Apogeul filmului italian (Fellini, Antonioni, Visconti)

Federico Fellini (1920 –1993)

-cunoscut pentru un stil care imbina barocul cu fantezia
- felinesc= sinonim cu extravaganta, fantezia si barocul imaginii si artei in general
- La dolce vita- a contribuit la intrarea termenului paparazzi in engleza dupa Paparazzo,
prietenul fotograf al ziaristului Marcello Rubini (Marcello Mastroianni)
- cineasti precum Woody Allen, Pedro Almodovar, Tim Burton, Terry Gilliam, Emir
Kusturica, David Lynch, David Cronenberg, Martin Scorsese si Juraj Jakubisko au
recunoscut influenta lui Fellini
- I vitteloni i-a inspirat pe Juan Antonio Bardem, Marco Ferreri si Lina Wertmuller, ca si
pe Martin Scorsese in Mean Streets, George Lucas in Grafitti
- Noptile Cabiriei a fost adaptat ca musichall, Sweet Charity si filmul omonim al lui Bob
Fosse cu Shirley MacLaine
- 8½ - a inspirat Stardust Memories (1980) de Woody Allen, 8½ Women (1999) de Peter
Greenaway si altele

-adesea improviza cu actorii nerespectand scenariul

-in I Vitteloni, 8 si jumatate si Amarcord elemente autobiografice negate insa
- a inceput sa lucreze in 1937 la Rimini ca caricaturist
- 1939 facultatea de drept la Univ. din Roma. In acest timp a lucrat ca reporter, redactor
intr-o revista umoristica. Printre colaboratori Ettore Scola, regizor si teoretician marxist,
Cesare Zavattini si Bernardo Zapponi, viitor scenarist la unele din filmele sale
- in 1940 a inceput sa scrie scenarii- Visul piratului/ Il pirata sono io (regia Mario
Mattoli)
- 1942 a inceput sa scrie pentru radio ca sa evite inrolarea- unde a cunscut-o pe actrita
Giulietta Massina, viitoarea sotie. S-au casatorit in 1943
- 1944- 1949 Ucenicia neorealista
- scenaristii Fellini si Sergio Amidei nominalizati la Oscar pentru Roma oras deschis
(1945, regia Roberto Rossellini)
- 1946 Paisa (R: R.Rossellini)- sc: F.Fellini

1950 Luminile varieteului/ Luci di varieta (regia F.F. si Alberto Lattualda), cu Giulietta
Massina
- o comedie despre actori ambulanti marunti
- falimentul companiei producatoare astfel cei doi regizori au trebuit sa plateasca datorii
timp de 10 ani

-drama dulce-amara despre un grup de actori de mana a doua in turneu. Managerul

imbatranit se indragosteste de actrita nou- venita (Giulietta Massina) , fiica amantei sale
decedate.

1950 Paisa- nominalizare la Oscar pt. scenariu (F.F., Sergio Amidei si Alberto Lattualda)
1951 Seicul alb (cu Alberto Sordi, producator Carlo Ponti, muzica NinoRotta)- desfiintat
de critici
1953 I vitteloni
- Leul de Argint la Venetia i-a asigurat prima distributie in strainatate
- primul succes
- l-a lansat pe Alberto Sordi ca cel mai bun actor de comedie italian de dupa razboi
- 5 vitteloni – tineri care nu lucreaza si traiesc din banii parintilor, beau, petrec si pun la
cale farse intr-un oras mort si provincial de la Adriatica (precum Rimini natal)
- Alberto (Alberto Sordi) e visatorul, efeminat, intretinut de mama si sora, indragostit de
o fata in legatura cu un barbat insurat
- Sandra , prietena lui Fausto ramane gravida asa ca cei doi se casatoresc rapid. El o
inseala si aproape isi duce familia spre o tragedie. Filmul se termina cu Moraldo, fratele
Sandrei, plecand la Roma asa cum visa.

1954- 1960 Dincolo de neorealism

1954 La strada (Drumul)
- Gelsomina, o fata naiva (Giulietta Massina) e vanduta unui barbat brutal (Anthony
Quinn), tiganul Zampano. Zampano face un spectacol itinerant rupand lanturi. O invata
cu asprime sa cante la trompeta, sa bata toba si sa danseze. Desi i se trezeste un instinct
de clown ea fuge. La oras il vede pe un alt om de fier Il Matto (Nebunul). Ajunsi cu totii
la un circ si dupa ce nebunul il provoaca, Zampano sare cu cutitul si cei doi ajung la
inchisoare. Dupa ce ies amandoi din inchisoare Nebunul o invata despre drepturile ei dar
ea ramane sa aiba grija de Zampano.Nebunul moare, Zampano ii ascunde trupul dar
Gelsomina are un soc. Zampano o paraseste dar dupa 4-5 ani aude un cantec al ei. Afla ca
familia o adoptase pe Gelsomina dar aceasta murise. Zampano se imbata, rataceste pe
plaja si izbucneste in plans.
- muzica- Nino Rotta- tema principala cantat de Il Matto la o vioara mica si apoi de
Gelsomina la trompeta
- considerat un poem in mod deliberat nefinisat, asemanat cu filmele lui Chaplin
- primul Oscar pt. film strain

1955 Il bidone (Escrocul)

- bazat pe destainuirile unui hot
- un grup de escroci si seful lor Augusto (Broderick Crawford)
- episoade precum deghizarea in preot pt. a obtine banii unei batrane

1957 Noptile Cabiriei

- inspirat de un caz din presa despre o prostituata decapitata
- Pier Paolo Passolini angajat sa traduca dialogurile in dialectul roman
- Oscar pt. film strain si premiul pentr ucea mai buna actrita Giuliettei Massina la Cannes
1960 La dolce vita
- Palme d`Or la Cannes in competitie cu L`avventura lui Michelangelo Antonioni
- succes de box-office
- incercari de cenzurare din parlament si de la Vatican- pentru imoralitate
- numele imprumutat dintr-un film anterior, Cabiria din 1914 iar eroina dintr-u
nfilm anterior al lui Fellini, Seicul alb
- a gasit greu bani caci nimeni nu voia sa finanteze un film despre o prostituata

- Cabiria e o prsotituat pe care pestele o bate, ii ia banii si o arunca in rau. E

salvata si cauta o viata mai buna profesand din nou. Intalneste un barbat care ii
promite o viata mai buna. Se indraostesete de el, se casatoresc dar intr-o zi acesta
vrea sa o omoaresi sa-i ia banii. Supravietuieste si pelaca de acasa iar pe drum un
grup de tineri veseli o fac sa-si recapete optimismul.

- A fost remarcat realismul, tema si implicatiile sociale in dauna intrigii si

conflictului

1960 La dolce vita (Viata dulce)

- o saptamana (dar zilele nu sunt neaparat consecutive) din viata unui ziarist in
cautarea zadarnica a dragostei si fericirii.
- Marcello (M.Mastroianni) ziarist de tabloid- scrie despre vedete, viziuni
religioase
- 1 Helicopterul transporta o statuie a lui Isus si Marcello il urmreste cu alt
helicopter. Helicopterul sau face un ocol pt. 4 femei in bikini de pe un acoperis.
- 2 Seara o intalneste pe Maddalena (Anouk Aimee), o mostenitoare bogata care
vrea sa fuga din Roma. Pt. el Roma e jungla sa. Ei petrec noaptea in apartamentul
unei prostituate. Dimineata isi gaseste logodnica care luase o supradoza. In timp
ce asteapta la spital ca Emma sa-si revina o suna pe Maddalena.
- 3, ziua a doua. Se duce la aeroport pt. a o intampina pe actrita Sylvia (Anita
Eckberg). Ajunge sa faca un tur al catedralei Sf. Petru cu Sylvia. Danseaza apoi cu
ea la o petrecere si dupa ce logdnicul ei devine gelos pleaca impreuna prin Roma
si ea face o baie in fantanta Trevi. Dimineata la intoarcere sunt panditi si bruscati
de logodnic.
- 4, ziua a treia. Fotograful Paparazzo il insoteste pe el si pe Emma intr-un loc unde
niste copii au vazut-o pe Fecioara Maria. Emma se roaga ca Marcello sa o
iubeasca, preotii sunt sceptici. Dimineata se incheie cu jelania in legatura cu un
copil care murise dupa ce mama il adusese ca se se vindece.
- 5. Marcello si Emma la o petrecere. El il invidaza pe amfitrion pt. casa iar ea pt.
familie.
- 6. Marcello bate la masina intr-un restaurant si agata o chelnerita care
dansasedupa muzica tonomatului.
- 7. A cincea seara. Tatal sau a venit la Roma. El ii spune tatalui ca femeia care a
raspuns la telefon nu e logdnica, ci ingrijitoarea. Dupa ce merg la un club de
noapte tatalui i se face rau de la bautaura si apoi pleaca cu un tren devreme inapoi.
- 8. a sasea seara. Pleaca cu prietenul Nico la resedintade la tara a logodnicei
acestuia unde se intalneste cu Maddalena. Ea ii declara dragostea si doreste sa-l ia
de barbat in timp ce un alt barbat o saruta. M. isi exprima indecizia. O seduce pe o
fata din familia gazda.
 - 9. Se cearta violent cu Emma. Se impaca si e in pat cu ea cand primeste un telefon
de la Steiner, prietenul pe care il invidiau amandoi. Ajunge la acesta. Steiner isi
ucisese familia si apoi se sinucisese.
- 10, a saptea seara. M. se duce cu prietenii la casa de pe plaja a lui Ricardo care
sarbatorea divortul de Nadia (Nadia Gray). Nadia e provocata la un numar de
strip-tease pe muzica de cha-cha. M. beat incearca sa-I provoace pe ceilalti la o
orgie dar totul se soldeaza cu el batut cu perne si fulgi. Filmul se incheie
dimineata cand chelnerita il striga pe Marcello de pe celalalt mal al golfului. Din
cauza valurilor el nu aude si apoi cade beat.
-
- scena cu Isus cu mainile departate deasupra Romei- e ca o binecuvantare, apoi
Roma moderna, cinsumatorista- biserica a interpretat-o ca o ironie asupra celei
de-a doua veniri a lui Isus

- costume extravagantedar si rochia-sac inventata de designerul Balenciaga in 1957

- aproape tot filmu lturnat la Studiourile Cinecitta- arhitectul Piero Gherardi a creat
peste 80 de locatii precum Via Veneto, cupola Sf. Petru

- 7 episoade: intalnirea cu mostenitoarea, noaptea cu vedeta, relatia cu intelectualul

Steiner, falsul miracol, vizita tatalui, petrecerea aristocratica, orgia de pe plaja

- Cele 7 episoade sunt incadrate de un prolog (Isus) si un epilog (pestele monstru):

cel 7 pacate, cele 7 virtuti, cele 7 zile ale creatiei.

- abandonarea intrigii, lipsa de continuitate, de explicatii inutile, o naratiune

compusa din 7 intalniri, o calatorie dantesca

- expresionism amestecat cu neorealism

1961- 1969 Filme de arta si vise

- influentat de un adept al lui Carl Jung- rolul arhetipurilor si al inconstientului colectiv
- influentat in 8½ (1963), Julieta spiritelor (1965), Satyricon (1969), Casanova (1976), si
Orasul femeilor (1980).

1962 Boccacio `70 (episodul Tentatiile doctorului Antonio)

- primul film color sau Gilietta spiritelor- film intreg al sau

1963 8 si jumatate/ 8½/ Otto e mezzo

- autobiografic- referire la nr. de filme realizate

- cu Claudia Cardinale, Marcello Mastroianni, Anouk Aimee
- Guido Anselmi (M.Mastroianni), un regizor italian celebru sufera de blocaj artistic. E
blocat cu de filmul sau SF cu referiri autobiograficein contextul unor probleme casnice.
Incercand sa lucreze realiatea se amesteca cu vise si flash-back-uri.
 - adesea actorii se autodubleaza la postproductie caci dialogurile au fost definitivate
in final
- confuzie intre arta si viata pentru Guido

- capacitatea de a surprinde viata in fragmentaritatea ei

- in 1987 declarat cel mai bun regizor european de 30 de cineasti din 18 tari iar 8 si
jumatate cel mai bun film european din toate timpurile

1965 Julieta spiritelor/ Giulietta degli spiriti

- I film color
- Giulietta (Giulietta Masina) isi studiaza subconstientul dar studiaza si modul
ciudat de viata al vecinei ei Suzy. E orpesata de sotul ei dar influenta vecinei si
autonaliza o fac sa se elibereze.

1969 Fellini- Satiricon

- inspirat vag de romanul lui Petronius

- romanul a ajuns pana la noi fragmentar iar Fellini a fost fascinat tocmai de partile
lipsa

1970- 1980 Onoruri

1970 I clowns
- film TV despre lumea circului

1973 Amarcord
- Oscar pt. film strain
- bildungsroman, coming of age
- Amarcord in dialectul romagnol inseamna “imi amintesc”

Il Casanova di Federico Fellini – Oscar pt. costume (Danilo Donati)

1980 La citta delle donne

1981- 1990 Ultimele filme

1983 E la nave va
1986 Ginger i Fred
1987 Intervista
- in 1987 declarat cel mai bun regizor european de 30 de cineasti din 18 tari iar 8 si
jumatate cel mai bun film european din toate timpurile
- montaj de imagini vechi si noi cu el la lucru
1990 La voce della luna
- eroul iese dintr-un spital de nebuni

1993 Oscar pt. intreaga activitate