiatul si autoplagiatul 3. Sanctiuni pentru plagiat si autoplagiat 4, Interferenta plagiatului cu legislafia dreptului de autor 5. Tipuri de plagiat . 6. Concluzii 7. Referinte bibliografice. 156 Capitotul IX IDENTIFICAREA PLAGIATULUI iN LUCRARILE CU CARACTER ae 158 158 161 161 2.2. Principii si clasificdri in analiza plagiatului, dezvoltate in Ghd ...o.0onneo 162 2.3. Procedee dezvoltate de Ghid de apreciere a plagiatului 163 3. Cum este prevzut plagiatul in Codurile de etica ale universititilor. 167 4, Cum evitim i plgiatal in lucririle cu caracter stiinfifiElena Emilio STEFAN Capitolul X PROGRAME UTILIZATE iN VEDEREA STABILIRM GRADULUI DE SIMILITUDINE iN LUCRARILE $THINTIFICE 1. Programele recunoscute de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si utilizate la nivelul insttutilor de invatimant superior organizatoare de studii universitare de doctorat si al ‘Academiei Roméne, in vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucritile stiinfifice 0m sent ee 2. Exemplificiri de programe utilizate in vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucratile stinfifice.. 5 2.1. Programul de verificare TURNITIN 2.2. Programul de verificare VIPER... : 2'3. Programul de verificare Sistemantiplagiat.ro.... 3. Raportul de simi 3.1. Legislatie ——— 5 3.2. Raportul de similitudine potrivit Raportului statistic de verificare plagiat al Ministerului Educatiei Nationale a 3.3. Slibiciuni ale raportului de similitudine. A, Cone nen 5. Referinte bibliogratice.. Capitolul XT ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND INTEGRITATEA ACADEMICA... 1. Drept compatat..rnnsrrnrn ee 1.1. Codul european de conduita pentru integritatea cercetari 1.2, Declaratia de la Singapore privind integritatea cercetari. 1.3. Carta european’ a cercetitorului ... g : 1.4, Coneluziile Consiliului Uniunii Europene asupra integrtiii eercetarii 2. Coneluzii : 3. Referinte bibliografice..... Bibliografie selectiva .. AnexeINTRODUCERE Motto Este foarte usor sa te ascunzi la umbra éndului altuia dar este foarte greu sa creezi tu ceva, prin proprille puteri”., (Domnul profesor Nicolae Popa, Bucuresti, octombrie 1993) Pentru a infelege dimensiunile cercetirii stiintfice, este necesar un Curs de vEticd si integritate academica” in care si se realizeze o introducere in metodologia cercetirii stiimtifice, pornind pe de o parte, de la realizarea funetiei Preventive, aceea a evitirii incalcirii normelor de bund conduit& academica i, pe de alti parte, ajungénd Ia insusirea sensurilor conceptelor cu care aceasta opereaza, a tehnicilor si regulilor de baza in realizarea oricdrui proiect stintific, astfel incat sii nu se intre in conflict cu prescriptiile legii. Practic, acest curs este gindit ca un curs de igien a cercetirii stiintifice si nu se raporteazi numai la lucririle cu caracter stiintfic ci, in egala misuré, trateaz problematica comporta- mentului etic in plan academic, subliniind importanta integritiii in general si a integritifii academice in special. Ministerul Educatiei Nationale a considerat extrem de important feno- menul de respectare a standardelor universitare in cercetarea stiintficd si a adoptat Ordinul nr. 3131/2018 privind includerea in planurile de invatmant, pentru toate rogramele de studii universitare organizate in institutiile de invatimént superior din sistemul nafional de invajamant, a cursurilor de eticd si integritate academics, Ordin publicat in Monitorul Oficial nr. 140 din 14.02.2018. Astfel, incepdnd cu anul universitar 2018-2019, se vor introduce aceste cursuri in planurile de ‘invafamént, indiferent de domeniul. de studiu, obligatoriu pentru master si doctorat si optional pentru licenti.Elena Emilia STEFAN Prastic, cursul de ,Eticd i integrtate academica” se adreseaz deopotriva studentilor de la orice profil, nu numai masteranzilor, doctoranzilor dat si cadrelor Aidactice si oriedrui cercetitor im general, fiind, credem, un instrument util, care turea7a activitatea de cercetare stiinjficd si care ajutd, prin complexitatea analizei efectuate dar si a informatiei prezentate, la corectarea comportamentelor in activitatea academic’, Abordarea cursului este pluridisciplinars, incluzand concepte care apartin \coriei generale a dreptului, filosofiei, eticii, dreptului proprietiti intelectuale etc, jar metodologia documentiri subiectului este complexi, find rezultatul muncii de Peste 9 ani de activitate didacticd si de cercetare stinjficd si include doctrins, Teeislafie si practic. Un rol important Iau avut in conceperea si redactarea Cursulbi prezent: observafia, deductia si comparafia in activitatea didactica, Precum si receptivitatea la nevoile reale ale studenfilor/ masteranzilor/ doctoran. Zilor care au intémpinat si intimpind probleme legate de conceperea si redactarea Lui project de cercetarestinjficd dar si legate de modul de comportament, astfl ‘ncit si respecte regulile de etick si integritate academic& in relajile dintre studenti, studenti-profesor etc, Im plus, acest curs se doreste a fi un instrument de bune practici in ferectarca stlinfificd, abordarea fiind extrem de usor de ineles de cate oricine, bazat pe un tipar anume, atét in ceea ce priveste etica ct si integritatea academica, respectiv: concept, valor principii, reglementare juridicd, autonomia Universitat, bune practci, sanetiuni, proceduri, organisme statale implicate, drept comparat. $i aga cum arita Eco in lucrarea sa extraordinar de interesanta in Jegiturd cu lucritile de licen: Sa vd fie limpede ei aceasta carte mu va spune ce ‘sd scrieti in tezd. Asta e problema voastrd'”. in ultima perioadi, in societatea roméneasca, exist tendinfa, atunci cand se Pune problema ineile&rii normelor care reglementeaza buna conduitd in cercetarea stiingficd, de a reduce aceasta situatic la plagiat. ins, mu toate abaterile de la normele de bund conduit academict sunt situatii de plagiat sau doar de plagiat. Astfel ci, in acest context, se impunea si se cunoasci de etre comunitates academici ce este o abatere de Ia normele de bund conduitd academicd, dach este Senchionald si de cltre cine. Prin urmare, cursul prezent de ,Eticd si integitate academica” sugereaz% dezvoltarea unei culturi a integritatii sia responsabili iii fn pe - Umberto Eco, Cum se face o tezd de licen, trad. George Popescu, editie revizuts, Editura Polirom, Bucuresti, 2014, p. 12. 12Eticd sl integritate academicd viaja academici si a fost gindit in urmatoarea succesiune logic a subiectului, avaind capitole echilibrate ca dimensiune si informafii. Filosofia acestui curs precum si faptul c& acesta propune transmiterea unor cunostinfe potrivit unui plan tematic, usor de accesat, care urmeazi si se dezvaluie in paginile sale, 0 redim prin invocarea a ceea ce a afirmat Ovidiu Drimba in [storia culturii si civilizatiei”: ,Opera, actul si omul de cultur’ urmiresc satisfacerea nevoilor spirituale si intelectuale; relevarea de sine, descoperirea necunoscutului, explicatia misterului si plicerea frumosului. Tar in raporturile cu natura, cu omul, cu societatea, urmarese stabilirea, nu a unor relatii practice, utilitare, sau de instrumentalizare a unuia de cétre celdlalt, ci a unei relatii de comunicare, de cdiutare, de regisire in celalalt”, Cursul de ,Etic& si integritate academica”debuteaza cu primul capitol dedicat cercetdrii stiinfifice, pentru ca, in opinia noastr’ nu putem vorbi despre ctica cercetirii stiinfifice daci nu stim ce este cercetarea stiintfic& ori sistemul national de invafaimant, Potrivit prevederilor Ordonanfei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintificd si dezvoltarea tehnologic’: ,,cercetarea stiintifica, dezvoltarea experimentala si inovarea sunt principalele activitifi creatoare si generatoare de progres economic gi social, incurajate $i sprijinite de stat, conform Constitutiei Romaniei”. Capitolul al I-lea alocd un spafiu larg conceptului de standardizare pentru 8, nu se poate pretinde cuiva si respecte anumite reguli fird a infelege c& este ceva impus, c& exist cadru normativ creat gi organisme statale care controleaz respec- area acelor reguli impuse care se numesc: ,,standarde”. in Romania, in invaipimén- tul superior se constati existenfa unui cadru legal conform ciruia acesta functio- neazi dar, in acelasi timp, existi si legislatie specifica iar activitatea de cercetare stiinfificd a preocupat nu numai legiuitorul nafional, existind un efort comun la nivel international pentru definirea bunelor practici in activitatea de cercetare. Capitolele IIT si IV sunt dedicate eticii universitare, analizindu-se: conceptul de etica si etica universitard, valorile etice universitare, legislatia cu Privire la etica universitara, organismele statale cu rol in verificarea respectarii * Ovidiu Drimba, Istoria culturil si civilizatiei, VoL, ediie definitiva, Editura Sdeculum 10. si Editura Vestala, Bucuresti, 2001, p.6. , * Ordonanja Guvemului nr. 57/2002 privind cercetarea stinfific si dezvoltarea tehnologies, publi- cat in M.OF. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultima modificare prin Ordonanja de urgent’ a Guvernului nr. 108/2017 (.), publieata in MEO nr. 1018 din 22 decembrie 2017Elena Emilia STEFAN eticii universitare, cum ar fi, spre exemplu: Consifiul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), ori Consiliul de Etic si Management Universitar (CEMU), dar nu numa. Nuin ultimul rand, mentionam faptul cA, legislafia prevede si garanteazi autonomia dhiversitard in baza caruia universitatile au adoptat Carta universitara si Codul de tied, si deontologie profesional’, documente descrise in prezentul curs. Deosebit de interesant este faptul ci, in urma cercetirii efectuate, s-a constatat cd, toate universitifile sunt preocupate de stabilirea in normele interme a regulilor de etic, astfel incat cursul prezintd, exemplificativ, cum este previizuti etica universitara in Carta universitara si in codurile de etict ale universititilor nationale. Selectia universititilor alese este una pur aleatorie dar relevant pentru scopul propus, acela de a sublinia respectarea prevederilor Legii educatici nationale nr. 1/2011* de catre toate universitafile, in sensul reglementitii eticii si integrititii academice in Codurile de etick si deontologie profesional’, mai mult sau mai putin dezvoltat. Capitolele V si VI trateazi problematica integritafii profesionale, acade- ‘mice, dup’ urmatorul plan tematic: concept, legislatie, exemplificarea tipurilor de comportamente care incalcd integritatea academic. in urma verificirilor efectuate pe paginile de internet ale universititilor din Romania, s-a observat faptul cd, acestea au adoptate o serie de documente, ficute publice gi disponibile pe pagina de intemet oficiala a institutiei, printre care regisim: Carta universitar’, Codul de etic& universitari precum si informafii despre Comisia de etic’ universitara ori rapoarte anuale de activitate ale acestei comisii, Drept urmare, se prezint’ exemplificativ modul de reflectare a integrititii academice in diverse Coduri ale universitifilor. De asemenea, precizim cl, alegerea universititilor este pur aleatorie dar relevant pentru scopul cereetirii subiectului analizat. Capitolul VII clarificd conceptul de bund conduitd in cercetarea stiintificd si legislafia care il defineste, respectiv Legea nr. 206/2004 privind buna conduit in cercetarea stiinfificd, dezvoltarea-tehnologica si inovare. Asa cum remarca ‘Vargas Llosa in lucrarea .,Civilizatia spectacolului”, ,,nimeni nu poate sti totul “ Legea educafici nationale nr. 1/2011, publicata in M. Of. nr. 18 din 10.01.2011, eu ultima ‘modificare prin Ordonanfa de urgen{i a Guvernului nr. 48/2018 privind drepturile elevilor seolarizati in unitati de invajimant infinfate in procesul de organizare a refelei scolare si pentru ‘modificarea si completarea Legii educatiei nafionale nr. 1/2011, precum si pentru modificarea gi completarea Ordonanfei de urgent a Guvemului nr. 75/2005 privind asigurarea calitii educatici, publicatd in M. Of. nr. 499 din 18.06.2018. 14Etied 5 integritate academicts despre tot - asta nu a fost posibil nici inainte si nu e nici acum, dar cultura fi poate ajuta omului cult mécar cat sd stabileascd niste ierarhii si niste preferinge in cdmpul cunoasterii gi al valorilor estetice”*. Prin urmare, dupi definirea conceptului de bund conduit& in cercetarea stiinfific’, s-a precizat care este legislatia aplicabil4, s-au exemplificat tipurile de abateri previzute in Codurile de etic universitare; s-au mentionat sanctiunile pentru incdlcarea normelor de bun conduits in cercetarea stiinfificd si activitatea universitara. Nu in ultimul rénd, s-a subliniat rolul gi importanfa Comisiei de etic’ universitar’ si s-a detaliat procedura sesizirilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etic’ profesional in cazul tezelor de doctorat. Pentru c& este deja un fenomen mult mediatizat in societatea roméneasca dar nu numai si, prin urmare, inclusiv Ministerul Educafiei Nationale a infeles importanta cunoasterii fenomenului prin obligativitatea ca universitatile, incepand cu anul universitar 2018-2019 sa introduc in planul de invatimént, obligatoriu, pentru master si doctorat si facultativ pentru licenté a cursurilor de Etic’ si integritate academic’, asa cum am mentionat anterior, s-a alocat un spafiu destul de larg plagiatului, fiind analizat in Capitolele VII - X. Suntem de acord cu opinia unui reputat autor, asa cum am aratat in Iucrare, care subliniazA: orice profesor de bund credinti si cu o oarecare experient’, ‘cunoscand potenfialul intelectual al studentilor cu care lucreaza, isi poate da cu usuring& seama de decalajul dintre nivelul gandirii unui debutant si subtilitatea ideafiei unui autor consacrat, poate sesiza, cand in textele studenfilor apar rupturi de stil, cand pasaje elevate, cu faze bogate, utiliz4nd termeni noi, de mare profunzime, dar cu o circulajie restrinsi Ja un cere de savanti, altereaz’ cu platitudini exprimate frust. In astfel de cazuri plagiatul este ca si dovedit”®. in activitatea didactica si de cercetare, lund contact cu multe generatii de studenji dar si cu cercetitori, s-a observat c& este un imperativ ca acestia si cunoascd, pe Inga respectarea in permanenti a legii, Iucru care nu este negociat, ce este plagiatul si cum putem si fim trasi la rispundere pentru c& am plagiat in lucrarile cu caracter stiinffic, cu intenfie sau nu. * Mario Vargas Llosa, Civlizatia spectacolului, Editura Humanitas, Bucuresti, 2017, p. 62. * Septimiu Cheloea, Cum sii redactam 0 lucrare de licenta, 0 tezit de doctorat, wh artical stinjifie {in domeniul stinfelor socio-umane, editia a IV-a vevizuits si adiugité, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2007, p. 44ii i Elena Emilia STEFAN Prin urmare, s-a analizat conceptul de plagiat si s-au exemplificat tipurile de plagiat, legisletia aferenti, sanctiunile pentru plagiat, care este interferenta | plagiatului cu legislatia dreptului de autor, s-au prezentat criteriile de identificare a plagiatului in lucriti dar si Ghidul de identificare a plagiatului in Iueritile stiintifice adoptat de Consiliul National de Eticd a Cercetarii $tiinfifice, Dezvoltirii Tehnologice si Inovarii, De asemenea, un alt termen des intdlnit in cercetarea stiinfific& si asupra cZruia ne-am oprit in aceasta lucrare, este acela de autoplagiat. Analizdnd legislafia, s-a observat faptul ci, nofiunea de plagiar nu este definits de Legea educafiei nationale nr. 1/2011 dar plagiatul este considerat in art. 310: sabatere gravi de la buna conduiti in cercetarea stiinfificd si activitatea universitara”. Nofiunile de ,,plagiat” si de ,,autoplagiat” sunt ins definite de Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiinfificd, dezvoltarea tehnologi si inovare. ins, extrem de interesant este faptul c&, Legea nr. 206/2004 privind buna conduitd (..) are aplicabilitate numai asupra ,,categoriilor de personal ce desfisoara activitati de cercetare-dezvoltare previizute in Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum si de c&tre alte categorii de personal din mediul public sau privat, ce beneficiazi de fonduri publice de cercetare-dezvoltare”, Att ,plagiatul” cat si ,autoplagiatul” sunt sanefionate de lege, fiind considerate: abateri grave de la cercetarea stiinific’, dezvoltarea tehnologica gi inovare, potrivit Legii educafiei nationale nr. 1/2011 ori fraude academice, incalcari ale eticii universitare sau abateri de la buna conduité in cercetarea stiinfifica, potrivit Codului studiilor universitare de doctorat adoptat prin Hotirdrea de Guvern nr. 681/201” O alta sectiune din curs este alocati modalititi in care se poate evita plagiatul in lucrarile cu caracter stiinfific, cu exemplificiri. De asemenea, a fost prezentat Ordinul MENCS nr. 3485/2016 privind lista programelor recunoscute de Consiliul Nafional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare gi utilizate Ja nivelul institujiilor de invajimant superior organizatoare de studii universitare de doctorat gi al Academiei Romane, in vederea stabilirii gradului de 7 Hotirdrea de Guvern nr. 681/201 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, publicaté in M. Of. nr. 551 din 03.08.2011, cu ultima modificare prin Hotirdrea de Guvern nr. 134/2016, publicata in M. Of. nr. 182 din 10.03.2016. 16Etied si integritate academicd similitudine pentru lucrarile stiintifice’ ce reglementeazd care sunt software-urile antiplagiat recunoscute pentru a fi utilizate de institufiile organizatoare de studii doctorale. Ca urmare a modificarii legislatiei, in prezent, nu este posibil ca un doctorand si poati sustine public teza de doctorat dac& aceasta nu este verificata anterior cu unul din software-urile antiplagiat recunoscute gi asumat raportul de similitudini, Astfel, in prezentul curs s-a explicat ce este un raport de similitudini si s-au subliniat stibiciunile acestuia, reliefate de cdtre doctring. Ultimul capitol, al XI-lea, trateazi problematica dreptului comparat privind integritatea in cercetare. Astfel, s-a prezentat efortul international pe care statele il depun pentru crearea si unificarea regulilor de bune practici in cercetare, exemplificdnd astfel organisme intemationale precum O.R. (The Office of Research Integrity) sau documente internationale, cum ar fi: Codul european de conduit pentru integritatea cercetdrii adoptat in anul 2011 care fixeazi principiile fundamentale ale integritatii in cercetare ori Declaragia de la Singapore privind integritatea cercetérii care a fost dezvoltat’ in cadrul celei de-a doua Conferinfe mondiale, privind integritatea cercetirii, in perioada 21-24 iulie 2010, ca un ghid global pentru conduita responsabila a cercetiirii’. De asemenea, un alt document european cu relevant asupra subiectului analizat este Carta europeand a cercetétorului'® care a fost elaborati de Uniunea European’. Interesant este faptul c&, in Carta europeand a cercetitorului se afirma sresponsabilitatea cercettitorului fata de societate” si se descriu principiile de bazi ale cercetirii stiintifice”, fticind si rizbati din textul siu pe de o parte, importanfa respectirii a prevederilor legislatiei de domeniu precum gi a principiilor tice, pede alti parte. > Jat asadar, c&, un subiect extrem de important cum este etica gi integritatea academic a fost prezentat, in plin& conexiune cu cercetarea stiinficd, activitatea de standardizare, legislatii diverse si preocupiri intemationale dar si, grafie auto- * Ordimal ME.N.CS. nr, 3485/2016 privind lista programelor recunoscute de Consiiul National de Atestare a Titurilor, Diplomelor si Certficatelor Universita si utilizate la nivelul insttutilor de invajimant superior organizatoare de studii universitare de doctorat si al Acaderniei Romine, in vvederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucriile stinffice, publicat in M. OF. nr. 248 din 04.04.2016. s ° ‘Informaile sunt publice, disponibile online la adresa:”http:/www-singaporestatement.org/, accesat la data de 16.02.2018. "© Informafile sunt publice, disponibile online la adresa: http:/www-nrs.be/docs/Charte_ ceuropeenne_du_chercheur.paf, accesat la data de|6.02.2018, 7! Elena Emilia STEFAN nomiei universitare garantata de lege, cu reglementirile interne ale universitatilor si ne referim in principal la Carta universitara si Codurile de etic& gi deontologie profesionala. Legislatia consultati si utilizati in prezentul curs este actualizati la data de 31.07.2018. Cu ocazia documentirii acestui curs s-a constatat ci generatii, au fncileat, din necunoasterea corecti a regulilor de citare, mici reguli de scriere academic’ precum ghilimelele ori parafraza, iar cea care scrie aceste randuri, din ce in ‘ce mai putin in prezent, ins un lucru este cert, cu ghilimele sau mu, spunefi adevarul atunci cdnd redafio ideea care nu este a voastra si identificafi sursa, corect si complet! De aceea, pentru a intiri si mai mult convingerea cititorilor acestui curs c& este gresit % plagiezi or altel spus, este moral, etic si juridic ca orice idee care nu iti aparfine si fie menfionata intre ghilimele, s-au utilizat ghilintelele foarte mult in text. ‘Adresim mulfumiri mai multor persoane care au cunoscut si incurajat demersul pentru realizarea acestui curs, cu mult timp inainte ca acesta si devin’ obligatotiu prin ordin de ministru, in primavara anului 2018. {in primul rand, mulfumese domnului profesor Nicolae Popa care, din ani studentiei este pentru mine mentorul ce mi-a indrumat pasii in activitatea didactica si de cercetare stiinfifica. Dommul profesor Nicolae Popa este personali- tatea langi care m-am format profesional, este cel mai aspru si mai infelept critic al meu, profesorul care mi-a cunoscut toate friméntarile legate de activitatea de cercetare si care mi-a oferit cele mai frumoase provociri de cercetare stiintificd dintotdeauna, fiind si coordonatorul tezei mele de doctorat. in al doilea rand, mulfumese colegilor de la Facultatea de Drept a Universititii Nicolae Titulescu” din Bucuresti cu care am discutat pe marginea acestui proiect, considerat necesar in mediul academic. De asemenea, adresez mulfumiri studentilor mei care au gisit in ideea de a serie acest curs exact ceea ce le lipseste si au nevoie s& stie atunci cAind au un proiect de cercetare stiinific’ de redactat, Nu in ultimul rind, adresez mulfumiri cercetitorilor, autorilor de diverse lucréii stiingifice, implicafi sau nu in activitatea didacticd si/sau de cercetare stiintificd, pe care i-am studiat si citat in acest curs ori pe care doar i-am studiat, a céror mune de documentare mi-a fost de un real folos {n sistematizarea si prezentarea informatici. Fiecare dintre noi suntem datori, noua gi societifii in care trim, si fim responsabili, si contribuim la crearea unui mediu academic cuirat, De aceea, intr-o lume in care valorile suferd serjoase transformari, puterea exemplului personal,Eticd si integritate academic prin respectarea regulilor, a legilor etc., prin comportamente si atitudini corecte, poate contribui la schimbare. ins, schimbarea nu se poate produce peste noapte gi nefiicdnd nimic. Schimbarea poate incepe inclusiv cu aceia care vor risfoi acest curs si care vor gisi, credem, utile informafiile prezentate, astfel incdt, s& fie responsabili in toate aspectele vietii academice. Avefi respect pentru voi si pentru munca altora, purtafi-va corect si frumos ‘in orice mediu traifi, aceasta este chintesenfa cursului! AutoareaCapitolul I CERCETAREA STIINTIFICA tivele de invatare ale Capitolului T arcurgerea Capitolului I. ,Cercetarea stinjifica” vei reus |. si definiti conceptul de cercetare; . si cunoasteti legislatia aplicabila cercctirii stiinjfice; sa identificati ministerele de resort in domeniul cercetarii ‘Stiintifice si educatiei; ‘si enumerati obiectivele Strategiei nationale de cercetare, dezyoltare si inovare a Rominiei 2014-2020; si explicati in ce consti cercetarea stiintificd in drept; be 4 enumerati funcile didactice si de cercetare, 4 infelegeti cum este reglementata cercetarca ‘stiintifics BEE i pe plan international 1. Cercetarea stiintifica 1.1. Ce este cercetarea stiintificd Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, ,cercetarea” semnificd, Printre altele: ,investigatie originala in scopul dobandirii de noi cunostinfe stinti- fice sau tehnologice” sau ,,investigatie stiinfific’, studiu”!. in opinia lui Eco, 10 cercetare este stiinfified atunci cénd raspunde la urmitoarele cerinte: 1. cercetarea avertizeazi asupra unui obiect recognoscibil si definit astfel incat si fie recunoscut si de ceilalti; 2. cercetarea trebuie si afirme despre acest object lucruri care mu au mai fost spuse ori chiar s& revada intr-o opticd diferita ceea ce s-a spus deja; . * Informajie public’, “disponibila. online la adresa de intemet:_ips:/idexontine o/intrare/ . ccercetare/63899, accesat la data de 05.04.2018.Elena Emilio STEFAN 3. cercetarea trebuie si fie folositoare si celorlalti; : 4 cercetarea trebuie si furnizeze elementele care si contribuie la verificarea si demonstrarea caracterului fals al ipotezelor pe care le prezinté, si ca atare, clementele necesare pentru a putea fi continuati?”. ' in doctrina s-a afirmat, ,,cercetarea stiintificd, indiferent in ce domeniu ar fi intreprins, conduce la progres si la cunoastere™”. Craiovan subliniaz&: ,,cunoasterea nu e simpla copiere a realititii si ea presupune o reflectare activa si o reconstructie a lumii reale in constiinfa individual’, desigur activizarea maxima urmfnd si se desftigoare la nivelul gandirii si al imaginatiei, find marcati de factorii de personalitate proprii“. Pentru unii, afirma Eco, ,stiinfa se identifica cu stiinfele naturale; o cercetare nu ¢ stiinfificd dac& nu se fact prin formule si diagrame™”. in literatura de specialitate s-a aritat cA: ,,in general exist trei tipuri de + cercetare: a.) cercetarea fundamentala; b.) cercetarea aplicativa; c.) cercetarea tehnologic’™. ,,Cercetiitorul din domeniul stiintelor sociale este capabil de a identifica relatii ordonate nu numai cu formele de organizare stabili, dar si in evenimentele sociale care implic& conflicte, schimbari sau limit functionare adecvata a legii, a ordinii in societate (crize sociale, evolutii)””. in Romfnia activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritate nationala si are wn ol determinant in strategia de dezvoltare economic’ durabili. i ale modului 1.2. Legislatie privind cercetarea stiintifica Legislatia national recunoaste dreptul de a desfisura activitati de cercetare- | dezyoltate si inovare oricirei persoane fizice sau juridice. Astfel, potrivit preve- | derilor Ordonanjei Guvermului nr. 57/2002 privind cercetarea stiinfficd si dezvol- tarea tehnologica®, ,.cercetarea stiintificd, dezvoltarea experimental si inovarea sunt principalele activititi creatoare si generatoare de progres economic si social, ‘ncurajate si sprijinite de stat, conform Constitutiei Romdniei”. Legislatia general a Umberto Beo, Cum se face o teza de licen, op.cit, 2014, pp. 33-59. ° lie Rad, Cum se sere wn text sinc. Discplinele umaniste, Editura Poirom, Bucuresti, 2017, p. 19. ‘1. Craiovan, Teoria generald a dreptului, Editura Universul Juridi, Bucuresti, 2007, p. 320. 5 Umberto Eco, Cum se face o tezi de licen, op.cit, 2014, p. 52, $ Mie Rad, Cum se serie un text stintifc.. op.cit, 2017, p19. 71. Craiovan, Metodologia juridiea, Editura Universul Juridie, Bucuresti, 2005, p. 89. * Ordonanja Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stintfcd si dezvoliarea tchnologica, publicaté in M.Of. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultima modificare prin Ordonanga de urgenjl a Guvernutui nr. 108/2017 (..), publicata ineM.OF. nr. 1018 din 22 decemibrie 2017. 24fi es we ope s Etied si integritate academicé cercetirii stiinjifice in Romania mai cuprinde, de asemenea: Legea nr. 206/2004 privind buna conduit in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare’, Legea educatiei nafionale nr. 1/2011", Strategia national de cercetare, dezvoltare si inovare, Legea nr. 319/203 privind Statutul personalului de cercetare-dezvol- tare'', Hotirérea de Guvern nr. 1062/2011 privind evaluarea si clasificarea in vederea certificirii institutiilor din sistemul national de cercetare-dezvoltare’”. Potrivit prevederilor Ordonanfei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiinfificd si dezvoltarea tehnologica ,,activitatea de cercetare-dezvoltare” cuprinde: scercetarea stiinfifics, dezvoltarea experimentala si inovarea bazati pe cercetare stiinfificd si dezvoltare experimentala”. Subiectul prezentei lucriri se refer’ numai la cercetarea stiinfificd. Potrivit acestui act normativ, cercetarea stiinfifica cuprinde cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa. Prin urmare, se definese urmatorii termeni: 1» Cercetarea fundamentalci - activititile experimentale sau teoretive desfisu- rate, in principal, pentru dobandirea unor cunostinfe noi cu privire la fiandamentele fenomenelor si faptelor observabile, férd a se urmari, in mod particular, aplicarea sau utilizarea practica imediaté, Cercetarea aplicativa ~ investigatia original desfisurat’ pentru dobandi- rea de cunostinfe in vederea unui obiectiv practic, specific. Dezvoltarea experimentala - activitatea sistematica, plecdnd de la cunos- time rezultate din cercetare si/sau de la experienfa practicd, care urmireste Producerea de noi materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme si servicii sau imbunititirea substanfiala a celor existente. * Legea nr. 206/2004 privind buna conduitt in cercetarea stiintifie8, dezvoltaea - tehnologic’ si inovare, publicati in M.Of. nr. 505 din 04.06.2004, cu ultima modificare prin Ordonanfa Gavermului nr. 2/2016, publicaté in MOF. nr. $1 din 21.01.2016, aprobati prin Legea nr. 178/2016, " Legea educafiei nafionale nr. 1/2011, publicaté in M. Of. nr. 18 din 10.01.2011, cu ultima ‘modificare prin Ordonanta de urgent a Guvemului. nt. 48/2018 privind dreptutile elevilor scolarizat in unit de invatimant inflate in procesul de organizare a refelei scolare_ si pentru ‘modificarea si completarea Legii educafieinafionale nr. 1/2011, preeum si pentru modifcarea gi completarea Ordonanfei de urgen{a a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea caltiiieducatic, publicata in M, OF nr. 499 din 18.06.2018, - * Legea nr. 319/2003 privind Statutl personalului de cercetare-dezvoltare, publicaté in MOE. ne, 530 din 23.07.2008, eu ultima modificare prin Legea nr. 69/2018 (..), public in M.OE. nr. 245 din 20.03.2018 " Hotardrea de Guvem nr. 1062/2011 privind evaluarea si clasificarea in vederea certificdrit instituilor, publicaté in M.OF. nr. 804 din 14.11.2011 25Elena Eralia STEFAN Inovarea - implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substantial imbundtitit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, in activitatea practica, in organizarea locului de muncd ori a relafiilor externe. Inovarea de produs - introducerea in circuitul economic a unui produs sau serviciu care este nou ori imbundtZ{it substantial in privinfa caracteristicilor gi utilizirilor sale. imbundtitirile substantiale pot fi ale specificatiilor tehnice, ale componentelor sau materialelor, ale programelor de calculator incorporate, ale utilizarii sau ale altor caracteristici fundamentale. Inovarea de proces - punerea in aplicare a unei metode de productie sau de distributie noi sau imbundtitite considerabil, care implica schimbari semnificative in ceea ce priveste tehnicile, echipamentele si/sau programele de calculator. Valorificare - procesul prin care rezultatele cercetarii competitive ajung si fie utilizate, conform cerintelor activititii industriale sau comerciale, in viata sociali, economicd si culturala. Diseminare - transmiterea informatiilor, a exper precum si cooperarea pentru promovarea inovatii, pentru sprij si-si creeze intreprinderi inovative i pentru sprijinirea proiectelor inovative. Plan nagional de cercetare-dezvoliare $i inovare ~ instrumentul prin care statul realizeazi politica generaki in domeniul cercetirii-dezvoltarii, al inovarii prin care se asigur corelarea acestora”. nei si a bunelor practici, jirea celor care vor 1.3. Ministerul Cercetarii si Inovai Ministerul Cercetirii si Inovari este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridicd, care se organizeazi si fimetioneaz in subordinea Guvernului, cu rol de sintezi in aplicarea gi coordonarea strategiei gi Programului de guvemnare in domeniul cercettrii stiintifice, dezvoltirii tehnologice gi inovarii, Acesta funcfioneazi in baza Hotiririi de Guvem nr, 13/2017 privind organizarea gi functionarea Ministerului Cercetirii si Inovarii"’ Ministerul Cercetirii si Inovarii igi desftisoard activitatea in conformitate cu prevederile Ordonantei de Guvem nr. 57/2002 privind cercetarea stiintificd si dezvoltarea tehnologic’, aprobati cu modificiri prin Legea nr. 324/2003 (...) precum si cu prevederile altor acte normative, in vigoare, incidente in domeniu, Ministerul Cercetitii si Inovarii organizeaz si conduce sistemul nafional de cercetare stiintificd, " Hotirdrea de Guvern nr. 13/2017 privind organizarea si functionarea Ministerului Cercetiii gi Inovacii, publicati in M.OF. nr. 44 din 16 ianuarie 2017, 26sau in sau 2 si ale ale de ive ata ici, ror we iei Etcd si integritote academics dezvoltare tehnologica si inovare, exerciténdu-si atribufile stabilite prin legi si prin alte acte normative din sfera sa de activitate si realizeazi, impreund cu ministerele de resort politica guvernamental’ in domeniile sale de activitate, in calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, Ministerul Cercetiii si Inovarii asigura, pe de o parte, elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor in domeniul cercetirii stiintifice, dezvoltatii tehnologice si inovarii iar, pe de alta parte, coordoneaza elaborarea, aplicarea, monitorizarea §i evaluarea politicilor pentru lirgirea patrimonjului national si international de cercetare, tehnologie si inovare, dezvoltarea economicd sustenabila, accesul tezultatelor cercetirii yi tehnologiilor dezvoltate pe piafa interna gi international’, satisfacerea nevoilor cetateanului si cresterea calitii vieyii acestuia. 1.4. Ministerul Educafiei Nationale Ministerul Educatiei Nationale functioneaz in baza Hotirrii de Guvern nr. 26/2017 privind organizarea si functionarea Ministerul Educatiei Nationale'*, Pottivit legii, Ministerul Educatiei Nationale are rol de sintezi si coordonare in aplicarea strategiei si Programului de Guvernare in domeniul educafiei, formarii profesionale si cercetairii stiintifice. De asemenea, organizeazi si conduce sistemul national de educatic, formare profesional’ si cercetare stiintific’ universitari, exercitndu-si atributiile stabilite prin legi si prin alte acte normative din sfera sa de activitate (...). Ministerul Educatiei Najionale, prin autoritatea National pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCSI), conduce Sistemul national de cercetare stiinfificd, dezvoltare tehnologica i inovare. Asa cum este definit in lege, Sisfemul national de cercetare-dezvoltare este constituit din ,ansamblul unititilor i institujiilor de drept public si de drept privat cu personalitate juridica, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea”. Sistemul de cercetare-dezvoltare de interes national cuprinde categoriile de unitafi de interes public, cu personalitate juridica: * institute nationale de cercetare-dezvoltare; * institute, centre sau stafiuni de cercetare ale Academiei Romane si de cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramur’; * institute de invayimant superior acreditate sau structuri ale acestora; 5 * Hotirérea de Guvem nt, 26/2017 privind organizarea si funefionarea Nationale, publicaté in M.OF. nr. 51 din 18.01.2017.} Elena Emilio STEFAN | © institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul { societifilor nationale, companiilor nationale si regiilor autonome de * f * interes nafional. Sistemul de cercetare, dezvoltare si inovare din Roménia (CDI) euprinde, potrivit datelor oficiale un numér de 263 de organizatii publice autorizate, 56 sunt universitafi publice autorizate, 46 sunt institute nafionale de cercetare-dezvoltare dintre care 43 coordonate de Ministerul Educatiei Nationale iar 65 sunt institutii de cercetare ale Academiei Romine’*. 15. Strategia national de cercetare, dezvoltare si inovare a Romniei 2014-2020 Pottivit legislatiei in vigoare, cercetarea stiintificd este protejati legal de citre stat care a definit Strategia nafionalét de cercetare, Astfel, prin Hotirire de Guyern'* a fost adoptata Strategia nationald de cercetare, dezvoltare $i inovare a’ Roméniei 2014-2020. Obiectivele generale ale Strategici (...) sunt: “1, Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare; 2. Cresterea contributiei roménesti la progresul cunoasterii de frontier’; 3. Cresterea rolului stiinfei in societate.” Strategia (...) sprijind cresterea mobilitafii inteme si internationale a cerceti- torilor si, totodat, deschiderea mai larg’ a mediului de cercetare public catre cercetitorii din mediul privat si din striinatate prin: = integrarea doctoranzilor si tinerilor doctori in proiecte CDI; ~ incurajarea atragerii cercetatorilor cu competenfe avansate din straina- tate pentru conducerea de proiecte intr-o institujie gazda din Roménia; - obligativitatea organizatiilor publice de cercetare de a publica toate posturile deschise in Euraxess si de a adera la Carta si Codul European al Cercetatorului (..)”. De asemenea, legislatia nafionala stabileste ci Ministerul Educatici si Cercetirii - organul administrafiei publice de specialitate - este autoritatea de stat pentru domeniul cercetirii-dezvol lle sunt publice, disponibile online si preluate de pe pagina de intemet a Ministerului ationale: https://www.edu.ro/sistem-national-cercetare, accesat la data de 10.08.2018, © Hotirirea de Guvemn nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei nationala de cercetare, dezvoltare si inovare a Romaniei 2014 - 2020, publicata in M. Of. nr. 785 din 28.10.2014. 28 aul Ie ¢ at re iii Ie si at ui Etied $i integritote academica Astfel, Ministerul Educafiei si Cercetirii are atribufii in acest domeniu, precum: +A.) elaboreazi strategia de punere in aplicare a Programului de guvernare fn domeniul educafiei; ».) indeplineste obligatiile ce revin Roméniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene si participa la procesul de elaborare a politicilor si actelor juridice ale Uniunii Europene in domeniile sale de competenti; c.) asigura, in numele Guvernului, reprezentarea in organismele intematio- nale, regionale gi internationale, ca autoritate de stat pentru domeniul siu de activitate, si asigurd aplicarea acordurilor internationale in domeniu si promovarea de noi acorduri; (.)” Sarcinile actuale ale educafiei - inclusiv ale educatiei juridice - pot fi definite in felul urmator: ~ ,8i favorizeze crearea structurilor si metodelor care si ajute fiinfa umand ‘n tot cursul existentei sale, in procesul continuu de pregittire si dezvoltare; - si pregiiteasca individul pentru ca acesta si devin cat mai mult propriul subiect si propriul instrument al dezvoltarii sale prin. intermediul multiplelor forme de autoinstruire'””, 1.6. Cercetarea stiintifica in drept Cercetarea stiinfific presupune mult mai mult decat cunoasterea unor metode de cercetare i anume, existenta abilititi personale, native sau dobandite in seoali, exercifiu, onestitate, ribdare, coerentS si claritate in exprimare, cunoasterea si respectarea legislatici generale gi specifice, cunoasterea foarte bine a regulilor de ortografie, a vocabularului specific ete. in opinia tui Popa, ,,in condifiile revolufiei actuale stiintifice si tehnologice, se produe profunde transformari - de structur’, de metode, de viziune - ce determin’ ca cercetarea sstiinfific’. sa treacd printr-o mutatie fecunda'*”, De aceea, si domeniu! dreptului a beneficiat de o metodologie de cercetare specific’ si adaptati fenomenului juridic cercetat, parte a fenomenului social. Asa cum s-a remarcat in doctrin’, ,revigorarea cercetirii stiintifice a reptului si lupta pentru statutul stiintific al acestuia a beneficiat de achizitiile epistemologice contemporane care au evidenfiat printre altele: "” Paul Legrand, Introducere tn edtucafia permanent, Editura Didactic si Pedagogicd, vol. I, 1973, p. 49, apud I. Craiovan, Teoria generala a dreptului, Editura Universul Juidie, Bucuresti, 2007, p. 322. ""'N. Popa, Teoria generald a dreptulu, editia a 5-2, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2014, p. 14 29} Elena Emilia STEFAN - opozitia dintre stiinfele naturii si stiinfele umane nu are granifo * _ insurmontabile; - introducerea conceptelor de hazard, ordine si dezordine nuanjeazi notabil opozifia traditionala dintre determinism specific stiintelor naturii gi, finalitate, specific’ stiintelor umane, rolul observatorului in materie de cercetare stiinfifica a fost reevaluat constatindu-se imposibilitatea de a face abstractie de subiect; = teoriile tuturor stiinfelor nu sunt verificate in mod nemijlocit si ele au 0 valoare provizorie s.a."". in opinia doctrinei, Stiinta juridicd orienteaza, lumineazA si ghideaza arta practicianului””, ,Cunoasterea dreptului este o obligafie stabiliti de ordinea juridica insisi (nemo censetur ignorare legeni)”, continua autorii citati. A infelege, a modela, a transmite si a invita sunt cele patru verbe ce prezideazi nasterea $i supraviefuirea oricdrui sistem juridic”, se afirma in acelasi context. Potrivit Legit educatiei nationale nr. 1/2011, ,,cunostintele reprezint& rezultatul asimiliii, prin invatare, a unui ansamblu de fapte, prineipii, teorii si practici legate de un anumit domeniu de muncd sau de studi”. Cunoasterea juridicd in opinia lui Craiovan include: - puncte de vedere dominant empirice, asupra unor reglementiri juridice, care vizeazA infelegerea corecti a acestora, a drepturilor si obligatiilor juridice (de ex. cele ale unei persoane fird o pregitire juridic& special, referitoare la un act normativ); - actele juridice de constatare a unor fapte juridice (...), cunoastere cu caracter practic-aplicativ realizati c4 concursul siu de cdtre juristi; ~ izvoarele dreptului (lege, acte normative subordonate legii, hotarari judecatoresti, contracte normative), cunoastere elaborati de citre specialisti si care aspiri la profunzime, la fundamentare stiinjificd dar gi la accesibilitate in raport cu destinatarii normelor juridice; = comentarii, studii, comunictri doctrinare care abordeazi ceca ce s-a numit dogmatica juridica - analiza textelor de lege (..); - monografii, cursuri, tratate care evock concepfii si teorii juridice, intemeiaza disciplinele stiintifice juridice, sistemul stiintelor juridice, coreleaz& gi 1, Craiovan, Prin labirintul juridic, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p. 157. 2 D.C. Diinigor, I. Dogaru, Ghe. Danisor, Teoria general a dreptulu, edifia & 2-2, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2008, p. 4. 2 30o Etict si integritate academic integreazi cunoasterea juridica cu alte tipuri de cunoastere, cu practica, cu filosofia epocii”™!, Cum s-a aratat in doctrina, ,metodologia cercetirii stiinifice, ca disciplina de studiu, poate contribui la dezvoltarea spiritului stiinfific, inclusiv a spiritului critic, precum si a altor dimensiuni intelectuale cum ar fi rigoarea, respectul fata de ideile altuia, probitatea intelectual, cultul probei, puterea de a renunja la tot ce se dovedeste fara fundament™”, ‘Asa cum s-a subliniat in doctring, ,Metodologia stiinfificd este folosit’ si in cercetarea fenomenelor juridice”*”. ,Metodologia priveste principiile care orien- teaza cunoasterea stiintificd, operafiile, procedeele, tehnicile acestei cunoasteri. Prin ‘consecinté, metodologia juridic& se referi la principiile cunoasterii stiinfifice a fenomenului social al dreptului, la operafiile, procedeele, tehnicile acestei cunoas- teri”, Prin urmare, 0 bund cunoastere, explicare si interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclama 0 metodologie corespunzaitoare, in baza careia si se realizeze o infelegere stiintifici a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a fimetiilor lui, a esenfei, a confinutului si formei sale, a legiturilor sale multiple cu societatea”, subliniazi Popa’. De altfel, in prezent, in planurile de invajimént ale universititilor se regiseste disciplina Metodologie juridica care nu este altceva decdt Metodologia special a cercetarii dreptului. in cercetarea stiintifica, in drept, se utilizeazi ‘metode ale cercetirii stiintifice urmatoarele: metoda logic’, metoda comparativa, metoda istorica, metoda sociologic& si metodele cantitative. De asemenea exist si metode de interpretare a dreptului, specifice acestei ramuri de drept. 1.7. Functiile didactice side cercetare Potrivit legislatiei actuale in domeniul invatéméntului si cercetirii, functiile didactice si de cercetare in invatimantul superior sunt urmatoarele: (© fnctiile didactice: a) asistent universitar; b) lector universitar/sef de lucriri; 1. Craiovan, Metodologia juridica, op.cit, 2008, p. 156, ® Mihaela $t. R&dulescu, Metodologia cercetarii stiimifice. Elaborarea luerdrilor de licenté, masterat, doctorat, eitia a Ila, Editura Didactic’ si Pedagogicd R.A., Bucuresti, 2011, p. 13. * Dumitru Mazilu, Teoria Generala a Dreptului, Editura All Beck, Bucuresti,1999, p. 16. *R.L Motica, Gh. Mihai, Teoria generala a dreptului, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 24 *5N, Popa, Teoria general a dreptului, op.it, 2014, p. 15 ‘Elena Emilio STEFAN, ©) conferentiar universitar; 4) profesor universitar. (I) fiunetiite de cercetare: a) asistent cercetare; b) cereetitor stiintific; ©) cercetator stiinfific gradul III; 4) ceroetitor stiinjfic gradul II; ¢) cercetator stiintific gradul °°. De asemenea, potrivit legislafiei actuale, ¢chivalenta funefiilor din cereetare cu functiile didactice sunt urmatoarele: a) cercetitor stiimfific se echivaleaz& cu asistent universitar, pentru persoanele care dein o diplomi de doctor; b) cercetator stiintific gradul IlI se echivaleaz cu lector universitar/ sef lucrari; ©) cercetitor stintific gradul II se echivaleazt cu conferentiar universitar; d) cercetitor stiintific gradul I se echivaleazi cu profesor universitar’”. In Metodologia cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare vacante din invaiméntul superior, se fac referiri la ambele categorii de functii, respectiv functiile didactice cat si functiile de cercetare™. De aceea, de regula prevederile referitoare la respectarea standardelor de etica si de integritate privese ambele categorii de functii. wlsi paistreazi deplina actualitate si Declarafia de la Bucuresti asupra valorilor etice si principiilor in invétdiméntul superior, formulati in cadrul Conferintei internationale privind dimensiunile etice ale stiinfei in Europa (septembrie 2004): ,,Valorile si standardele etice pe care universitatile le imbriti- seazii vor avea o influenfi crucial nu numai asupra mediului academic, ci vor da % Informagiile sunt publice. Pentru mai multe detalii, a se vedea https:/vww.edu.roftitri- stiintfice, accesat la data de 05.04.2018, * Pentru mai multe detali, a se vedea informafiile publice, la adresa: hitps:/www.edu.roftituri- sliintfice, accesat la data de 05.04.2018. °"H, G. nr. 457/201 privind Metodologia cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice gi de cercetare vacante din invaigimantul superior, publicata in M. Of. nr. 371 din 26.05.2011, cu modificarile si completirile ulterioare, 32Etied si integritate academicé entru ‘sitar/ sitar; a7 side tii de a de Titate supra adrul aropa brii- or da titri- titluri- tice si 11, eu conturul moral al societitii, in general (...). Nu este destul s& proclami standarde tice inalte la nivel retoric. Este important ca asemenea standarde si fie respectate, puse in aplicare in toate aspectele viefii academice - nu numai in invapimént si programele de cercetare, ci si in ceea ce priveste administrarea i managementul propriu si angajamentele cu partenerii externi™. 1.8. Reglementiri internationale privind cercetarea stiintifica Preocupirile pe plan international cu privire la cercetarea stiinfificd sunt extrem de dezvoltate. in Europa exist Consiliul European pentru cercetare iar Agentia Executiva a Consiliului european pentru Cercetare gestioneaz progra- ‘mele Uniunii Europene in domeniul cercetirii*", Programul U.E. , Orizont 2020" .»Cercetarea si inovarea contribuie in mod direct la prosperitatea i bunistarea cetienilor si a societitii in general. Tratatul de la Lisabona consolideaz’ actiunile Uniunii Europene (UE.) in domeniul cercetirii, cu scopul de a crea un Spatiu Economic de Cereetare”. in prezent este derulat programul U.E. de cercetare gi inovare pentru perioada 2014-2010 denumit: ,,Orizont 2020” cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro". Programul cadru pentru cercetare si inovare 2014-2010 ,,Orizont 2020” este instituit prin Regulamentul (U.E.) nr. 1291/2013 al Parlamentului European si al Consiliului. ,Acesta este menit si puni in aplicare Uniunea Inovitri, Strategia de inovare a Europei si una dintre initiativele emblematice din cadrul Strategiei Europa 2010”. Acest program, ,Orizont 2020” vizeaz’ consacrarea U.E. ca economie de prim rang bazati pe cunostinfe, care creeaz& produse stiinffice si inovatoare de nivel mondial, pentru a asigura competitivitatea global a Europei. Rezolutia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementirii programelor cadru de cercetare (2010/2019 (INI) consider’ c& ,cercetarea si inovarea trebuie si fie clar deosebite ca find doud ® Informmatiile sunt publice si disponibile la adresa de intemet: hitp:/ipe.forhe.rovsites/defaull/ files/metodologie_etica_consultare.pdf, consultat la data de 06.04.2018. * Informatiile sunt publice si sunt disponibile online Ia adresa. de intemethtps:/lec.europa eWinfo/departments/european-research-council_ro, accesat la data de 10.03.2018 Toate informatile despre programul U. E. », Orizont 2020” sunt publice si disponibile pe pagina de intemet —Eurlex, respectiv _http:/eur-ex.europa.ew/summaryichapter/tesearch innovation. him?root_default=SUM_1_CODEDY%3D27élocale=ro,accesat la data de 10.03.2018. * Informagiile sunt publice si sunt disponibile online la adresa de Nintemet: hitp://eur- lex.curopa eullegal-content/RO/TXT/2uri-celex:32013R1290, accesat la data de 10.03.2018, 33Elena Emilia STEFAN procese diferite (cercetarea, inseamn’ transformarea investitiei in cunoastere iar ; eee 3s inoyarea inseamni transformarea cunoasterii as investifie)"”. De asemenea, se reaminteste in cuprinsul Rezolutiei Parlamentului European cA ,beneficiarii programelor U.E. isi desfégoard activitifile finantate de bund credinfi si ci depun toate eforturile pentru a atinge rezultatele asteptate”. lat cum buna crediné in cercetare, este nu numai un concept dar si un principiu protejat prin instrumente normative internationale. Recomandarea Comisiei din 11 martie 2005 cu privire la Carta europeand a Cercetitorului si un Cod de conduiti pentru recrutarea cercetitorilor (2005/251/CE) prevede principiile aplicabile cercetitorului™ care sunt urmatoarele: - wlibertatea de a cerceta; - principii etice: ,cercetitorii trebuie si adere la practicile etice recunoscute si la principiile etice fandamentale aplicabile in disciplinele lor ca si normele etice statuate de diferite coduri etice nationale, sectoriale sau institutionale”. - responsabilitatea profesionala: ,,Cercetitorii se strduiese din plin si se asigure c& lucririle lor de cercetare sunt utile societitii si nu reproduc cercetiri efectuate in alti parte sau mai inainte, Fi evitd orice tip de plagiat si respect principiul proprietifii intelectuale si al proprietitii comune a datelor in cazul cercetarii efectuate in colaborare cu unul sau mai multi directori de tezA/stagiu si/sau alfi cercetitori. Necesitatea de a valida observatiile noi demonstrind c& experienfele sunt reproductibile nu ar trebui interpretati ca un plagiat, cu conditia ca datele supuse confirma si fie explic - atitudine profesionalé; - obligafii contractuale gi legale; - responsabilitate; ~ bunele practici in sectorul de cercetare: ,cercetitorii trebuie si adopte oricdind metode de lucru sigure, conform legislatiei nationale si in special si ia precaufiile necesare pentru a garanta sndtatea si securitatea (...). Ei ar trebui si cunoasci exigenfele legale nationale in vigoare privind protectia datelor si protectia confidentialitiii (..). etc.”. % Informatie sunt publice si sunt disponibile online la adresa de intemet: http://eur- lex.europa.ew/legal-conten/RO/ALL/?uri=CELEX:52010IPO401, accesa la data de 10.03.2018. Minformaiile sunt publice si sunt disponibile online la adresa de internet: http://eur- lex.europa ew/legal-conten/RO/ALL/uri=CELEX:32005HO2SIR(O1), accesat_ la data de 10.03.2018. 34iar ute ice Bis al aiu ifia ote si si ur de Etc ntegritate ocademica Un alt document privind cercetarea stiinfificd se refer la Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor. Un parteneriat consolidat al Spatiului european de cercetare pentru excelenta si crestere / * COM/2012/ 039/ final*"*, Acest document prevede crearea S.E.C. - Spatiul european de cercetare pentru excelenfa gi crestere - care va avea ca prioritii, printre altele: ~ sisteme nationale de cercetare mai eficace; ~ egalitatea dintre sexe si integrarea aspectelor legate de aceasta in cereetare; ~ optimizarea circulatiei cunostintelor stiinffice, a accesului la acestea si a transferului lor, inclusiv prin SEC digital - pentru garantarea accesului la cunostinfe §i a utilizarii acestora de c&tre toatl lumea ete. Exist de asemenea, un Acord de cooperare stiinffica si tehnologica dintre Comunitatea europeand $i Statele Unite ale Americii din 1998 - prezent™, care reprezinti cadrul oficial de cooperare in ceea ce priveste cercetarea stiintific& gi technologie’, lati pe scurt, céteva din preocupitile internationale privind cercetarea stiinfificd dar acestea sunt doar exemplificativ mentionate si mu limitativ, 2. Concluzii * Cercetarea stiinfificd cuprinde cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa, + in Roménia activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritate nationala si are un rol determinant in strategia de dezvoltare economic durabili. * Legislatia cercetiirii stiinfifice in Roménia cuprinde: Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintific& si dezvoltarea tehnologi Legea nr. 206/2004 privind buna conduiti in cercetarea stiinfificd, dezvoltarea tehnologica si inovare, Legea educatiei nationale nr. 1/2011 etc. + Ministerul Cercetarii si Inovarii este organul de specialitate al adminis- trafiei publice centrale, cu personalitate juridict, care se organizeaz’ si funcfioneazi in subordinea Guvernutui cu rol de sintezi in aplicarea si * Informatiile sunt publice si sunt disponibile online Ia adresa de internet: htips/eur-lex.europa.cu ‘Dewal-content/RO/TXT/uri=CELEX%3A52012DC0392, accesat i data de 10.03.2018 1° Informatie sunt publice si sunt disponibile online la adresa de internet: http//eur- Jex.europa.ew/legal-conten/RO/TXT/turi=celex:31998D0591, accesat la data de 10.03.2018. 35 sie eRe eiElena Emilia STEFAN coordonarea strategici si Programului de guvemare in domeniul stiinfifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii, © Ministerul Educatiei Nationale are rol de sintezA si coordo aplicarea strategiei si Programului de Guvernare in domeniul educatiei, profesionale si cereetiri stiintifice. © Cercetarea stiinfificd este protejati legal de citre stat care a Strategia national de cercetare. in planurile de invatimant ale universitatilor se regaseste dis Metodologie juridied care nu este altceva decdt Metodologia special a dreptului, ¢ in Europa exist’ Consiliul European pentru cercetare iar Executiva a Consiliului european pentru Cercetare gestioneaz programele domeniul cereetii 3, Referinte bibliografice |. 1. Craiovan, Teoria generalé a dreptului, Péitura Universul Juridie, Bucuresti, . 1. Craiovan, Metodologia juridicd, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005. 1. Craiovan, Prin labirintuljuridic, Editura Universul Juridie, Bucuresti, 2009, D.C. Danisor, 1. Dogaru, Ghe. Danigor, Teoria generala a dreptului, editia 22-2, CH. Beck, Bucuresti, 2008 Paul Legrand, Introducere in educayia permanenta, Editura Didactic si Pedag 1, 1973. Dumitru Mazilu, Teoria Generali a Dreptului, Editura All Beck, Bucuresti,1999. . RI. Motica, Gh, Mihai, Teoria generalé a dreptului, Editura All Beck, Bucuresti 'N. Popa, Teoria generald a dreptului,edijia a S-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2 Mihaela $t. Rédulescu, Metodologia cercetdrit stiinifice. Elaborarea lucri cents, masterat, doctorat, edijia a U-a, Editura Didactic’ si Pe RA, Bucuresti, 2011 10. Lie Rad, Chom se serie wn text sini. Disciplnele umaniste, Editura Poirom, Buc 11. Umberto Eco, Cum se face o tezd de licenja, trad. George Popescu, Fditura Bucuresti, 2014, 12. Legea educatie nationale nr. 1/2011, publicats in MOF. ne. 18 din 10.01.2011, ew modificare prin Ordonanta de urgent a Guvernului. nr. 48/2018 drepturile elevilor scolarizai in unitafi de invaamant infiinate in pr organizare a refelei scolare si pentru modificarea si completaree educatiei nationale nr. 1/2011, precum si pentru modificarea si Ordonantei de urgent a Guvemului nr. 75/2005 privind asigurarea ceducatiei, publicati in M. OF. nr. 499 din 18.06.2018. 2062004 privind buna conduith in cercetarea_stinfifcd, de tehinologic si inovare, publiatl in M.OF. nr. 505 din 04.06.2004, cu rmodificare prin O.G, nr. 2/2016, publicatt in MOF. nr. $1 din 21.0) aprobati prin Legea nr. 178/2016 (.)Consiliul European pentru cercetare iar Agentia tru Cereetare gestioneazi programele U-E. in Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007. ura Universul Juridic, Bucuresti, 2005 sura Universul Juridic, Bucuresti, 2009. Teoria generalé a dreptului, editia 2 2-4, Editura Editura Didacticd si Pedagogic’, vol vreptului, Bditura All Beck, Bucuresti,1999. terald a dreptului, Editura All Beck, Bucuresti, 2001. uli, editia a 5-a, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2014. gia cercetirit stiingifice. Elaborarea lwerdrilor de rat, edifia a Ia, Editura Didacticd si Pedazogica iplinele umaniste, Edivura Poirom, Bucuresti, 2017 de licenja, trad. George Popescu, Editura Potirom, 1, publicata in MOF, nr. 18 din 10.01.2011, cu ultima Dedonanja de urgenta a Guvernului. nr. 48/2018 privind Solarizati in unitafi de invapimsnt inflintate in procesul de scolare si pentru modificarea si completarea Legii fen. 1/2011, precum si pentru modificarea si completarea genta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii 8 in M. Of. nr, 499 din 18.06.2018, vind buna conduit in cercetarea stiinjified, dezvoltarea- = imovare, publicati in M.OF, nr. S05 din 04.06.2004, cu ultima vin OG. nr, 2/2016, publicata in M.OE. nr. SI din 21.01.2016, a nt. 178/2016 (..) idact MOE G. nr. 1062/20 public seps:/iwww.edu.1088 Gdexonline-r0! ec.curopa.cw! Tadata 2s Sxp:/eur-lex.europae la data de® ceur-lex.europaplicarea strategici si Pro profesionale si cere «© Cercetarea stiinfificd este protejata Strategia national de cercetare. : in glanurte de Gnvatamant ale universitatilor se Te este discipli A pasdSoge PLC CATE HH ae WEEN silenia serial & a areptu. “sl SF rope exists Cons EWrone penis octae NS exceusne Conssitiulul eUrOPEAT sentra Cereetate Bessionsnzs programele omeniul cereetirit 3, Referinge bibliografice 1. \.craievan, Teoria general a repr, aitara Universul gs Bucuresti, 200 SL Craiovan, Metodotagia juridics a Ears Surge, Bucweste 7 FL craionan, Prin kira jure, casa Universul Juric, Bucuresti 2) 4. DC. Dinisor, . Dozare, ‘Ghe. Danigor, Teoria gener Uh ar dbeptulu, edigia. & 2-2 B Cir Beck, Bucurest, 2008 paul Legrand, Inroaucere in eaucatia Pe” smanenti, Baitura Didactic $7 Pedagogic’ 11, 1973. Dumitru Mai, Teoria General 70 ep, Datura AIL Beck, BUCH 1999. RL Matica, Gh. Mibai, 7" ora depres Beck, Bucuresti, 200 N.Popa, Teoria ‘general a dreptulu, mia a 5-0, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2014 rons gt, Radulescu, Metodoieer react tintifice. Elaborares ucrarilor de as, mesterat, oerorat, eis & Te Paitura Didactics st Pedneoess RA, Bucurestis ting. Discipline warts nua Potirom, Bucuresti, 2017 Ore icenta, wad. George Popescts itura Polirom 4 12011, poblicaté in MOF. 1 din 10.01.2011, cu ulti ie care prin Odonata, G& crgenta a Guvermulil, HF ‘48/2018 privis Trepturileclevior solarizal in ares de invatémint infinite proces Srunnizare a reqelei socks, pentru modificarea $ ccompletarea Lé oraagel agonate ne, 1/2011, Pen i pentru moificarea $. completare eduaiek de urgent 2 GUVETONNY respos privind asigorarea cali Srgeaye, publicata in M. OF. "499 din 18.06.2018. 13.Legea nr. 206/2004 jrivind buna conduits ee rea gintificd, dezvoltr Bumologicd i novare, PUbLENS I Alot ne, 505 din 04.06.2004, co cult tenrgicare prin O.G. mr 22016 publica in M.OF nt} ‘gin 21.01.2016 taprobatd prin Lege 1718/2016 (.)Educatiei Nationale are © rogramului de Guvernare in don © Ministerul aplicarea strategiei si P profesionale si cercetari stimtifice «© Cercetarea stiintificd este protejati stat care a definit gal de catre Strategia national de cereetare. in planurile de jnvatimant ale universitatilor se regaseste discipline Metodologie juridic& care nu este altceva decat Metodologia speciala a cercetir dreptului ein Europa existi Con: Executiva a Consiliului european pentru siliul European pentru cercetare iar Agents Cercetare gestioneazi programele U.E domeniul cercetirii 3. Referinte bibliografice 1. L-Craiovan, Teoria generali a drepeulu, litura Universul Juridie, Bucuresti, 2007 a evan Metodologiajuridicd, Editura Univers Sundiy Bucuresti, 2005. 2% Cralovan, Prin labirinul uri, Binura Univers ordi, Bucuresti, 2009. 4. D.C. Danigor, 1. Dogaru, Ghe. Danigor, Teoria general a dreptului, editia @ 2-8, Edita ‘C.HL. Beck, Bucuresti, 2008. aul Legrand, Introducere in educatia pe 1, 1973, Dumitra Mazilu, Teoria General RL. Motica, Gh. Mihai, Teoria general N.Popa, Teoria general a dreptului ea > Mihaela §t. Radulescu, Metodologia cercetar licenja, masterat, doctorat, editia a U-a, Fé R.A, Bucuresti, 2011 10 Tlie Rad, Cum se sorie un text tin. Discipinele wna Eaitura Polirom, Bucuresti, 2005 1A Umberto Eco, Cum se face 0 te2i de licenta, trad. George Popescu, Editura Polita ‘Bucuresti, 2014. 12, Legea educatiei najionale nr modificare prin drepturile elevilor seolati ermanenti, Edinura Didactic’ si Pedagosic’, Yo ia Dreptului, Editura All Beck, Bucuresti 1999 ‘i a dreptuli, Editura All Beck, Bucuresti, 200) rditura C.H. Beck, Bucuresti, 2014 ice, Elaborarea Iuerdrilor it suimpf jinura Didacticd si Pedazow! 2011, publicata in M.Of. ne. 18 din 10.01.2011, Ordonanfa de urgent a G ar in unitafi de invgamant infintae in proces Srpanizare a refelei seolare i pentru modificarea 6! ‘completarea. Les oreeagelnajionale nr 1/2011, precum si pentru modiicaes ‘completa cucalel de urgenii a Guvernulu nr. 75/2008 privind asigurarce ‘aiucatiel, publica in M. OF. nr 499 din 18.06.2018 sfiinyfied, dezvoltan 13, Legea nr. 206/2004 privind buna conduit eter 2 aeereped si inovare, publica in M.OF, nr $05 din 04.95 2004, cu ull tent ogie in OG. nr. 22016, publicaté in MLOE. mt. 51 din 21.0 tprobati prin Legea nr. 178/2016 (~)vari finit lina tari tura vol. sic 4 Eticé si integritate academics 14, Legea nr. 319/2008 privind Statuul personalului de cercetare-dezvoltare, publicaté tn ‘MOF. nr. $30 din 23.07.2003, cu ultima modificare prin Legea nr. 69/2018, publicatt in M.OF. nr. 245 din 20.03.2018. 15.0. G. nf. 57/2002 privind cercetarea stinjficd si dezvoltarea tehnologict, publicatt in MOF. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultima modificare prin 0.U.G. nt. 108/2017 (.), publicata in M.OF. nr. 1018 din 22 decembrie 2017, 16..G. nr. 13/2017 privind organizarea si functionarea Ministerului Cercetiii si Inovari, publicata in M.OF. nr. 44 din 16 ianuarie 2017. 17.1.G, nr, 26/2017 privind organizarea si functionarea Ministerul Educatiei Nafionale, ppublicata in M.Of. nr. $1 din 18.01.2017 18.H.G. nr, 929/2014 privind aprobarea Strategiei nationala de cercetare, dezvoltare si inovare « Roméniei 2014-2020, publicatt in M.Of. nr. 785 din 28.10.2014 19.11.G, nr. 457/201 privind Metodologia cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice i de cereetare vacante din invatiméntul superior, publicata in MOF. nr. 371 din 26.05.2011, cu modificsile gi completdrileulteioare. 20.H.G. nr. 1062/2011 privind evaluarea si clasificarea in vederea certficdii institutilor, ublicati in M.Of, nr. 804 din 14.11.2011. 21. hitps:/!www.edu.rolsistem-national-cercetare, accesat la data de 10.03.2018, 22, https//dexonline-rofintrare/cercetare/63899, accesa la data de 05.04.2018, 23. hitps:/hvorw.edu.rotitluri-stiimtifice, accesat Ia data de 05.04.2018, 24. hitps:/ee.curopa.ewinfo/departments/european-research-council ro, aveesat la data de 10.03.2018. 25. htp/eur- lex.europa.eu/summary/chapter/rescarch_innovation.html?root_default= SUM _|_CODED%3D27&locale=ro, accesati la data de 10.03.2018. 26. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:32013R1290, accesat Ia data de 10.03.2018. 27. htp:/feur-lex.europa.ew/legal-contenRO/ALL/2uriCELEX:520101P0401, accesat’_ la data de 10.03.2018, 28. hiip:/feur-lex.europa.cu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:3200SHO251R(01), accesat Ta data de 10.03.2018. 29. htp:/feur-lex.europa.eu/legal-contentRO/TXT/?uri=CELEX%3A52012DC0392, accesat la data de 10.03.2018, 30. hip: /feur-lex.europa.eu/legal-contenRO/TXT/?uri=celex:31998D0591, accesat la data de 10.03.2018.Capitolul I STANDARDIZAREA 1, Standardizarea- cadru general Pe plan european existi Regulamentul (U.E.) nr. 1025/2012 al Parla- mentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2002 privind standardizarea ceuropeand (...). Obiectivul principal al standardizarii il constituie ,definirea unor specificatii voluntare de ordin tehnic sau calitativ care s& poati fi respectate de produsele, procesele de productie sau serviciile actuale sau viitoare”. Standardele europene sunt adoptate de organizafiile de standardizare europene, respectiv C.E.N. (Comitetul European de standari are’), Cenelec (Comitetul European de Standardizare in Electrotehnic’) si E.T.S.1. (Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii). * Regulamentul (U.E.) nt. 1025/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2002 privind standardizarea european, disponibil Ia adresa: hitpd/eur-lex.curopa.cu /legal- ‘conten/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012R10258from=RO, accesat Ia data de 19.02.2018. "pentru mai multe detalii a se consulta informatiile publice si disponibile Ia adresa: bttps://www.cen.ew/Pages/defaultaspx, accesat la data de 19.02.2018, 3 Pentru mai multe detalii a se consulta informatiile publice si disponibile la adresa: httpsif/www.cenelec.eu!, accesatlaudata de 19.02.2018. 38‘arla- area unor te de relec tutul mbrie ‘legal- dresa: dresg: Etcd si integrtote ocademica Potrivit Comunicarii Comisiei c&tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor. Standardele pentru secolul 21: ,,Un standard este un instrument tehnic voluntar care fi ajuti pe operatorii economici de-a Iungul lantului valoric si conlucreze mai usor. De exemplu, standardizarea dimensiunilor colilor de hartie (A3, A4, AS etc.) faciliteaz4 interacfiunea dintre consumatori, productori de hértie si de plicuri, imprimerii si producatorii de fotocopiatoare”™. Activitatea de standardizare nafionali este activitate de interes public general si contribuie la (...): ,promovarea rezultatelor cercetirii-dezvoltitii gi inovarii”, poirivit art. 3 litera d) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea national’, Legea nr. 163/2015 privind standardizarea national defineste standardi- zarea ca fiind ,activitatea specifica desftiguraté de un organism recunoscut, prin care sunt elaborate, aprobate, revizuite, modificate, adoptate gi anulate standarde si alte decumente de standardizare, destinate unei utilizdri comune si repetate”. Organismul la care se refer’ legea este A.S.R.O°. 2. Standardizarea in stiintele juridice Cu privire la invafimantul superior, in Roménia se constati existenfa unui cadru legal conform ciruia acesta functioneazi dar, in acelasi timp exista gi legislatie specificd iar activitatea de cercetare stiinfific’ a preocupat nu numai legiuitorul national, existnd un efort comun Ia nivel intemational pentru definirea bunelor prac- tici in activitatea de cercetare. Pe de alti parte, exist preocupare internationala gi legis- latie special privind protectia datelor personale gi libera circulafie a datelor cum ar fi Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European gi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal gi privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Direc- tivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor)’, a operelor de creatie “ Informafiile sunt _publice si disponibile online Ia adresa:_hip:/feur-lex.europa.ewlegal- ontenRO/TXT/2uti = CELEX%3A52016DCO3SR, accesat la data de 19.02.2018. « Legea nr. 163/2015 privind standardizarea national, publicatd in M.OE nr. 470 din 03 iunie 2015, ° ASRO ~ organismul national de standardizare este 0 asociatie, persoand juridicd roman’ de drept privat, de interes public, fra scop lucrativ, neguvemnamentala. Pentru mai multe detalii, a se consulta hitp:/www.asto.o/, accesat la data de 19.02.2018, * ” Regulamentul (U.E.) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 Privind protect persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal Privind libera cieulajie a acestor date gi de abrogare a Directivei 9S/46/CE este Dubie si disponibil ‘online la adresa: hitp://eur-lex.europa.eulegal-contenRO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016 ROS ‘798.Krom=NL, accesat la data de 10.03.2018.sis ea a ia i Elena Emilia STEFAN intelectuala. Astfel, potrivit Regulamentului general privind protectia datelor, ,protec~ ia persoanelor fizice in ceta ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal éste uit drept fundamental”. Pe plan national, incepdnd cu data de 25 mai 2018 acest Regulament fiind direct aplicabil si obligatoriu Srilor membre ale Uniunii Europene, deja se aplic’, intrind in vigoare. Autoritatea publici care monitorizeazd si controleaz respectarea legislatici cu privire la protectia datelor cu caracter personal este ‘Autoritatea National de Supraveghere a Preluerarii Datelor cu Caracter Personal care are si o pagina de internet dedicata, respectiv: www.dataprotection.ro*, De asemenea, menfiondim c4, articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor findamentale si articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene previd: ,dreptul oricdrei persoane la protectia datelor cu caracter personal care o privese”. {in plus de aceasta, domeniul medicinei ori biologiei, datorita exploziei fara precedent a descoperirilor de cercetare, beneficiazi de protectie normdtiva | international precum: ~ Regulamentul (U.E,) nr. 36/2014 al Parlamentului European si al Consi- liului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenfionale cu medicamente de uz uman si de abrogare a Directivei 2001/20/CE (Text cu relevanfé pentru SEE)"; - Directiva 2005/28/CE a Comisiei din 8 aprilie 2005 de stabilirea principiilor sia orientirilor detaliate privind aplicarea bunelor practici clinice in ceea ce priveste ‘medicamentele experimentale de uz uman, precum si a cerinfelor pentru acordarea autorizatici de fabricatie sau de import cu astfel de produse (Text cu relevanti SEE)"", Exist pe plan international adoptate Standarde si linii directoare pentru asigurarea calitéifii in Spatiul european al Invéitéméntului superior, aprobate la Conferinta interministerial de la Erevan 14-15 mai 2015"". Standardele si liniile directoare pentru asigurarea calititii in spatiul european al invatamantului | i epee ieuoh eas * Recent s-a adoptat Legea nr. 128/2018 pentru modificaea si completarea Lei nr. 102/2005, privind ‘nfiinjarea, organizarea si functionarea Autortiii Nafionale de Supraveghere a Preluertii Datelor cu Caracter Personal precum si pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la preluerarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, publicata in Monitorul Oficial nr. $03 din 19 iunie 2018, ° Informatie sunt publice si disponibile online la adresa: https:/Wwww.anm.ro/ /DIRECTIVE%20 REGULAMENTE/Reg9420studii?20ctinice.paf, accesat la data de 10.03.2018. "© Informatiile sunt publice si disponibile online Ia adresa:hitp:/eur-Lex.europa.ew/legal- content/RO/ALL/Puri=CELEX%3A320051.0028, accesat la data de 10.03.2018 "Tnformatile sunt publice si disponibile online la adresa:_iipy/www.aracis.rovfileadmin JARACIS/Informati_publice/Standarde_si_lnii_directoare_asig_calitati_ RMD pdf, accesat la data de 10.03.2018. 40este iiile alui vind rau ain 20 Imin ado Eticd 5 integritate academics Superior (SEIS) au fost adoptate de Ministrii responsabili pentru invafaiméntul superior in 2005, pe baza unei propuneri pregatite de Asociatia Europeand a Agentiilor de Asigurare a Calit&tii in {nvayimantul Superior (...). Mai mult, potrivit prevederilor art. 27 din Declaratia universal a drepturilor omului din 1948: ,Orice persoand are dreptul la protectia intereselor sale morale si materiale decurgdnd din orice creafie stiinfficd, literar& sau artisticd al cérei autor este”. Cu att mai mult se justified existen{a unor standarde de asigurare a calititii in invaysmént. Prin urmare, existi pe de o parte, legislatie specifica activitafii de cercetare -dezvoltare-inovare si pe de alta parte, legislatie generala privind educatia natio- nali care include Legea educatiei nationale, ordonanje de guvern gi o serie de acte administrative. in acelasi timp, existi autonomie universitar’ in baza careia universititile elaboreaza metodologii proprii cu privire Ia activitatea de cercetare stiinfificd dar si referitor la activitatea didactic, incluzind si criteriile de dobindire a gradelor didactice, sub denumiri diverse: Coduri de conduité, Carta universitard ete, Nu in ultimul rand, preocupérile universitifilor sunt cu privire la integritate, sub toate aspectele, personali, public, de la conflictele de interese, la incompatibilititi sau la plagiat ete. ‘De asemenea, menfionim faptul cd, in Romania este infiinfat un organism consultativ la nivel nafional, care isi desfisoara activitatea in conformitate cu prevederile Legii educafiei nationale nr. 1/2011 care se numeste Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare - CNATDCU care, printre alte atribui, aga cum se va dezvolta, solutioneazi sesizarile cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etict profesional. Legislatia de cercetare include printre altele: Ordonanfa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiinfifica si dezvoltarea tehnologica', Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiinfificd, dezvoltarea - tehnologic’ si inovare'*; Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare"* etc. " Ibidem. " Ordonanfa Guvernului_nr. 57/2002 privind cercetarea stiinjfica si dezvoltarea tehnologic’, ublicatd in M. Of. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultima modificare prin Ordonanta de urgenti a ‘Guvermutui nr. 108/2017 (..), publicatd in M. OF. nr. 1018 din 22 decembrie 2017. * Legea nr. 206/2004 privind buna conduité in cercetarea stinjfica, dezvoltarea - tehnologic& gi inovare, publicatd in M. Of. nr. $05 din 04.06.2004, cu ultima modificare prin Ordonanja Guvernului zr. 2/2016, publicata in M. Of nt, i din 21.01.2016, aprobata prin Legea nr. 178/2016\..) '* Legea nr. 319/2003 privind Staturul personalului de cercetare-dezvoltare, publicat in M. Of. ne. $30 din 23.07.2003Leuistatia privind educayia include: Legea educatiei nationale nr. 1/2011; Ordinal Ministrul Educatiei Nafionale si Cercetarii $tiinfifice privind aprobarea standardelor minimale necesare si obligatorii pentru conferitea titlurilor didactice din invayiméntul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calititii de conducdtor de doctorat sia atestatului de ablitare nr, 6.129/2016 ete. Standardele de calitate sunt nominalizate in Anexa Ia OMENCS nr. 3482 din 24.03.2016 la Regulamentul de organizare si funcfionare al CNATDCU. Astfel,standardele de calitate sau de eticd profesional sunt, potrivit art. 2 alineat 2; litera f): ,orice prevederi prin care se asigurd originalitateatezei de doctorat”. De asemenea se defineste plagiatul ca fiind, potrivit art. 2 alineat 2, litera 2): expunerea int-o operi scrisi sau o comunicare oralé, inclusiv in format iectronic a unor texte, expresii, idei, demonstratii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode stiinffice extrase din opere scrise, inclusiv in format electronic, ale altor autori, fri a mentiona acest lucru si fir a face trimitere la sursele originale”, Se va aloca un capitol separattratirii subiectului plagiatului Deosebit de important este faptul ci Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale stabileste principiile care guverneazi invajimdntul preuniversitar si universitar, precum si invitarea pe tot parcursul viefit in Roménia si acestea definese, 0 parte dintre ele, $i principle si valorile etice si ale integritati: «a. principiul echitifi -accesul la invatate se realizeazA fra discriminate; 'b) principiul calitiii- acivititile de invayamant se raportea7a la standarde de referinta si la bune practici nationale si intemafionale; )) principiul relevanfei - educafia rispunde nevoilor de dezvotare personalii si social economice; 4.) principiul eficienfei - se urmireste objinerea de rezultate educafionale ‘maxime; prin gestionarea resurselor existente; ¢.) principiul descentralizarii - deciziile principale se iau de actorii implicafi direct in proces; {£) principiul raspunderii publice - unitafile si institutiile de invita mént rispund public de performanfele lor; 2) principiul garantirii identitigit culeurale a tuturor cetafenilor romani si dialogului intercultural; hh) principiul asumérii, promovarii si plstririi identitayii nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;- 12011; iprobarea didactice oltare, a 16 etc. nr, 3482 ATDCU. 2alineat ‘octorat”. litera g): 1 format rezultate onic, ale 1 sursele safionale iversitar, 1, 0 parte ninare; tandarde szvokare ationale > actorii invata- omani si ale si a & ica i itegritate academicd i.) principiul recunoasterii si garantatii drepturilor persoanelor apartinand minoritifilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice $i religioase; J.) principiul asigurarii egalitatii de sanse; k,) principiul autonomiei universitare”. 3. Standarde specifice privind evaluarea extern a calititii academice a programelor de studii din domeniile de licenta si master, elaborate de citre ARACIS in domeniul stiinjelor juridice in general, putem afirma ca standardele sunt acele criterii stabilite de citre Aautorititile competente in domeniu cu privite la activitatea de cetcetare, fiind pe de o parte standarde pentru calitate care includ la randul lor cerinte de respectat pentru acreditarea institutiilor de invafimant gi, pe de alt& parte, cerinfe/criterii Pentru avansarea in carierd, Toate aceste standarde, au in comun explicitarea conditiilor de respectat, indiferent de scopul standardelor. ARACIS a elaborat Metodologia de evaluare extem’, standardele de referin( si lista indicatorilor de performanta a ARACIS"S, »Standardele, standardele de refering& si indicatorii de performantai descriu Cerintele de calitate ale activitifilor unei organizatii furnizoare de educatie care soliciti sa fie autorizata si functioneze provizoriu, ale unei institufii de invaimant Superior acreditate care solicité autorizarea de functionare provizorie (...) standar- dele corespund, in mod diferentiat, domeniilor si criteriilor de asigurare a calitfii educatici, iar indicatorii de performanfa masoara gradul de realizare a unei activitati prin raportare la standarde, Standardele sunt formulate in termeni de reguli sau rezultate si definese nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitii in educajie. Orice standard ste formulat in termeni generali sub forma unui enun} si se concretizeazd intr-un set de indicatori de performanga. Standardele sunt diferentiate pe crterii si domenii”. Comisia de specialitate nr. 3 - Stiinfe juridice'’ a elaborat aceste standarde specifice care cuprind eriterii de indeplinit din punet de vedere al calitafi academice al programelor de studii din domeniile de licenta si master - drept. a y,informafile sunt publice, disponibile Ia adress: hnips/www aracs ofieadmin/ARACIS/ Ffoveduri/Metodologie_de_evaluare_externa.pdf, accesat In data de 03.04.2018, |, Informatile sunt publice, disponibile ia adresa:_http:/www.aracis. srolfileadmin/ARACIS/ Procedur/2018/29012018 Standarde C3_~_Stifte Juridice - Varianta finalapdf, aceesat In data de 11.03.2018,Elena Emilio STEFAN Cu privire la cercetarea stiinfificd, Standardele previd, selectiv, urmatoarele: } © ,Planul de cercetare’ stiintificd va fi intocmit la nivel de departamente, dacti facultatea are mai multe departamente, si de facultate, urmirindu-se corelarea domeniilor juridice investigate. + La activitatea stiintificd si de cercetare, alsturi de cadrele didactice de spe- cialitate si studenfi, se recomandi a participa si alti specialisti, practicieni in domeniu. * Publicarea rezultatelor cercetarilor stiintifice se va face in reviste cu prestigiu recunoscut sau indexate in baze de date internationale recunoscute, precum si in publicafii proprii ale universitifilor, avandu-se in vedere revistele/editurile mentionate si comisia de specialitate a CNATDCU. + Asimilate cercetiri stiinfifice vor fi si: studiile, lucririle, consultatile si expertizele solicitate in vederea elaboririi de acte normative cu putere de lege. © Activitatea stiintifici a cadrelor didactice trebuie s& aiba ca rezultat cel pufin 4 lucriri in domeniul disciplinei/disciplinelor predate in ultimii trei ani, in* edituri/reviste cuprinse in standardele minimale de ocupare a posturilor ‘© Sesiunile stiinfifice trebuie organizate conform planului stabilit de Con- siliul facultéfi (cel putin un eveniment stiintific anual), cu participarea practicieni- lor si specialigtilor in domeniu si asigurarea vizibilit3}ii nafionale/internafionale). © Fiecare cadru didactic si de cercetare propriu desfisoara activititi de cercetare stiintifici in domeniul disciplinelor pe care le acoper’, valorificate prin publicafii in reviste de specialitate sau edituri din tara sau din strindtate, indexate in baze de date sau recunoscute de citre comunitatea stiinfificd din domeniu, comunicdti stiinfifice prezentate 1a sesiuni, simpozioane, seminarii etc., din ari si/sau striindtate, rapoarte de cercetare, de expertizi, de consultanfi etc., pe bazi de contracte sau convenfii incheiate cu parteneri din fara si/sau strdinitate, cu evaluare atestati de cdtre comisii de specialitate etc.” 4, Standarde minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatimantul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calitajii de conducdtor de doctorat si a atestatului de abilitare Standardele minimale pentru avansarea in gradele didactice sunt stabilite prin ordin de ministru si, de-a lungul anilor, acestea au comportat modificdri din punct de vedere al confinutului conditiilor care trebuie indeplinite de etre un candidat. Astfel in prezent, Ordinul nr, 6129/2016 al ministrului educatiei 44oarele: mente, indu-se de spe- neni, iste cu ascute, vedere uiile gi se. tat cel ani, in > Con- icieni- ale). afi de e prin Jexate aeniu, n far » bazi te, cu rirea male sia bilite i din te un cate’ mnsemen Eticd s|intearitate academies Etc 5 ntearitate academics nafionale si cercetarii stiintifice"® stabileste aceste standarde minimale, care are in componenta sa un numir de 35 de anexe pentru toate domeniile de activitate, Pentru stiinfe juridice, este vorba de Comisia nr. 24. Nu analizim confinutului. standardelor minimale in aceasta lucrare ci, punetim citeva chestiuni de interes in domeniul stiinfelor juridice. Se definese cirtile care presupun: ,tratate, cursuri universitare, traduceri, teze de doctorat, monografii. Se iau in considerare numai dac au aparut in cel putin 300 de exemplare la edituri cu prestigiu recunoscut: ~ publicate la edituri in Roménia (categoria A2) sau la edituri din Romania acreditate de Consiliu! Nafional al Cercetiii $tiinfifice (categoria B- se enumera lista acelor edituri). ~ publicate la edituri din strdinatate adica edituri internationale de prestigiu (Ge enumerii lista acelor edituri) sau la edituri de prestigiu din strainatate (se enumera lista acelor edituri) ori la edituri din strdinatate cu peer review", O publicatie sau o citare se incadreaza la un singur indicator, ludndu-se in considerare incadrarea cea mai favorabil candidatului. Pentru ediiile a doua si urmatoarele ale unei publicatii se acorda jumitate lin punetajul menfionat in tabelul anexat Ordinului de aprobare a acestor Standarde, ‘nsf numai daci este vorba de o editie revizuiti, completata sau adzugits” De asemenea, regisim detalii si cu privire la citare: ,citarea unui title raportat de candidat se puncteaz o singura data, indiferent de cate ori este citatd intr-o carte, intr-un studiu, articol, capitol de volum colectiv, o recenzie etc., aparfinand cu necesitate altui autor” Se detaliaza in Ordin criteriile de indeplinit 1a avansarea in gradele didactice care cuprind: c&fi, articole/studii, citari, capitole de carti, contracte de Cercetare, premii, redactor de reviste, coordonator de volume publicate la edituri nationale ori internationale recunoscute, membru in consiliul editorial al unei Teviste stiintifice de prestigiu in domeniul stiinfelor juridice, organizator de conferinfe, participarea la conferinte, coordonarea unor programe de studii ‘universitare, mobilitati Erasmus, studii i perfectionare in strSinitate, participarea pe “* Ordinul nr. 6129/2016 al ministrului educatiei nagionale si cercetarii stiintifice}publicat in M.OF. 1 123 din-15 februarie 2017. : ‘Peer review ~ publicarea materalelor are loc numa dupa aprobarcaacestora de dtr experi in dlomeniu, stabiliti de editurd din propriulcomitt stint sau dintre experi independent.Elena Emilia STEFAN, Ja comisii de concursuri gi,examene organizate in profesiile juridice, membru in comisiile de ocupare a posturilor didactice etc. Cu privire la obfinerea atestatului de abilitare, potrivit Ordinului METCS nr. 3121/2015, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei nr. 107 din 10.02.2015, abilizarea reprezinta ,,certificarea calitiii unei persoane de a conduce lucrari de doctorat”. ,,Teza de abilitare releva abilitatile si performantele didactice si de cercetare ale candidatului, Atestatul de abilitare se acordi prin ordin al Ministerului Educafiei Nationale, la propunerea CNATDCU. Teza de abilitare se va sustine public in cadrul unei scoli doctorale. Candidatul va trebui si demonstreze indeplinirea conditiilor cerute pentru dobanditea atestatului de abilitare si anume: standardele minimale identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. Institufia unde va susfine abilitarea candidatul are obligafia de a publica pe site-ul oficial al institutiei, cel putin urmatoarele documente: a) curriculum vitae gi lista de lucraris ») figa de verificare privind indeplinirea standardelor minimale; ©) rezumatul tezei de abilitare; 4) componenta comisiei de specialitate pentru sustinerea tezei de abilitare”. 5. Standarde privind intocmirea lucrdrilor cu caracter stiintific 5.1, Reguli privind lucrarea de finalizare a studiilor si abilitarea Dacé, in cazul standardelor anterioare putem vorbi de legislafie aplicabila la nivel nafional, in cazul standardelor de intocmire a unei Iucriri stiinfifice, a regulilor de redactare a acestora ori chiar de prezentare a unei lueriiri, accentul cade, datoriti autonomiei universitare, pe metodologiile stabilite de fiecare universitate in parte. Astfel, fiecare universitate stabileste condifiile cu privire la fiecare tip de lucrare cu caracter stiinfific, ineepand cu tematica, cu regulile de redactare a unei luerari, cu formatarea paginilor ete. Referitor la ,elaborarea lucrrii de finalizare a studiilor, ARACIS, are prevazute standarde specifice”, cu privire la lucrarea de licenJa si cea de disertatie, la master. % Informatile sunt publice si disponibile online 1a adresa de_intemethtip://www-aracis. rolfileadmin/ARACIS/Proceduri/2018/29012018 Standarde C3_-_Stiinte_Juridice_- \Varianta_finala pdf, accesata la data de 03.04.2018, 46uin wului din duce ctice in al cyan eae PNA SR MR RH Eticti si integritate academicé (1) Lucrarea de licenfit este o lucrare cu caracter stiimtfic, pe care absol- ventul o realizeazii si o susfine in fa{a comisiei, in vederea objinerii lucrarii de licenta. ‘Aceasta irebuie s& confind rezultatele propriilor cercetari si investigafii in domeniul temei alese, care vor define ponderea principal’ in volumul lucr&rii. Tuerarea de licenfa trebuie si demonstreze familiarizarea cu literatura relevant pentru tema abordata, rigoare stiinjifica si metodologic, si aiba o structurd logica si s% fie redactaté coerent, in stil stiinfific, iar forma graficd si respecte normele academice specifice domeniului. Tema aleasi sau propus& este relevanti pentru domeniul/specializarea absolvita. in metodologiile/procedurile interne ale institutiei de invafamant proprii sunt previzute condifiile de acceptare a lucririlor de licent’. Cadrul didactic coordonator este responsabil, impreund cu candidatul in legaturd cu asigurarea autenticitaii lucririi. Este recomandabil ca lucritile de licenfi s& fie verificate cu un soft antiplagiat. Universitajile stabilesc procentajul de similitudine acceptat (ID Lucrare de disertatie - master Referitor la Iucrarea de disertafie, standardele ARACIS apreciazd. cd saccentul pe Metodologia cercetirii este esenfial. Tema disertatiei se stabileste de etre conducitorul de disertatie impreun& cu masterandul si se coreleazi cu programul de pregitire universitar’ de masterat, cu domeniul de competent al conducitorului de disertatie. se aprobii de conducerea facultitii sau departamentului in care se desftisoard studiile universitare de masterat. Disertatia trebuie: * = si demonstreze cunoasterea stiintificd avansat& a temei abordate, elemente de originalitate in dezvoltarea sau solufionarea temei precum si modalitaji de validare st Prin confinutul sau tematic, obiective, metodologie si confinut aplicativ lucrarea de disertajie trebuie si reprezinte un progres semnificativ in raport cu cerinfele normale existente fafé de o lucrare de licenta. Suportul bibliografic al lucrarii de disertatie trebuie si fact dovada ci autorul acesteia a parcurs principalele lueriri de Teferinti ale domeniului din ultimii ani, atat din literatura de specialitate internationala cat si din cea autohtona. Universitatile au si utilizeaz’ un software antiplagiat si au tegulamente si proceduri clare pentru verificarea lucrarilor de disertafie. Lucritile de disertatieElena Emilia $TEFAN sunt verificate cu un soft antiplagiat, iar universitatile stabilese care este procentul de similitudine acceptat. Conducdtorii stiintifici ai Iucririi de disertafie sunt” responsabil, impreuna cu masterandul in legitura cu autenticitatea lucrarii. in cazul unei lucrari de disertatie a unui absolvent de master de cercetare: a) obiectivele Iucratii de disertafie trebuie s& aiba in vedere rezolvarea unei teme de cercetare propriu-zisi; ) lucrarea de disertafie trebuie s& probeze capacitatea masterandului de a desftigura independent o cercetare de birou si/sau o cercetare de teren; 6) finalitatea aplicativa a lucririi de disertatie vizeazi capacitatea masteran- dului de implementare practic& a solufiilor proprii, rezultate din cercetarea intreprins’; 4) lucrarea de disertafie trebuie s& cuprinda dows componente finale legate de limitele cercetitii si, respectiv directii viitpare de cercetare”. (Ui) Teza de doctorat 5 Cu privire la cerinfele tezei de doctorat, Codul studiilor universitare de doctorat stabileste c aceasta se elaboreaz conform cerintelor stabilite prin regulamentul scolii doctorale care poate stabili formatul-tip al acesteia”. \sTeza de doctorat se elaboreazi conform Regulamentului $colii doctorale. Scoala doctoral poate stabili formatul tip al tezei de doctorat, care poate include clemente de structura si de formatare graficd, studentul doctorand avind obligatia respectiirii respectivului format-tip”. |,Continutul tezei de doctorat este stabilit de studentul doctorand prin consultare cu conduecdtorul de doctorat si va respecta structura cadru si limitarile impuse de regulamentul scolii doctorale. Titlul tezei de doctorat poate fi modificat Ja libera alegere a studentului-doctorand pand in momentul finalizarii acesteia in vederea sustinerii publice. Teza de doctorat este o lucrare originald, fiind obligatorie menfionarea sursei pentru orice material preluat. Studentul doctorand este autorul tezei de doctorat si isi asum& corectitudinea datelor si informatiilor prezente in te7’, precum si a opiniilor si demonstratiilor exprimate in tez. Conducitorul de doctorat rispunde impreund cu autorul tezei de respectarea stanidardelor de calitate sau de eticd profesional, inclusiv de asigurarea originalititi, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011 (..) Tezele de doctorat impreund cu anexele sale sunt documente publice si se redacteaz4 in format digital. Protectia dreptului de proprietate intelectual asupra tezei de doctorat se asigura in conformitate cu prevederile legii, Valorificarea 48tied si integritate academic ‘ocentul reptului de autor si/sau a drepturilor de proprietate intelectuala asupra produsului ie sunt sau creatiei originale realizate in cadrul programului de studii universitare de octorat se realizeazi in conformitate cu prevederile legislaiei in domeniu”, stare: potrivit standardelor ARACIS. an (LV) Teza de abilitare ase Potrivit Ordinului ME.T.CS. nr. 3121/2015, publicat in Monitoral Oficial al Romaniei nr. 107 din 10.02.2015, teza de abilitare prezint’: 4) »in mod succint si documentat prineipalele rezultatestiintfice originale aoe obfinute de citre candidat in cercetarea stiintifics, didacticd, sportiv’, creatia ra axtisticd, dup’ conferirea : i, é lului de doctor, in domeniul de doctorat vizat, cu ee | indicarea evolutiei carierei academice, stingifi x ice si profesionale, precum si a direetiilor principale de dezvoltare a acesteia, in contextul global al realizirilor stlinfifice semnificative si de actualitate din domeniul de specialitate al autorului are de tezei de abilitare; > prin ) capacitatea individuata a candidatului de a coordona echipe de cercetare, dea organiza si gestiona activitii didactice, de explicare si facilitare a invari si orale, cercetarii. elude Candidatul care doreste objinerea atestatului de abilitare poate opta pentru ‘gafia redactarea tezei de abilitare in limba romani, caz in care va fi insotit’ de un Tezimat in limba englezi, sau intr-o limba de larga circulatie internafionalé, caz in ma care va fi insofita de un rezumat in limba romana”, itarile ‘ificat 5.2, Structura unei lucrari cu caracter stiintific mae {n opinia unui autor de specialitate, Un tana cercetitor trebuie si stie teva lucruri atunci cénd se implicd intro activitate de cercetare: yea a) tema aleas& pentru studiu trebuie sd fie una Ia care si lucreze cu plicere. pide ») cercetarea trebuie restransi la un domeniu precis. © luerare precum ion Revolufia romnd de la 1848 mu are, din stat, sansa unei reusite, fiindod despre ! acel eveniment s-au scris biblioteci intregi. Altceva este daca ne vom intitula oa Studiul Participarea unor clujeni la Revolutia de la 1848, in lumina unor cd descoperiri recente de arhiva. . ; ©) incadrarea in subiect, adecvarea continutului la tema aleasd. Foarte ast multe texte, inclusiv stiintifice, nu corespund orizontului do asteptare al cititorului, in sensul c& nu se respect promiiunile din tithu, are’4) revizuirea textului. Se recomanda ca, dupa ce am finalizat o lucrare, $4.0 18stim un timp la dospit, cum se spune, si nu o publicim imediat. La 0 noua lectura, vom sesiza nenumirate greseli, mai ales de exprimare, de punctualitate, de logicd. Cu ocazia reviziei finale, putem controla anumite informafii, citate, traduceri, putem corecta cuvinte sau expresii etc.”" Potrivit doctrine’, ,.Etapele procesului de cercetare sunt, aproximativ urmatoarele: - Stabilirea temei de cercetare gi a problematicii = Stabilirea scopului si obiectivelor procesului de cercetare. - Alcituirea unui plan tematic de cercetare si alegerea metodelor de cercetare. . - Cercetarea propriu-zisi sau documentarea subiectului 6 = Analiza rezultatelor si formularea concluziilor cercetiti = Redactarea lucritii, = Corectarea lucririi. - Stabilirea bibliografici finale. ~ Aleétuirea cuprinsului/tablei de materii. = Blaborarea anexelor, daca este cazul. = Susfinerea oral’ a lucriii si valorificarea rezultatelor cercetirii””, Potrivit literaturii de specialitate, structura standard a unei luerdri 4 cercetare cu caracter stiintific cuprinde urmatoarele: lal. Tema de cercetare gi ttlul. 1.2. Autorul si afiierea. 1.3, Rezumatul, termenii cheie. 1.4. Introducere si context. 1.5. Literatura consultat sau stadiul cunoasteri. 1.6. Scopul, obiectivele de cercetare si ipotezele de cercetare. 1.7. Alegerea, prezentarea si argumentarea metodelor, tehnicilor si instr mentelor de colectare si analizii a datelor si descrierea procesului de cercetare. 2 ie Rad, Cum se serie un text stimific...op.cit, 2017, pp. 50-51 2 Pentru detalii a se vedea: Armenia Androniceanu, Fundamente privind elaborarea unei lucré stiinifice, Editura Universitari, Bucuresti, 2017, pp 22-35; Mihaela Radulescu, Metodolog Cercetiril stintfice. Elaborarea lucrdrilor de licenja, masterat, doctorat, ediia a U-a, Editu Didactica si Pedagogic’ R.A., Bucuresti, 2011, p. 67 si urm. 50Eticd s1integritate academica are, S80 1.8. Colectarea si analiza datelor si informatiilor (documentarea), sistema- © noua : tizarea si analiza rezultatului cercetirii itate, de 1.9. Coneluziile cercetari » citate, 1.10. Bibliografia” (...)°3. Referitor la Iucrarea de disertatie, universititile recomanda o structura ximativ anume, cum ar fi, spre exemplu Universitatea Craiova - Facultatea de Economie gi | Administrarea Afacerilo:” a 1. Cuprins - structurat pe capitole, subcapitole, paragrafe, i 2. Introducere - in aceasti parte se prezinti dup’ caz, motivatia alegerii elor de femei lucrarii, importanta acesteia si obiectivele lucriri 3. Partea teoretica (cel mult 20 de pagini) - prezinti conceptele, teoriile si modelele relevante prin care se fundamenteazi elaborarea temei. Se recomanda abordarea comparativa, critica si nu abordarea strict descriptiva. Se poate prezenta dezvoltarea-istoricd evolutiva a problemei. Datele trebuie sk fie actuale si actualizate. Partea teoretica trebuie s& fie relevant pentru partea practicd, si reprezinte suportul acesteia, 4. Partea practiciaplicativa (cel putin 20 de pagini) - prezinti contributia autorului lucratii. Contributiile se pot concretiza intr-o cercetare cantitativa sau calita- ‘iva empiric8, un proiect, un studiu de fezabilitate, prezentarea unui model, studiu experimental, studiu de caz gi analiza luis. in fimefie de specificul domeniului, 5. Conclucii (eventual propuneri) - modul de valorificare, formularea unor : opinii/observatii asupra aspectelor sesizate in urma evaluatii, studiului sau cercetii 6. Bibliografie - lista referinfelor bibliografice utiizate la elaborarea hucrati 7. Anexe - daci este cazul” 5 cyopeger 5.3. Citarea si bibliografia Asa cum s-a aratat recent, ,Citarea presupune dreptul de a reproduce o idee, 0 peti, adusi la cunostinfa publiculu, dar fird a avea consimtaméntul autorului?’”. instru- {in opinia tui Eco, sunt un numar de 10 reguli de citare pe care trebuie si 1é Cunoastem si respecta atunci cfind redactim o lucrare cu caracter stinfifie: :cic: a aeeaiaatae 5, Armenia Androniceanu, Fundamente privind elaborarea une lucrdri ~ op.cit, 2017, p 38- 106. lueraré {nformatile sunt publice si disponibile online la adresa:htp:/feaa.ucv.ro/ong/index.php?option dologia 370m _content&eview~artcle&id=220SEeltemid=13108ang-ro, accesat la data de 07.04 2018 Editpra ‘pDaniela Negril, Protectlaideilor prin drept de autor. Aplicare in domeniul Codulutstudillor universitare de doctorat, in RRD.P.L nt, 1/2017, p. 32. 51 ReetElena Emilia STEFAN. «1 fragmentele obiect de analiza interpretativa sé aiba o mirime rezonabilds , * 2, textele din literatura critic& sunt citate numai cénd autoritatea lor se coroboreazai cu ori confirma afirmatia noastra; 3, citatul presupune si se impirtiseasci ideea autorului,citat, exceptind cazul cAnd fragmentul este precedat si urmat de expresii critice; 4, din orice citat trebuie sa reiasi autorul si sursa tipdrit& ori sub forma de il, citarea surselor primare se face referindu-ne la editia criticd sau edigia cea mai acreditata (..); 6, atunci cand se studiaz un autor strain, citatele trebuie s& fie in limba original 7. trimiterea la autor si la operi trebuie sa fie clard; 8. atunci cénd un citat nu depageste doud-trei rinduri, se poate introduce in cadrul unui paragraf, intre ghilimele, asa cum procedez eu (s.n. Eco) citind din Campbell si Ballou, care afirma: ,,Citatele ce nu depasesc trei randuri se pun intre ghilimele si se introduc in text™*, Atunci cid insé citatul este mai lung, e bine si fie retras cu un spafiu induntrul paginii (...). in acest caz nu sunt necesare ghilimelele, intrucat trebuie si fie limpede c& toate fragmentele retrase cu un spatiu sunt citate(..); 9. citatele trebuie si fie fidele; 10. a cita este ca si cum ai depune mérturie intr-un proces. Trebuie si fifi fntotdeauna in misuri si reperafi martorii si si demonstrafi c& sunt credibili. De aceea, referinfa trebuie si fie exacté si punctual (nu se citeaz un autor fird a spune din ce carte si ce pagina) si si poati fi verificatd de oricine””.” Cum inseram citirile: Se foloseste aplicafia din WORD, prin urmitorii pasi: 1. References 2, Insert Footnote / Insert Endnote in cercetarea stiintifici exist’ mai multe stiluri de citare precum: APAStyle, Chicago Style, MLA, Vancouver, ISO etc. in functie de ce stil de citate se alege, exist: 1. Stilul note si referinfe: citarea utilizind notele de subsol si referintele bibliografice. % W. G. Campbell si S.V. Ballou, Form and Style, Boston, Houghton Miffin, 1974, p. 40 7 Umberto Eco, Cum se face o tei de licenfa,op.cit, 2014, pp. 21-232. 52abil; lor se zeptind mma de reditia 1 limba duce in ind din mm intre bine si reesare cu un si fifi ili. De fird,a AStyle, exisa: ringele £tcd $integritate academica 2. Stilul autor-data: citarea in text (cu paranteze) si bibliografia. Citarea cirtilor Regula citdrii la nota de subsol: Autorul, Titlul cdrfii (locul publicarii: editura, anul), pagina/le, Exemplu: Jean-Jacques Rousseau, Contractul social (Filipestii de Targ Prahova: Editura ANTET XX PRESS, 2000), 20. Regula pentru bibliografie: Regula: Autor (Nume de familie, prenume), Titlul edi. Locul public&rii: ceditura, anul. Exemplu: Popa, Nicolae, Teoria generalé a dreptului. Bucuresti: Editura CH. Beck, 2014. (ID) Citarea articolelor Autorul, Titlul articolului", Tithi revisteé si volumul, numérul (anul): pagina/paginile. Exemplu: Susan Satterfield, ,Livy and the Pax Deum”, Classical Poihology 111, no, 2 (April 2016): 170. (ID Paginile de internet Cum se realizeari citarea: ,,Titlul sau descrierea paginii web”, autorul, roprietarul/sponsorul website-ului, Data (publicarii, modificarii sau accesului), URL. Exemplu: ,Privacy Policy”, Privacy8:Terms, Google, last modified April 17, 2017, https://www.google.com/policies/privacy Bibliografia Bibliografia se va concentra pe urmftoarea propunere de organizare a informafiei surselor studiate: + doctrina = legislatie ~ jurisprudenta ~ pagini internet ~ alte surse, .\ * Activitatea de standardizare nafionala este activitate de interes public general si contribuie la: ,promovarea rezultatelor cercetirii-dezvoltari si inovari.” © Existi pe plan international adoptate Standarde si linii directoare pentru asigurarea calitéfii in Spatiul european al Invigéméntului. superior, aprobate la Conferinfa interministeriala de la Erevan 14-15 mai 2015. + Existi pe de o parte, legislatie specifica activitatii de cercetare- dezvoltare-inovare si pe de alti parte, legislatie generala privind educatia nafionala care include Legea educatiei nationale, ordonante de guvem gio serie de acte administrative precum gi, existi autonomie universitar’ in baza cireia universitifile elaboreazd metodologii proprii cu privire la activitatea de cercetare stiinfifich dar si referitor la activitatea didacticd, incluzind si criteriile de dobandire a gradelor didactice, sub denumiri diverse: Coduri de conduita, Carta universitara etc. © Art. 27 din Declarafia universala a drepturilor omului din 1948: ,Orice persoanii are dreptul Ia protectia intereselor sale morale si materiale decurgand din orice creafie stiinfificd, literara sau artisticd al cdrei autor este”. Existi Standarde specifice privind evaluarea extern a calitifii academice a programelor de studii din domeniile de licen si master, elaborate de ctre ARACIS in domeniul stiinfelor juridice © Exist Standarde minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invafamantul superior, a gradelor profesionale de cercetare- dezvoltare, a calititii de conducttor de doctorat si a atestatului de abilitare ‘© Exist Standarde privind intocmirea luerarilor cu caracter stiintific. 7. Referinte bibliografice 1. Legea nr, 163/2015 privind standardizarea nafional8, publicats in M.Of. nr. 470 din 03, iunie 2015, 2. Legea nr, 206/2004 privind buna conduité in cercetarea stinjfic’, dezvoltarea- {ehnologic’ si inovare, publicati in M.OF. nr. 50S din 04.06.2004, cu ultima modificare prin O. G, nr. 2/2016, publicat’ in M.OF. nr. $1 din 21.01.2016, aprobatii prin Legea nr. 178/2016 (...); 3. Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, publicat in MOF. nr, $30 din 23.07.2008. 4. OG. nr. $7/2002 privind cercetarea stinjificd si dezvoltaea tehnologicd, publicaté in MOF. nr. 643 din 30 august 2002, cu ultima modificare prin OLU.G. ar. 1082017 (.,publicaté in M.OF. nr. 1018 din 22 decembrie 2017,public wii” 2etoare perior, ‘cetare- ducatia erie de careia reetare iile de , Carta Orice ind din din 03 oltarea- ‘ultima 1.2016, licat in cat in 1G.*ne, SS AR RRR CARR RRNRERR ME eee tam te ere eS Eticd $i integritate academic 5, Ordinul nr. 6129/2016 al ministrului educatiet najionale si ceroetdii stinttice, publcat in ‘MOF. nr. 123 din 15 februarie 2017, 6. Ordinul OMENCS nr. 3482/ 2016 privind Regulamentul de organizatea si functionare al Consiliului Najional de atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certficatelor Universitare, publicat in M.Of. nr, 248 din 04.04.2016 si modificat prin Ordinul OMENCS nr. 5381/ 2016 pentru modificarea Regulamentului de organizarea si fumctionare al Consiliului Najional de atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare aprobat prin OMENCS nt. 3482/ 2016, publicat in M.OF. nr. 788 din 07.10.2016. 7. Ordinul METCS nr. 3121/2015 cu privire la obfinerea atestatului de abiltare, publicat in MOF nr. 107 din 10.02.2015. 8. Metodologia de evaluare extem, standardele de referinti si lista indieatorilor de performanta a ARACIS. 9. Regulamentul (U.E.) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulajic a acestor date gi de abrogare a Directivei 9S/46/CE. 10, Regulamental (U.E.) nr. 1025/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 ie 2002 privind standardizarea europeans. 11, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF ?uri=CELEX:32012R1025 &from=RO, accesat Ia data de 19.02.2018, 12. itp/feur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/uri=CELEX:32016 R0679&from=NL, accesat la data de 10.03.2018, 13, huip:/www.asro.to/, accesat la data de 19.02.2018. 14, hup://www.araciso/fileadmin/ ARACIS/Proceduri/2018/29012018 Standarde_C3_- __Stiinte_Juridice_-_Varianta_finala pdf, accesat la data de 11.03.2018. 15. http://www aracis.ro/ileadmin/ARACIS/Informatii_publice/Standarde_si_| _#sig_calitatii RMD.pdf, accesat la data de 10.03.2018. 16.hitp:/vww.aracis rofileadmit/ARACIS/Proceduri/Metodologie_de_evaluare_extemapd £,accesat la data de 03.04.2018 17_hitps://wwww anm.ro/_/DIRECTIVE%20REGULAMENTE/Reg%20studii?420clinice.pdf, aaccesat [a data de 10.03.2018, 18, htp:/eur-lex.curopa,ew/legal-contenURO/ALL/uriCELEX%3A3200510028, accesat la data de 10.03.2018. 19. hitps:/vww.cen.ewPages/default.aspx, accesat la data de 19.02.2018. 20. bttps:zAvww.cenelec.eu/, accesat la data de 19.02.2018, 21-htip:/leur-lex.curopa.eu/legal-conten/RO/TXT/Puri=CELEX%3A52016DC0358, accesat Ta data de 19.02.2018.Capitolul IIT ETICA UNIVERSITARA ‘Ohiectivele de invaare ale Capitolu ‘Dup parcurgerea Capitolului IM. ,Ptica univérsitars” vei reusi 1. sa definiti conceptul de etied; 2, si enumerafivalorile elice universitare; 3, sAinfelezeifilosofia valoriloretice universtares 4, <4 cunoastei legislatianolionala privind etica universitars; 5, stidefinifi conceptul de autonomic universtara: 6. shexplicati ce este CEMU si ce atributi are; 7._sfiexplivai ce este CNATDCU si ce at 1. Chestiuni generale privind etica Preocupari referitoare la eticd ori la integritate in universitifi au fost de-a Jungul timpului in domenii precum religie, filosofie, teoria general a dreptului etc. Controversata problem’ ,moral - juridic” este cu atét mai actual cu oft societatea resimte o transformare a valorilor care definesc fiinfa mand. Constitufia Romaniei revizuitl fn art. 1 alineat (3) prevede: ,Romédnia este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile $i libertiyile cetienilor, libera dezvoltare a personalitétit umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spirtul trailor democratice ale poporului romdn $i idealurilor Revolutiei din decembrie 1989 si sunt garantate” {in societatea actuala se vorbeste tot mai mult despre valoare in general si se blameazi coruptia, plagiatul in Codul de etic al Universitifii din Craiova se subli- niazi: ,forma cea mai grava de plagiat este aceea prin care 0 persoant igi clideste 0 carier’ universitara i de cercetare pe baza unor publicafii ca rezultat al fraudei”", T Gpfornafile sunt publice si disponibile online 1a adress: htpy/www.ucv-ojpdl?invatamant /mnanagementiegulamente/RegulamentpersonalCod_etica pf, acesat Ia data de 05.04.2018 56tdea ptului mu cat mana. tat de niatile lismul orului i sise subli- deste 0 ‘tamant Etied si integritote acodemict Ce este etica? Etic si moral inseamné acelagi lucru?” se intreabii Ghigheci ‘care ofera si rispunsul la aceste intrebari”.,Acestea au avut, la inceput, un caracter religos, find promovate de biseric; apoi s-au imbinat cu regulile etice, imbricind mai tarziu un invelis juridic”, continu in acelasi context autorul citat. ,Chiar etimo- Iogic vorbind cei doi termeni au acelasi infeles, att grecescul ,ethicos "- (ethos), et si latinescul ,ynores” avand semnificatia de wmoravuri’". ,.Dreptul si morala care nu este virtute sunt instrumente cXrora omul trebuie si li se supund"”, se subliniazi in doctrina, Dintr-un alt punct de vedere, sa afirmat o&: ,,Influenfa moralei asupra reptului priveste att procesul cretri dreptuli, cat si procesul de aplicare a sa™. Conform Dictionarului explicativ al limbii roméne, termenul de ,orala” semnifica: |;1. Ansamblul convingerilor, aptitudinilor, deprinderilor reflectate si fixate jn principii, in norme, reguli, determinate istorie si social, care reglementeazi comportarea si raporturile indivizilor intre ei, precum si dintre acestia si colecti- vilate sia e&ror respectare se intemeiazii pe constiin{a si pe opinia publica; eticd. 2, Disciplina stiinfificd care se ocupi cu normele de, comportare a ‘coamenilor in societate (...)° iar termenul de ,,etica” semnificd: al. Stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezyoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata social, 2, Totalitatea normelor de conduit’ moral corespunzitoare ideologiei unei anumite clase sau societiti. 3. Etica este una dintre formele constiin{ei sociale. 4, Totalitatea normelor de conduita morala (...)”.” Prin urmare, termenii de etic, moral nu au aceeasi semnificatie, desi toate au 0 strins& legituri unele cu celelalte. in aceeasi ordine de idei, asa cum s-a aritat intr-o lucrare de specialitate: ,..) si in DEX cei doi termeni sunt considerati sinonimici, de aici si confuzia generala cu privire la infelesul acestora; totusi morala si etica nu reprezinta acelasi lucru™, ? Cristinel Ghigheci, Btica profesitlor juridice, Editura Hamangiv, Bucuresti, 2017, p. 9. > Ibidem, p. 9. ~ * D.C. Dinigor, I. Dogaru, Ghe. Danigor, Teoria general a dreptului, editia a 2-a, Editura CHBeck, Bucuresti, 2008, p. 9. $ Nicolae Popa, Teoria general a dreptulu, opcit, 2014p, 118. . “ hitps:/ldexonline r/definitie#morala, accesat la data de 01.04.2018. 7 htps/dexonline.roefiite/etio¥4C4683, accest la data de 01.04.2018 Diana Elena Neaga, Cartea studengilor - Cum sd ii imbogajestiabilitile de invapare, Editura Pro Uniyerstaria, Bucuresti, 2013, p. 109.\ “Diversitatea relatiilor sociale determina existen{a unéi multitudini de norme sociale si, in consecinf’, 0 varietate de forme prin care se influenteazi conduita oamenilor in cadril acestor relafii”, afirma Popa’ iar Mazilu subliniaz’; Experienta demonstreazi cA viata cotidian’ a oamenilor nu este posibila fara anumite reguli de conduits”. Stiinja eticfi este o disciplina socio-umani, indrumatoare si preseriptiva, bazati pe prineipiile deliberitii si alegerii, viznd natura personalitatii si vitil, formarea caracterului, studiul moravurilor'!”. Pe de alta parte, integritatea este 0 virtute a omului, o trasaturd de caracter ‘cu un caracter complex. Conform Dicjionarului explicativ al limbii roméne, “wvirtutea” semnifici: ,insusire moral pozitiva a omului; insusire de caracter care urmareste in mod constant idealul etic, binele; integritate moralé””. Pe plan academic, asa cum se va dezvolta intr-un capitol ulterior, chestiunile referitoare la integritate sunt extrem de delicate si complexe. Se tinde catre o cultura a integritatii an toate domeniile de activitate, cdtre asumarea responsabila a consecinfelor oricBret forme de activitifi iar in mediul academic, cu att mai mult deoarece aici se pune problema formirii vitorilor specialist Evolufia societiii in general si avalanga informationala in special a dus la reconfiguriri si regandiri ale multor institufii. ,.Individul igi duce existenfa in societate, fntr-un sistem corelat de relafii care-1_pun in contact nemijlocit si diversificat cu semenii s&i", afirma Popa'?. Nu detaliem din punct de vedere istoric si comparativ teoriile etice pentru c& nu acesta este scopul luerarii ins cdteva meniuni se pot face, Subiectele referitoare Ia etica universitari ori buna conduit in cercetarea stiinfificd sunt de mare actualitate in prezent, fiind de notorietate cazurile amplu mediatizate de incileare a regulilor de cercetare academicd iar plagiatul este unul dintre aceste situafii. Nu in ultimul rind, legislatia att nafionala cAt si preocuparile internationale referitoare 1a bunele practici in domeniul cercetiritrateaza invajaméntul si cercetarea in acelasi timp si este $i firese si fie aga. °'N, Popa, Teoria generalii a dreptului, op.cit, 2014, p. 116. °F. Mazilu, Teoria Generalé a Dreptului, Editura All Beck, Bucuresti,1999, p. 5. 1G, Comma, L. Magurianu, in M. M. Pivniceru, C. Luca (coord), Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane, Editura Hamangi, Bucuresti, p. 2. apud Cristinel Ghighes Etica profesiilor juridice, op.cit. 2011, p. 9. " https:dexonline.ro(definitielvirtute, accesat la data de 01.04.2018. 3 N, Popa, Teoria general a dreptului, op.cit, 2014, p. 114. 58