34 PSIHOLOGIE SCOLARA 2.2. Stadialitatea cognitiva (J. Piaget), morala (L. Kohlberg) si psihosociala (E, Erikson) aget| dup’ cum se stie, s-a ocupat prin excelenta de dimensiunea “a vielii psihice. Modelul explicativ, pe care I-a propus in urma cercetarilor interdisciplinare ale $colii de la Geneva, este bine cunoscut din lucririle autorului, find larg prezentat si in literatura psihologic& roméneas- c&, Este de mult intrat si tn circuitul literaturii didactice. Ca urmare, prezenta revenire nu face o analizi de detaliu, find doar o schita general, orientativa J. Piaget a expus sistemul stadiilor dezvoltirii cognitive in mai multe reprize (1930, 1937, 1947, 1948, 1950, 1952, 19557). Aceasta explica de ce si pre- juarile in literatura romaneasca prezinti diferente. 2. Versiunea definitiva a autorului verified cel mai bine cele cinei criterii definitorii pentru acceptiunea pe care © confer’ conceptului de stadiu genetic. Desi prezenti in unelePERSONALITATEA ELEVULUL 35 Ontogeneza cognitiva, mai ales sub aspectul procesualititii de tip logico- -matematic - aspect caré I-a interesat predilect pe Piaget -, se prezint’ ca succesiune de stadii. Stadiul_senzorio-motor (0-2 ani’). Aga cum indica chiar denumirea sa acest stadiu corespunde dezvoltarii gi coordonarii capacitatilor senzoriale si motorii ale copilului, Principalul Ginstrument™psihic al adaptirii a realitate este schema _senzorio-motorie‘, in mp Ce principal .achizitie? este per manenja obiectului*. Inteligenta, care incepe si se manifeste cu evident in Conduiteie copilului spre sfarsitul primului an de viati, are la bazi mobi- lizarea schemelor senzorio-motorii gi coordonarea Jor pana la gisirea alierna- tivei eficiente, Spre exemplu, copilul care, pentru a-si apropia un obiect Ia care nu ajunge, dup’ cAteva tentative nereusite, va gisi solutia trigand suportul pe care sti obiectul - ,conduita suportului”, act inteligent, clar sistematizat. Aceasti inteligenti rimane inst Tegal de actiunea efectiva a copilului, find pur practici. La sfarsitul celui de al doilea an, 0 dati cu maturizarea reprezentirii ca proces psihic incepe si se manifeste posibilitatea_ combinarii mintale a schemelor, Este punctul din care se desprinde, evident in faz& incipient’, inteligenta de actiune. Apar forme ale inteligentei. si bolice, (Spre exemplu, copilul care, pentru a anula mobilitatea unui cXrucior, dup% un timp de ,cugetare”, il introduce in spatiul delimitat de canapea si perete, fixindu-l. Solutia acestei probleme” practice este mintalx deoarece nu a gisit-o tatondnd efectiv, si nici invitand din erorile succesive. Perigada preoperatorie® (2-7/8 ani). Este 0 etapa pregititoare pentru stadiul urmator, dar care meriti urmarita de sine statitor pentru importanta prinei- palei sale achizitii, Ea se centreazit in jurul functiei semiotice (sau simbolice), manuale (Bideaud, J., .2., 1993, Neculau, A., s.a., 1994) aceastit versiune nu are ined aceeasi popularitate cu variantele traditionale, mai operante, ceea ce explic’ si optiunea care ghideazi prezentarea de fai 3. Ca in orice stadialitate, reperele cronotogice sunt orientative, nu normative. 4. Conceptul de permanenfa a obiectului defineste capacitatea copilului de a-si reprezenta obieciele si in absenta Jor. Ca semnificatie ontologic’, aceasta achizifie indic& faptul cf, inire nonprezenta $i novexisteng’, nu mai apare semnul de egalitate. Copitul le distinge acum, Obiectele absente continua s& existe. 5. Conceptul desemneaz’ structura care organizeazi actiunea primara a copilului. Ea are un segment perceptiv senzorial (declansator) si unul motric de rispuns. Schema senzorio -motorie are proprietatea c& se generalizeazi si este transferabili la actiuni analoge sat, aseminitoare (suptul, apucarea, deschiderea unei cutii, cdutarea gi gasirea unui obiect etc. se desfigoari algoritmic, conform schemelor senzorio-motorii incorporate) 6. Este mai potrivit termenul de perioada (sau stadiu de varsté - vezi discutia de la punctul 2.1) deoarece etapa aceasta mu verificd, in totalitate, cele cinci criterii definitorii pentra ton stadiu genetic, In ultima varianta piagetian’ a stadiilor ea este, de altfel, cuplat& cu stadiul urmator, pentru care apare ca perioadi de acumubiri necesare unui nou ecbilibra al structurilor cognitive. Astfel, al doilea stadiu piagetian ~ in varianta amintitt ~ (1955) este cel preoperational si operational concret (2-IL/12 ani).36 PSIHOLOGIE $COLARA care constituie 0 premisi obligatorie - prin functionalitatea ei psihologicy : interiorizarea_actiunii, in ,mentalizarea” acesteia. Pentru a ajunge la ope- Tagie mintafd (actiune interiorizati, reversibild si structuratt) este necesar pentru copil si poat® si si Invete si exprime o realitate semnificata (obiect, persoani, situajie etc.) cu ajutorul unui substitut evocator (semnificantul cuvant, desen, comportament, imagine mintal’). Tocmai acest luctu se intampla in perioada in care jocul simbolic, desenul si mai ales limbajul apar si se consolideaz’ ca principal ,material” al constructiei psihice cognitive. Caracterul predominant intuitiv al cunoasterii face ca, la aceasta varsta, copilul si rimani prizonierul proprinlui siu punct de vedere (egocentrism) si, plastic exprimat, sci gdndeascdé ceea ce vede. Abia incepind din stadiul urmator se poate produce inversarea, seminal aparitiei structurilor logice: sd vadét ceea ce gandeste (exemplu: pus in fata evaluarii egalitatii unui kilogram de cuie, comparativ cu unul de pene, prescolarul, ,furat” de aparengi - diferent de mérime dintre cele dowd ~ va opta pentru al doilea, nesesizénd si chiar neacceptind egalitatea pe care i-o arati cintarul), Stadiut operagiitor concrete (7/8-11/12 ani). Mobilitatea crescut a struc- turilor mintale permite copilului luarea in considerare a diversitatii punctelor de vedere, Faptul se datoreazi cristalizarii operatiilor mintale, care au la baz achizitia reversibilititii, Copilul poate de acum concepe ci fiectrei aciun corespunde o actiune inversi care permite revenirea la starea anterioar’. in baza operationalititii crescinde a gandirii, pasul spre logicitate este Ricut si prin extinderea capacititii de conservare a invariantilor’, Aceasti achizitie permite saltul de la gandirea de tip functional 1a cea de tip categorial. Ceea ce diferentiaza acest prim stadiu logic de urmatorul este faptul ci operatiile mimtale riman dependente si limitate de continuiul pe care il pot prelucra: materialul concret. De aici si caracterul doar categorial-concret (Hotional) al gandirii scolarutui mic. Abia stadiul urm3tor va completa si destivarsi procesualitatea cognitiva prin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele) Stadiut operagional-formal (11/12 — 15/16 ani sau niciodat'). Progresul operafionalitiii gindirii este evident, rafionamentul se desprinde de rialul concret, putindu-se axa pe abstractiuni. Pe ling operarea nuanfatt cu” clase de obiecte si cu relajiile dintre ele (stadiul anterior), se naste acum posibilitatea operatiilor cu operatii. Aceste achizitii permit castigarea dimensiunii 7. Conservarea invariantelor ~ capacitatea de a sesiza c& esenta unor realitati concrete nu se schimbii 0 dati cu schimbarea unor tribute, Aparenta nu mai blocheaza sesizarea esentialului (exemplu: dowd iungimi egale, dar diferit prezentate - cere sau linie ~ sunt recunoscute ca echivalente, fapt pe care copitul din stadiul anterior nu il sesizeaz’), 8. Precizarea pe care 0 face Piaget si o confirma cercetiri ulterioare independente indie’ faptul c& nivelul formal logic al inteligentei nu este decat ca porengialitate un dat general tuman, in absenta unui antrenament sistematic acest nivel poate si nu fie atins, chiar in cadrul normalitatit dezvoltariPERSONALITATEA ELEVULUL 37 ipotetico-deductive a gandirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului intre planurile gnoseologice. Daca, pana acum, drumul cunoasterii ducea obligatoriu de la real citre posibil, acum posibilul devine categoria supra- ordonati. Drumul gindirii de Ta posibil citre real este deschis, realul find una dintre variante, dar nu singura (in viziunea lui Piaget, in acest salt cognitiv isi are ridacinile idealismul adolescenfei).. Modelul piagetian a primit, in timp, numeroase confirmari, dar si infir- mari parfiale. Principalele critici care i se aduc se axeazi pe @) limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasive, care nu acoper%, totusi, spajiul cognigiei ; neluarea in calcul a interactiuni sociale ca mediator cognitiy intre reali- tatea fizicd si constructia mintali a subiectului, Cert este faptul cX, elogiat sau discutatt critic, stadialitatea piagetian’ Himéne punet obligatoriu in intersectia teoriilor dezvoltirii cognitive. Practic, ea nu poate fi ocoliti, fiind principalul element de raportare si referinta Dupi Piaget, concordanti cu directia generali a evolutiei cognitive, este si judecata moral a copilului. intr-o prima faz% aceasta este heteronomd (preia norme, reguli, interdictii, valori etc.) din anturajul imediat, fiind nese- lectiva, nesituativa, rigida si vizind doar fapta, nu si motivatia. Apoi ea devine Gufonom®) prin interiorizarea si implicarea propriului sistem valor in actul de judecare. Distincjia heteronom-autonom in judecata moral - si cu implicatii evidente in conduita moral - a fost punctul de plecare al cercetirilor psihologului american L. Kohlberg. Ca si J. Piaget,'L. Kohlberg) s-a interesat de etapele parcurse de copil in judecarea unor mer ece probleme de tipul: ,Este preferabil de a alva viafa unei singure persoane importante sau de a salva vietile unor per- soane oarecare, dar numeroase »Pentru a ajuta pe cineva aflat intr-o situatie extrema, se poate recurge la furt?” etc, Toate aceste dileme morale sunt construite pe conflictul_dintre_necesitatea de_a_urma regula morala si ia dictate de presiuni individuale reale si justificate). Atentia cetitorului a vizat mai putin rspunsul in sine, cat mai ales argumentatia folosité de copil si adolescent, Analiza ansamblului raspunsurilor (initial, cercetarea sa facut pe 72 de copii intre 10-16 ani din Statele Unite, recur- gandu-se apoi la studii longitudinale intercujturale - Canada, Mexic, Anglia Turcia, Taiwan) i-a permis lui L. Kohlberg sa identifice trei niveluri mari de evolutie a judecitii morale, fiecare dintre ele cu doua stadii distincte, Ca urmare. acest model teoretic prezinta sase stadii ale genezei rationamentului moral 1. Nivelul premoral sau preconventional (4-10 ani)’. Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: ,bun/riu” , ,are dreptate/se ~cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate dup’ consecintele tor. 9. Reperele cronologice trebuie Iuate cu relativism pentru c& depind mult si de normele socio-culturale in vigoare, Cele propuse in text corespund culturii americane, Incitanta poate fi o cercetare pentru populatia romaneascl38 PSIHOLOGIE §COLARA Stadiul 1 ~ al moralitdii ascuttdrii, in care pedeapsa si recompensa sunt ctiterii foarte puternice. Evitarea pedepsei si supunerea la norma apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 - al moratitatii hedonismutui instrumental naiv. Conformarea 1a norma este sursi de beneficii, deci trebuie realizatk pentru ci fiind recompensati, poate fi si plicuti in consecintele sale. IL. Nivetul moralitatié conventionale (10-13 ani). Este nivelul conformarii la normele exterioare si al jucirii rolului de copil asa cum este acesta cerut de universul familiei side alte grupuri de apartenenti, Conformarea are la baz plicerea de a i se recunoaste purtarea, de a avea un statut ,,bun’ Stadiul 3 ~ al moralitatii bunetor relatii. Copilul respect norma din dorinta de a fi recunoscut ca un ,,baiat sau o fata buna”, incepe si se prefigureze judecarea faptelor dupa intentia lor, nu numai dup consecinte Stadiul 4 ~ al moralitayii legii si ordinii. Respectarea autorititii, a normelor si legilor incepe si apari ca necesitate ce reglementeazi conduita tuturor, fapt care actioneaz si in beneficiul personal. IIL. Nivelul autonomiei morale sau al interiorizérit si acceptarii personale a principiilor morale (dupi 13 ani, ta tinereye sau niciodat%). Acceptarea nor- nielor morale apare ca forma de identificare cu grupul de refering’, prin impirtisirea acelorasi drepturi si datorii. Se manifest’ un efort de definire a valorilor morale in termeni proprii, cu distantare fat de stereotipurile existente. Stadiul 5 ~ al moralitéfié contractuale si al acceptarii democratice a legii. Standardele morale sunt infelese ca rezultat al unei decizii mutuale: Legile nu sunt intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale, vizand utilitatea lor general Stadiul 6 - al moralitdtii principiilor individuale de conduiti. Se cristalizeai propriul sistem de valori morale, prin semnificatiile personale acordate conceptelor de justitie, reciprocitate, egalitate, demni- tate. Orientarea in universul normelor si valorilor morale se face dupa propria ierarhizare a acestora si pentru a evita autocon- damnarea, Judecata de sine este perceputi ca fiind mai puternici decit aceea care vine din exterior Trebuie subliniat cd modelul propus de L. Kohlberg si creditat cu un grad de generalitate ridicat reclama 0 serie de observatii (Davitz, J.R., s.a., 1987; Banciu, D., 5.a., 1987) * este valabil doar pentru o dimensiune a moralit&tii (cea cognitiva ~ jude- cata moral) si, deci, nu se rasfrange obligatoriu si direct si asupra conduitei morale ; * cele sase stadii au fost regasite mai ales in judecitile morale ale subiectilor baieti_si mai putin in cazul fetelor ;PERSONALITATEA ELEVULUL 39 + materialul dilemelor forteaz_réspunsul subiectului spre solutii simplifi- cate, rezultatele fiind altele atunci cand s-a cerut evaluarea unor solutii alternative ; * este eludat aspectul situational care isi pune amprenta atat pe judecati, cat si pe conduita morala. Asa cum, pentru dezvoltarea cognitiva, modelul piagetian rimane de referin{i, cu nuangirile si completirile ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmarirea si intelegerea dezvoltirii ratio- namentului moral Cu titlul de referingé doar, semnakim cX stadii psihogenetice pentru tarea_afectiyk apar in lucrarile de factura psihanalitici, stadialitate care ist ‘are punctul de plecare in concepfia lui S. Freud . © prezentare expliciti, bogat ilustrati cazuistic, este acum si la dispozitia cititorului roman (Dolto, F., 1993). in ceea ce priveste dezvoltarea psihosocial’, cea mai valorificata stadia- litate rimane cea propusi de E. Erikson (1950). Teza central a teoriei sale este cf potentialul de dezvoltare al individului capiiti implinite pe tot parcursul existentei. Fiecare etapi a vielii este deschisi unei noi achizifii psihosociale, ca urmare a unei noi crize de dezvoltare. Acestea apar din conflictul dintre posibilitatile de relationare ale persoanei si cerintele mediului social. Personalitatea umani este o constructie in timp, dilemele fiecdrei etape si natura influentelor receptate putind plasa fiecare noua achizitie intre variante polare. Cele opt stadii eriksoniene acopera perioada intregii vieti. Astfel, accep- iunea Lirgitd a ontogenezei - de la momentul conceptiei la cel al mortii ~ pita consistent in cadrul uneia dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltarii. in viziunea sa, stadialitatea dezvoltarii se prezinta astfel Principala achizitie | Factorii sociali | Corolarul Stadiul i A i (variantele extreme) | _determinanti axiologi = Mama sa : [infantil (0-1 an) fincredere vs neineredere |°.6 ttamat matern SP&F=Ma [Copilarie mick [Auionomie vs Pa ca J(-3 ani) ldependenta ae Gee [Copikiria mafloct niiativa vs retragere, [yay gaminigy (Pinalitatea in \3-6 ani) lvinovatie lactiuni (teleonomia) (Copitiria mare [Sarguingl, eficienta vs [Scoala si grupul (6-12 ani) linferioritate Ide joact |Competenta [Adotescenta |Modelele gi (12.18/20 ani) !Aentitate vs confurie eVrstniii —_([Unitaten fFamarul adult tate vs iol [Prietenii, celatia [Mutualitatea (20-30/35 ani) inate vs Wolare Hae cuplu afectiviiPSIHOLOGIE SCOLARA 40 stad Principala achizitie | Factorii sociali | Corolarul Stadiul i i (variantele extreme) | _determinanti axiolo lAduttut [Realizare vs rutin Iramitia. proresia [R°SP°™ [(35-50/60 ani) __|ereatoare familia, Provesia’ Hievotiunea [Batrdnetea Intearitate vs disperare PeRsionarea,— fi (60 ani) integritate vs disperate fot viett intelepciunea Desi mai putin cunoscut 1a noi, modelul eriksonian al dezvoltarii este recunoscut ca find astizi unul dintre cele mai cuprinzitoare. Valoarea sa innoitoare a fost apreciati mai ales in raport cu psihanaliza clasici, de la care, de altfel, si porneste.