Adrian-Nicolae Puiu, Istorie universald - suport de curs pentru clasele a IX-a sia X-a CAPITOLUL al XI-lea RENASTEREA SI UMANISMUL Renasterea si umanismul au reprezentat migcarea culturalX, specificd evului mediu tarziu si inceputului epocii moderne (see. XIV-XVD, caracterizati printr-o dezvoltare culturali deosebiti, inspiratd de cultura antichitafii greco-romane, 1, RENASTEREA SI UMANISMUL: FACTORI, CARACTERISTICI, PERSONALITATI SI CAPODOPERE A.FACTORI AI APARITIEI RENASTERII SI UMANISMULUI -dezvoltarea economica a oraselor italiene; -redescoperirea $i revalorificarea operelor autorilor antici; -decvoltarea mecenatului (sustinerea activitatilor culturale de c&tre ,protectori” cu resurse financiare, precum familia Medici in Florenta, papi Alexandru al VI-lea, Tuliu al Il-lea, Leon al X-lea); -dezvoltarea burgheziei $i aparifia unor noi mentalitagi despre viata B. CARACTERISTICI ALE RENASTERI $1 UMANISMULUI -a apirut in orasele italiene (Florenta, Roma, Venetia, Milano, Napoli, Genova, Pisa, Ferrara, Mantova), dup care s-a rispndit in toat& Europa (in special in vest - Franta, Térile de Jos, Imperiul Romano-German, Spania, Anglia); a avut ca obiectiv crearea unui om cu 0 educatie complexi (cult, artist, intelectual, politician, diplomat), care are dreptul Ia libertate, toleran{a, respect, pace, rafiune, prosperitate (spiritul umanist), conform dictonului ,,omul, mésura tuturor lucrurilor”, care considera fiinfa umani ca fiind in centrul universulu C.INSTRUMENTE ALE DIFUZARII RENASTERII SI UMANISMULUI ~inventarea (de citre Johann Gutenberg la jumStatea sec. al XV-lea) si rispAndirea tiparului; -utilizarea limbii latine, ca limba de comunicare european, si a limbilor nationale in scrierea cértilor; {nflinfarea unor mari biblioteci, a unor noi colegii si univers -frecventarea universitifiloritaliene de cdtre tineri din toat Europa. D. PERSONALITATI SI CAPODOPERE 2.) PERSONALITATI SI aut IN ARTA - ITALIA al.) Arhitectura (elemente specifice - bolta si cupola): -Michelanigelo Buonarroti - Cupola Catedralei Sfantul Petru din Roma, -Donato Bramante - Catedrala Sfiintul Petru din Roma; -Filippo Brunelleschi - Catedrala Sfainta Maria (Domul) din Florenya. a2.) Sculptura (element specific - corpul uman, mai ales nud): “Michelangelo Buonarroti - Pieta, David, Moise, Robit, Donatello - Gattamelata, David, Sf. Gheorghe; -Lorenzo Ghiberti - Portile Baptiseriului; -Antonio Pollaiuolo - Hercule $i Anteu; Andreea Verrocchio - David; 3. Pictura (element specific - perspectiva): -Leonardo da Vinei - Mona Lisa (Gioconda), Cina cea de tainé, Fecioara din grotd, Fectoara si pruncul, Doamna cu hermind; “Michelangelo Buonarroti - Judecata de apoi, Geneza (feesc& pe bolta Capelei Sixtine); andro Botticelli - Primdvard, Nasterea lui Venus; “Rafael (Raffaello Sanzio) - Scoala din Atena, Madona Sixtind, -Tizian (Tiziano Vecellio) - Rdpirea Europei, Venus din Urbino; -Giotto di Bondone - Rastignirea lui Hristos, Pléngerea la mormént, 36 Peeeecermrom Ms‘Advian-Nicolae Puiu, Istorie universal - suport de curs pentru clasele a 1X-a gia X-a Fommaso Masaceio - Alungarea din Paradis, Sfanta FETE ae a Tae “Paolo Ucello - Sf. Gheorghe si balaurul, Batilia de la San Romano; “Fra Angelico - Judecata de Apoi, Bunavestire; “piero della Francesca - Legenda adevaratei cruci, Visul impératului Constantin; “andreea Mantegna - Hristos mort, Adoratia péistorilor, “Giovanni Bellini - Alegorie sacri, Madona cu sfinyiis “Tintoretto (Jacopo Robusti) - Adoragia pastorilor, Répirea corpului Sf. Marcu; “Paolo Veronese - Nunta din Cana Galilei. b.) PERSONALITATI SI CAPODOPERE. in ARTA-EUROPA “ja Franjar eastclele de pe Valea Loarei (Chambord, Chenonceaux, Angers, Chinon, Blois, Amboise); 3h Tarile de Jos - pictori Rogier van der Weyden (Cobordrea de pe cruce) Pleter Breugel cel Batran ‘urmul Babel, Hieronymus Bosch (Judecata de apol, Gridina desfaticilor lumegti), Jan Van Eyck (Fecioara cu pruncul); ceepemania - pitori Albreckt Diirer (Madona rozariului, Autoportr!), Albrecht Altdorfer (Batalla de la Jpsos), Lucas Cranach cel Batrin (Adam si Eva), Hans Holbein cel Tanks (Hristos in mormént; “in Spania - pictorul grec Domenikos Theotokopoulos, supranumit EI Greco (Dezbriicarea lui Hristos, Invierea lui Hristos). ¢) PERSONALITATI SI CAPODOPERE IN. LITERATURA “Dante Aligheri - Divina Comedie (realizeaz& o cdlatorie alegoricd fn Infern, Purgatoriu si Paradis); “Francesco Petrarea - Sonete (poezii, in special de dragoste); intova), “Giovanni Bocaccio - Decameronul (Fealizeazi ofrescK a realiailorsocitatt florentine); jerman, _Fyangois Rabelais - Gargantua $i Pantagruel (realizeazd 0 critic’ a societ&tii medievale); “William Shakespeare - Romeo si Julieta, Othello, Hamlet, Visul unei nopti de vard, Regele Lear, Richard jlomat), 4 {1k-lea, Antoniu si Cleopatra, Imblanzirea scorpiei (surprinde natura umana); conform “Miguel Cervantes - Don Quijote de la Mancha (satirizeaza valorile cavaleresti). irziu si spiraté precum : 4) PERSONALITATI SI CAPODOPERE IN FILOZOFIE, “Erasmus din Rotterdam - Elogiul nebuniet, Elogiul prostiei (crtic& moravurile societatii). JLUL —“Mfarsitio Ficino - a tradus opere filozofice ale unor scritori antici; “Pico della Mirandola - Despre demnitatea omului; “Tommaso Campanella - Cetatea Sorelui (imagineaza o societate ideal); “Thomas Morus (More) - Utopia (imagineaza o societate idealé); ~ Francis Bacon - Noul Organon. ¢) PERSONALITATI SI CAPODOPERE IN ISTORIOGRAFIE -Niccolo Machiavelli - Principele (teoretizeazi caracteristicile omului politic), Istorii florentine; “Francesco Petrarca - Qameni ilugtri (realizeaz& biografile unor personalitiji din Roma antici), Africa (descrie viaja gencralului roman Scipio Africanul); “Giorgio Vasari = Viejle celor mai de seamé pictori, sculptori si arkiecti, a utlizat pentru prima dati conceptul de ,Renastere”; “Francesco Guicciardini- Istoria Italiei. £.) PERSONALITATI IN ASTRONOMIE, -Nicolaus Copernicus si Giordano ‘Bruno - au formulat teoria heliocentrista (soarele se afl in centrul sistemului solar); “Galileo Galilei -a confirmat teoria heliocentrista, a studiat c&iderea corpurilor in spagius Tycho Brahe - a ficut observaii precise asupra sistemului solar; “Johannes Kepler - a descoperit c& planetele se invart in jurul soarelui pe orbite eliptice. .) PERSONALITATI IN MEDICINA sruncu, Ambroise Paré - a feu cercetiri in domeniul chirurgiei (considerat parintele chirurgie!) “Andreas Vesatius, Miguel Servato, Wiliam Harvey - au ficut observatii despre circulafia sanguing. 36 37