G oe | dr. Robert Hemfelt NUE i dr. Frank Minirth Lp 7 TS dr. Paul Meier ™ J _ Labirintul codependentei drumul spre relatii interumane sénatoasea a ee ee eee Ce Traducerea: — Simona Farcasan Stilizarea: Anca Oltean Corectura: Viorica Giurgiu Drepturile in limba englezd: © 1989 by Robert Hemfelt, Frank Minirth, Pant Meier. Publicata in limba englezdi de Thomas Nelson Publishers, Nashville, SUA, ‘Titlal original in limba englez&: LOVE IS A CHOICE, Drepturile in timba romana: Editura LOGOS, © 2001. Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 3400 tel. 064-4: nail: logos@internet.ro; wwww.logos.ro Toate drepturile rezervate. Pentru reproducerea oriciirei sectiuni din aceasta carte, cu exceptia unor citate succinte in revistele Si articolele de specialitate, este necesar acordul scris al editorului, Numele pacientilor gi detaliite teferitoare Ia cazurile lor au fost modificate $i aranjate in altd ordine pentru a proteja identitatea acestora. Citatele seripturale sint din Biblia sau Sfinta Seripturdt, versiunea Cornileseu, 1923. ISBN 973-9212-44-1 Coperta tiparita la International Technoprint Cluj Napoca &. Lucrarea executata fa Imprimeria ,ARDEALUL” Cluj B-dul 21 Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca Tel.: 413871; Fax: 413883 Comanda nr. 10085 CUPRINS = en MULTUMIRI Dede e cece cece eee PARTEA INTII: Ce este codependenta? tenes OD Firul rogu al suferintei ........... shotatee teeeeee H Cum actioneazi codependenta .................. see. 20 PARTEA A DOUA: Cauzele codependentei......... 37 Nevoile afective neimplinite ... eee 39 Copilaria pierduté ............. oo Reveniri obsedante ................ pete e eee ee eee ees 74 PARTEA A TREIA: Factorii care perpetueaza codependenta .... 0.0.6... c cece cece sec ec cece 89 Efectul bulgarelui de zapada ...... Negarea Minia . PARTEA A PATRA: Codependenta in relatiile interpersonale cc ones £1: )Relatii codependente sau normale? ........ + 131 Relatii codependente sau interdependente .. - 146 Imbunatatirea relatiilor - 164 Rolurile - 177 PARTEA A CINCEA: Cele zece etape ale procesului de inmsanatosire ........... Examinarea relatiilor ...... Ruperea cercului dependentei Despirtirea de cas ...... Jelirea pierderilor ....... O noua imagine de sine ......... Noi experiente gi intoarcerea acasi .. Mentinerea echilibrului ...........00000......., - 300 ANEXA A — O perspectiva personal ......... 319 ANEXA B — Terapia de grup si alte surse de asisten{a ............... dese eccces se eeeees Qt NOTE oe eee eee eee ec cee cc ee cece ceeesee 325 DESPRE AUTORI.......... thee cence cece es B27 . MULTUMIRI eee Autorii doresc si-si exprime recunostinta fati de cei al eiror sprijin gi contributii au facut posibili publicarea acestei carti, Labirintul codependentei. Multumim indeosebi lui Don Hawkins, pentru incurajirile si munca sa, sisotiilor noastre, Susan Hemfelt, Mary Alice Minirth si Jan Meier. Suntem, deasemenea, indatorati lui Sandy Dengler, al cirei talent literar ne-a permis si transformim fisele si studiile de caz, rezultatul multor ani de cercetare, intr-o lectura agreabila, lui Janet Thoma, pentru ajutorul acordat in ceea ce priveste aspectele administrative si editoriale ale publicirii cartii, lui Bruce Barbour, pentru incurajarile gi sprijinul stu nepretuit, lui Susan Salmon, pentru tenta editoriala, lui Vicky Warren si Kathy Short, pentru munca lor neobosita de dactilografiere, corectare sisupraveghere a spalturilor, lui Kevin Kimback, pentru asistarea cercetirilor.PARTEA iNTil: Ce este codependenta?CAPITOLUL UNU Firul rogu al suferintei Gladys Jordan gedea feapina pe marginea scaunului, cu picioarele strins lipite, ca gsi cum ar fi fost gata s& figneasca in clipa urmatoare. Degetele ei, incordate ca niste gheare, se inclestau fara odihna, oprindu-se doar pentrua indepirtao suvita de par crunt ce-i cédea peste ochi, ca sa-si reia apoi framintarea nervoasa. Pe fisa ei de observatie scria ci are cincizeci si trei de ani. Arita ca de gaizeci si cinci, Pe scaunul aliturat, John, sotul ei, isi incrucigase bratele si sedea cu un aer imbufnat. Era un barbat indesat, puternic, care parea bine hranit, dar nu gras. Cei cincizeci si patru de ani petrecutiin aer liberse citeau pe fata lui bronzatit, cu incretituri in jurul ochilor. Ca aatreprenor in constructii, se bucura de o reputatie fara pata, fiinded respecta intocmai contractele gi intotdeauna preda lucririle la termen. ~Sunt aici pentru cd a vrut Gladys si vin‘, spuse el. .Nu cred ca. un psiholog ne-ar putea ajuta. E prea tirziu*, John Jordan refuza si lase garda jos. Anii de experienta la-Clinica Minirth-Meier ne faceau si infelegem obiectiile nerostite ascunse de apararea lui John Jordan, aga c& am recunoscut acest lucru in fata lui: ,Este foarte posibil s& simti ci ai facut © greseala venind aici", am spus. DacaFI Labirintul eodependentei ceri ajutorul unui psiholog sau psihiatru inscamni ca esti prea slab ca si-ti rezolvi singur problemele; dar judeci gresit lucrurile, pentru ca, in fond, cu asta se ocupa psihologia. La urma urmei, oamenii sdnatogi isi pot controla in permanent comportamentul si sentimentele. Cam asta simti tu?“ Aveti dreptate.“ John, inteleg ca ti-ai inceput afacerea pornind aproape de la zero." »Am inceput de indat& ce am terminat liceul, cu o furgoneta veche.“ »Cite masini ai acum?“ Sapte camioane, doud basculante, citeva transportoare, um utilaj de incarcare si un buldozer.* Vocea lui John trada o nota de mindrie — 0 mindrie admisibila, de inteles. wlnteleg. Pacat ci nu esti mai puternic. Daca ai fi, n-ai mai avea nevoie de toate utilajele acelea costisitoare. Ai putea si transporti singur incdrcaturile, si nivelezi soselele cu lopata... Expresia fetei lui John era demna& de toat& atentia. Intr-o clipiti, tulburarea lui s-a schimbat fn intelegere (un nerostit waha!, semn ci in mintea lui se aprinsese un beculet). Scinteia din ochi era primul semn vag ca ostilitatea lui se domolea putin, ins& ea disparu la fel de repede cum aparuse. ,,inteleg. Terapia ¢ 0 unealta, dar ideea este aceeagi. Daca as reusi si ma adun si sitmi bag mintile in cap, daca as avea mai mult& credint&, n-am fi acum aici.“ »Nu-i aga. Nu poti muta muntii din loc cu un singur cuvint, trebuie s& te folosesti de o macara; gi asta nu fiindca tti lipseste credinta, ci fiinded aga-i aici, pe pamint. Noi vrem sa va ajutam sa mutati muntele.* 7 »Gladys! Treizeci de ani de c&snicie, trei copii — doi baieti si ofaté. Presupun cad acum sint deja independenti-Cii ce se ocupat?, am intrebat. : isi drese vocea raigusit&, la fel de incordat’ si tremurinda ca trupul ci: John Junior gi-a luat licenta in afaceri sia pus pe roate FIRUL ROSU AL SUFERINTEL 13 ospalitorie-curatatorie. Zice c4-i ia o groazi de timp si munca, dar se descured foarte bine. Marsha este asistenté la Spitalul de Urgent& St. Joseph. Stiti, ea e o persoana foarte activa, care lucreazd extrem de bine in conditii dificile. lar James este... “. isi umezi buzele. .El a avut ceva probleme, dar acum e la dezintoxicare gi totul va fi bine.* John, am inteles ca religia este foarte importanta pentru voi doi. Divortul nu este o solutie, nu-i aga? Poate ci te-ai gindit la crima, dar nicidecum la divort.“ Antreprenorul incerca s4 zimbeasca, dar colturile buzelor lui se ridicara fortat intr-un rinjet: ,Ati nimerit-o.“ Grimasa se sterse si, in sfirgit, vocea i se inmuie cu adevarat. ~Vorbiti despre incompatibilitate. Despre deosebiri de neconciliat. Asta ni se intimpla tot timpul. Casdtoria e rupté din rai, aga se spune. A noastra cu siguranté cai n-a fost. Daca am fi erezut ci putem divorfa — daca am fi putut s& alegem —. unul dintre noi ar fi pleeat cu ani in urma.* Trisiturile fetei lui Gladys se indspriv&. Dacd am fi avut aceasta posibilitate. N-a fost nevoie si rosteasci cuvintul prizonierd, care se putea citi usor pe chipul ei trist. Miinile ci nu-si incetaser’ framintarea de cind s-a agezat. John nuasculta. Nici macar nu incearea si auda ce-ispun. E atit de frustrant si incerci si patrunzi dincolo de un zid de ekraimizi.“ John repli nu vorbeste despre comunicare. $4 comunici inseamnia sa discuti despre orice, bune sau rele. Ea nu tace decit mi critice. fn ochii ei, eu nu-s in stare s& fac sau si zic nimic bine. Orice i-ag aduce, ea vrea mai mult sau altceva. Niciodaté nu-i ceea ce-i lrebuie, niciodata nu-i destul de bun.* Nu era nici urma de bucurie in casnicia sau viata familiei Jordan. Linistea unei victi fericite fusese defini alungata de zgomotul de fond al frecusurilor zilnice. In fata noastri, pe scaunele asezate la aproape doi metri distanta, se afla intruchiparea tragediei: doi oameni cumsecade, sinceri, care nu voiau altceva decit si se iubeased, dar nu reugeau.4 Labirintul codependentei ta familiei Jordan — poate gi viata ta — este strabatutd de + nefericire side suferinta nerostita ca de un fir rogu, ce se intinde in subconstient, prinzindu-l intr-o plasé de durere. Le atinge judecata gi puterea dea hotari, chiar atuncicind isiinchipuie cai au luat 0 hotirire bine gindita si potrivita. Noi, cei de la Clinica Minirth-Meier, alaturi de alti specialisti, am numit aceasta stare »codependenta*. CODEPENDENTA in general, codependenta se poate defini ca dependenta de anunite persoane, comportamente sau obiecte, Codependenta este nereugita de a-ti controla sentimentele, compensata prin controlul exercitat asupra oamenilor, obiectelorsau evenimentelor exterioare. Pentru codependenti, controlul sau lipsa acestuia este elementul central al fiecdrui aspect al vietii lor. Codependenta se poate manifesta ca dependenta fata de o alta persoana. fn cazul codependentei_interpersonale, persoana afectat& este atit de captivata de celélalt, incit sentimentul identitatii personale — al sinelui — este grav diminuat, indbusit, wproape climinat de personalitatea gi problemele celuilalt. Mai mult, persoancle codependente par a se comporta ca un aspirator care a luat-o razna, absorbind nu numai alte persoane, «i gi substante chimice (alcool sau droguri, in primul rind) ori tri (bani, mincare, sexualitate, munca). Se straduie mercu a-gi umple golul afectiv. Pacienti nostri au descris aceasti stare ~~ 1 felul urmator: .Tree prin viata fra nici un fel si ma simt de pared ag fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inlauntrul meu.” . tuc Terapia de grup Codependenta a fost identificatd pentru prima oara cu citeva 2cenii in urma, pe vremea cind specialistii se straduiau si-i ajute pealcoolici si familiile lor. fn avangarda acestei tendinte moderne FIRUL ROSU AL SUFERINTEI 15, s-a aflat organizatia Alcoolicii Anonimi. intemeietorii ei au observat c& alcoolicii prezentau citeva trasituri comune: erau extrem de inversunati impotriva lui Dumnezeu, erau rebeli (independenti) si, in acelasi timp, erau dependenti de cei din jurul lor ca niste copii. Desi primii specialistiimplicatiin migcarea Alcoolicii Anonimi erau oameni credinciosi, au simfit ci trebuie intr-un fel si depigeasca aceasta inversunare impotviva lui Dumnezeu si, de aceea, au folosit expresia »Dumnezeu, asa cum {I intelege fiecare“, in dejacelebra terapiein doudsprezece etape. Intentia lor era si se concentreze asupra nevoii de ajutor din afara. Dependenta de alcool a fost combatuti Pas cu pas, zi de zi, prin punerea in practicé a celor doudsprezece etape, prin incurajarea participarii la intilniri cu persoane care au acecagi problema. Organizatia Alcoolicii Anonimi a inregistrat succese in recuperarea alcoolicilor, dar a existat si un neajuns esential — familiile se destramau cam la un an dupa vindecarea bolnavului. Asistentii sociali au realizat ca; in aceeasi masura in care alcoolicul era dependent de alcool, familia lui sau a ei era adesea la fel de dependent& de situatia creat de alcoolismul unuia din membrii ei. Ei igi adaptasera intreaga viata si, mai mult, intreaga intelegere a vielii pentru a-I integra pe alcoolic. Prin aceasta, ei favorizau . berpetuarea viciuluilui, devenind intr-un feléomplici, care négau,’ ignorau sau evitau problema? Mai ales copiilor cu un pai alcoolic aceasta viati pervertita li se parea ,normala*. Era singura pe care o cunosteau. Ale era dependent de alcool. Familia sa era codependenté de alcool alaturi de alcoolic. Astfel a aparut termenul. Programele Al-Anon si Alateen (destinate adolescentilor cu probleme) au fost concepute nu pentru alcoolici, ci pentru sustinerea celor apropiati lor, ajutindu-i sd inteleaga corect viata — daca vreti, ii ajut& sa se descurce in noua situatie — si facilitind adaptarea lor la o dinamica familial& cu totul diferita.Labirintul codependentei Conceptele de dependenta si codependenta nu se mai aplic& actualmente exclusiv consumului de alcool, ele inglobind tot spectrul cunoscut al substan{elor chimice care dau dependenti — cocaina, marijuana, tutun, heroin’ — precum si alte aspecte. Expresia ,,alte aspecte“ se refera la orice tip de manie sau obsesie irepresibila, orice exces sau comportament impins la extrem. ~gTulburarile de nutritie (ca, de pilda, anorexia, bulimia), dependenta de sex, obsesia de a munci, nevoia de nestipinit de a cheltui fara limite, o atitudine exagerat de rigida ori moralista, mania de a-ti spala miinile de cincizcci de ori pe zi — toate acestea si alte tipuri de dependente au fost incadrate in aceeasi clasi cu alcoolismul. Tulburarile mentionate gi altele de acelasi gen afecteaza familia si pe cei apropiati — codependentii — care pot suferi la fel de mult ca persoana dependenta sau chiar mai mult. Conceptul de codependenta ii include totodata si pe alcoolici. Cuvintul codependent inseamni, literal, dependent de“. S-ar crede c& numai partenerul de viata al unui alcoolic poate fi numit codependent. Nu este asa. Alcoolicul insugi este in stare de codependenta activa. Dependenta sa se manifesta fata de un lucru — alcoolul. Tovaragul sau de viata este dependent de o persoana, alcoolicul, si de un anumit tip de relatic, intrucit atitudinea sa incurajeazi dependenta alcoolicului. Ambii sint dependenti unul de celilalt, in egala masura — codependenti. Tragedia finala Un alt aspect dramatic, de care ne vom ocupa in capitolele finale, este problema perpetudrii dependentei de-a lungul_ mai multor generatii. O tulburare grava care a afectat 0 familic se va repercuta asupra familiilor copiilor acesteia si a copiilor lor, constituind o adevarat&i undi de nefericire ce se propaga mai departe si mai departe de-alungulanilor. Tipul de dependenta sau disfunctie poate cunoaste modificari: de pilda, un tata alcoolic da nagtere unui fiu obsedat de munca, iar acesta are o fiic& ce-si FIRUL ROSU Al. SUFERINTEI iy cheltuie banii pind Ja ruin&. in esent’, problema rimine; e mereu prezenta, propagindu-si fara incetare efectele negative. In clinica noastri tratim multe persoane codependente — oameni_cu comportament obsesiy, sotii si copii acestora, precum si copii proveniti din familii dezorganizate. Statisticienii estimeaza c& cel putin cincisprezece milioane de americani sint dependenti de alcool sau droguri. Credem ci fiecare alcoolic influenteazai. negativ viata acel putin patrupersoaneapropiate, fie soti, copii ori loyarasi de munca. fn consecinti, exist gaizeci de milioane de persoane codependente care suferd din cauza dependentei celor cincisprezece milioane de americani. fn plus, s-a apreciat ca aproximatiy douazeci si opt de milioane de americani adulti sint wmasii unor alcoolici si ci ei mai sint inca afectati de codependenta de care au suferit in copilarie. Tar estimarile de mai sus se refera exclusiv la alcool. Cifrelenu includ alte tipuri de codependenti, generate de dependenta fata de altceva decit substantéle chimice; de aceca, statisticile respective sint extrem de relative. Numarul real al persoanelor afectate de codependenti este mult, mult mai mare. Epidemie. Pur si simplu nu exist& alt termen pentru a descrie aceasti situatic. Cind aproape o suti de milioane de ame icani, {Acind parte din generatii succesive, sintalectatide codependenti, putem spune cé sintem confruntati cu o epidemic de o gravitate incredibila. Nefericirea, disperarea, vielile irosite depisesc orice putere de intelegere. Mii dle pacienti ai Clinicii Minirth-Meier, veniti din toata tara, sint codependenti, si fiecare dintre noi le acord& sfatul, fie in calitate de psihiatru (Dr. Frank Minirth si Dr. Paul Meier), fie ca psiholog (Dr. Robert Hemfelt), avind in vedere ‘doua ‘scopuri principale: atenuarea efectelor imediateale problemelorcreate de codependenta, in primul rind,’si, in al doilea rind, prevenirea consecintelor sale devastatoare in viitor, atit in ceea ce-i pri pe cei direct implicati, ctt gi generatiile urmatoare.Labirintul codependentei Ai o sansa din patru sa fii afectat de probleme cauzate de codependentaé. Care sint aceste probleme? Divort gi relatii interumane dificile, abuz de substante, manii si comportamente maniacale ce se sustrag oric&rui control, furii irationale, depresii si multe altele. Acestea sint probleme extraordinar de grave, recurente, cate te impiedica sa fii fericit si-ti fac viata imposibil de trait. Ce poti spune despre tinc? Oare nefericirea ta igi are gi ea radacinile in codependenta? Lar daca lucrutile stau aga, ce se poate face pentru ao elimina sia alina suferinta? Exist dowd motive principale pentru a-ti analiza viata sia solutiona problemele create de codependentia, daca acestea evisti. Primul sé referd la calitatea proprici tale vieti, la nevoia de ao face mai buna, mai ugor de controlat sila evitarea greselilor majore. Al doilea motiy ii priveste direct pe copii, atit pe Propriii tai urmasi, cit gi pe cei care traiese in jurul tau. Codependenta, daca vii amintiti, are un impact ce se perpetueaza de-a Jungul mai multor generatii. Problemele care apar intr-o generatie 0 afecteazi pe urmitoarea si o condamna pe cea care viné dupa ea, daci nu se rupe acest cere vicios. Unul dintre cele mai miscitoare comentarii auzite vreodata la Clinica Minirth-Meier a fost facut de o tindrd tratata aici: .Nu sint sigura c& voi ajunge vreodata si fiu linistita sau fericita, dar mi-am salvat copiii de suferinta.* Familia Jordan, pe caream prezentat-o la ineeput,avea nevoie de sfatul unui specialist pentru a descurea ghemul incilcit al casniciei. Le-am aratat ceea ce poate si vada numai un observator impartial. Aceasti carte te va conduce de-a lungul aceleiagi poteci. in a doua parte a ei vom analizafcauzéle codependentei: nevoile afective neimplinite, copilaria pierdut& si dorinta obsesivi de a repara trecutul. Vei vedea cum i-am ajutat pe ambii parteneri si-si accepte trecutul,” analizindu-l, jelindu-l, descareindu-gi furia, pentru a ajunge si se impace.cuel. Pe masura ce fi vei urmari pe sotii Jordan parcurgind aceste etape, compara situatia lor cua ta. FIRUL ROSU AL SUFERINTEL 19 In partea a treia a cartii ne vom concentra asupra factovilor care tiinchid pe codependenti — ca sotii Jordan — in cercul de fier al nefericirii: efectul bulgarelui de zi pada, faza de negare gi furia. Majoritatea elementelor sau ideilor care influenteaza viata persoanei afectate de codependenti sint fie adinc ingropate in subconstient siignorate, fie neidentificate ca atare. Te vom ajuta sa le descoperi pe toate. Apoi, in partea a patra, iti vom arkta cum ‘influenteaza~ codependenta jielatiile tale si cum poti_ opri maginaria distrugatoare care iti macin§ mintea. ai in stirgit, te vom conduce Pas cu pas pe treptele, uneori dificile, alteori indltitoare, care due la vindecare. Pe misura ce-ti revezi trecutul, vei descoperi stari pe care nici nu le-ai sesizat la timpul lor. Vei fi cuprins de minie. Regretele insi au un efect témaduitor. Noi optiuni si noi perspective te vor duce mult mai departe decit te-ai gindit vreodati a ajunge. Drumul nu este ugor. Nici in prezent viata sotilor Jordan nu este o idila fara stirgit. Dar au avut parte de 0 vindecare mult mai profunda, cu caracter practic. John inc’t munceste excesiv, dar acum-constientizeazA acest lucru gi incearc’ din rdsputeri si-1 compenseze. Gladys intelege mai bine care este rolul si locul ei in familie. Dar, mai Presus de Loate, ei stiu ce fel de trecut au avut siau invatat si evite acele impulsuri constringatoare care i-au dominat odinioara& cu alita cruzime. Pentru prima oara in viata lor, John si Gladys simt gustul adevaratei fericiri. in buna miasura, totul depinde de dorin ta ta dea te elibera de fantomele trecutului. Copiii din jurul tau vor beneficia enorm de acest lucru. Propria ta fericire si puterea de a iubi cu adevarat atirna de decizia pe care 0 iei acum. Sa incepem prin a examina zece tri persoanei codependente. Fe ‘turi caracteristice aleCAPITOLUL DOI Cum actioneazad codependenta Avea sapte ani in 1929, anul in care a cdzut Bursa, asa ci se poate spune ca era un copil al perioadei de recesiune economica. »Vezi?", i-a spus tatal. ,S% nu-ti pese de bani, Jerry, biiete.“ Lui Phil Braley, tatal lui Jerry, nu i-a pasat niciodata. Tot ce cigtiga, Phil Braley cheltuia in aceeasi zi. La fel flicea si Maude, sotia lui. De bine de rau, Phil n-a ramas somer niciodata, ceea ce multi n-au reusit la vremea respectiva. A avut o slujba relativ stabila de sofer peo furgoneta care livra diverse comenzi. Maude avea o gradinitit in spatele casei in care locuiau, in Los Angeles, si citeodata mai lua si haine la spalat. Dar, oriciti bani ar fi cigtigat, niciodat& n-avea nimic. Banii ci dispireau la fel de repede ca gi ai lui Phil. De la noua ani, unicul lor fiu, Jerry Braley, a ayut in permanen{a o slujba remunerata. Una dintre cele mai bine plitite n-a durat prea mult; 0 grupare secret de anarhisti l-a angajat si strecoare pamflete politice pe sub ugile oamenilor dupa lasarea intunericului. Grupul a fost arestat gi Jerry s-a apucat de treabi la lumina zilei — a ma&turat podele, a distribuit ziare si cirti de telefon, a vindut portocale din ug& in usa. De cite ori trecea prin dreptul magazinului Western Auto se uita la biciclete. Lainceput, a vrut o biciclet& rosie cu rezervor fals pe bara transversala si cu aparatoarele rotilorin dungi. Apoi nui-a mai pasat daca avea sau nu tot felul de accesorii care-ti luau ochii. in cele din urma nu i-a mai pasat nici de culoare. Voia o bicicleta. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 2 Orice bicicleta. O dorea cu ardoare. Tinjea dupa ea. Cu toate acestea, in toti anii de munci n-a reusit sa stringa destui bani ca cumpere o bicicleté. fntotdeauna trebuia ca banii lui si acopere nevoile familiei intre doua salarii ale tatei. in liceu, Jerry a avut rezultate foarte bune sia fost un atlet de exceptie. Acasa s-a specializat in a-i tine departe pe creditori. Familia lui cumpira de la doua bacdnii din apropiere si avea datorii la ambele. Jerry incerca si cumpere de la una dintre ele. Daci refuza si-i acorde credit in continuare, punea cumparaturile inapoi pe raft si, teribil de jenat, se ducea si incerce la celalalt magazin. Familia sa n-a avut niciodata casa ci sau telefon. Lui Jerry ti era atit de rugine de locuintele inchiriate in care stateau, incit, daca se oferea cineva si-l aduc& cu masina de la scoala, ii spunea s&-] lase la doua evartale mai incolo. fi era ingrozitor de teama si nu afle cineva unde locuieste. Familia lui Jill a abordat problemele nesigurantei si ale lipsei de bani generate de criza economica intr-un mod diametral opus. Si ea avea tot sapte ani cind s-a prabusit Bursa. Si tatileia reusit sa-gi pdstreze slujba in timpul recesiunii, fiindcd era un excelent timplar. Dar asemanatile se opresc aici. Phil Braley era un tip jovial, simpatic, gata si-ti imprumute ceva maruntis cind avea. Tatal lui Jill, Peter Winthrop, un individ nervos, cuprins mereu de crize de minie, stringea fiecare béinut. Ca si in cazul lui Jerry, familia lui Jill trebuia sa se descurce fara banii cistigati de tata, dar nu din cauza cheltuielilor excesive. Motivul era cu totul altul: banii de care familia avea nevoie mergeau in contul din banca. Perioada de recesiune economica inceteaza, tara intra in rizboi gi merge spre pvosperitate. Phil Braley tot n-are nici un sfant, Peter Winthrop continua sa stringa fiecare banut. Conditiile economice se schimba, cele doud familii nu. Jerry a ajuns un barbat aratos, matur gsi echilibrat. El si-a intemeiat o familie ceva mai tirziu, pentru ca a luptat in Coreea si au mai trecut citiva ani pina cind a pus pe picioare o firma de22 Labirintul codependentei intermedieri. in timpul rizboiului, Jill a avansat de la postul de functionara la cel de director al Oficiului de Asigurari Sociale din Los Angeles. ,Un administrator inndscut“, spuneau despre ea superiotii ei. intre Jill si Jerry a fost o dragoste la prima vedere. Burlacul aratos s-a insurat cu frumoasa bruneta gi zvelt%. Cu trecerea anilor, Jerry a pus bazele unui lant de bac&nii si a devenit actionarul principal al unei banci din oras. Actualmente, el realizeaza profituri de circa cinzeci gi cinci de milioane de dolari. E un barbat sociabil gi plicut, care cheltuie mult gi des, stie cum plaseze banii in opere de caritate si in cine si aiba incredere. Jerry e un om care stie sa traiasca bine. $i Jill s-a schimbat, dupa cum spun prietenii ei. Intotdeauna reactia ei in situatiile tensionate sau amenintitoare fusese si intensifice controlul si si tipe fari incetare. In loc si se domoleasca cu timpul, nervozitatea ei crestea din ce in ce mai mult. Obsedata de curatenie, incepea si vocifereze ori de cite ori i se parea cd Jerry si unicul lor fiu, Bill, faceau deranj prin casi cu simpla lor prezenta. fi reproga lui Jerry fiecare bainut pe care il cheltuia, ceea ce se intimpla destul de frecvent. in plus, dieta extrema si permanenta pe care o tinea ajunscse si-i ameninte sanatatea. Jill gi Jerry au venit la clinica noastra de curind, nu atit pentru ci insisi, cit pentru fiul lor. Bill, la cei treizeci si sase de ani ai sai, era mindria si scopul intregii lor vieti. Jerry daidu din cap cu tristete: ,,I-am dat baiatului tot ce am putut. Daca voia un lucru, al lui era. Cele mai bune gcoli, cea mai bund casi... totul. Parca s-a intors impotriva noastri si, totusi, nu. Tot ce stiu e ca trebuie facut ceva, iar el nu are de gind s-o fact singur. Am venit aici in speranta-ca ne veti spune cum si ajungem la el; cum s&-] ajutdim sa se indrepte inainte de a-si strica viata lui si pe a nepotilor nostri.“ »Povestiti-ne despre Bill.“ CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 23 Jill ficu o grimasa acra: A absolvit colegiul de management. Jerry intentiona sa-i lase conducerea firmei dupa ceva fi dobindit experienta necesara. Cu o lund inainte de a absolvi Universitatea Yale, s-a inrolat intr-un fel de trupe care asigura pacea, ori cum le zice azi. A trait ca un vagabond in America de Sud. Am uitat in ce tard s-adus.“ Jerry interveni: ,Dara rezistat acolo numaivreo doud luni. S-a intors acasa, si-a reluat cursurile si a inceput sa se intereseze de afaceri. Dupa un an a fugit la Boston cu o femeie... a trait cu ea aproape opt luni.“ Buzele lui Jill se strinsesera intr-o linic alb3, subfire. Ea provenea din alt mediu social... avea un statut socio-economic diferit de al nostru. fntruchipa tot ce speri si te rogi ca fiul tau si nu intilneasea vreodata. Nu ne putem inchipui ce l-a apucat sii se incurce cu ea. Este cel mai rau gi mai oribil lucru pe care ]-a putut face vreodata.* ~Apoia intilnit-o pe Karen, continua Jerry, o fat& simpatica ce freeventa aceeasi biserica: O fat& intr-adevar draguta. Au trei copii si 0 cas’ grozava. Copiii merg la o scoala particulara, 0 scoala foarte buna. Ai crede ci in sfirsit e fericit.“ ~Lucreaza la compania dumneavoastri?* »Da. Este vicepresedinte. fl pregitesc pentru a prelua afacerea.* . Daca Jerry era atit de mindru de el, de ce fi parea atit de trista vocea? »De ce ati venit la noi, mai exact?“ Jill arata ca o furtuna pe mare. Infitisarea si tinuta ei aveau cevasumbru. ,Ele... cred c dumneavoastra i-ati spunedependent de sex. O ingal&é mereu pe Karen cu unele din cele mai respingatoare femei. Ezit s{-i spun depravare, dar ce face el se apropie foarte mult de acest lucru.“ »$i pariaza.* Vocea lui Jerry parea foarte obositi. »Eun jucitor inrait. Pariaza pe clini, pe cai, la Superbowl — are propriul siu agent de pariuri. Trei hoteluti din Las Vegas ii pun la dispozitie24 Labirintul codependentei apartamente gratuite ori de cite ori doreste. $i nu ma refer la poker pe bani marunti. Vorbesc despre mesele uriage de bacara de la etajele de sus. Joaca serios.“ »Haideti si vorbim despre consumul de alcool in familia dumneavoastra.“ »N-avem ce discuta“, se lumina Jerry la fata. ,,Nici parintii mei, nici ai lui Jill n-au consumat alcool. Si eu si Jill bem numai ceai. Si, din cite stiu, Bill nu bea niciodata.“ »Cunoasteti notiunea de codependenta?* Jill, uimita, se aprinse. ,,Nici nu ma gindesc! De neconceput! Acest lucru ii priveste numai pe alcoolici. Fiul meu face multe lucruri, dar betiv nu e! $i nici nu s-a aflat vreodata in apropierea unuia. SA nu indrazniti sa pomeniti lucrul acesta!“ in ciuda raspunsului agresiv al lui Jill, fiul ei, Bill, ea insagi si sotul ei prezinta simptomele clasice ale codependentei grave. Desi existenta ei n-a fost cunoscuté mult& vreme, codependenta a devenit o boala a zilelor noastre. Actualmente, ea reprezint& 0 problem& majord, in parte si fiindc& stilul nostru de viata, atitudinile si scopurile care ne motiveazi tind si amplifice tendintele spre codependenta. De-a lungul mai multor generatii, problema aceasta a mustit si a germinat. Acum, gasindu-si hrand in stilul modern de viata, este pe punctul de a erupe exploziv. Specialistii au inceput s& aib& rezultate promititoare in tre atarea | codependentei. Noi am identificat citeva trisdturi Pe-m&sura ce vom trece in la ele si vezi care iti par revista cunoscute. : 1.)Persoana codependentd este dominatda de una sau mai multe obsesii. Comportamentul codependentilor nu poate fi intotdeauna definit ca ,negativ‘; de fapt, unele obsesii, cum ar fi aceea de a munci, sint apreciate pozitiv in anumite cercuri sociale. Indiferent de valoarea pozitivi sau negativa care i se atribuie, obsesia exista. Unele dintre impulsurile de necontrolat se refera la alcool, droguri, agresiuni fizice, tulburari de nutritie, CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 25 dependente sexuale. Altele se manifesta mai subtil, dar nu mai putin constringitor: mania de a numira obiectelc, de a le aranja geometric ori dea le alinia, obsesia de a-ti spala miinile freevent. R&spunsul tu la intrebarea: ,Ce-ti doresti cel mai mult in viat?* poate dezvalui anumite obsesii. {ti doresti bani, prestigiu, putere? Daca este aga, atunci esti ca Jerry Braley, dependent de bani sau de lucrurile materiale. Cadourile reprezentau modul lui Jerry dea-gi exprima afectiunea. Nusi-a petrecut niciodata timpul cu Bill. Pur si simplu n-a fost niciodata acolo cind baiatul avea nevoie de el. fsi petrecea timpul facind bani pe care-i cheltuia cu larghete pentru Bill. Asa ar fi vrut sd fie el insusi tratat in copilaria lui saraca. DI. Jordan suferea de obsesia de a munci, o dependenta la fel de gravi ca gi alcoolismul sau consumul de droguri. ,M-am ridicat singur, afirma John, dezvoltind o afacere ce-mi aduce un profit brut de doua sute de mii, pornind de la un singur camion gi mult curaj. ffi trebuie o sdptimin&’ de sase zile de lucru gi ore suplimentare pind tirziu pentru a realiza ce am realizat eu.“ Existé in viata ta vreun obicei recurent sau un model de comportament (de la a da din picior pina la cds&toria repetata cu persoane nepotrivite) care predomina? 2. Persoanacodependenté este marcaté sisuferd din cauza situatiei problematice din familia in care a erescut. Sumbre, fantomele trecutului — anii primei copilarii, copilaria parintilor nostri si a parintilor lor — ne invadeaza prezentul. Citeodata soptesc, altidata tip’. Larma lor e uneori binefacatoare, alteori ne distruge. Dorinta fierbinte din copiliria lui Jerry — bicicleta pe care nu gi-a putut-o permite niciodata, banii care dispareau neincetat, nevoia permanenta de a cistiga alti bani, rusinea si jena — a lsat un mesaj de nesters: ,Nu e de ajuns.“ Stafiile din trecutul su tipa: »Niciodata nu e de ajuns! Fa mai multi bani! Cheltuieste mai mult! Banii sint masura tuturor lucrurilor.* Cele cincizeci si cinci de milioane pe care la are acum nu sint suficiente. Trebuie sa cistige26 Labirintul codependentei mai mult. Fantoma acelei biciclete rosii din magazinul Western Auto e inca vie, chiar daca Jerry poate cumpara acum intregul lant de magazine Western Auto. Jill e 0 persoan& dominatoare. Si-a petrecut copilaria nefericita incercind si abata miniile tatalui ei. Nue surprinzator, deci, c& dorinta ei de a domina se manifest’ ast&zi prin critici vehemente si furie. $i fantomele ei strigé: ,,Nu-i de ajuns!* in trecut i se reproga sever fiecare binut cheltuit. Astzi nu poate suporta s§ vada cum se cheltuiesc banii. Ei trebuie economisiti. Pusi deoparte. Auziti fantomele? Stafiile trecutului s-au dovedit a fi extrem de distructive in cazul relatiei dintre John gi Gladys. Tatal doamnei Jordan fusese alcoolic. Pe masura ce fetita cregtea si-a dat seama c& niciodat& nu se putea baza pe el cind avea nevoie. El n-o asculta; intr-adevar, ametit de bauturd, tata] lui Gladys nu era in stare si inteleaga nimic. fn inima ei, trecutul risun’ inci: »oti tatii sint obtuzi si nepasatori", indiferent ce vede sau simte in prezent. Tat&l domnului Jordan fusese o personalitate dominatoare pentru care nimic nu era destul de bun. Indiferent cite eforturi ar fi facut micul John, tata zicea intotdeauna ci e loc pentru mai bine. Singurelelui comentariierau critici. Acum, de cite ori Gladys Jordan exprima 0 nevoie sau 0 grijé, John auzea numai mesajul: »Ceea ce faci nu-i destul.“ Ati sesizat tiparul comportamental? De fapt, domnul Jordan asculta atent vorbele sotiei lui gi incerca cu adevarat si 0 inteleagd. Unui observator detasat, acuzatiile ei fi puteau parea fara temei. Totusi, omul pe care ea il vedea gi auzea era tatal ei, birbatul casei. Ea n-a putut trece dincolo de aceasta stafie a trecutului, pentru a-l vedea pe birbatul real cu care se maritase. Ins& si domnul Jordan avea o problema la fel de grava. Fantomele trecutului lui transformau tot ce spunea Gladys in comentarii critice. De fapt, din cauza acestei tendinte, ea evita si-i | : i | } CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 27 faci si cele mai firesti reproguri. Fantomele trecutului reusisera sit ia locul realitatii. Daca ne-am fi ocupat numai de problemele de suprafata ale sotilor Jordan — lipsa de comunicare gi de intelegere reciproci — ei s-ar fi putut trata o sutd de ani gi tot nu s-ar fi indepirtat o ioti de punctul mort al relatiei lor. Mai intii trebuiau reduse la thcere fantomele. Fiecare avem astfel de reminiscente ale trecutului intr-o oarecare masura. In cazul_unei personalitati armonioase ele sint in stare latent&, permitind din cind in cind o privire furis& in trecut, cu efecte benefice. In cazul personalitatilor afectate grav de codependenti, ele distorsioneaza realitatea. Cit de tare ori cit de des auzi in prezent vocea mamei sau a tatalui tu? O frazd ca »niciodata nu faci ceva bine“ iti spune ceva? “3. Persoanele afectate de codependenf{é au un foarte sedizut respect de sine (si, adesea, demonstreazé un grad scdzut de maturitate). Gladys Jordan ar fi putut foarte bine si vorbeasca despre defectele sotului ei. in momentul cind acesta se lauda cu succesele lui, i-ar fi putut replica: ,,Tot ce se poate ca ai facut avere de unul singur. Dar unde erai cind copiii tai s-au imbolnavit de laringiti? fn ziua cind fiul tiu a absolvit, tu amestecai cimentul ca si termini o lucrare la timp. Esti atit de ocupat, incit n-ai niciodata timp pentru mine sau pentru copii.“ Dar ea nui-a spus toate acestea si nici n-o va face vreodata, pentru ci respectul ei de sine este atit de scizut, incit nu avea nici curajul, nici dorinta de a vorbi. Bill Braley este vicepregedinte al companiei tatalui sau pentru ca este cu adevarat capabil sau pentru cd este fiul patronului? Tot ccea ce stia despre sine insusi ii fusese transmis de parintii lui; el nu si-a apartinut niciodata. fn tinerete i-a auzit spunind c&t ,,.banii nu conteaza", in timp ce evaluau orice lucru prin valoarea sa in bani si se certau aprig dacd s& cheltuiasca sau s& economiscasca. Imaginea de sine s-a conturat confuz si oscilind intre contrarii.28 Labirintul codependentei Cit de multumit esti de tine insuti? Te aperi de criticile nefondate? Te simti lipsit de sprijin si prieteni? Ce iti spun aceste lucruri despre respectul fata de tine insuti? 4. Codependentul este sigur ct fericirea lui depinde de ceilal{i. Fericirea_unei persoane codependente depinde aproapein intregime de ceea ce facsau gindesc ceilalti. Jill si Jerry au venitla noi nu pentru a-si gasi mul{umirea, ci fiindca purtarea fiului lor, viciile lui scandaloase ar fi putut ajunge publice. Jerry a facut ce a stiut el mai bine pentru a cumpara dragoste; era singura cale pe care o cunostea. Jill nu era fericita daca nu avea controlul deplin asupra ei insesi si asupra celor din jurul ei. Un astfel de control e imposibil: ea nu fusese niciodata fericita. John gi Gladys sint gi ei un exemplu tipic de codependenta Doamna Jordan isi spunea: ,Dac& m-ar asculta, ag fi fericita. Atunci ar merge si cdsnicia noastra mai bine.“ Domnul Jordan credea: ,, Daca m-ar lasa in pace, ag iubi-o mai mult si cdsnicia noastra ar fi mai fericita.“ Ai auzit vreodati aceste cuvinte: »Daca el/ea s-ar schimba, as fi fericit.“ Daca el/ea ar ariita ca mi accepti gi imi aproba actiunile, ag fi fericit.* »Singurul motiv, pentru care el/ea face lucrul acesta, este pentru a-mi distruge linigtea. El/ea vrea si ma rineasci, si reugeste." Ai nevoie de un tovariis de viata perfect pentru a te simti implinit? 5. In -schimb, persoana codependentd se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. Parintii sint responsabili pentru copiii lorin mod firesc. Nu vorbim aici despre acest fel de responsabilitate. Mai degraba, este vorba de faptul ca persoana codependenta se simte foarte raspunzéitoare pentru tot ce se intimpla cu ceilalti, pentru fericirea, sentimentele, gindurile, actiunile lor, chiar si pentru puterea lor de discernamint, care-i tine departe de probleme. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 29 »Daci nu intervin, el/ea poate gresi ingrozitor.* wli provoc suferinta; dacd ma striduiesc sa fiu mai bun, el/ea va fi fericit/a.“ »Nu vreau sa ma ocup de acest lucru, dar cineva m-a rugat, aga ci o voi face. Ceea ce vreau eu este mai putin important fatd de ceea ce doreste persoana respectiva.“ 6. Relatia dintre codependent si partenerul lui de viata sau alt& persoand importanté pentru el este tulburata de o lipsa de echilibru intre dependenté si independenta, cu efecte extrem de nocive. Nici unul dintre pacientii nostri nu demonstreaza mai bine acest dezechilibru decit Bill Braley. In colegiu, cind inca depindea financiar de parintii lui, a simtit ca se afla intr-o capcana. Fuge in America de Sud, un gest disperat de sfidare. Independenta extrema. Cu toate acestea, este atit de dependent de casa incit se intoarce dupa citeva luni. Din nou, impulsul spre independenta impinsa la extrem il face s& fugit la Boston si... dupa citeva luni, cordonul ombilical care il leag& de casa se infagoara din nou in jurul lui, tragindu-l inapoi. Cariera depinde de tatal lui, ipoteca pe casi si taxele scolare ale copiilor sint platite partial de tatél lui. Acum se revolti din nou, manifestindu-si cu furie tendin{a spre independenti, sfidind valorile, la care {in parintii lui, prin aventurile scandaloase si pasiunea pentru jocurile de noroc. - Termenul_ opus codependentei (si nu putem repeta destul acest lucru) Anu) codependente sint mu ele sfideaza ratiunea, bunul simt si morala prin insiigi conditia lor de dependent’. cel de i legituri cu ceilalli s cu darul lui Dumnezeu de a sti si i mentina cchilibrul intre dependenta si independenta in aceste relatii. Persoanele interdependente saindtoase isi pot permite s& fie suficient de dependente pentru.a se deschide spre ceilalti si a-si30 Labirintul codependentei arata vulnerabilitatea inacelasi timp, ele au o imagine de sine pe care o pot sustine fara a avea nevoie de altcineva pentru ao intregi. Un bun motiv pentru a merge la un tirg de tara este sa vezi cum se intree in cursi atelajele de cai. Numai ca si simti cum se cutremurd pamintul cind alearg’ in galop si tot meriti pretul de intrare. Caii unei anumite echipe arat& cam la fel, pentru c& sint alesi dupa culoare si statur3. Dar fiecare are o personalitate distincta si bine conturata, cu preferinte si inclinatii net diferite. Fiecare e unic. Caii sint selectati cu grija datorita capacitatiilor de interdependena. in echipa, fiecare trage partea lui de greutate, fiecare face treaba care-i revine, dari monie cu ceilalti, Fiecare cal actioneaza pe deplin independént gi, cu toate acestea, depinde in totalitate de miscarile gi actiunile colegilor lui de echipa. Relatiile adultului s{nitos, non-codependent — inclusiv ale acelei fiinte uluitoare care este omul matur indragostit — sint guvernate de aceleasi mecanisme care asigura succesul echipelor bine armonizate de cai alesi pe sprinceana. 7. Persoana codependenté este un adevéirat maestru al negarii si reprimarii. Codep a este generaté de problemele familiei de provenienta. Cu toate acestea, persoana codependenta tsi apiri in mod sincer familia, Daca ea isi mai aminteste ceva din copilarie, este vorba de fragmente izolate sau detalii care jnu sint intoemai conforme realitatii. De obicci, persoanele codependente‘n Wipot vedea lucrurile asa cum sint, mi pot aprecia situatiile ca fiind atit de rele precum se prezint& in realitate. Ele pretind ci nimic riu nu s-a intimplat si gasesc ca intr introspectia este mult prea dureroast pentru ele. ~ Vorbind despre tatal ei, Gladys Jordan adauga frecvent: »Dar, in realitate, in fundul sufletului lui, era. un om minunat.* John isi lauda tatal, spunind: ,Dac& tatil meu n-ar fi fost asa, n-ar fi crescut in mine dorinta dea reusi cu orice pret. fi datorez mult.“ 8. Persoana codependenté isi face griji pentru lucrurile pe care nu le ‘poate influenta siincearcé adesea CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 31 sa le schimbe. Ea_isi_manifesti frustrarea incercind si controleze situatii ori persoane care sint gi vor ramine intotdeauna in _ influentei_ sale. Am discutat in detaliu legatura dintre imaginea negativa de sine gi grijé sau anxietate in cartea noastraA Worry-Free Living [Viata faré griji]. Oamenii care au o imagine de sine negativa se asteapta adesea si egueze deoarece cred despre ei ingisi ca sint niste. ratati..Cind se gindesc la viitor, ei vid dezamagiri, infringeri. Dac& realitatea le di dreptate — daca inte-adevir suferd oinfringere — frustrarea fi determina si aibi. un si mai scizut respect de sine. Timp de treizeci siunu de ani, sotii Jordan au incercat, fark sorti de izbinda, si ajunga la intelegere. -Vezi? Am incercat s-o fac gi n-am reusit. Sunt slab. Fara putere. rd valoare. Sunt ccea ce am crezut intotdeauna ca sint." 9. In principal, viata persoanei codependente se desfagoaré intre extreme. Relatiile personale sint mareate de suisuri gi coboriguri extreme, de zile fierbinti si ingheturi. Certurile indragostitilor repun in scena Al Doilea Rizboi Mondial, iar impacirile lori] fac pe zeul Bacchus si para anost. Tatal lui Jill isi sufoca fiica in imbratisari si, in clipa urmi&toare, se rastea la ca cu minie. Nu era beat gi nici nu lua droguti; aga era el si nu se putea abtine. Economie si bani aruncati, apoi ruina financiara (poate chiar de mai multe ori), furie gi tandrete, dragoste si razboi — viataeo bared cu pinze pe ape furtunoase. Povestea de dragoste dintre Domnul si Doamna Perfectiune se termina cu un divort urit. Aceasta polarizare extrema in ceea ce priveste actiunile sau relatiile persoanei codependente este una din trasiturile sale cele mai pregnante. Si atitudinea persoanei codependente fata de autoritate este la tel de marcata de extreme. Acelasi om, dezgustitor de umil in fata sefului, poate fi un adevarat tiran acasi. De asemenea, codependentul poate simti o teama profunda fatideunanumit tip de autoritate sau poate sfida un altul. Nici in acest caz nu exist& un echilibru sinatos, nu exist& certitudinea controlului asupra» Labirintul codependentei propriei persoane. Este vorba de o alté functie a naturii polarizante a vietii gi atitudinii persoanei codependente. 10. In fine, persoana codependenté cauté in permanenté acel ceva despre care crede ca ti trebuie sau ii pseste tn viata personalé. in capitolul unu am aratat cd, uneori, pacientii isi descriu situatia cu cuvintele: ,,Ma invirt de colo, colo cu senzatia c& am un gol imens in mine, ca si cum as fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inliuntrul meu.“ Persoanele codependente sint ner&abdatoare si nemultumite, indiferent de conditiile exterioare. Jerry Braley cumpara mai mult si mai mult din toate. Niciodata nu-i era indeajuns. Jill nu reusea si economiscasca atit cit ar fi vrut. Nu reugea nicicum si-gi extinda controlul atit cit ar fi vrut. Regimutile stricte, care erau atit de periculoase pentru s&n&tatea ci, se transformau in substitute ale acclei insatiabile dorinte de a controla totul. Ea nu putea sa-i controleze finantele lui Jerry, nu putea controla purtarea rusinoasa si autodistructiva a lui Bill. Putea si controleze cantitatea de alimente ingurgitata, inst acest lucru nu umplea golul. Si oricite excese sexuale ar fi avut Bill Braley, el voia mai mult ~ niciodata nu era de ajuns. Timpul petrecut la masa de joc nu-i ajungea nici el, mereu voia mai mult si mai mult. Cele zece.caracteristici (vezi pagina 33) imping persoanele. codependent itipuri de reactii, care isi pun amprentaasupra fiecirei zile din viata lor. + Notiunile noastre despre familie si despre conditia de om adult se contureaza& in copilarie si sintem constringi (sau condamnati, ar spune unii) sd repetdm experienta familie’ pe care ne-o amintim. + Peling& retrairea experientelor din copilirie, aceasta din urma determing majoritatea alegerilor pe care le facem sichiar modul in care percepem lucrurile. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 33 CELE ZECE CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE PERSOANE] CODEPENDENTE 1. Persoana codependenté este dominata de una sau mai multe obsesii. 2. Persoana codependenta este marcata si sufera& din cauza situatiei problematice din familia in care a crescut. 3. Persoanele afectate de codependenta au un foarte scizut respect de sine (si, adesea, demonstreaza si un grad scaizut de maturitate). 4. Codependentul este sigur ca fericirea lui depinde de ceilalti. 5. in schimb, persoana codependenta se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. 6. Relatia dintre codependent gi partenerul lui de viati sau alti persoana importanta pentru el este tulburata de 0 lips de echilibru intre dependent& si independenti, cu efecte extrem de nocive. 7. Persoanacodependenti este un adevarat maestrual negirii si reprimarii. 8. Persoana codependenta isi face griji pentru lucrurile pe care nu le poate influenta gi incearca adesea sa le schimbe. g. Viata persoanei codependente se desfasoara intre extreme. 10. Persoana codependenta cautaé in permanenta ceva despre care crede ca ii trebuie sau ii lipseste in viata personala.BA Labirintul cocependentei Gindirea rationalaé si logica nu pot interveni in modificarea primelor doud aspecte mentionate. Urmagul adult al unui alcoolie jura: ,Niciodatd nu mi voi casalori cu un betiv ca sé-mi supun familia la suferinta pe care am indurat-o eu. Dar, el va alege aproape intotdeauna un alcoolic sau o persoana cu tulburari similare, in ciuda celor mai bune intenfii, in ciuda faptului c& stie exact despre ce este vorba. Ratiunea si logica par a zbura pe fereastr, surghiunite de cintecul seducitor de sirend al trecutului, Adultul imatur porneste de la aceeasi premisa — cum a facut Gladys Jordan cind a spus: , iciodatd nu m& voi cisAtori cu un alcoolic* — si alegetocmai contra riul, numai pentrua descoperi cai alt tip de dependenta se pune in calea fericirii lui. John nu se atingea de alcool, dar era tot atit de puternic dependent de munca lui, Gladys s-a gisit si in acest caz intr-o relatie de codependenta. ~~ Este important de vizut aici ca Gladys nu si-a ales partencrul de viata ficind apel la ratiune (desi credea ca procedeazi astfel), (Cipvin reactiela alcoolismultatiluiei. Tar dependentalui de alcool a nascut fantome ce au existat de-a lungul intregii ei cisnicii. in ceea ce priveste familia Braley, aici n-a fost vorba de alcool. Cutoateacestea, o codependent& grava, constring&toare se intinde ca un fir rogu de la o generatic la alta. Timpul nu vindeci de codependenta Starea persoanei codependente nu seimbunatiteste cut qpul. Miine nuva fi mai bine. Va fi mai rau. Fericirea si mullumirea, atit de indepartate acum, se vor indeparta gi mai mult, chiar dacd se schimba condifiile exterioare. Aceasti boala poate fi fatala? Da. Codependenta nu e niciodath mentionata in certificatele de deces drept cauz& a mortii. Dar codependenta extrem’ poate duce la depresii grave si la sinucidere. Rezistenta organismului slibeste, favorizind actiunca unor boli care, in mod normal, n-ar constitui i CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 35 o problema. Multe dintre obsesiile si dependentele persoanei codependente, cum ar fi alcoolismul, abuzul de stupefiante, tulburarile de nutritie sint periculoase pentru viata bolnavului. Furia si violenta fizicA pot pune in pericol viata unor fiinte nevinovate. Exist citeva masuri care trebuie luate si care vor converti declinul, ferint} insuferin 8, dar ele trebuie luate cu orice pret. Lucrurile =~PARTEA A DOUA: Cauzele codependenteiCAPITOLUL TREI — Nevoile afective neimplinite SETEA DE IUBIRE Dup& cum ne spune legenda greac&, Narcis era un tindr foarte frumos gi foarte singur. Nimfe dragilase se invirteau in jurul lui, dar el le respingea cu dispret. N-a iubit niciodati pina in ziua in care si-a vazut chipul intr-un ochi de apa lina. Seindragosti pe loc de acea fiinta mirificd — el insusi. Subjugat de imaginea reflectatd in apele linistite, Narcisa stat {intuit locului, neputindu-se indeparta cu nici un pret, insa iubirea lui a rémas, desigur, neimpartagita. Cuvintele goptite nu trezeau nici un raspuns. De cite ori se apleca s& ating minunatul chip, imaginea se risipea, tulburatd de undele miscatoare. in cele din urma, tinarul se stinse. Nimfele au vrut si-i ard trupul, dar el disparuse deja, in locul lui rasirind floarea care-i poarta numcele, originara din partea estici a Mediteranei. Pentru , majoritatea contemporanilor nostri, termenul narcisismare conotatii negative. Narcisismul este inteles ca iubir de sine faré_masura, o viati eGiitrata prin excelent’ ii specialistt-chiar utilizeazi acest fermen, nu in sens negativ, ci pentru a descrie narcisismul innascut al personalit&tii noastre, adica setea de iubire care exista in toti oamenii.4o Labirintul codependentei . be ZB Spre deosebire de narcisism, | setea de iubire este un instinct pozitiv; un dar d e manifesta in nevoia de a iubi s gi dea fiiubit cu e naste fiecare om. Este o dorint& intemeiata, care trebuie implinita din leagan pina la mormint. Copiiilipsiti de iubire — cei cdrora aceasta nevoie fundamentala de dragoste nu le este salisfacuté — vor ramine marcati pe viata. Esteextrem deimportant sa vii in intimpinarea setci deiubire, chiar gi pentru copiii care sint mult prea fragezi pentru a judeca abstract ce li se intimpla. Nu poti-pur si_simplu sa ii spui_ unui cop ilas_.te! iubese“, in timp ce treci nepasator_ e ling’ leagin. Tre rebuie si- @emonstrezi! dragostea ta prin toate_mijloacele i -umand sipe.c in elege i instinctiv. S& iei > vorbesti este totatit de important. ca gia- i asigu aloca din ‘impel personalului permanent citeva. ore in care sa-i legene pe nou-nascuti. Fara iubire, copiii mici sint in pericol de moarte. REZERVOARELE DE [UBIRE Simbolul folosit de noi pentru setea de iubire este (dupa cum ai ghicit, inimile nu stnt_altceva d decit rezer trebuie umplute cu iubire). Imagineaza-ti ca esti un nou-nascut care are inlduntrul sau un astfel de rezervor in forma de inima. Dac& am putea masura continutul, am constata ca la inceput rezervorul e gol. Dar gindeste-te c& deasupra lui se afla alte doud rezervoare, arintilor biologici. De- -a lungul timpului, ei revarsa iubire din proptiile rezervoar r e in recipientul copilului. Cincisprezece sau douazeci de ani mai tirziu, cind copilul se rupe de familia in care a crescut pentru a-si intemeia el insugi-o familie, rezervorul lui este suficient de plin pentru ca, adult fiind, sa fie capabil si umple rezervoarele copiilor lui, care vor putea umple la rindul lor vasele copiilor lor. Astfel, intr-o familie normala, armonioasi, iubirea se NEVOILE AFECTIVE NE[MPLINITE 4 copii Gi ezi ilustratia dela, pagina 42). in cazul unei familii cu opt copii, parintii pot si umple micile rezervoare ale tuturor odraslelor la fel de bine ca si | parintii unuia sau a doi copii. Analogia nu se refera Ja_cantitate, cla calita Ce se intimpli dac, dintr-un-motiv sau altul, unul din pz parinti nuse afla alaturi de copiii lui? fr la dispoziie un rezervor cui multe situatii e vorba de mult mai putin. Sa ne gindim la familia din care provine Gladys Jordan. Tatal ei era alcoolic. Rezervorul lui cu iubire, mai mult ca sigur destul de gol inca de la inceput, a secat tot mai mult si mai mult, pe masura ce boala s-a agravat. Din ce in ce mai pregcupat de sine insusi, el avea tot mai putin de oferit copilului siu{Cind fetita ti cerea ceva, chiar gi lucruri absolut necesare, el nu se straduia s4-i raspunda. Promisiunile pe care le ficea erau mereu incilcate) Adesea, cu mintea tulbure de bautura, nici m&car n-o auzea. El nu era disponibil din punct de vedere afectiv, si citeodata nici fizic, si umple cu iubire rezervorul fiicei lui. Dar micuta Gladys ar fi putut s4-gi satisfacd nevoia de iubire apelind la mama ci, nu-i aga? Nici vorbi’. Mama era mult prea preocupata cu tata, fie sa pastreze secretul viciuluilui, fie s4-l ajute si se indrepte. Datorit ei, familia a rimas laolalté; numai ea a reusit si o (ind la suprafaté, descurcindu-se cu resursele lor financiare precare. Dar suferinta continua provocata de drama ce © triiau cu totii a facut-o s4 fie din ce in ce mai nervoasi, deprimata, dezamiagita de via{i. Desi o iubea sincer pe Gladys si dorea tot ce era mai bun pentru fetita, disponibilitatile ei afective crau la fel de scdzute ca gi ale sotului ci. Astfel, Gladys paraseste familia. in care a crescut avind rezer x transformindu-se intr-un.adult.codependent. Chiar dacé fluxul de iubire nu este nicicind intrerupt, in calea lui pot apirea obstacole dificil de trecut. fn cazul domnului Jordan, ambii parinti l-au iubit pe micutul John din toata inima sca, dar in42 Labirintul codependen{ei si au dorit sincer sa-i ofere toata dragostea lor. fnsi tatal lui era jngrozitor de perfectionist. »Desigur ca te iubeste, Johnny. Dar asa e el“, obisnuia mama sA spun, si in adincul sufletului detesta si ea perfectionismul lui pisalog. Johnny auzea cuvintul dragoste rostit de buzele mamei sale, ins, cu sensibilitatea de radar, instinctiva, pe care o poseda orice copil, percepea resentimentul ce era dincolo de vorbele mamei lui. Jar din partea tatalui auzea numai cuvinte de repros. P&rintii erau atit de pringi de suferinfa lor, era atita tensiune in familie, creata de neincetate conflicte gi dezamigiri, incit fluxul de iubire aproape ca s-a intrerupt, in ciuda sentimentelor si bunelor lor intentii. Astfel c& $i John Jordan acrescut sub semnul aceleiasi neobignuite sete de iubire, atit de caracteristici adultului codependent. Charles si Sandy Dumont, 0 pereche tipici pentru sutele de cupluri care ne-au cerut ajutorul, ne viziteaz4 la cabinet. Arati a fi foarte instariti, bucurindu-se de toate avantajele confortului material. Oricine fi vedea in BMW-ul lor luxos era indreptiatit s& i i i NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 43 gindeasci: [ata o pereche care a reusit in viata“. Ins& Sandy nu-l mai poate suporta pe omul distant gsi rece care a devenit sotul ei. Charles, proprietarul unui lant de magazine cu calculatoare, dispretuieste faptul c& sofia lui apreciazi orice lucru exclusiv in functie de valoarea lui in bani. Nu-i mai place sa discute cu ea, fiindcé ea nu vorbeste decit despre preturi si costuri. in cei saptesprezece ani de cisatorie, ei s-au pus de acord doar in privinta unui singurlucru: ,Suferinta noastri dureaza de citivaani buni. Cas&toria noastr& este un esec. Dar avem grija de Junior. El este mindria si bucuria familiei.“ Un specialist nu poate decit si-i puna in garda: ,Stiu c& aveti cele mai bune intentii, ins& Junior sufer tot atit de mult ca si voi. Cred ca ati auzit spunindu-se cd o femeie insarcinat&’ bea pentru doi, pentru ca si copilasul bea o dat cu ea. Foarte adevarat. Dar aceasta simbiozi nu inceteazi dupa nastere. fntr-o oarecare miasura, familia este un fel de pre i puterni ice tensiune sau g pe care o simt pai transmite copilului, de obicei cu destuld intensitate.“ Daé& Charles si Sandy Dumont sufer’ de nefericire cronica, micul Junior Dumont va simti acelasi lucru in egala masura. Pentru ca rezervorul cu iubire al parintilor s& nu sece, trebuie a relati ie de comunicare intre ei. La clinica noastra am reprezentat aceasta legdtur& dintre rezervoarele pirintilor printr-o linie continua care uneste cele dou inimi; intr-o familie normala, functionala exist’ o relatie de dragoste si respect reciproc, daca vreti, o prietenie sincera intre mama si tata. Schema ideal& este aceea in care un imens rezervor plin cu iubire pluteste deasupra parintilor sia copiilor — Dumnezeu. lubirea noastra nu este fara greseal4; a Lui este perfect&. Iubirea noastra are limite; a Luie nemarginita. fn cazul nostru, iubirea depinde de raspunsul pe care-] primim; E] face tot ce e mai bine pentru noi, indiferent dacd fi risplitim sau nu iubirea. Noi nu ne putem_face.fericitiunul-pe-celalalt; El poate. El este sursa primordiala de hrand sufleteascd. Cea mai fericiti situatie este44 Labirintul codependentei aceea in care parintii primesc dragostea Lui cu sufletul deschis si, avind ‘rezervoarele pline, o revarsi asupra copilului (vezi ilustratia). Dar, s-ar putea obiecta: ,Ce mai conteaz& cA parintii nu se inteleg intre ei, daca pot s&-i dea copilului toat& dragostea de care are nevoie?“. Problema este c&, in cazul in care rezervoarele lor nu comunica, umplindu-se unul de la altul, ei nu pot mentine un flux continuu de iubire, pentru ca rezervorul copilului si se umple in DUMNEZEU NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 45 intregime. De fapt, conflictele dintre parinti dau nastere adesea unei situatii foarte triste. Fara s&-gi dea seama, unul sau ambii i i CU 1_gol, Pentru a-gi satisface propriile absorb putinul continut al rezervoruluicopilului, indu-laproape. —- efunctioneaza spune ca: , Este situatia in care rezervoarele in gol". Una din amintirile din copilarie care se pastreazi in memoria doctorului Hemfelt este intimplarea cu copacul lovit de trasnet. El incepuse s& se dezvolte normal, dar, intr-un anumit moment al cresterii sale, a fost izbit de trasnet. Lovitura i-a despicat trunchiul si aproape ca l-a doborit, ins& copacul a supravietuit. El s-a stréduit sé creasci in continuare ca orice copac, intinzindu-si radacinile spre adincuri in timp ce coroana sa tintea spre cer, chiar si in aceasti stare chinuita. Lovitura fulgeratoare ti marcase definitiv cresterea, desi copacul incerca mereu s& se inalte. Codependenta_afecteaz4_ in acelasi fel personalitatea, alterind integral conceptia despre viata a persoanei codependente. PRAJITURA CU PATRU FOI O alta ilustratie pe care o utilizim frecvent in clinica noastra este o aluzie apetisanta; o prajitura cu patru foi (pagina 46). Intr-un anume sens, prajitura te reprezinta chiar pe tine, pentru c& ea ilustreazi cum actioneazi codependenta asupra personalitatii tale. Stratul superior const& din simptomele vi tipuri de dependent, inclusiv cele care nu se refera stante chimice — obsesia de a munci, crizcle repetate de furie, maniile comportamentale gi multe altele — ‘toate formeaza stratul de suprafata. fn cazul lui John Jordan, el este reprezentat de inclinatia lui de a-si consuma timpul gi energia in activitati legate de afacerea lui, mai degraba decit cu familia — exemplu clasic de , Daciar trebui sa dim oalt’ defi nitie codependentei, am putea _c46 Labirintul codependentei DEPENDENTE, OBSESII SIMPTOME VIZIBILE ABUZURI SETEA DE IUBIRE dependenté de munca, atitudine apreciata in societatea contemporana. . Urmatorul strat (al_doilea) reprezinti nivelul relatiilor. Asemenea copacului lovit de trasnet, individul descoperi ci toate telatiile sale sintafectate, alterate si di ionate, din cauzaaceea ce.s-a intimplat inainte. Dar care e lovitura ce a dus la aceasta situatie? 7 Al treilea strat — trasnetul, raédacina raului— este orice forma de.abuz. in clinica noastri utilizimo definitie mult mai complexa a abuzului decit cea care se intilneste de obicei in presi. Vom analiza in capitolul urm&tor unele forme mai putin evidente de abuz, intrucit ele au o importantaé fundamental. Aceste tipuri diferite de abuz, alcituind al treilea strat al prajiturii noastre, NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 47 accentueaza distorsiunea survenita in relatiile interpersonale si simptomele de suprafata ale codependentei. Dar exist si un strat mai profund. Al patrulea strat, cel de la baza, este tocmai nev la fel de important pentru noi ca si obligatia de a res, poate fi inselat& cu surogate, ci trebuie satisficuta plenar. oO persoana cu carente serioase in ceea-ce priveste satisfacerea nevoilor sale afective este numai pe jumaté , in continua cdutare’ pentru a gadsi jumitatea lips. Aceasta injumatatire, aceasta neimplinire se afl la radacina multora din problemele grave ce afecteazit o cdsnicie, cum este cazul familiilor Jordan gi Dumont. De obicei, pacientii nostri vorbese de nevoia neimplinita de iubire cind isi descriu c&snicia in felul urmator: ,Suntem ca doud Jumatati de om incercind fara oprire s& se uneasca pentru a face unul.“ Situatia este departe de a fi noua. Putem veded un exemplu de codependenti in literatura engleza din perioada Victoriand, desi nimeni nu-gi inchipuia aga ceva pe vremea aceea. O viata goala Numele lui e Ebenezer Scrooge. Probabil cunoasteti personajul din indragita carte a lui Dickens, Colindé de Craciun. Sa ni-l imaginam stind in cabinetul doctorului Robert Hemfelt, intrucit batrinul Scrooge este un exemplu tipic de personalitate codependenta. Se incrunta sfidator, avind umerii incovoiati — trupul sau e vegnic chircit, in spatele biroului, peste registrele cu socoteli, ca si acum, cind sade in fatanoastra, pe scaunul capitonat cu piele. Cu siguranta cd nu urmareste si impresioneze penimeni cu finuta lui. Haina groasd de lind e roast in coate pina la tesaturi. S-ar crede ca un om cu averea lui ar trebui sa apceleze mai des lao spal&toreasa. Chipul rigid slascutit aminteste oarecum de Frederic March. isi tine c&ciula de blana& pe un genunchi sicu mina cealalti bate tactul nerabdator. Nu va fio discutie ugoara.48 Labirintul codependentet »Nu vad nici un motiv pentru care trebuie sa ma aflu aici“, incepe el. ,Sunt un om sever, dar cinstit. {mi plitesc taxele i imi achit politele. Fac economii ca orice om care are putina disciplina. Dac oamenii gi-ar vedea de treburi cu aceeagi corectitudine ca si mine gi nu gi-ar mai viri nasul in toate, n-ar mai fi nevoie de inchisori si aziluri pentru siraci. Ar trebui s& v4 ocupati de neispravifi si criminali, nu de mine.“ »Oh, domnule Scrooge, dar pe mine ma_interesati dumneavoastra. fnteleg ci mama dumneavoastra a murit cind v-ati nascut.* »intr-adevar, doctore Hemfelt, dup& cum bine stiti. Dar nua fost vina mea. N-am dorit eu s4 ma nasc.“ »Dar tatél dumneavoastra v-a acuzat. V-a indepiirtat, lasindu-va, ca sa zic aga, in grija altora, v-a trimis la tot felul de internate gi apoi v-a dat ucenic. Nu-i aga?“ »Acuzatiile lui erau lipsite de temei, dar felul in care a procedat mi-a folosit enorm. Am dobindit solide cunostinte de afaceri de la un mentor pe care nu I-as fi cunoscut daca ag fi ramas acasi cu tata. O nenorocire — daci ar fi sa ne ludm dupa scamatoriile voastre psihologice, de fapt, un mare avantaj pentru mine.“ »Nu v-ati cisatorit niciodata.“ »Va dati seama cum te seaca de bani o nevasta, chiar si una linistita?* »Dar nu existé iubire in viata dumneavoastra. Nu exist& caldura.“ »Eh! Ai vreo'garantie c& vei fi iubit daca te ciisitoresti? Dact m-as fi insurat, fara s stiu, cu o zgripturoaicd? Nenorocire! Sau cu o femeie bolnavicioas’ — toate femeile sint fragile. Plateste doctorii, groparul gsi iati-m& tot clim am fost! Fantezia dumneavoastra romantica umbreste simtul realitatii.“ »N-ati tinjit niciodata dupa o mingiiere consolatoare sau dupa un cuvint cald? Dupa o simpla emotie?“ Domnul Scrooge se ridicd in picioare. isi pune palaria pe cap sio fixeaza cu un gest. Nu, stimate domn, acestea sint lucruri care NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 49 tin de copilarie. Viata mea e in perfecta ordine si sint multumit de ea. Mergeti si gasiti un neispravit pe care s4-] tratati sau vreun prostanac care gindeste cu inima. La revedere.“ Merge spre usa gi iese in lumina sc4zuta a unei dupa-mese de iarna. Numai un miracol l-ar putea salva pe acest om de nefericirea inghetati a vietii lui amare. Cu siguranta, el nici mitcar nu se gindeste si aleaga dragostea! Bietul Ebenezer Scrooge! Pentru dragostea de mama nu exist& inlocuitor, iar el nu gi-a cunoscut mama. Cind tatal lui I-a acuzat pe micul Ebenezer de moartea ei, de unde putea sti copilul c& n-are dreptate? Dac zice Papa, inseamni ci e adevarat. in mintea frageda a mic ui, lovita de trasnetul.dublu al pierderii mam mamei sial respingerii tatalui, s-a nascut ideea c& el nu merita sa fie iubit. Vorbeam deo viat& goala! Adultul Ebenezer si-a umpluti rezervorul, cu lire, fiinded ele nu dau verdicté’gi sint ugor de manevrat, N-a ajuns ssi afle niciodati c% rezervorul trebuie umplut cu dragoste, nu cu averi. Ebenezer Scrooge este un exemplu clasic de codependent. Dependenfa de bani Bani. Profituri. Mamona. Moloh. Mijloace de trai. Bani pesin. Bani gheata. Verzisori. Dolari (mormaie un tip cu un teanc de bancnote intr-o cutie de carton pe care scrie: ,,Puneti banii aici!“). Faceti o lista cu toate numele pe care le-a primit moneda noastrit national. Uluitor. Modul in care ne folosim de bani este extrem de relevant pentru atitudinea fata de noi ingine gi fata de relatiile noastre. Mai mult, problema_banilor reprezint& aproape intotdeauna un element. central in procesul di “codependenta. Chestiunile financiare sint un indicator foarte sensibil in ceea ce priveste codependenta, intrucit b: esentiale ale existentei noastr ‘Banul este probabil cel mai percutant simbol al ideii de subzisten\a. Daca Peter vrea si-] recompenseze pe Paul, el nu-i d&48 Labirintul codependentei »Nu vad nici un motiv pentru care trebuie sa ma aflu aici“, incepe cl. ,Sunt un om sever, dar cinstit. Imi platesc taxele si imi achit politele. Fac economiica orice om care are putina disciplina. Daci oamenii gi-ar vedea de treburi cu aceeasi corectitudine ca si mine gi nu gi-ar mai viri nasul in toate, n-ar mai fi nevoie de inchisori si aziluri pentru sdraci. Ar trebui s4 v4 ocupati de neispraviti si criminali, nu de mine.“ »Oh, domnule Scrooge, dar pe mine m&_ interesati dumneavoastra. {nteleg ci mama dumneavoastri a murit cind v-ati nascut.“ »intr-adevar, doctore Hemfelt, dup& cum bine stiti. Dar nua fost vina mea. N-am dorit eu s& ma nasc.“ »Dar tat&él dummeavoastré v-a acuzat. V-a indepirtat, lasindu-va, ca s& zic asa, in grija altora, v-a trimis la tot felul de internate gi apoi v-a dat ucenic. Nu-i asa?“ Acuzatiile lui erau lipsite de temei, dar felul in care a procedat mi-a folosit enorm. Am dobindit solide cunostinte de afaceri dela un mentor pe care nu |-as fi cunoscut daca as fi rimas acas& cu tata. O nenorocire — daci ar fi sd ne ludm dupa scamatoriile voastre psihologice, de fapt, un mare avantaj pentru mine.“ »Nu v-ati cdsatorit niciodata.“ »Va dati seama cum te seacd de bani o nevasta, chiar si una linistita?* »Dar nu exista iubire in viata dumneavoastra. Nu exist caldura.“ »Eh! Ai vreo garantie c& vei fi iubit dacd te ciisdtoresti? Dac& m-as fi insurat, fara s& stiu, cuo zgripturoaicd? Nenorocire! Sau cu o femeie bolnavicioas’ — toate femeile sint fragile. Plateste doctorii, groparul gi iat%-m& tot cum am fost! Fantezia dumneavoastra romantica umbreste simtul realitatii.“ »N-ati tinjit niciodata dupa o mingiiere consolatoare sau dupa un cuvint cald? Dupa o simpla emotie?“ Domnul Scrooge se ridicd in picioare. isi pune palaria pe cap sio fixeaza cu un gest. ,Nu, stimate domn, acestea sint lucruri care NEVOILE AFECTIVE NE[MPLINITE 49 tin de copilarie. Viata mea e in perfecta ordine gi sint mulfumit de ca. Mergeti si gasiti un neispravit pe care s&-l tratati sau vreun prostanac care gindeste cu inima. La revedere.“ Merge spre usa gi iese in lumina scazuta a unei dupai-mese de iarna. Numai un miracol l-ar putea salva pe acest om de nefericirea inghetata a vietii lui amare. Cu siguranta, el nici maicar nu se gindeste sa aleaga dragostea! Bietul Ebenezer Scrooge! Pentru dragostea de mama nu exist& inlocuitor, iar el nu si-a cunoscut mama. Cind tata lui l-a acuzat pe micul Ebenezer de moartea ei, de unde putea sti copilul cX n-are dreptate? Daca zice Papa, inseamni ci e adevarat. in mintea fraged§ a micutului, lovita de trisnetul.dublu al pierderii mamei sial respingerii tatalui, s-a nascut ideea c& el nu meritd sd fie iubit. Vorbeam deo viata goala! Adultul Ebenezer gi-a umpluti cu lire, finde’ ele nu dau verdicté’sisint ugor d ajuns sf afle niciodaté c4 rezervorul trebuie umplut cu dragoste, nu cu averi. Ebenezer Scrooge este un exemplu clasic de codependent. Dependenta de bani Bani. Profituri. Mamona. Moloh. Mijloace de trai. Bani pesin. Bani gheata. Verzisori. Dolari (mormiaie un tip cu un teanc de bancnote intr-o cutie de carton pe care scrie: »Puneti banii aici!). Faceti o listé cu toate numele pe care le-a primit moneda noastrii nationala. Uluitor. Modul in care ne folosim de bani este extrem de relevant pentru atitudinea fata de noi ingine si fata de relatiile noastre. Mai mult, p' i element indecare’ dé ‘codepende Chestiunile financiare sint un indicator foarte sensibil in ceea ce priveste codependenta, intrucit banii au ulegatura ct a elemente esentiale ale existentei noastre: -disciplina§ i Subzistel it ~~ Banul ‘este probabil cel mai percutant simbol al ideii de subzisten{a. Daca Peter vrea s4-] recompenseze pe Paul, el nu-i di50 Labirintul codependen{ei un cartof sau un morcov pe care Paul poate literalmente si-] ingurgiteze pentru a-si asigura subzistenta. Peter fi di ceva bani. Paul ii converteste apoiin orice crede el de cuviinta: mincare, casa, haine. Banii sint rasplata comund a oricirei munci bine facute gi semnul succesului. Ei reprezint& contravaloarea munciigi, de cele mai multe ori, muncitorul isi apreciazi priceperea dupa marimea salariului. Banii sint aproape intotdeauna un cadou potrivit. Aproape fara exceptie, tulburirile grave de codependenti se leagi de chestiunile financiare. Strinsa legatura dintre bani si * codependenta poate lua diverse forme, unele dintre ele diametral opuse. Batrinul Ebenezer Scrooge ingramiadea averi sinu accepta si se desparta de nici un banut. Aceasta este o manifestare frecvent a codependentei. La polul opus se afla Roy Ware, un functionar guvernamental pe care |-am tratat in clinica noastr’. Roy era obsedat de tot felul de aparate. Nu era vorba pur si simplu de cutitul-minune de curdtat cartofi pe care fl vedem la televizor (8,98 dolari dac&-lvreti pe loc, 10,98 dac& nu. Sunati acum! Operatoarele noastre va agteapta!). Ela cumparat insdsi Masina Verde — o combinatie de plug si sap cu motor, fierstriu mecanic, masina de tuns iarba si de curafat copacii — cu toate cd peluza din jurul casei lui avea mai putin de 100 m’ si nuera nici un copac prin imprejurimi. O simpli camer de filmat nu l-a multumit; si-a cumparat ultimul ricnet in materie de aparaturd video, dotat cu cele mai avansate mijloace de editare si titrare. Are dou videocasetofoane (un VHS si un model mai vechi, ‘cu discuri), un cuptor cu microunde care gindeste, citeva telefoane fara fir, un calculator personal, un sistem de irigatie cu control digital, aparaturi de radioamator care prinde gi statiile politiei si ale pompierilor. Are patru carti de credit dintre cele mai renumite gi fiecare este incircatS la maximum. Se considera ca avaritia lui-Scrooge dauneazi afacerilor. Ins& pe Roy comerciantii il intimpina cu bratele deschise. Ambcle NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 51 comportamente extreme isi au ridacinile in aceeasi nesatisfaicut% nevoie afectiva de care am vorbit pind acum. Banii_se_pot_transfoi I sor fintr-un factor de dependenta. Ei se pot incadra in circuitul Y it de> dependel circuitul dependentei fot a Cfiresesi activ~ca drogurile sau alcoolul. Aceleasi caracteristici predomina: excesele (fie d tuieli, fie de economie), sentimentul éfemer ci detii - controlului asupra_ situatiei, evidentierea posibilelor efecte negative, sentimentul de vinovatie ca nu ai folosit banii mai bine, eliminarea sentimentului de culpabilitate prin noi excese. Si asa mai departe. NEGAREA Daca efectele codependentei sint atit de vizibile, de ce si mai ceri sfatul specialistilor? La urma urmei, persoana afectati de aceasta boala poate pur si simplu si identifice problema gi si ia mé§suri pentru rezolvarea ei. John Jordan ar fi primul care ar recunoaste cd exista o foarte mare dozi de bun simtin ceea ceam spus mai inainte. : : Dar lucrurile nu sint atit de simple precum par. Ex! cata: negarea. intrebati pe oricine dac& a avut o , $i el/ea se va grabi si raspundi ,,Da!“ »Si parintii tai au fost buni cu tine?“ »Au fost niste oameni minunati.“ Aici se intimpl& unul din urmatoarele doua lucruri: a) parintii persoanei_respective au fost oameni y varat cu aprecierea copilului lor; b) oana respectivd a avut o copilarie ingrozitoare si rezervorul ei este complet gol. Persoanele codependente care au suferi O grava privare de afectiune sint adevarati Imaestri_ ai negirii. Ea fi insofeste in permanenta, pentru c& acesti oameni au trait o viata intreaga in minciuna — inchipuindu-si, dorind, tinjind ca vietile lor s& fi fost frumoase cind, in realitate, au trecut prin suferinte de nesuportat datorita privarii de afectiune gi, probabil, violentei fizice. Le este imposibil s& se opreasci acum. Dacé realitatea reuseste si se 0 zona int pilarie52 Labirintul codependentei strecoare pe undeva, trecutul cumplit ameninta sa iasa la suprafatit cu toate rinile lui deschise, supurind de puroi si mizerie. Persoancle codependente tsi petrec intreaga viata incercind si ascunda aceasti mizeric. Deaceea, negareaeste v unobstacol major in calea vindecarii. Vindecarca nu poate incepe decit atunci cind se abordeaza corect problema negatii. Negarea se ascunde sub diferi ite miasti. De obicei, desi nu e ingropata cu grija. SA analizam cazul lui Bery! avenit la noi pe culmile disperarii, cind viata ei era Mason, care deja o ruina. La prima vedere, parea ca duce o viata de vis, pentru ci era o actrita celebra, un chip cunoscut milioanelor de telespectatori din toata lumea. Era una din putinele fiinte de pe pamint care putea spune pe drept cuvint: ,Am totul.“ Dar gi celebritatile sint oameni, nici mai mult nici mai putin decit oricare dintre noi. Femeia care a intrat in sala noastra de asteptare renuntase la fatada stralucitoare care-i distinge pe oamenii faimosi de unul oarecare. Ramasese insi eleganta — gratia fireasc& pe care persoanele extrem de atrigitoare o posed in mod natural. Renuntase de buna voie la orice machiaj gi podoabe, venind in fata noastra ca o femeie suferinda si obosita. Trecuse de prima tinerete si, pind alunci, fericirea 0 ocolise. Dac viata nu-ti poate oferi decit belsug material, atunci nu merit& sa fie traita. De ce nu putea sii iubeasca gsi sA fie iubiti? De ce nu se putea simti niciodati — niciodaté — multumita? Acum se afla in cel mai primitor cabinet al nostru. Parca si scaunul pe care se agezase ii zicea: ,Relaxeaz4-te gi da-ti drumul!. Pufdind nervos dintr-o tigara straina, infipta intr-un tigaret teribil de lung, incepu sa insire povestea tristei sale vieti. »Primul meu sof — cenemernic! Domnule doctor, arata aga de bine pe dinafara. fn realitate era un ticilos plin de vicii care ma si b&tea. Cind m-am miritat cu al doilea, tot Hollywood-ul a zis cA am facut 0 partida grozavi. Ce mai partida! Un rechin in costume italiene.* NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE , 53 Doctorul Paul Meier igi incrucisi bratele. ,, Toti cei cinci soti ai dumneavoastra au fost la fel? Atragatori pe dinafara si putrezi pe dinauntru?* »Toti cinci. Al cincilea — ce mai capodopera! Cel mai riu dintre toti. La inceput era plin de atentii, cA aproape ma sufoca, intelegeti ce vreau si spun? Se purta intr-adevar frumos cu mine. Dupa doua luni de la casnicie, s-a schimbat de parca ar fi intors 0 pagina in inima lui gi ar fi trecut la un alt capitol. Bautura, cocain’, marijuana, tot tacimul. Cind era pe jumitate treaz, ma lovea, iar in restul timpului zicea intr-o ameteali letargicda. Femeii de serviciu fi era atit de frici de el, c& nici nu venea la noi daca era acasi.“ »Acum va feriti de toti barbatii?* »Da si nu. Eo nebunie. M§ ard tot timpul, dar nu ma pot opri. Mereu imi bag mina in foc. Ai zice c&, dup& doua, trei nenorociri, invefi ceva. Tot ce vreau e un barbat dragut si normal care si tind la mine. E prea mult?“ »Si sinteti convinsa cai nu va puteti gisi fericirea decit intr-o casnicie?“ Se gindi un moment la intrebarea pe care i-am pus-o. ,Nu, nu-i aga. Nu am nevoie de un barbat cumsecade. Vreau un barbat cumsecade. Nu sint o feminist inversunati. E ceva rau in asta?“ »V-ati gindit bine. Mai aveti alte probleme pe care nu le puteti controla?* »Oh, sigur ci da! Ar trebui s&-| auziti pe agentul meu cum geme de fiecare dat& cind ma apropii de un magazin. EL ii spune mania de a-mirisipi banii-Imi plac lucrt ru i Siam din cind in cind probleme cu bautura si tranchilizantele. Nu cind lucrez; dar citeodata trec citeva luni intre roluri.” Nu putea da inapoi acum. Era ultima ei incercare disperat& de a cere ajutor si nu voia s& o piarda. In ora urmitoare, i-a spus doctorului Meier totul despre viata ei trait’ sub 0 zodie nefasti. Nici macar c&telugul ei, Shar Pei, nu o asculta aga cum voiaea. Pas cu pas, dezvaluia simptom dup& simptom. Viata ei era o imagine54 Labirintul codependentei viucolorata a problemelor codependentei, cu care multi dintre noi avem de-a face. intr-um moment de pauz, cind ea isi tragea rasuflarea, Paul lans& o lovitura cu care era sigur c4 va nimeri foarte aproape de tinta. ,,Cind ati fost agresaté sexual de tat’l dumneavoastri? In primii ani ai adolescentei?* Ar fi trebuit s& vedeti cum i s-au marit ochii gia ramas cu gura cdscata. Daci pind atunci fusese foarte dispus4 s& coopereze, in acel momenttrecu brusc la 0 furie teribila. , N-am spus despre asta nim&nui niciodata! Niciodaté! Nici macar mamei! Cum puteti spune aga ceva!“ $i asa mai departe. Nu stersese din memorie acel fapt, dar ii negase existenta ani in sir. Si-a pastrat micul secret rusinos ascuns sub pres. Nimeni nu stia nimic — cu exceptia memotiei ei. Deci, ce se intimplase in realitate cu Beryl Mason? fn familia din care provenea relatiile fusesera intotdeauna instabile; nici ei, nici fratilor ei nu li se acordase vreodata atentia plind de iubire de care aveau nevoie. in perioada in care a fost molestat% sexual de tatal ei, in loc ca rezervorul ei pentru iubire si primeascd un flux de dragoste de la el, canalul de comunicare s-a inchis ermetic. Durere, umilinta, vinovatie, sentimentul tridarii — toate acestea si altele au blocat cu desavirsire fluxul de iubire si i-au otrivit rezervorul. Beryl a pierdut acea parte a copilariei ei ca sicum anii respectivi i-ar fi fost, literalmente, extirpati din viata de un fel de bisturiu cosmic. ; Setea dé iubire, foaia dela baza prajiturii, nua fost satisficutad nicicind; rezervorul ei era gol; iar abuzurile din a treia foaie au accentuat lipsa de stabilitate a primelor doud. A plecat ca o furtun, nefiind deloc pregatit’ s& fact faté vreuneia din problemele ei. isi va pastra ascunse secretele, pentru c& dezgroparea lor e prea dureroasa pentru ao suporta. Unele persoane nu numai ci-si_ingroa pd_adine amintirile dureroase, ci le alung&.cu totul.-Din nefericire, finde’ durerea contamineaz& totul in jurul ei, intregul complex de experiente, NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 55 care are legitura cu trauma respectiva, va fi eliminat. Unii din pacientii nostri care au fost abuzati in copilirie igi_sterg in acea felie din viata lor si opun o mare intre ala in a rechema amintirile. rezistenta emo Speranta pentru viitor Poate fi ajutatd o persoani: ca Beryl? Daca Scrooge ar fi ajuns in clinica noastra si nu in spatiul cosmic cu un trio de ciudati, ce am fi putut face pentru el? Poate cineva — poti tu — sparge zi negarii prin si turd a unei cirti? ion a Pp rdinar de dureros, Atunci, de ces i, daca rezultatul aduce numai suferint’, iar vindecarea e mai rea decit boala? fn cazul lui Beryl, ca si in cel al sotilor Jordan, fara interve u 4, viata nu s-ar fi putut imbunatati, Problemele se agraveazi din ce in ce mai mult, ne evi cirea devine mai profunda. Ranile trecutului continua s& singereze. Efectul distorsionant al codependentei ne impiedick si vedem clar realitatea; facem. aceleasi greseli iar siiar, in tot acest timp ghidindu-ne dup eeeace credem cA vedem si.nu dupa ceea ce.exist& in realitate, Beryl a trecut prin cinci c&snicii inainte de a-gi da seama ci ceva nue fa regula cu felul ei de a vedea viata. Aranjarea stratului superior, pentru ca tortul si arate bine, este doar o masur& cosmetic, care nu ajutd la rezolvarea problemelor de adincime. Tratarea celui de-al doilea strat (relatiile de zi cu zi cu alte persoane) prin aplicarea unui plasture ajutd la fel de putin la récuperarea prdjiturii. Numaiatunci cind straturile de baza (trisnetul care i-a provocat durerea gi setea fundamentala de iubire) vor fi dezvelite si vindecate cu grija, tortul va fi iarasi apetisant. Daca vietile acestor oameni, sau viata ta, vor dobindi astfel o noua calitate, atunci acest lucru merit facut. In Colinda de Pasti, cea mai mare bucurie a lui Scrooge, cind s-a trezit a doua zi dimineati, a fost descoperirea c4 mai are inci puterea de a-si infrumuseta viata.56 Labirintul codependentei Povestea lui Beryl are un sfirsit fericit. S-a calmat dup vreo doua zile; s-a gindit ci doctorul care a reusit si scoata de la ea teribilul secret are ceva de oferit si s-a intors. Ca orice pacient care doreste si fie spitalizat, s-a supus unui examen fizic riguros pentru a elimina orice posibild cauza organicé a problemelor ei. S-a hotarit s4 se interneze atit pentru discretia oferitéa de aceasta solutie, cit si pentru a se vindeca lucrind alaturi de noi. Am intors pe o parte si pe cealalta fiecare detaliu al copilariei ei nefericite si al relatiilor ef dezastruoase. Am discutat cauzele gi efectele. De-a lungul séptiminilor, am revenit asupra fiecdrei probleme. Ea a suferit ingrozitor in tot acest timp, dar la sfirsit a iesit pe deplin vindecat&, un om intreg. fn cele din urma, Beryl a invatat si se raporteze atit la barbati cit si la femei, fara s& mai fie nevoit& si sc c&sStoreasca cu primii doar pentru a fi agresata ulterior. »Nu_mi-am dat seama niciodata ci fericirea Gi linistea sint inseparabile..Nici n-am stiut cit sint de bolnava pind nu m-am vindecat,“ a spus Beryl. Problemele lui Beryl aveau ridacini in al treilea strat al tortului ei. fn cele ce urmeaz& vom investiga natura acestui strat pentru c& el reprezinta fundamentul pe care se intemeiazi atit relatiile, cit gi simptomele lui Beryl gi, poate, gi ale tale. Nu e usor s& reconstruiesti o fundatie care a fost rea de la inceput gi a continuat sa se deterioreze intreaga viata. O data ce ti-ai pus in gind sa faci acest lucru, trebuje s& te apuci de treaba serios. ,.In cAutarea fericirii* nu este doar o frazi fara sens sau o inscriptie pe o bicataé de pergament ingalbenit de vreme. Este dreptul tau natural! Feri ii CAPITOLUL o PATRU Copildria pierduta Tatal lui Ann, comis-voiajor de profesie, lucra saizeci de ore pe. s&ptamina, acoperind o piaf& de vinzare ce cuprindea trei state. Mama eiera o fanatici, dedicindu-se unei idei, cauze sau religiilor orientale, cind cum o cuprindea entuziasmul. Dar Ann cunostea adevarata fata a parintilor ei, dincolo de orice aparente. Tatalei fusese crescut in mentalitatea incet&tenitd dupa razboi care cerea barbatului si trudeasca din greu pentru a-si intretine familia, in timp ce femeia este datoare si aibi grija de casi. Si-a iubit familia destul de mult, ca si munceascé fara incetare pentru ea. Le-a aratat dragostea lui in felul in care stia si in conformitate cu spiritul epocii, rolul lui in familie gi cu nivelul cultural pe care il avea. E de inteles faptul cX mama s-a plictisit si incerce si se adapteze rolului traditional, mai ales ci nici nu era cine stie ce" gospodina. in adincul sufletului era o fire boem4, plina de spirit si curiozitate. E normal ca ea s& fie pasionat& de o idee sau alta din cind in cind; era o femeie inteligenta si lucida, care vedea femeile din jurul ei emancipindu-se si se simfea oarecum lisat& pe dinafara. Dragostea ei pentru copii era la fel de profunda ca a oricarei mame. Ann se afla in clinicé pentru a scdpa de anumite obiceiuri alimentare nes&nitoase, inainte ca ele si devina prea grave. Nu prea ii statea in fire s& lase un astfel de obicei si-i domine viata. Ca58 Labirintul codependentei gi mama ei, Ann era o femeie lucida, inteligenta, frumoasi, cu nigte ochi negri minunati si un par negru stralucitor. Dela tatal ei mostenise ambitia si puterea de munc’. Fusese promovata de curind la sectorul de credite al bncii unde lucrase la casierie la inceput. Spre deosebire de mama ei, traise din plin migcarea feminista si beneficiase de toate avantajele ei. Ins4 nu-si didea seama ca aceasta ajunsese si fie dugmanul ei. Se agez pe scaun. ,Nu cred c4 am nevoie de prea mult ajutor. Am probleme numai cu mincarea, ce pare c§ a sc&pat de sub control. Stiti, tata a fost slab. E ceva mostenit.“ »Vorbesti cu mult& afectiune despre tatal tau.“ »A fost foarte bun cu noi. Ne-a oferit mai mult decit se putea.“ »De cite ori te-a dus la gridina zoologic4? Sau in parc?“ »N-avea timp pentru asa ceva.“ »O iesire la iarba verde simbita? Un pic de sport cu fratii tii?“ »Era prea obosit. V-am spus, lucra din greu. Nici nu I-am fi rugat.“ »Cei doi frati ai tai? Cuce se ocupa?* Jerry, cel mai mic, lucreazi la o linie de asamblaj. De fapt, i se potriveste. Eunom intr-adevarsimplu. Hamburger si bere, fari pretentii. Cu toate acestea, e foarte amuzant.“ »E un tip care gtie si traiasci?“ »Da. De fapt, ati folosit aceeasi expresie ca si sotia lui. Mark, fratele mai mare, se ocupa de vinziriin cele trei state vecine cuale tatalui nostri si dela un cistig de o suti de miia ajuns la afaceri de doua milioane de dolari; tata e foarte mindru de el.“ olti trebuie mult timp si multi munc& pentru a avea un asemenea succes.“ »Cred c& lucreazai mai multe ore decit tata.“ »Ce-mi poti spune despre timpul petrecut cu mama la? Eava .' ducea undeva? Stateati impreuna gi discutati, ca intre fete?“ Ann s-a gindit un moment. »Nu, nu prea. Mai mult ne tinea predici. Tinea predici despre vreo cauzi sau idee care o captiva. Dar nu discutii ca intre fete.“ COPILARIA PIERDUTA 59 »Mai ai vreo problema in afara de mincare?“ »Nu, numai asta, si in curind voi scipa si de ea.“ isi rasuci putin capul si parul ei negru pluti in aer. ,Sunt un om obigsnuit. La slujba, acas&, ma uit la televizor... “ »Emisiunile preferate?* nLeave It to Beaver“ pe cablu. Si ,,Dobie Gillis“. Ati vazut vreodati emisiunea? Stupid’, dar amuzanti. Inteleg c& realizatorul ei, Max Sculman, a murit nu demult.“ »Da. Cite televizoare ai, Ann?“ Aa... “ Numird in minte. ,,Cinci.“ »Dar bine, Ann. Locuiesti intr-un apartament cu un singur dormitor.“ Restul discutiei si cele care urmari au dezvaluit lucruri semnificative despre aceasti femeie extraordinari care se considera un om obignuit. Pe ling& faptul ci era obsedati de — televizor, era un dietetician_experimentat care-ti putea_spune ntinutul caloric a trei_ grame de orice. Tinara_sifrumoasi, se supusese deja la patru operatii estetice. $i nu era ined multumita. Acum se gindea sa-si schimbe numele. : Annera durero: le codependenta. Obsesiile ei? Mincarea, dar nu numai. Ca majoritatea codependentilor, Ann manifesta dependent& fati de mai multe lucruri. Celelalte: obsesia de_a munci, dependenta de televizor, gimnastica, operatiile estetice. Evenimentele din viata familiei in care crescuse au fost si mai revelatoare. Mama ei ar fi placut-o mai mult dac& nu ar fi aritat atit de fragila si feminina, si i-a spus lucrul acesta. Ann nu-gi amintea deloc si fi stat vreodata in brate la tatal ei. ASPECTELE MULTIPLE ALE ABUZULUI »Ne ective neimplinite“, stratul de baz al tortului nostru, sund ca ceva destul de abstract si confuz. Expresia respectiva ar insemna cu totul altceva pentru Ann decit pentru copilul unui alcoolic sau pentru unul maltratat fizic de parinti. Cu toate acestea, ceea ce-i lipsise ei fn copilarie, desi mai putin evident, a60 Labirintul codependentet provocat aceleagi traume ca gi in cazul oricdrei alte victime. Nici 0 curte de justitie din lume n-ar putea decide pe drept cuvint cA Ann. suferise abuzuri in copilarie, dar nu discut&m aici in termenii legii. Ann fusese maltratata. _ ~~ $8 ne uitim mai aient laa treia foaie a prajiturii — diversele forme de agresiune care se pot exercita asupra unui copil in crestere. Unele sint evidente, altele mai subtile. Toate duc la un deficit in rezervorul pentru iubire. Pe masura ce vom trece in revist& aceste forme de agresiune, compara-le cu amintirile copil&riei tale. Nici un parinte nu este perfect. Chiar si cel mai bun parinte poate izbucni din cind incind, din negstiint& sau din frustrare. A gregi e omeneste. Diferenta dintre o izbucnire ocazionala si o agresiune daéun&toare consti in gradul si consecventa acestor acte. Un obstacol temporar poate incetini curgerea fluxului de iubire, revenindu-si de indat& ce bariera este inlaturata. Dar agresarea permanenti il seaca. Aminteste-ti cd ,parinti* inseamni, din acest punct de vedere, mai mult dectt pariatii biologici. Parintii adoptivi pot juca acelasi rol. Un mentor cu autoritate, cum ar fi un alt membru al familiei, un antrenor, un profesor sau un conducator spiritual, poate fi considerat ,parinte“ clatorita imensei influente exercitate asupra vietii cuiva. De pilda, am intilnit cazuri in care, la acelasi pacient, putem vorbi de cinci sau gase ,parinti*. Toti acestia au ajutat la modelarea personalitafii pacientului, fie in bine, fie in rau. Diferitele forme de abuz se succed in ordinea descrescitoare acaracterul lor vadit. Cazurile cele mai clare de maltratare fizicit necesita interventia oamenilor legii pentru a constata abuzul, a evalua consecintele gi a lua masurile de rigoare. Abuzul pasiv e mai putin evident. Pe masura ce lista noastra creste, agresiunea este din ce in ce mai greu de identificat. Numai efectele sale nocive ramin la suprafata. De aceea, trebuie sipat adinc pentru a-i face pe pacientii nostri s4 recunoasc& unele din formele mai subtile de abuz si s& se confrunte cu ele. i i i i ! | COPILARIA PIERDUTA 61 Sa fim bine infelegi, aceste tipuri de agresiune nu provoaci daune absolut ireparabile; uneori exist sperante de vindecare si fara tratament. Iosif, fiul lui Iacov (copilul favorit ,cu haina - pestrita“) din cartea Genesei, a fost o victima clara’. Mama i-a murit cind era copil inca, tatal l-a protejat prea mult, fratii l-au urit gi i-au spus-o. L-au vindut ca sclav si el a trecut prin ani lungi de suferinte. Si totusi, cind situatia s-a intors in favoarea lui, a fost destul de puternic ca si-si ierte fratii $i si-si intimpine tat&l cu bratele deschise. : Dar, pentru majoritatea oamenilor, aceste probleme necesiti mai mult atentie si parcurgerea unui proces de vindecare in mai multe etape. Unul dintre primii pagi este identificarea naturii celui de-al treilea strat — a factorului sau factorilor care au impiedicat umplerea adecvata a rezervorului cu iubire al pacientului. Abuzul activ Este vorba despre agresiunifizice evidente, ugor de identificat. Batai. Molestiri. Abuzuri sexuale de orice fel, pind la contactul sexual. Acestea nu sint numai acte imorale, dar si ilegale in aproape toate sistemele legislative. Active si distructive, dar nu si ilegale, sint si manifestirile extreme ale furiei, violenta verbala. Tipetelesau acuzatiile violente si negindite (meritate sau nu, dar, in general, nefondate) lasi urme sicicatrice care se vor simti fara a se vedea. Copilul supus violentei verbale sau emotionale este agresat la modul activ. O reclama de televiziune fi ajuté pe parinti si vada cit de umilitoare este agresiunea verbal. Camera de filmat poposeste asupra gurii imense a tinui adult. Tot timpul se vede acea gura uriasa, si tot ce se aude este vocea unui adult spunind »Esti dezgustator!", Nu poti face nimic ca lumea?“, ,Dacd n-ai fi tu,-ag fi fericit.“ Oricine urmareste avertismentul televizat, poate simti durerea provocata de agresiunea verbala. Imagineaza-ti un copil care incearci sa faci ceva. Parintele lui il impiedica, chiar intinde mina gi-i ia lucrul respectiv ca si62 Labirintul codependenei termine el treaba: ,,Of, nu faci bine. Lasi-ma pe mine.“ Gindeste-te ce efect au cuvintele lui asupra copilului. O astfel de interventie, chiar bine intentionat&, este un abuz activ, care 4 afecteazi pe copil in aceeasi masurii ca si formele vadite de agresiune. Daca in trecutul tau au existat abuzuri active, trebuie si staiin fata realitatii, cu orice pret. In etapa aceasta nu trebuie si faci altceva decit si recunosti existenta lor. Acesta este primul pas important spre vindecare. . La fel de bine poti afirma, cu sinceritate: »Parintii mei n-au facut niciodata asa ceva.“ Dar tot n-ai scapat. Existii alte forme de agresiune, mult mai subtile dar la fel de nocive: privarea de “elementele necesare umplerii rezervorului tiu de iubire in copilarie, ceea ce numai parintii iti pot da prin timpul lor, atentia, grija si dragostea lor. Abuzul pasiv Unul sau ambii p&rinti sint atit de ocupati incit nu sint la dispozitia copilul lor nici fizic, nici afectiv. Din nefericire, foarte multe forme de abuz pasiv nu sint identificate ca atare. Cele universal recunoscute, cu un trist renume, sint generate de alcoolism si dependenta de stupefiante. Altele pot fi valorizate pozitiv de anumite segmente ale societ&tii — obsesia de a munci, de pild&. Harnicia e o virtute; pentru unii, munca e un fel de rugaciune. ,Abuz?* strigi adultul. Nici vorba! Am tratat un pacient, Bob, de un posibil abuz suferit tn copilarie. Boba fost socat si chiar jignit de faptul ci am putut gindi astfel despre tatal lui, care era obsedat de munca. »Cum indrazniti sd spuneti ci am fost agresat! N-aveti idee cit de mult trudea pentru noi tatal meu!“ »Deacord, muncea din greu. Si vorbim acum despre timpul pe care-] petrecea cu voi, despre atentia, afectiunea pe care vi le acorda — despre acele lucruri pe care un parinte trebuie s& le investeasca in copilul lui.“ »Da, dar... “ COPILARIA PIERDUTA 63 »Aveai nevoie de afectiunea lui, aveai nevoiesa-tispund cd tine la tine. Lipsindu-te de..“ »Da, dar... “ Nu c&ut&ém sd dim vina pe nimeni. Vrem si vedem cuma fost copilaria ta in realitate. Din punct de vedere afectiv, el n-a fost niciodat linga tine cind aveai nevoie de el.“ »Dar...dar...“ I-a trebuit mult timp s& se dumireasc’. Nu conteaza daca tatal lui Bob si-a neglijat fiul intentionat sau nu; baiatul a fost neglijat. Nu tineam si gisim vinovati cu orice pret; pur si simplu voiam sa stim dacd era sau nu aga. Si asa fusese. ExistA gi alte forme de abuz pasiv. Neintentionate sau inevitabile, efectele lor sint aceleasi. Abandonul este o form% de abuz si, sd fim bine intelesi, divortul, oricit de amical s-ar desfiigura, inseamn4 pirisire. Absentele fndelungate ale unui tat% care lucreaz& in armata inseamna& abandon. Tot aga este si moartea prematurd a unui parinte. Poate c&i acest abandon este necesar, ca in cazui soldatului. Poate ci este nei ntentionat sau inevitabil, ca, de pilda, oO moarte accidental4. Darin subconstientul copilului, acolo unde se afl& rezervorul de iubire, toate sint interpretate ca abandon. La clinica, ii intrebim pe copiii adoptati: ,,Te-ai gindit vreodata la parintii tai biologici?“ Un raspuns normal este ,,.Da“ sau ,,Citeodata.“ Cind persoana in cauzi raspunde cu vehement »Nu! Niciodata!", se aprinde beculetul. Mai mult ca sigur, copilul n-a reusit sd facd faté abandonului. Parintele care igi indep&rteazi in permanenta copilul comite tot un abuz pasiv. Foarte des descoperim cd 0 asemenea forma de abuz este greu de tinut minte sau de identificat. Tatal vine de la lucru gi se agazi si vada stirile de seara. ,Nu acuma, fiule*; ,Nu, Junior, sint prea obosit acum"; ,,Poate mai tirziu‘; ,Ei, nu vezi ci ma uit la stiri? Du-te dincolo*; ,Jucati-va afar’, copii“. Probabil, copilul nu-siva aminti dojenile permanente, fiindcs pentru elaga-i tata. Asa-i normal. »64 Labirintul codependentei Mama se intoarce de la serviciu, dela coafor, de la sedinta cu parintii, de la lectia de tenis sau de la sala de sport gi incepe si gateasca cina. ,Nu-mi mai sta in cale, te rog“, ,Dacd tot vrei sa faci ceva, impatura rufele uscate“, ,Nu, nu ma poti ajuta, o s& faci numai mizerie“, ,,Esti prea mic pentru asta. Du-te si te joaca“, ,Sa nu te vid in bucatarie cit pregitesc cina“. Un parinte flegmatic— de genul lui Spock din Star Trek — nu va reusi st umple rezervorul de iubire al copilului sAu pur si simplu pentru ca cel mic reactioneaza spontan, instinctual; copilul gsi adultul nu vorbesc aceeasi limba. S& examin&m agresiunea verbala pasiva. Nu tipi nimeni la copil gi el nu e niciodata acuzat de nimic, dar nici nu e Iiudat in vreun fel. Nici o incurajare. Nici o bucurie. Nici un sprijin. O pacientd de-a noastra si-a petrecut in casa pirintilor primii douazeci de ani de viata. Tatal ei n-a fost niciodata aspru cu ea, dar nici nu i-a spus pe nume vreodata. Este uimitor sa vad citi oameni vin la clinica noastra spunind: »in familia mea nu ne imbritisam niciodati, nici nu ne atingeam.* in cazul abuzului sexual pasiv, spre deosebire de cel activ, nue vorba de vreo atingere nepotrivita, pentru c& nu exista nici un fel de contact fizic. Copilul nu e niciodata mingiiat sau luat in brate. Nu e pregatit pentru viata sexuala, nu se discuté cu el despre aceasta. Lipsa afectiunii intre parinti este o alt& forma de abuz pasiv. De exemplu, o intrerupere grav a relatiilor sexuale intre parinti, desi nu se manifesta pe fata, este totusi Semnalata copilului. ,Am stiut intotdeauna ca ceva nu merge intre.mama gi tata, dar nu stiu despre ce era vorba. Nu cred c& acest lucru m-a afectat. Eu nu stiam despre ce este vorba.“ Ba da, te-a afectat. Te poate afecta. O mare parte din educatia sexuald a copilului se face pe cale intuitiva; fara sa i se spund, el simte daci mama gi tata au sau nu 0 viata sexuald armonioasa. Parintele care manifesta diverse manii sau un perfectionism accentuat poate si nu-i impuna copilului viciul, dar el vede cX COPILARIA PIERDUTA 65 mama curata baia cu periuta de dinti in fiecare sapt&mina, iar tata tunde iarba tot a treia zi. Mesajul, exprimat non-verbal, este : perceput. Daca ai trait linga un parinte care sufera de depresie cronic4, ai fost intr-o situatie de abuz pasiv. Un parinte excesiv ‘de moralist sau bigot transmite un mesaj agresiy. Inloc de bunittate, dragoste, tolerant, copiltl ,aude* instrdinare, alienare. Gindeste-te la zilele copilariei. Tine minte c4 notiunea de »copilarie normala* nu are sens pentru persoana care a trait amintirea respectiva. Copilul nu compara viata lui de acas& cu un anumit standard exterior. Pentru el, standardul este ins&si viata lui. In orice conditii ar creste, acestea sint , normale“ pentru el. El isi inchipuie ci familie si casc inseamna ceea ce a vazut acasa gia invatat in propria familie. Un pacient de-al nostru a descris aceast& situatie in felul urmiator: ,Acasi& la mine, tata binecuvinta mincarea cu palmele ridicate in timp ce rostea rugdciunea. Ni se pirea cA ca nue buna de mincat pina nu facea acel gest. Cind am luat prima dat& masa cu familia logodnicei mele, am fost gocat si vid ci ei se tin de miini in timpul rugaciunii. Stiu ci e un detaliu lipsit de importanta, dar m-a facut s4-mi dau seama ce relativ e termenul «normal». 7 Asa ca, uitd cuvintul ,normal‘. Te-au luat parintii in brate cit erai copil, se imbratisau intre ei? ffi poti aminti o situatie precis’ cind ai mers la ei cu o problema si ai fost intr-adevir ascultat? Te-ai leginat in bratele lor in timp ce le povesteai cum a fost la scoala? Te-au dus in diferite locuri? Ati facut ceva impreund? Cu alte cuvinte, privind in urmi, {i-i amintesti pe parinti aléturi de tine tot timpul? Daca asemenea amintiri sint cel mult vagi sau pur si simplu nu exist, noteaza pe o hirtie (da, scrie negru pe alb) gi treci mai departe.66 Labirintul codependentei COPILARIA PIERDUTA. 67 de sotie si mami. Zacea in halat sau dormea toat& ziua si lua medicamente. Pe la opt ani, Stephanie pregitea micul dejun. Primul lucru pe care-l ficea cind se intorcea de la scoala era si urce in dormitorul mamei ei si vada dac& totul estein regula sis-o ajute dacd avea nevoie. Apoi se apuca si pregateasc& cina. De nevoie, Stephanie si-a asumat rolul mamei in familie. Fark sa-gi dea seama, tatal ei a ajuns extrem de dependent de Stephanie nu extrema a rolurilor. numai in ceea ce priveste treburile casnice, ci si din punct de In cazul incestului, luat fn sensul propriu — adic’ o forma de vedere afectiv. Ambii parinti drenau astfel rezervorul de iubire al abuz sexual ac iv exercitata de un pirinte — copilul dev intr-o j fetifei, privind-o de fluxul afectiv pe care ar fi trebuit s&-1 in surogat de adult, un substitut sexual al i primeasca. Incestul emotional Suntem, in continuare, in cfutarea unui alt termen pentru a defini aceasta realitate. Cuvintul incesta primit conotatii nedorite. insa, in linii mari, sensutile lui sint perfect aplicabile cazurilor pe care dorim s& Je punem in evidenta. Incestul emotional n-are nimic de-a face cu sexul, desi, in cazuri extreme, se poate ajunge la molest&ri de naturd sexuali. Mai degraba, inseamno inversare ' ani : celuilalt p&rinte, fn cazul incestul ional, copilul este obligat | in cazurile extreme de incest emotional, atunci cind legit sa devind parinte. parintelui sau. Hl afectiva nefireasci devine suficient de puternica, se poate _ Inversarea rolurilor pe care o provoaca incestul emotionaleste i sila incest fizic. Dar acest lucru nw se intimpla inainte ca efectele incestului emotional s& devind foarte nocive. Cu citeva pagini inainte puneam intrebarea: »Parintii au fost alituri de tine atunci cind aveai nevoie de ei?“ Acum iti cerem sa ne spui daca: ,,Se intimpla adesea ca tu si fii alaturi de ei cind aveau nevoie de tine?“. Nu spune: »Da, dar... “ Nu incercim si gdsim vinovati; pur si simplu ne straduim si determinam conditiile reale ale copilariei tale. Dorim s4 ne dim seama daca, in mod voit sau datorité unei situatii speciale, ai devenit suportul afectiv al p&rintilor tai. mai subtili, mai greu de identificat si izolat decit abuzul Pasiv. Totodata, avem de-a face cu o mult mai puternicd negare. De fapt, unul dintre motivele pentru care folosim termenul mai dur de incest emotional este dea atrage atentia asupra lui. Impactul su il poate convingé mai bine Pe pacient de faptul ci avem de-a face cu osituatie extrem de grava. Cum am spus, termenul nu se refer& Ja abuzuri sexuale, dar este vorba tot de © perversiune, de nerespectarea rolului pe care trebuie s3-I aib% fiecare membru al unei familii, intr-un. fel sau altul, legaturile de afectiune care-i unesc pe parinti de copii se bulverseaz3. Gindul care domin& mintea parintelui (adesea prea pufin constient) este urmatorul: »Nu prea Visele neimplinite O pacienta care s-a vindecat de problemele ei ne-a oferit un fin la tovarasul meu de viat’, dar am acest copil pe care-l iubesc exemplu incint&tor. fn familia ei se lucreazd la o cuverturd din ~-p,mai mult ca orice.“ Sensul real al acestei fraze este: »Partenerul bucati de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Fiecare generatie de meu nu-mi oferi dragostea dup% care tinjesc (si rezervoarele femei mai adaugi vreo citeva patritele. Aidoma paturii neterminate, visele neimplinite ale p&rintilor intruchipeaz& o dorin{a fierbinte sau o idee obsedanti care se transmite copiilor. Drama american& clasici Moartea unui comis-voiajor exemplific& cu o extraordinara forti de sugestie problematica referitoare la visele neimplinite ale parintilor. Willy Loman, noastre sint goale), dar o pot obtine de la copilul meu.“ Ca jumatate de om, printele se orienteaza spre micuta fiint pentru a se simti intreg. Un exemplu de acest geneste Stephanie. Mama ei, suferind de depresie cronick, gi-a abandonat aproape cu des&virgire datoriile68 Labirintul codependentei nefericitul personaj al piesei, se dovedeste un ratat irecuperabil. Si totusi, el mai are o sans de reusita, se poate realiza prin succesul fiilor lui. In realitate, ei sint impiedicati si-si traiasc% viata, fiind siliti si trdiasc& in locul tatlui lor. Rezistenta unuia dintre ei, Biff, este sursa unei inegalabile tensiuni dramatice, indicind cit de coplesitoare poate fi aceast’ nedorith responsabilitate. Visele neimplinite reprezint{ ceea ce mama sau tata nu a reusit sa duca la bun sfirgit in viat&. Exist% anumite sfere din viata unuia sau a ambilor p&rinti de care ei au fost intotdeauna nemuljumiti. Se poate ca tatal s4 se simt frustrat sau neimplinit in c&snicie din punct de vedere sexual. Gindul la viata si cAsnicia lui stirneste un covirsitor sentiment de inutilitate, de frustrare. SX zicem, de pilda, ci simte o minie cronic& fat& de sotia lui, fati de femei in general. Daca nu rezolva aceast problema (si nu te poti confrunta cu neimplinirile din viatd fara ajutorul lui Dumnezeu), transmite faré si vrea sentimentul de frustrare fiilor sau fiicclor lui. Moartea unui comis-voiajor este o dram& clasici prin constructie si limbaj. Este o capodopera a genului. in aceeasi masur& este o inegalabil& ilustrare a celei mai frecvente nemultumiri. Ea vorbeste despre setea de succes, acel fir rosu care marcheaza profund destinul a numeroase familii. Tatil n-a reusit, dar succesul ii asteapta inci pe fiii lui care au toati viata inainte. Prin intermediul lor i se mai acord& 0 alt% sansa. Acecagi idee-apare, printre altele, in filmul Moment de rdscruce. Este vorba despre doua balerine ale unei companii de dansatori, care merg pe cii diferite. Personajul jucat de Ann Bancroft isi continua cariera pentru a devénio balering celebra, in timp ce personajul interpretat de Shirley MacLaine pardseste scena pentru a deveni sotie si mama. Dupa cum spune aceasta din urma: Tu ai avut succes; euam avut un copil.“ in prezent, fiica ei, avind-o pe Ann ca mentor, se afla in pragul succesului. Atit Shirley cit si Ann pot astfel s4-si traiascX visele neimplinite — una, sA COPILARIA PIERDUTA 69 simt& ce inseamni si fii mama, cealalta, gustul celebritatii. Filmul Propune si alte subiecte de meditatie, dar aspectul pe care l-am discutat anterior se contureazi cu o pregnanfa impresionanta. La clinica noastr vin frecvent pacienti care au suferit in urma acestui tip de abuz pasiv. Moartea unui comis-voiajor reprezint& un caz extrem. fn viata real neimplinirile se manifest mult mai subtil. Deexemplu, Peter caut& ajutor pentru vindecarea depresiei sale cronice. El a dorit intotdeauna si urmeze seminarul teologic si iat c& acum era pe cale si-si implineasc& visul. Dumnezeu ti ar&tase calea spre El gi totul mergea splendid — de unde depresia profunda de care sufera? 7 In disperare de cauza, mediculii convoaca pe membrii familiei lui Peter pentru a auzi si alte puncte de vedere. Tatal lui méarturiseste: ,,Am vrut foarte mult si urmez seminarul. Am facut cerere, dar am fost respins.“ Jenati, el si sotia lui au tinut secret acest episod. Fara s&-si dea seama, fiul lor a intuit c& ceva nu-iin regula, luind asupra sa neimplinirea. Datoritd terapici, el si-a dat seama ci, de fapt, n-a rispuns chemirii lui Dumnezeu, ci vocii acclei stafii din trecutul tatalui lui, Aparasit seminarul si depresia a disparut. 7 Intimplator, Peter este actualmente diacon in biserica de care apartine gi este foarte multumit de situatia lui. Altfel spus, face ceea ce fi place, rispunzind adevaratei chemiri divine. De obicei, problemele legate de neimpliniriies la supraf: Ja mijlocul vietii. Mai ales bacbatii, dar si femeile, isi petrec pri ani ai maturitatii urmarind un anumit tel, fie el banii, succesul sau intemeierea unei familii. Apoi, intr-un moment de introspectie, el sat ea zice: ,Stai o clipa! Nu-mi place ce fac. N-are nici un sens.“ Impulsurile care-] motivasera par a se stinge deodati, de parc i s-ar fi scufundat toate corabiile. »Cum de am ajuns in cerctil Asta vicios?* Exist& si un aspect pozitiv al crizei virstei de mijloc. in sfirgit, persoana respectiva realizeazi ck trdieste in fapt visul intrerupt al altcuiva.7o Labirintul codependentei fn cazul persoanelor cu credint& in Dumnezeu exist’ gio problema teologicd. Daca vreau si implinesc voia Domnului, este important ca eu sa nu-mi organizez viata in umbra mamei sau a tatalui meu, pornind in viata cu handicapul viselor lor neimplinite. Problema se poate extinde gi la alegerea tovarasului de viata. Daca mama e invergunata impotriva barbatilor in general si a tat&lui in special sau dacé tata le detest pe femei gi in special pe mama, oricit de mult ar dori ei cunda acest lucru, mesaji transmite qpé“hesimtité copilului. Uneori ‘acesta este ni: pentr’ care un tindr sau o tara alege gresit, ajungind la o cAsnicie nefericita. Intreaga familie std gi se gindeste, spunind : »Oare ce-o fi in capul copilului 4stuia?* fn mare parte, alegerea se datoreaza resentimentelor neconsumate ale tatalui sau ale mamei. Ideea ca reprezentantii sexului opus sint niste ticdlosi este preluata de copil, care traieste astfel nemultumirile parintilor s&i. Copilul exteriorizeaz& un conflict inabusit de tatal si mama lui. Mesaje existentiale negative Acincea categorie de abuzuri si, poate, cea mai insidioasa, se refera la mesajele implicite sau explicite primite de copii de la parintii lor, mesaje referitoare la ei insisi_ si la lumea inconjuratoare. Cine sint? Pot si am incredere in cineva? Ce este viata? Cine e Dumnezeu? Ce valoare am eu? Viata copilului se modeleaza conform unor mesaje, rosfitesau nity Mesajele negative pot fi verbaléfn loc de a corecta pur gi simplu comportamentul copilului, mama izbucneste cu minie: »Mai bine nu te-ai finascut! Nu esti bun de nimic.“ Cualte cuvinte, ii ucide personalitatea. Copilul nu are un sistem propriu de valori ca sd judece aceste afirmatii. Daca asa spune mama, aga trebiiié si . fie. Copilul nu are n poate spune: ,Biata ama! Poate are gi ea probleme personale, care n-au nici o legdtura cu mine.“ Nu. In ochii copilului, totul are legitura cu el. Cea mai importanti fiint& de pe lume tocmai i-a n_ mecanism rational de ap&rare, el nu_ COPILARIA PIERDUTA 7 transmis un mesaj si el il ia.ca atare. Un astfel de mesaj il loveste Pe copil cu o fortd coplesitoare. Perceptiile instinctive ale copilului, radarul lui innascut, pun in umbra cele maisofisticate aparate din Rézboiul stelelor. Copilul percepe intuitiv semnificatii gi nuante chiar in situatiile in care parintii ingisi nu realizeaz4 ci Mesajul a fost transmis. Poti si-i spui cit vrei ca iliubesti, dack nasterea lui n-a fost asteptata siincd regreti cd ]-ai avut, el va sti cu siguranta aceste lucruri. in aceeasi masu ra, o familie autoritara si rigid’ poate provoca aceasta codependenti. P blemele incep atunci cind modul de a gindi al parintilor estetmicubpermis, cind felul | Copii pleacd de acasi\ in, etape. Mental, afectiy $f fi ayenti in afara cuibului, adesea inainte deale fi crescut toate penele. Asa gi este firesc gi sindtos. Pirintele rigid, care asteapta © de la copilul lui si mearga ca gi legat in lesd, trebuie si fie gata in orice moment pentru o explozie. Chiar dacd este vorba de o izbucnire silentioas&, pagubele nu pot fi evitate. Autoritatea corect’ s spirituala puternicd se opt ti guste. Unde putem trage o linie de despartire? Cind te gindesti la trecut iti dai seama cd e aproape imposibil si trasezi o linie clara, ca si nu maivorbim despre puterea dea distinge de ce parte aeis-aaflat familia ta. Nu uita, in timpul citirii, c& de aici apar probleme. Daca inc nu intelegi totul, s-ar putea s& intelegi mai tirziu. Adesea, la clinic’ sau in emisiunea pe care o realizim la radio, »Clinica Minirth-Meier“, pe masura ce trecem in revista aceste forme de abuz, un pacient sau un ascultator spune: ,Hopa! Am avut parte de toate la mine acasa!“ O forma de abuz poate genera la rindul ei alta; ele se pot manifesta simulian, :72 Labirintul codependentei COPILARIA PIERDUTA O indelungata& experienta ne-a invafat cd abuzurile constante de acest tip pot duce si la alt gen de probleme, nu neapiirat legate de codependenta. Segmente importante ale copilariei in care a avut loc abuzul sint literalmente eliminate. Charles nu-si aminteste nimic despre experientele sale din clasele sapte-opt, nici macar scoala pe care a urmat-o. fn timpul acelor doi ani, un unchi ce se mutase alaturi de familia lor il molestase sexual. Jennifer igi aminteste ci tat&l era implicat intr-un proces important cind ea avea zece ani, dar nu-si aminteste sd fi avut zece ani vreodata. Pierderea provocata de abuz rupe simetria prajiturii, seacd rezervorul, generind probleme grave. Pentru Ann, pacienta dependenta de mincare gi de televizor, a fost foarte greu si admita c& a avut parte de o copilarie nefericit’. La urma urmei, parintii ei ii voiau numai binele si erau oameni atit de cumsecade. Abuzul comis de tatal ei fusese involuntar. O iubea pe Ann atit de mult, incit era dispus si munceascé pentru ea din greu. El n-a facut decit sa joace cu deosebit succes rolul pe care i-] atribuia societatea, acela de cap gi suport al familici. In mod firese, el n-a facut altceva decit ci a implinit intru totul ceea ce-i impunea spiritul epocii. Mintea vioaie a mamei ei vedea tot felul de lucruri frumoase gi interesante in jur. Ele o impiedicau s& se concentreze asupra familiei gi fi captau interesul fiindca, la vremea respectiva, conditia femeii, in general, nu-i oferea prea mult. Neglijarea familiei si lipsa de comunicare nu erau intentionate. Dar acestea existau. . Aumbii p&rinti, si Ann in aceeasi masura, erau convinsi ch isi crese copiii asa cum trebuie. Identificarea” semnificatici reale a evenimentelor copilariei ei a fost esentiala pentru vindecarea lui-. ' Ann, aga cum trebuie si fie si in cazul tau. In lipsa ei, nici Ann, nici tu nu poti invata cum si alegi s& iubesti. Cum se poate ca dependenta lui Ann de televizor, multimea de operatii estetice sau obsesiile ei in legitura cu mincarea si fie COPILARIA PIERDUTA 73 7 provocate de abuzul pasiv? Sc poate ca nefericirea ta de acum si aiba radacini in trecut? Am analizata treia foaiea tortului: abuzul, cu formele lui multiple. Si vedem cum se converteste acesta in problemele noastre actuale.CAPITOLUL CINCI Reveniri obsedante Ce au ficut John si Gladys Jordan pentru a exorciza fantomele care le distrugeau linistea sufleteasci? N-a fost usor. Dupa citeva siptimini au venit, fark prea multa tragere de inim&, si se programeze pentru o nous sedinta. Sedeau la fel ca prima data, John foindu-se pe scaun, iar Gladys jucindu-se cu miinile in poala. Chipul tras si rigid al lui Gladys nu 0 araita nici cu ozi mai tindra decit la prima vizit3. Am inceput: Gladys, data trecut’ am vorbit despre tat&l tiu si despre influenta pe carea avut-o asupra ta... despre faptul ci nu auzea niciodata ce-i spui, c4 n-a fost nicicind alaturi de tine. Ti-am sugerat ca ai transferat asupra lui John lipsa de deschidere a tatalui tau, rol pe care iti inchipui c& orice tati il are intr-o familie, desi John nu este o persoand obtuzi. Te-ai mai gindit la acest lucru?* »Da.* fsi umezi buzele. »Sincer vorbind, nu vad s& fie vreo leg&tura. John nu seamiiné deloc cu tata. John nu fumeaza, nu bea, e un bun crestin — tata nu era. Singurul lucru care-i apropie este ca nici unul nu ascult& ce-i spui. Ei nu te aud cu adevirat. Domnule doctor, dumneavoastri nu infelegeti ce incere si vA spun.“ “ intrucit specialistii in terapie sint antrenati si auda si si asculte ceea ce li se spune, reactia lui Gladys araita multe despre problema pe care 0 avea. i COPILARIA PIERDUTA 75 »John, deoarece tatal tau a fost atit de inclinat sii te critice gi s& nu te accepte asa cum esti, crezi ci ai devenit hipersensibil la asta — auzi critici si cind ele nu existi?“ John pufni. ,Usor de spus. Dumneavoastri nu traiti cu Gladys.“ »inteleg, deci, cA nu sinteti de acord cu interpretarea mea.“ »As vrea si fiu, dar, pur si simplu, lucrurile nu stau aga. Se fac tot felul de glume pe seama nevestelor cicilitoare. Nu sint ~ amuzante.“ »Cu asta sint de acord.* Orice musculit’ impartiala, care ar trage cu urechea la discutiile obisnuite dintre sotii Jordan, ar vedea imediat c& evaluarea noastra fusese corecta. Era evident. Singurii oamenidin lume care nu vedeau solutia erau sotii Jordan. De ce? FACTORI DIN SPATELE OBSESIEI Dorul de cas& In 1960, Sheila Burnford a publicat povestirea cu animale Incredibila célatorie. Desi e vorba de o fictiune, a pornit de la intimplari reale. Doi clini gi o pisica, dati in grija departe de casa, in timp ce familia era plecata intr-o vacant& prelungita, au simtit nevoia covirsitoare s& se intoarcd acasi. Dorul de cas ii poarta spre vest de-a lungul a cinci sute de kilometri, prin pustiurile nemAarginite ale Canadei. Lipsa de confort, pericolele, nenorocirile, nimic nu-i opreste din drum. Trebuie si ajunga acasi cu orice pret. Multi ani dupa ce puii de somon coboara pe firul rfurilor unde s-au nascut ca sa ajunga in ocean, chemarea locurilor de origine ii aduce inapoi, in aceleagi ape, in acelagi piriu. Acolo unde s-a niscut, pe acelasi mal, somonul igi depune icrele gi moare. Oamenii dau din cap cu uimire cind li se vorbeste despre misteriosul instinct care le poarta mereu spre casi pe pasiri si76 Labirintul codependentei COPILARIA PIERDUTA 7 animale, uitind ca si fiinta umand riticitoare poseda acest instinct, manifestat insd sub alte forme. John clatina din cap la aceste exemple. Instinct? SA fim seriosi. Gladys s-ar putea rataci in drum spre magazin.“ »Daca n-ag fi fost linga tine cu harta, n-ai fi gasit Dallas-ul,“ raspunse ea. »Suntem in Dallas.“ »Stiu." /. Laom, instinctul care-] ajuta s4-si giseascd drumul spre casi / Muare leg&tura cu geografia. El functioneazd exclusiv in interiorul spatiilor nemarginite ale mintii noastre. Nu este vorba de ciutarea in spatiul fizic a locului nasterii gi copiliriei noastre, ci, mai degraba, de dorinta de a-l reconstrui in viata noastr’ de acum. Thomas Wolfe a spus ,Nu te poti intoarce acasi.“ / Nici nutrebuie. Noi ne aducem casa in prezent. Cu totiiavem ‘9 nevoie fundamental de a recrea contextul familial originar, ; circumstantele cunoscute, chiar dacté ele se dovedesc a fi dureroase si devastatoare. Acesta este unul dintre cele mai tulburdtoare lucruri pe care trebuie s&-l inteleagd persoana codependenta. ~/& O trasitur acteristic’ persoanelor_codependente este Hnc&redtura excesiva desentimente de culpabilitate el jgindire magici. Acesti doi factori (printre alli) jo ‘important pentru perpetuarea ideii de familie, formati in contextul familial originar, deoarece persoanele codependente simt nevoia covirsitoare de a reitera trecutul, in mult mai mare méasurd decit oamenii obignuiti. Sespune ci doar 20% din deciziile | noastre sint luate cu ajutorul partii rationale, constiente a | psihicului nostru. Restul au radacini mult mai adinci. Iar zonele profunde ale psihicului persoanelor codependente au fost deformate asemeni copacului lovit de trasnet. Gindirea magica Gindirea magic poate fi numitd gi neyoja dea crea universuri compensat 3 se intelege usor prin exemple. S4 analizim cazul lui Louise, ai carei parinti erau alcoolici. Fratele ei, cu doi ani mai mare, a tinut familia si nu se destrame. Louise nu voia decit si plece. A avut rezultate bune la scoala, a facut doi ani intr-unul, a absolvit cu un an mai repede gi s-a inscris la o scoala de asistente medicale, unde a devenit cea mai bund studenti. Dup doi ani de cursuri in cadrul programului de patru ani la Spitalul St. Joseph, a ajuns pacienta a clinicii noastre. Sedea incremenit& pe un scaun de linga pat. Obosit&. Foarte obosit’. Isi legase strins parul castaniti intr-o coada la spate, astfel eX fata ii parea gi mai tras’. Avea cam 1.57, miini lungi, gratioase gi ochi patrunzatori. Si 45 de kilograme. »Domnule doctor Minirth,“ incepu ea, ,Nu cred ci amce cAuta aici. Trebuie sa stiti asta de la inceput.* »MA bucur cd esti sincera. Sinceritatea ne pune de la inceput pe calea cea buna.“ Frank se aseza in coltul camerei, lao distanta buna de ea. ,Cum te simti?“ Privirea p&trunzatoare poposi o clipd asupra lui ca apoi si lunece mai departe. , Vreti intr-adevir si gtitie* »Te rog.* win patru zile m-am ingrasat cam doud kilograme. Daci indrumatoarea mea de la scoala de asistente n-ar fi insistat s& vin, n-ag mai fi aici.“ »Cintéreai 43 de kilograme cind te-ai internat. Cam cit mai aveai pina la greutatea ideala?* »Eram destul de aproape. Ideal ar fi fost si mai slibesc cinci, sinu mai aveam aga mult.“ Zimbi cu tristefe. Se spune cd ultimele kilograme sint cel mai greu de dat jos.“ »Cu siguranfa c& la scoala de asistente ai invitat despre anorexie.“78 Labirintul codependentei Privirea ei incremeni si ochiii se insufletisera brusc. Sigur cA stiu ce-i anorexia,“ pufni ea. ,,indrumatoarea mea gregeste, nu-i vorba de asta, in cazul meu. Eu imi controlez greutatea. Vreau s& ma mentin in forma. Asta-i bun-simt, nu boal&. N-are dreptate.“ Dadu din umeri. ,Dar pind imi faceti toate analizele alea si-i spuneti cd n-are dreptate, eu ramin inchisa aici.“ »Ne-a telefonat ieri. Ti-a ldudat mult puterea de munca. Te admira pentru altruismul tau — spune cd esti gata oricind sa-i ajuti pe altii.“ »Da, cred ca aga-i.* . Frank 0 privi in tacere o secunda. Louise? De ce vrei sa te faci asistent& medicald? Zau, de ce?“ Ochii ei isi pierdura din nou stralucirea. Privi tinta pentru o clipa, apoi plec& ochii. Inclina ugor capul. ,,Ca s& scap de acas&. Stiti, de mama si tata. Betivi inrditi. Tata si-a pierdut slujba cu doua luni inainte ca eu s& termin gcoala si mama n-a lucrat niciodata. N-aveam nici un ban. E greu sa rezisti la programul Spitalului St. Joseph, dar, o dat& ce te-ai inscris, iti asigura cazarea, mesele gi o bursa. A fost singura posibilitate de a-mi continua studiile, altfel n-ag mai fi avut decit s& m& inrolez in armata. M-am gindit c&é m-ar putea duce departe mai repede.* »P&rintii tai trebuie s& fie foarte mindri de tine.“ »Tata, da. Mama-i suparata. Crede ca ar fi trebuit sA rimin acas& si s4 urmez facultatea acolo.“ »Te deranjeaza ci e suparata?* »Tot ce-am facut vreodati o enerva. Vrea sii stau acasi ca si-i tin gospodaria, asta-i adevarul. Cred c& atunci cind voi ajunge asistenta, voi cistiga destui bani ca s4-i angajez o menajera. Asa o s& fie totul facut ca lumea. Cind eram in liceu, n-am prea reusit si mA descurc cu toate treburile casei si cu scoala pe deasupra.“ Ai avut ceva activitati extrascolare?* »Nu. Tata zicea cd ar trebui s& joc baschet, dar 1,70 nu inseamn cine stie ce inaltime in zilele noastre.“ Se apleca inainte si buzele ei palide se strinsera intr-o linie subtire. Respira adine. COPILARIA PIERDUTA 79 »Stiti... tata bea din cauza mamei. Mi-a spus-o el. Dacd n-ar fi fost ea, el ar fi fost un om foarte drigut.“ iti poti da seama deja care era cauza copilariei pierdute a lui Louise: ambii parinti alcoolici, deci niciodati ling’ ea cind avea nevoie; prezumtiva victima a unui incest emotional, intrucit si-a asumat un rol care-i depasea virsta; mesajul negativemis constant de mama ei. Prost hranit, copilul din Louise n-avusese niciodata sansa sd creasc4. Rezervorul ei de iubire era gol. Sa vedem cum se raporteaza copilul la lume? S& udm un nou-nascut, pe deplin autocentrat. Mi-e foame. Nu ma simt bine. Vreau. Am nevoie. Pling. Vine mincarea. Vine caldura. Vine tot ce-mi trebuie. Am cerut si mi s-a dat. Eu am facut si vind mincarea si tot ce am nevoie. Asa e firesc. Dumnezeu S-a referit E] insusi la iubirea de sinecinda spus: ,Iubeste-I pe aproapele tau ca pe tine insufi.“ | Lumea copilului se dilata neincetat, orizonturile lui se largesc pe masura ce creste. Si, oricit de altruisti am deveni, o particica din noi vrea ca lumea s& se invirti mereu in jurul nostru, asa cum parea sa o faci odinioara. Cind Galileo s-a opus celor ce sustineau’ c& Pamintul se afla in centrul universului, conflictul viza mult mai mult decit pozitia stelelor sau a planetelor: Eu si, prin extensie, intreaga omenire, mé aflu in centrul tuturor lucrurilor. Avem ideea aceasta in singe. Elementele gindirii magice se intilnesc si dupa prima copilarie. Chiar si atunci cind copilul intelege cd lumea depaseste cu mult limitele a ceea ce el cunoaste, concentrarea asupra Propriei persoane ramine. Pentru copil, cum se intimpla gi in anumite culturi contemporane, lumea exist& literalmente in mintea celui care o contempli — elementele realitatii inconjuratoare sint percepute ca semnificative numai in m&sura in care ele il afecteaz& pe copil. Conform aceleiagi logici, copilul insusi poate influentalumea inconjuratoare si, dac& nu reuseste si schimbe ceea ce trebuie schimbat, inseamni cd, intr-un fel, elede vind. Nu numaizinele au baghete magice. Copilul gindeste: ,, Dacd80 Labirintul codependenfei fac asta si asta, se intimpla asa $i asa. Daca sint perfect, mami : mé iubeste. Dactt fac totul bine, tati ma ia in seama.“ Un copil nu poate ghici ci mami si tati au gi ei problemele lor, care izvorasc din surse pe care el nu le poate banui. Unica legatura afectiva a copilului este cu parintii; logic, singura legatura afectiva a lor are de-a face cu el. Pentru copil, tot ce simte mami si tati este neap&rat din cauza lui. ,Dacd mamie nefericit&, eu sint de vina.", »Dac& nu i-ag fi o povara, tati n-ar bea aga mult.“ »Daci fac X, atunci se intimpla Y“. Gindire magica. Gindire codependenta. Desigur c& in realitate copilul are prea putin control asupra a ceea ce se intimpla in jurul lui. De obicei, nici macar ciinele familiei nu ascult& de un copil de cinci ani. Singura lui speran{a de a controla situatia se afla in lumea imaginara, de unde poate jmplini dorinta primordiala de a transforma visul in ,realitate*. Parintii vor sa divorteze si copilul isi spune: ,,Dacd m-as putea purta cum trebuie, asta nu s-ar intimpla“. Tata este obsedat de munc& si micutul isi imagineaza: ,,Dacé ar fi mai pléicut sd stai cu mine, tati ar sta acasd“. Gindirea magick e copilaroasa si adevaratii ei maegtri sint copilagii. Tot aga sint si copiii fara copilarie, chiar gi atunci cind devin adulti. Majoritatea actritelor sint frumoase gi subtiri. Toate revistele gi prezentirile de moda ne arata manechine subtiri. Majoritatea hainelor sint concepute de creatorii de modele pentru persoane subtiri. ,Siluet&! Jos grisimea!*, strigi cultura noastra. fn coridoarele intuinecate ale mintii Louisei se ascunde obsesia: »Dact ajung sé fiu destul de slabd, voi fi fericité si tofi ma vor iubi.“ Si: ,Stiu cd pot schimba trecutul dacdé mé straduiesc mult.* Una din ideile fixe: ,,fn sfirgit, mama va gédsi ceva sd-i plact la mine dac& cumva, nu stiu cum, voi deveni mai demné de a fi iubitd si vot avea mai mult succes.“ Si, cel mai oribil si mai primejdios gind: ,,Personalitatea si fericirea tatdlui meu au fost modelate de ceilalfi; deci, siin cazul meue la fel.“ Gindire magica. Intreaga viata a Louisei este sufocati de ea. COPILARIA PIERDUTA 8 Gindirea magica aduce dup sine sentimentul de culpabilitate. Vinovatia si gindirea magica se hrinesc una din cealalti. Sentimentul responsabilititii pentru ceea ce se intimpla (,Dacé fac lucrurile exact cum trebuie, pot interveni magic pentru ca aceasta situatie neplacuta s& aib4 un sfirsit fericit.“) are un revers extrem de neplacut: ,,Dacd nu iese totul bine, inseamni ci e vina mea c4 nu m-am str&duit destul.“ Deci, ce se intimpla? Oricit de mult s-ar stradui, situatia neplicuta se sfirseste tot rau. Parintii divorteaz&. fn ciuda celor mai mari eforturi depuse de copil, tatal obsedat de munc& nu st& acas’. Cind magia copilului esueaza, sentimentul vinovatiei fi ia locul. »Dacd ag fi incercat mai mult, totul s-ar fi sfirgit cu bine. AM esuat.“ »Din cauza mea se cearti.mama si tata. Pot si dovedesc — ti aud vorbind despre mine. E numai vina mea.“ Periplurile vinovatiei imaginare Nici una dintre aceste afirmatii nu e adevarata, desigur. Copilul nu are nici un mijloc, magic sau de alt& natura, de a controla ce gindesc sau fac parintii lui. Nici o fiintd umani, nici copilul, nu poate de una singurd s& fac fericit sau si distruga un alt om. Copilul are mult prea puting influenta din punct de vedere afectiv asupra parintilor lui, mai ales (si de obicei cu acest lucru ne confruntim) daci ei sint persoane codependente care au probleme serioase. Desigur ci nu e logic, dar sentimentele noastre fundamentale nu sint generate de ratiune. Vinovatia a reprezentat o puternicd fort motrice a periplelor din mintea lui Beryl Mason. Daci tatil, figura paterna coplesitoare, o molesta sexual, trebuie ci acest lucru se intimpla din cauza a ceva ce a facut ea. Altfel, de ce s-o fi tratat asa? fn adincul sufletului ei, a simtit c& este ceva ingrozitor de rau. Ceea ce n-a simtit a fost ci numai el e responsabil de intreaga situatie. Valorile morale ale viitorului adult erau in plin proces de formare82 Labirintul codependentei la acea virsta. Situatia fi sepa total de sub control. Imaginatia a preluat controlul. ,,Trebuie cd e vina mea!* Cu tofii avem sentimente de culpabilitate, in mod natural si justificat, citeodata chiar fara si vrem. Nu trebuie s4 iei in considerare argumentul pacatului originar pentru a vedea ci acest sentiment exista si la copiii mici. Vina dovedita poate fi iertata. Obisnuitele pacate ale copilariei sint evidente gi pot fi usor iertate. Falsa vinov&tie este mai putin evidenta si, de aceea, mai greu de detectat. Ea te invenineazi, te roade pe dinauntru. Dupa ani gi ani, neobservata, neiertat&, fisneste la suprafati sub cele mai imprevizibile forme. La maturitate, Beryl Mason nu reusise incd s{ depdseasc& marea tragedie a copilarici ei. Vinovatia si alti factori au iesit la suprafata sub forma autoflagelarii. Continua s& aiba legituri cu barbati pe care in adincul sufletului ei considera ci-i merita, barbati care se purtau cu ea la fel de ingrozitor cum facuse tatal ei in acel trecut intunecat si mizer. REVENIRI OBSEDANTE S& aliturém nevoia innascut& de a recrea mediul familial originar gindirii magice si falsei vinovatii. Daca situatia in familia in care s-a nascut a fost plind de suferint& (chiar daca copilul nu si-o amintegte ca atare), durerea originara trebuie retraita din mai multe motive. Primul motiv: Dacd evenimentele pot fi retraite, readuse la viata, de data aceasta pot rezolva situafia. Pot vindeca durerea. $tiu cd pot! Gindire magicd. Persoana codependenti simte o puternic& nevoie de a merge inapoi in timp si a indrepta greselile. Cu totii facem acest lucru intr-o oarecare masura, atit cind este vorba de lucruri materiale cit si de legaturi sociale. ,,Dac& ag putea din nou... “ este ceva foarte obignuit. In sine, e un lucru bun. fnvatim din greselile noastre si reparam ce se poate repara. Dar persoanele codependente, ca de obicei, imping acest lucru la extreme. Ele trebuie si-indrepte COPILARIA PIERDUTA 83 lucrurile. Ele trebuie s& repare greseala initiali, s& vindece suferinta originara. Al doilea motiv: Pentru cd am fost vinovat de acea situatie initiala dezastruoasd, trebuie sa fiu pedepsit. Suferinta mi se cuvine. Asistentii sociali, inclusiv cei care lucreaz% in clinica noastra, au numeroase ocazii si spund: ,Cauti necazul cu luminarea! Te pui voit in situatii care nu-ti vor aduce decit suferin{a.* Noi incercim sa nu spunem aceste lucruri cu voce tare; ii lisdm pe pacienti s&-si dea singuri seama de adevarul lor. Pe ling& dorinta ascunsa de a ispsi o vind imaginar§, se prea poate ca persoana codependenti s&% se desprind& cu greu de nenorocirea ei. Simptomul principal al codependentei este dependenta, si codependentul poate fila fel de bine dependent de suferinta. N-are importanta cit de mult sufera, cel putin e acasda. Situatia fi e familiara. Se simte bine intr-un fel, chiar daca iI'doare. Altreilea motiv: fn cele din urmi, e acea dorinté dea aveain Jur lucruri cunoscute, sigure. Se poate foarte bine ca familia din care provine codependentul sa nu-i fi oferit un mediu sigur, confortabil, dar este singurul spatiu al copilariei pe care el il cunoaste — singura forméa de ocrotire pe care a simtit-o vreodati. Chiar mai mult decit adultul normal, persoana codependent& cauta refugiul in situatiile cunoscute. Adauga gindirii magice si sentimentului de yinovatie acel instinct care iti intoarce pasii spre casa si vei incepe si intelegi de ce copiii care provin din familii cu probleme sfirgesc aproape intotdeauna prin a se implica in relatii dezastruoase. Dureroasa, ingrozitoare situatie, chiar imposibil de imaginat, dar pentru persoana codependenta ,asta inseamna acasi. Este 0 noua sans& de a indrepta lucrurile. Este ceea ce merifi si ai meritat dintotdeauna.* in acest fel, persoanele codependente ajung, de obicei, sA sc angajeze exact in genul de relatii pe care au jurat si nu le accepte niciodata. Acceasi pies& jucati de nenumirate ori, in mii gimiide variante.84 Labirintul codependentei L-am intrebat pe John sub ce aspect crede el ci seamani Gladys cu tatal lui. Zimbi smechereste. ,,Amindoi isi taie unghiile de la picioare deasupra toaletei.“ »Crezi c& poti spa ceva mai adinc?“ : Redeveni serios. ,Adici, va referiti la lucrurile mai putin vizibile — la faptul c& amindoi sint suciti si vegnic nemultumiti? Ei bine, Gladys tine casa ca 0 oglind&. Chiar ca o oglinda. Fiecare perna e la fel de umflata, fiecare bucatica de jaluzea e stearsi de praf, fiecare flecustet e mereu in acelasi loc. Tata era Ja fel in ceea ce priveste chestiunile spirituale. Sidac’i ma gindescbine, si inalte privinte. Totul trebuia sa fie exact. Nu m-am gindit niciodati la asta pind acum. Dincolo de diferentele fizice evidente, sint o multime de lucruri care-i apropie.* »Gladys, seamana John cu tatal thu?“ »Amindoi sint inchisi in ei ingisi, amindoi distanti. Nici unul n-are timp pentru mine, nici unul nu ma vede cu adevirat. Sunt o maturd... un robot de bucatarie fara suflet. Pentru amindoi.“ Nevoia dea recrea contextul familial originar si, pe cit posibil, de aindrepta situatia este coplesitoare, indescriptibil de puternicd la persoanele codependente. Chiar si atunci cind partenerul nuare ‘cu adevarat caracteristicile recurente (de pilda, John o asculta in realitate, doar Gladys igi imagina c4 n-o ascultd), el este perceput ca atare pentru a alcatui imaginea doritS. Aceasta este teribila capcand in care cade codependentul:: Dacd reugese sd Siu partenerul ideal, atunci pot sdi-l fac mai bun gipe tovardsul meu de viata. Astfel imi pot implini acea fantezie din copildrie care spunea ca, dacé ag fi un copil perfect, as putea cumva st indrept lucrurile din familia mea. . Nu pentrua-] nec&ji pe pacient, ci pentrua-I face si gindeasca, putem pune urmatoarea intrebare: ,,De fapt, cu cine te-ai cisitorit — cu mama sau cu tata?“ Cind isi aleg un partener de viata, multi oameni aleg pe cineva care seamna intr-un fel cu mama sau cu tatal lor. De obicei, Ja maturitate, copilul codependent se cdsatoreste cu o-persoana care il ajut% intr-un fel si recreeze un | | COPILARIA PIERDUTA 85 anumit tip de legatura afectiva cu printele de sex opus. Astfel a procedat Gladys Jordan. Dar poate fi vorba si despre parintele de acelasi sex. Un barbat se poate cis&tori cu o femeie care i ajuta curva s& recreeze relatia afectivA din trecut cu tatdl lui. Si asa a facut John Jordan. Ceea ce stii deja despre nevoia persoanei codependente de a recrea trecutul iti va arata de ce sotilor Jordan le-a fost atitde greu sd vada solutia pentru care au venit la noi. Acea nevoie de a recrea familia in care au crescut le-a intunecat perspectiva. Umbrele trecutului veniserd acolo pentru c& fuseser’ chemate. Trebuia s4 ne ocupaim de trecutul lor — si-l reparim, dac& vreti— inainte dea trece la exorcizarea fantomelor. De aceea i-am condus pas cu pas, incercind si-i facem si Tealizeze adevarata inc&rc&tur4 a trecutului lor, sa-ilas ‘$i epuizeze sentime: de minie legate de ceea ce facuse trecutul din ei si apoi constime regretele pentru ceea ce pierduser. Vindecarea a venit apoi de la sine, rod al acestui proces de curatire interioara. Acum pofti vedea de ce trecutul influ nfeazi in mod decisiv prezentul. Fiecare om este produsul istoriei sale personale. Ca de obicei, persoana codependent& impinge acest lucru dincolo de orice limita. AVERTISMENT in sfirsit, am reusit! L-am ajutat pe tati si se dezbare de bautura. Merge la intilnirile Alcoolicilor Anonimi sisesimte destul de bine acum... dar ce-i asta? Familia lui Parea fitrecut printr-un rizboi. Mama c nervoasi gi la capatul puterilor. Copiii sint dugm&nosi, suspiciosi, surmenati. La sase luni dup ce tatdl s-a vindecat, mama nu mai suporta si pleaci de acasi. N-ar fi trebuit si se sfirgeasca asa. : Am dat aici exemplul tatalui alcoolic. Dar la fel de bine poate fi vorba despre mami. Am vorbit despre alcool, ins& poate fi orice alt tip de dependenta — stupefiante, cheltuieli excesive ori munca,86 Labirintul codependentei intreaga gami. Detaliile conteaz& mai putin; pe noi ne intereseazi cauzele si efectele. : in timpul terapiei avertizim cuplurile ca, primul an in care alcoolicul renunta la viciul lui, este ingrozitor. La trei-noud luni dupa ce tatal sau alt membrual familiei inceteaza sa mai bea, toat& familia se trezegte asaltata de crize. Euforia atingerii scopului principal — vindecarea tatalui — este umbrit& de frictiunile zilnice. Dar daca familia se tine tare, raminind unit& de-a lungul acelui prim an furtunos, vindecarea va parea miraculoasa. Minunata. Si iata de ce. in momentul in care specialistii au identificat siau inceput s& trateze codependenta, ei s-au preocupat exclusiv de tat. Dependenta tatalui de alcool a cauzat codependenta familici. Actualmente, vedem ci ea este atit cauza, cit si efect; ou si gain& in acelasi timp. Am vazut ci mama si tatal nu s-au ales unul pe celalalt din intimplare. Dela bun inceput, mama aduce cazestre in cisnicie un anumit grad de codependenta. in subconstient, mama are nevoie de dependenfa tatalui tot aga cum el are nevoie de bauturd. Pentru a complica si mai mult lucrurile, si el are nevoie de codependenta ei. Vindecarea tatalui rupe echilibrul fragil al codependentelor inlintuite. Alcoolul, depresia mamei — acestia si alti factori reprezinta simptomele care formeaza primul nivel al reprezentirii noastre, al tortului cu-patru foi. Dac& dim deoparte aceast& foaie, se aratit vederii cea de-a doua. Relatiile. Familia nu mai poate da vina numai pe simptome gi nu mai poate fi distras& de preocupirile de suprafaja. Nu-i de mirare c&-izbucneste criza. Acum, membrii familiei trebuie st-si reconsidere relatiile dintre ei, si se confrunte direct. O data ce relatiile sint restabilite, dac& ei se striduiesc cu rabdare si sirguinta, urmeazi vindecarea. O reprezentare adecvata ar fi o patur&. facuté din petice. Toate acele ramiasite desperecheate, unele ramase din haine vechi, altele taiate din COPILARIA PIERDUTA 87 cirpe, alcituiesc un adevarat haos. Apoi croitoreasa isi incepe lucrul, adunind bucatic& cu bucatica, aranjindu-legsipunindu-lela locul potrivit. Ia nagtere un model armonios si frumos, dar iti trebuie o groazi de timp si de munca. Obsesiile ce revin sint ciclice. Aceleasi greseli se repet& iar si iar. Aceleagi lucruri se intimplé din nou. Intr-adevar, viata persoanei codependente evolueazd de-a lungul unor cicluri imposibil de controlat, dup& cum vom vedea in cele ce urmeazi.PARTEA A TREIA: Factorii care perpetueaza codependentaCAPITOLUL SASE Efectul bulgarelui de zapada »Simt ci ma misc intr-un cere vicios.“ »Tot ce mi se intimpla mi s-a mai intimplat cindva.“ »Totul se intoarce, Doamnne, incet, incet.“ Cicluri. Cicluri economice, cicluriale istoriei, revenirea ciclick a anotimpurilor, circuitul apei in natura, motoarele in doi timpi, ciclotroanele, ciclurile vietii, motociclete, biciclete, triciclete. TENTATIA CICLURILOR intr-un tratat cunoscut, Sdgeata timpului ~ Ciclurile temporale, Stephen J. Gould analizeazi modul in care filosofii clasici ai naturii au abordat enigma recurentei si a progresiei. Poate cd ciclurile repetitive ne fascineaz3 si pentru cé ele sint atit de prezente in viata noastra dezicu zi. Sunt seduc&toare pentru ci fac apel la simtul nostru de ordine. De asemenea, repetarea ciclicd ne da un oarecare sentiment de siguranta; indiferent daci este vorba despre ceva plicut sau despre ceva dureros, cel putin stim la ce si ne asteptim. insa, pentru persoanele care suferd grav de codependenti, migcarea ciclicd recurenta este cel mai invergunat dusman. Prin insasi natura ei, codependenta face ca persoana afectat& de aceast& boala si fie prins% in capcana numeroaselor cercuri vicioase. Unele se intrepatrund cu ciclurile distructive din vietile92 Labirintul codependentei altor oameni. Altele tin exclusiv de trairile interioare ale persoanei codependente. Toate acestea alimenteazi codependenta, perpetuind-o si intensificind-o. Ele trebuie identificate si intrerupte inainte de a deveni nocive. CICLUL DEPENDENTEI Unul dintre cele mai nocive cicluri este cel al dependentei. Imagineaza-ti ca, pe virful unei coline, un copil face un bulgare mare de zapada. Se uit in jos, se asigura c4 nu are nici un obstacol in fata, o piatra sau un copac, apoiti da drumul la vale. Colina este destul de inalta. Nesigur gi ezitant la inceput, bulgarele se mareste incetul cu incetul, prinzind vitez4. La jumatatea drumului se transforma intr-un bulgare gigant, cu neputinta de oprit. Cind ajunge la poala dealului, rostogolindu-se vertiginos spre albia piriului, este deja o avalans& inspaimint&toare, aducind moartea. Ciclul dependentei este aidoma bulgirelui urias de zapada. La inceput, specialistii au presupus ci fenomenul codependentei este exclusiv un efect, un sindrom al oamenilor care au trait in apropierea alcoolicilor sau a altor persoane dependente. Acum realizim ci, indiferent de sursa codependentei, o dat& ce aceasta s-a instalat, cercul dependenteio perpetueaza si © amplific’. Din acest moment ea isi mentine constant& subordonarea inerent’. Codependenta nu se mai poate trata numai prin identificarea gi eliminarea sursei care 0 Senereaza. Fara indoiala, si lucrul acesta trebuie facut, dar este totodata necesar si se ia masuri pentru a trata codependenta insisi si a indeparta factorul de dependenti care o alimenteazi. Mecanismul ciclului dependentei Reprezentarea noastra igi are originea in modelul clasicfolosit de terapeutii si cercet&torii care s-au ocupat de dependenta de alcool si stupefiante (vezi pagina 93). EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 2. Factorul de dependenta 3. Calmarea durerii/Anestezia oe Ba Respect de sine scazut or fa ete de iubire Suferini Ss 1. 4. Consecinfe (Relafii difi 5. Sentimente de vinovafie si rugine. 93 m94 Labirintul codependentei in cadrul acestui model, numit in general ciclu in spirala, subiectul este marcat de o anume suferin{a, are prea putin respect fata de sine si are sentimentul de culpabilitate, se simte nemultumit sau, pur gi simplu, plictisit de viati. El igi anesteziaza aceste sentimente cu alcool sau cu stupefiante, dar betia si ameteala care urmeaza genereaz& efecte secundare: remuscare, amplificarea sentimentului de vinovatie, chiar mai mult& durere. Deoarece subiectul a gasit deja alinare gi consolare in anestezicul lui, se intoarce mereu la el. Efectele negative se multiplica si se agraveazi — depresie, pierderea sinatatii, poate chiar pierderea slujbei sau a familiei. Mai multa vinovatie si rusine, mai multe remuscari, mai mult anestezic. Leacul s-a transformat in stimulent. Repetarea ciclului vine acum dela sine, fari a mai avea nevoie de impulsul suferintei initiale. Efectul spirala Cindva, Slinky a fost cea mai popular& juc&rie in America. Slinky era o bucat& de sirma subtire, risucit& in forma de spirala cilindrica, asem4n&toare unui arc. Pe masura ce arcul se destindea gi se contracta, spirala ,cobora* pe o scar sau pe orice plan inclinat. Ea facea un ,,pas“ lung, chinuit, c¥dea de pe marginea unei mese, sirea de citeva ori pentru a-si reg&si echilibrul si revenea la forma cilindrica initiala. Ciclul dependentei seam&na intr-o oarecare masuri cu Slinky. Vazut in perspectiva, el apare ca un ciclu in patru timpi sau etape de evolutie. Prima etapa, notata cu 1, este marcata de o anumit& form de suferint&. Aici este-punctul de pornire al ciclului. Factorul de dependenta (de pilda, alcoolul, stupefiantcle, munca) reprezint& urmatorul pas, etapa 2. El joac& rolul de anestezic ce calmeaza pe moment durerea (etapa 3), dar genereaza si efecte neplacute (etapa 4): culpabilitate, rusine, chiar o stare generala de apatie. Ceea ce rezult& este tot suferinti — inapoi la etapa 1. Durerea se cere calmata din nou cu anestezice, gi tot aga la nesfirgit. In cazul persoanelor dependente sau codependente, EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 95 ciclul se poate repeta de citeva ori pe an, in fiecare simbata seara, sau de mai multe ori pe zi. insd, cercul nu se inchide mereu in acelasi punct. Pe masurX ce organismul se obisnuieste cu anestezicul, are nevoie de doze din ce in ce mai mari. Aceasta duce la amplificarea consecintelor negative. Pare.c4, in timp, dependenta parcurge un drum care urmeaza marginea exterioara a jucariei noastre. In timp ce efectueaza miscarea de rotatie de-a lungul celor patru etape, se angajeaza si pe o traiectorie descendent, rotindu-se astfel in spirala. In cele din urma, ciclul se repeta haotic, scapat de sub control. fntr-o anumiti masura, natura anestezicului determina ritmul si viteza de evolutie a ciclului. De pilda, berea este cel mai slab stimulent al acestei migciri pe spirala descendenti. Cele mai dramatice si mai rapide efecte sint generate de stupefiante. Heroina asigura vreo patru ore de euforie. Cind cobori cu picioarele pe pimint te simti mult mai réu ca inainte, atit din punct de vedere fizic, cit si psihic. Dozele cresc vertiginos pe masura ce creste toleranta organismului la substanta respectiva, accentuind efectele neplacute ale perioadelor de abstinenta. Pe masura ce persoana dependenta incearc4 si recupereze extazul initial, momentele de cddere psihic& se accentueazi fara ca starile de euforie si fie mai intense. fn aceasta reprezentare clasic&, factorul de dependent& — anestezicul — nu mai este pur gi simplu o etapa sau o statie pe drumul circular. El a dobindit o viata proprie, autonoma. Indiferent dac& organismul bolnavuluia ajuns sau nu sa depinda de factorul respectiv, din punct de vedere psihic avem de-a face cu o dependenti grava. Ciclul codependentului Ciclul dependentei este mai nociv pentru codependent decit alte elemente care provoaca dependenta. SA luam exemplul nostru96 Labirintul codependentei obigsnuit, imaginea sotici unui alcoolic. El este inchis in cercul propriei dependente. Dar ce se intimpl& cu ea? Acelagi ciclu, aceleasi mecanisme, doar elementele difera putin. Exista un punct de pornire comun, suferinta. Pe ling suferinta fireasca a fiintei umane, ea simte durerea neimpliniriide a trai alituri de un barbat alcoolic. Anestezicul ei — factorul de dependen{a — nu este atit de usor de identificat ca cel al sotului ei, pentru ca nu apare sub forma unei sticle cu eticheta. El poate fi un lucru de care ea nici m&car nu este constienta si nici nu-si di seama ca fi anesteziaza sufletul ranit. Se prea poate ca anestezicul durerii ei si fie nevoia de sacrificiu pe care o simtim cu tofii din cind in cind. Aspiratia spre martiriu este uimitor de subiectivi. Dar, dac& sotia se concentreaza exclusiv asupra trasSturilor de caracter negative ale sotului, martiriul, sacrificiul ei pot aparea intr-o lumina mai putin stralucitoare. Astfel, negarea devine tranchilizantul care fi alind suferinta, pentru c& refuzd si recunoasc& existenta unei probleme. Ea trdieste un sentiment de euforie gi isi poate spori increderea in sine sarind in ajutorul sotului ei. Poate simti o nobila satisfactie datorita sacrificiilor pe care trebuie si le fact pentru a fine familia laolalta. Pilula ei de fericire poate lua nenumarate forme insesizabile. Inevitabil, urmeaz& consecintele negative, iar rezultatele sint la fel de triste ca gi in cazul sotului ei. Prin tot ceea ce face pentru aveni in ajutorul tovardgului ei de viata, prin atitudinea toleranta fata de viciul lui, care ii alimenteaz& increderea in sine si sentimentul c& este necesarai, ea contribuie la agravarea gi amplificarea dependentei lui. Cind fi plateste cautiunea, el nu mai trebuie si suporte consecintele faptelor lui. Cind curati dupa el si-l duce in pat, il impicdick s% vada efectele dezgustatoare ale viciului lui. El se poate complacea in dependenta fiindc’ are un inger pazitor, care curatd mizeria dupa el cu constiinciozitate. EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 97 Mai rau, ea trebuie sa-si tag&duiasca cu stoicism suferinta, inclusiv partea buna a miniei, a cdrei existenta nici nu indrazneste s& o admita A-si exprima adevaratele sentimente inseamna a contracara efectul anestezicului — o atitudine mai putin stoicd reduce satisfactia provocata de martiriu. Cu toate acestea, exprimarea si afirmarea sentimentelor este © _nevoie umana fundamentala. Daca le tigiduiesti existenta, nimeni re cum sa le recunoasci dreptul la existenta. Cucit sotia este mai rabdatoare, cu atit nevoile ei afective sint mai putin satisficute. Fiindc& nici ea, si cu atit mai putin sotul ei, nu acorda atentie cului ei afectiv, rezervorul ei de iubire nu mai primeste combustibil. $i probabil c4 era destul de gol cinda intratin aceast& leg&tura. Ea nu poate darui iubire adevarata. Depresia, deficitul si setea de iubire intensificd sentimentul de frustrare. Aceasta 0 inchide inexorabil in rolul de martir care fi daruieste extazul pasager al increderii in sine, fi da senzatia cA este util siimplinita. “La Clinica Minirth-Meierintilnim accasti situatie in cAsniciile crestinilor, din picate mult prea des. Sotia (in general; de multe ori si sotul) igi asuma un rol nobil, stoic, de martir. ,Niciun crestin n-a suferit mai mult, dar as merge pind la cap&tul lumii pentru bietul meu sot.“ La prima vedere, aceasti atitudine pare plina de bunatate si altruism, dar, in fapt, functioneaz4 aproape ca un drog pentru persoana care joaca rolul respectiv. Ea se ghideazd dup principiul ci dependenta e dispretuitd de societate, in timp ce rolul ei merita numai laude. El gregeste; ea are dreptate. El da dovada de slabiciune; ea, de tarie de caracter. Aceasta prejudecata este adesea perpetuata de indruméatorii spirituali ai unor biserici. Dar poate adevirul e¢ ci ea este si mai slaba decit el si, cu iguranta, la fel de dependeaiti. ~~ . J a. Sa analizam cazul lui Howard Weiss, proprietarul unui lant de curatatorii. El intruchipeazi cel mai bine visul american al succesului. Costumul bine croit iti spune imediat: ,Omul acesta s-a realizat!* fnalt si cu spatele drept, e o prezenta impunitoare.98 Labirintul cadependentei Cu exceptia citorva fire albe la timple, Howard pare un tinar absolvent de colegiu. S-a agezat in cabinet gi si-a descircat sufletul, marturisind secretul lui cel mai bine pastrat. ,Suntem crestinisiavem o familie crestind, dar sotia mea este o alcoolic4 incurabil¥. Nu mai putem continua aga. Trebuie s& ajung cumva la sufletul ei sisio scot din aceasta stare. Vreau si fac ceva, sA intervin cumva.“ »intelegeti ce implica’ o interventie?* »Nu foarte bine. Am auzit despre aceasti forms de tratament de la un prieten a cdrui sotie avea probleme cu consumul de medicamente.“ »Antr-o interventie, persoancle apropiate de bolnav — sotul, seful, copiii, un prieten foarte bun, o rud& sau un mentor — se intilnesc cu ea pentru a discuta problema pe care o are. fn prealabil, toti trebuie si se pregiteascd. Apoi, se duc la ea impreun& si, cu infelegere plina de iubire, 0 ajuta sa stea in fata problemei. fi arata ci le pas& ce se intimpld cu ea. O indeamna si ceara ajutor.* »Lnteleg. A mers in cazul prietenului meu. Dar n-ar trebui ca sofia mea si fie, ca s& zic aga, in ultimul hal de disperare? Exist4 un anumit moment in care acest gen de terapie are eficienta maxima?“ »De obicei, prietenii considera cX este ultimul lucru pe care i] pot face pentru bolnav, cind el a ajuns la fundul paharului. Dar acest lucru’are mai putin de-a face cu starea bolnavului, mai degrabae vorba de reticenta prietenilor. iti trebuie o dozk buna de curaj ca sa te apuci de aga ceva.“ wInteleg. Da, cred c& trebuie si facem acest lucru. »Excelent. Deci, spuneti-mi cite ceva despre sofia dumneavoastri... “ . Imaginea de suprafata era dezamigitor de simpli. Iata-] pe sotul ingrijorat care cauth ajutor pentru sofia lui. Dar acest strat de suprafata, usor de infeles, acoperea un tablou cu totul diferit. Dupa citeva vizite la cabinet, imaginea superficial& se gsterse | | | EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 99 pentru a lisa loc unor secvente de care Howard Weiss era prea putin constient. : Adevaratul tablou incepu si se contureze in momentul in care, sdptamina dupa saptamina, Howard amina interventia. ,Nu cred ca-i pregatita inca“, ,.Nu siptimina asta. A intervenit ceva‘, ,Are gripa — nu cred ca ar asculta, e prea bolnava.“ Cu toate acestea, in fiecare siptdmina se intorcea la cabinet, plingindu-se de felul in care se inrfut&teau lucrurile. ,N-o si credeti ce-a mai facut siptamina aceasta“, A lesinat si a ramas intinsa pe podea timp de gase ore“, , Nu se mai poate vorbi cu ea.“ De fiecare data hot&ram ce s& facem. ,,Bine. Acest lucru ne spune mai mult ca oricind ca trebuie s4 luim masuri imediate si s& intervenim, dindu-i sotiei dumneavoastra tot ajutorul de care are nevoie.“ Gi, de fiecare data, Howard giisea scuza potrivita. Ceea ce am descoperit a fost c dependenta lui de dependenta ei era atit de mare ~ rolul lui de sot stoic gi martir era atit de important pentru el — incit nu se putea lipsi de ea. Nu putea suporta ideea de a rupe cercul vicios al dependentei ei, pentru ci atunci s-ar fi prabusit gi al lui (vom detalia dinamica atitudinii de negare in capitolul urm&tor). Elemente stinjenitoare au fost puse tn evidenta de tabloul de adincime. Mama si bunica lui Howard fusesera alcoolice, iar el se csatorise cu o femeie alcoolic’. Ura femeile in general si pe sotia luiin special. Acum avea la indemina un mijloc de a-si da friu liber resentimentelor, intr-o modalitate socialmente acceptabila. Exista in el o latura ascuns&, pe care nici m&car n-o binuia gi care se hranea din suferinfa ei. Simtea un fel de satisfactie sadica urmarind coborirea sotiei lui in mizerie si suferint&. Viciul ei nenorocit dovedea parca lumii cit de justificata era furia lui feroce. La suprafati, el voia s-o ajute. Dar, in realitatea subconstientului sau, privea cu satisfactie pedeapsa pe deplin meritat&. Acest aspect era deosebit de evident atunci cind descria in fiecare saptamina, cu detalii amanuntite, conditia injositoare in care ajunsese sotia lui.100 Labirintul codependentei Imaginea pe care o afiga era cea a unui om plin de noblete, cu frici de Dumnezeu, care riminea cu credinti aldturi de acea alcoolica iresponsabila. Tal adincime arata un dependent la fel de captiv in cercul dependentei sale ca gi sofia lui. Cu cit venea fit ajutoriil éi mai mult, cu atit mai nobil se simtea. Cu cit se afunda ea in mizerie, cu atit mai justificatt aparea ura lui nerostit&. Cercurile se roteau in spirala, inlantuindu-se. Orice gen de obsesie sau manie poate fi incadratd in modelul de baz al ciclului dependentei. Orice tip de factori poate defini punctul de pornire. in cazul lui Cathy Leland, una dintre pacientele noastre mai noi, punctul de pornire a fost sentimentul inutilitatii. Ca de obicei, problema centrala era faptul ci rezervorul ei de iubire era aproape gol, neglijat de o mama dependenti de Valium si de un tati ocupat. Ea era obsedata de munca. Cu cit lucra mai mult si mai greu, cu atit se simtea mai multumit’. Adevrat, succesul ei n-avea nimic grandios. Dar pe m&sura ce micile probleme sictitoare care trebuie neap&rat rezolvate erau rind pe rind bifate pe listele ingramadite din agenda ei, se simtea cu mult mai bine. Ce efecte ingrozitoare ar putea avea h&rnicia ei? Doar satisfactie, multumire, lauda. Cathy se apropia de a unsprezecea luni de cdsnicie si sotul ei se simtea deja neglijat, si pe drept cuvint. Ea ajungea acasé la ora douazeci si unu si pleca Ja serviciu la gapte. in plus, se mai ducea si inoate de dou ori pe s&ptimind. Nimic altceva. in timpul facult&tii, Cathy obisnuia si rezerve o jumatate de ord in fiecare zi pentru lectura Bibliei, rugiciune si studiu. Acum Biblia ei adunase straturi de praf, fiindcd ea nu mai petrecea nici m&car cinci minute pe sapt&min& cu Dumnezeu. Acasi se simtea extraordinar de vinovata; la serviciu se simtea utila. Pentruea, a merge laslujba echivala cu ameteala provocata de bauturd. Deoarece factorul de dependenta, munca, era nu numai sanatos, ci si socialmente valorizat pozitiv, cercul dependentei lui Cathy nu parea unul real. Da, era ambitioasa; bineinteles, avea EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 401 rezultate. Dar si fie bolnavi? Nici m&car nu s-a gindit la acest lucru. $i totugi, dependenta ei era la fel de distructiva pentru casnicia si fericirea ei ca gi alcoolul sau stupefiantele. Daca anestezicul il reprezinta mincarea, consecintele sint fie obezitatea, fie bulimia. Rusinea, vinovatia, dispretul de sine care urmeaza cer si mai mult substantd anesteziant&. Ciclul continua la nesfirsit. Ciclul extins Folosind cazul lui Howard Weiss pentru a ilustra procesul, putem construi acum o variant’ mai complex’ a ciclului dependenja/manie. Suferinta lui Howard era dubla. O dat&, era durerea de mult ingropat& a copilului fara copilarie, apoi, era suferinta cotidiand cauzata de dependenta sotiei. Anestezicul lui consta, la urma urmei, ina urmiri suferinta sotiei, astfelcauralui . adinc inr&dacinata si ascunsa s& poata fi justificati. Efectele erau evidente — sotia lui suferea tot mai mult si mai mult, ceea ce-I facea si se simt’ din ce in ce mai vinovat in adincul sufletului. Vinovatia si ruginea erau amplificate de faptul cd, pe masura ce ei fi era tot mai rau, el se simtea tot mai bine. Cao statie in plus pe calea ciclici adependentei putem insera, intre statia durerii (lipsa respectului de sine) si cea a factorului de dependenta (anestezicul), negarea. Pentru aevolua dela durerela factorul de dependent, mai ales atunci cind consecintele negative sint evidente pentru observatorul detasat, dependentul si codependentul trebuie 4 négéintrebuintarea gregitS a factorului, trebuie si tagiduiasca gravitatea consecintelor si, poate, chiar si faptul c& factorul respectiv sa nia lui reflect& dependenta. Am auzit Gti tofii betivi care nu recunose ca beau prea mult, fumatorii care neagi efectele nocive ale tutunului asupra sanatatii. Problema trece dincolo de spectrul factorilor de dependenta. Howard era obligat sa nu recunoascé fat de sine insugi ci vrea s& o raneasca pe sofia lui. Numai gindul la asa ceva este de neconceput pentru orice om civilizat. De-o viatd intreaga se102 Labirintul codependentei obignuise sa tagdduiasc& durerea initialé provocata de familia in care crescuse. Singurul lucru pe care nu putea si-] nege era gravitatea dependentei sotiei, deoarece justificarea si alinarea propriei lui dureri depindeau tocmai de boala ei permanenta. Efectele negative sint mult mai grave decit o simpla durere de cap sau o sotie neglijata. Exist consecinte diunatoare pentru sanatate, totasa cum fumatul cauzeaza cancer, iar alcoolul, cirozi. Exist efecte negative care tin de viata spirituala, atunci cind Dumnezeu este tigiduit, ignorat sau luat in desert. Totodata, exista efecte negative in ceea ce priveste viata sociala. Oclinica de reabilitare din nord-vestul tari a pregatit o serie de avertismente televizate sau transmise la radio, care dramatizeaza riscurile sociale ale dependentei. intr-una dinele, un om priveste incruntat la aripa indoit& a masginii lui, distrus% intr-un accident provocat de pierderea cunostintei in urma abuzului de alcool, in timp ce un vecin fi vorbeste despre clinica respectiva. fn altele, sotiile spun barbatilor lor ce au facut seara trecuta gi-i roag& s& sune chiar acum la numirul clinicii. Avertismentele functioneaza destul de bine, fiindcs situatiile pe care le prezint sint extrem de cunoscute gi familiare. je Evident ca pe plan afectiv consecintele sint devastatoare / pentru persoana dependent. in plus, unii cercetitori apreciaza ci | pulberea radioactiva generata de colapsul emotional care survine in orice tip de dependent& provoaca arsuri mortale altor patru persoane, cel putin. De asernenea, mai gisim o alta statie pe drumul de la consecinte spre urmitoarele etape ale ciclului durere/ negare/ anestezie. Rusinea. Un numar apreciabil de terapeuti cred actualmente ca, in profunzime, numeroase dependente sint generate de rusine. Latura noastri rational percepe consecintele negative mentionate anterior. Dar dincolo de ele se profileaza sentimentul de culpabilitate gi rusine stirnit deo pofta sc&pata de sub control. ,,Pedalez cu disperare inapoi, dar acest cere ma obliga sd ajung unde nu vreau. Mi-am pierdut directia. Dac& ag fi mai EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 103 puternic, daca n-ag fi un neispravit, mi-ag putea controla aceste pofte — ag putea mentine echilibrul. Gresesc si, evident, sint prea egoist sau prea leneg ca sd m4 adun.“ Rusinea lui Howard Weiss provenea din mai multe surse. O dat&, faptul ci boala sotiei lui era inacceptabilé din punct de vedere social gi se agrava constant. Chiar dac& ii confirma opinia inconstient& ca femeile sint demne de dispret, era totusio rusine sd asigti la ce se intimpla cu ea. Opinia publica alimenta flacarile rugsinii. Dependenta lui gi a ei scApasera de sub orice control. Si, sub acest strat constient, acolo unde se desfisura adevaratul tablou, se intimplau lucruri nespus de rusinoase. Cum poate un om adevéirat si faci asa ceva? in cele din urma, rusinea si vinovitia se contopeau cu suferinta initial pind cind ajungeau de nedespartit. Le distingem in analiza noastri din considerente metodologice, intrucit ele reprezinta o durere generat de consecinte, distinct’ de durerea originara. Vinovatia gi ruginea trebuie abordate corect — nu trecute repede in revisti, nici reluate la nesfirgit, nici date la o parte — dacit se doreste vindecarea completa. in primii ani ai televiziunii, directorii posturilor umpleau multe ore, in special la sfirsit de sdptamina, cu filme western vechi. Westernurivechi, foarte vechi. Acele filme de serie Bin care a debutat gi John Wayne... Cei trei viteji (s-au facut mai multe filme de acest gen de-a lungul anilor)... Ken Maynard... in fiecare dintre ele, diligentele se hurducau prin desert. Datorit4 efectului stroboscopic care apare atunci cind se filmeazX doudzeci gi patru de cadre pe secunda, rotile diligentelor pareau a se invirti in sens invers miscarii. Ati observat? Problemele de adincimeale persoanei codependenteseamana mult cu rotile acelor diligente. Migcarea aparenta este inversd directiei in care se deplaseazi in realitate, datoriti efectelor negarii. O imagine mai adecvati ar fi cea a doud roti care se invirt simultan in sensuri opuse.104 Labirintul codependentei Obisnuim sd reprezentém problemele de adincime ale persoanei codependente prin doua spirale. Prima este generata de suferinta originara, cauzata de familia in care a crescut pacientul — abuzurile care au dus la pierderea copilariei lui. Pe masur& ce durerea evolueaza de-a lungul propriei ei spirale, marindu-se ca bulgirele de zépada, ea poate deveni atit de coplesitoare incit genereaza o noua spirala de dependenta; asémeni bulgarelui, laun moment dat cedeaza si se rupe in doua. Doi bulgiri se rostogolesc acum in josul pantei, fiecare mai mare decit bulgirele din care s-au desprins. Persoana codependenti se aflé acum in sclavia a doua obsesii sau dependente. Cu un deceniu in urméa, Stanton Peele si Archie Brodsky au scris o lucrare de referinti, Love and Addiction [Iubire si dependenta]. Ei au comparat visul american al iubirii romantice cu dependenta de heroina. Comparatia n-ar fi amuzat-o pe Barbara Cartland. Printre altele, ei arata ci dependenta seamana primelor simptome ale iubirii si c& lipsa drogului este ca o separare a doi iubiti. Intr-adevar, am vizut c& o legiturd personala deosebit de intens& urmeaza caile cunoscute ale ciclului dependentei. Spirala va arata astfel: suferinta poate fi generata de indoiala de sine sau de sentimentul de inadaptare — te simti de parca ai fi o jumatate de om, daca vreti. Aceasta duce la aparitia factorului de dependenti — atasamentul excesiv fata de o persoana important pentru tine. Consecinta este o relatie instabilA si sufocant& pentru ambele parti. Dac& persoana de care depinzi se simte sufocatd, ea tinde instinctiv sa se rupa de tine. Este ca gi cum v-ati tine reciproc cucapul sub apa. Relatia devine o lupta furioasa, o invalatucire de membre gi lovituri oarbe pentru a va recdpiita respiratia. Toate aceste efecte dureroase — instabilitatea, disconfortul relatiei — alimenteazé lipsa de incredere in sine gi de respect fata de propria persoana, care au dus de Ja inceput la implicarea exagerata in aceasta relatic. Singura cale de scdpare pare a fio si mai mare incatusare, 0 apropiere gi mai mare de persoana EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 105 respectiva, in aga fel incit loviturile primite de la ea s& fie mai putin dureroase. fn curind, cele doua spirale se vor roti vertiginos, ambele parti pedalind cit de repede pot in directii opuse. RUPEREA CICLULUI Cercul dependentei este atit de nocivincit singurul mod de a-I distruge este si-l spargi in mai multe puncte deodat#. Am descoperit c4 motivul principal pentru care majoritatea oamenilor nu reusesc si se elibereze de dependenti este faptul ca se intervine numai intr-unul sau in doud puncte. Un exemplu este alcoolicul care renun{a la bautura. Iar gi iar. Pentru c4 nu s-a confruntat cu celelalte aspecte ale dependentei — suferinta, consecintele, vinovatia — el este condamnat s& se intoarc’ pe spirala descendenta. Tratamentul in zece etape pe care-l aplicim in clinica noastra are un spectru foarte larg, datorit& faptului cd stim c& trebuie si intervenim in fiecare punct. Pentru sofii Jordan vindecarea n-a insemnat numaiascultarea mirturisirilor lor. Acest lucru vizeaz& doar simptomele problemei, aspectele cele mai superficiale. I-am ajutat si rezolve problemele centrale — suferinta provocata de familiile din care proveneau, consecintele lungii lor istorii de ,ascultare selectiva‘, rusinea datorata unei cisnicii nefericite. Programul in doudsprezece trepte propus de Alcoolicii Anonimi rupe spirala dependenfei in mai multe puncte. Treptele 4 si 5, de pilda, ceea ce se numeste inventarul moral, folosesc o metoda specifica, ce ajut& la confruntarea cu sentimentele de vinovatie si rusine. Treptele 8 si 9 ofera solutii practice pentru a te revanga fata de persoanele pe care le-ai ranit. Consecinjele, cum ar fi pierderea slujbei sau a iubirii, falimentul proprietatilor sau al sentimentelor, necesiti mai multe etape pentru a se vindeca. Comportamentul dependent insusi trebuie oprit sau incetinit indeajuns pentru ca si nuse mai adauge noi efecte negative. Apoi, persoana in cauzi inventariazi diferitele consccinte ale dependentei. Astfel, se ating doua scopuri. Se106 Labirintul codependentei inlatur& atitudinea de negare pe masur& ce raul provocat de dependenta si preful plitit sint in final constientizate. Iar inventarul ifi arat{ punct cu punct care sint lucrurile a caror pierdere trebuie cu adevarat s-o deplingi. Jalea adinc& are un efect vindecitor. Dac& nu se parcurg toate aceste etape cum se cuvine, pierderile suferite devin iardgi parte a spiralei gi reintra in sfera suferin{ei. Dacd durerea creste, persoana respectiva recade in dependenta. Obsesia pentru munca a lui Cathy Leland i-a amenintat c&s&toria inca inainte de a fi mireasi. Cum am ajutat-o? Suferinta recenté — sentimentul inutilitatii — am reusit intr-o oarecare masuré sé o alindm prin terapie. Durerii adinci pricinuite de un rezervor gol i-a trebuit mai mult timp si munc& pentru a se vindeca. Am intrerupt spirala in punctul factorului de dependenta, recomandindu-i un regim de lucru mai sc&zut. Mare parte din vinovatia ei subsidiara provenea din faptul c& nu avea timp pentru Dumnezeu gi pentru sotul ei. Aceasta s-a atenuat cinda reusit si-si fac& mai mult timp pentru ambii. A inceput si se simtS implinita gi in alte domenii decit munca — in casnicie, in relatia ei cu Dumnezeu, chiar si in pictura, de care s-a apucat pentru a-gi lirgi sfera de interese si a-si distrage atentia de la dependenta ei. Ea se afla actualmente in convalescenta i singurul lucru pe care trebuie si-] faci este si aib& griji ca acuarelele si nu se transforme intr-o dependenta. ! CESEINTIMPLA CU TINE? »Oricine sufera de un fel de dependent&,“ spun unii. »Aga cd, de ce sa fie a mea cea mai rea?“ spun altii. Parintii multor adolescenti ar vrea ca fiii lor si sufere de sindromul lui Cathy Leland — cel putin intr-atit, incit s& ducd gunoiul si si ingrijeascd peluza. Daca nu potiliteralmente trai far un medicament, drog sau un cocktail, atunci ai intr-adevir o problema. Gindeste-te la alte lucruri de care nu te potilipsi cu nici un pret — lucrurile la care te intorci iaragi si iarasi. Care dintre EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 107 posibilii factori de dependenta mentionati anterior sint valabili in cazul tau? Cartea de credit. Esti tot timpul la limita creditului pe care il ai? A trebuit vreodati s& ceri o suplimentare a creditului? Exist mai mult de zece articole pe luna in plus pe cartea de credit (exceptindu-le pe cele legate de afaceri sau cheltuielile de deplasare)? Examineaza ultimul decont ca si cum ar fial altcuiva. Cheltuielile au depisit orice limiti? Slujba. Faci ore suplimentare (platite sau nu) care insumeazi © patrime sau mai mult din totalul orelor obignuite — de pilda, dac& lucrezi patruzeci de ore pe siptamind, faci zece ore in plus (cinci ore intr-o saptamina de douizeci si patru de ore de munc& etc.)? Ai ales slujba pe care o ai pentru c& nu presupunea un numiar fix de ore, astfel c& puteai adduga oricite ore doreai? iti aduci de lucru acasa trei seri din cinci sau mai mult? Aminteste-ti ultimele cinci ocaziiin carea trebuit si alegiintre a-ti petrece timpul rezolvind probleme de serviciu si a-l folosi pentru alt fel de probleme. in trei dintre ele sau mai multe aiegit munca pe ptimul loc? Presupune c& ai intrat in ultimii cinci ani in care ai dreptul sd te pensionezi cind vrei, te gindesti s& amini cit se poate? Raspunsurile pozitive atrag atentia ci situatia ti-a scipatde sub control. Faci lucruri despre care stii cd i-ar ingrozi pe prictenii pe care ii respecti? Simti nevoia irepresibild si freeventezi sex shop-urile, si vizionezi filme erotice sau si rasfoiesti materiale pornografice cu copii, s& citesti reviste pornografice, s& apelezi la prostituate sau si te angajezi in activitati ilegale, pentru care ai putea fi inchis? Dependentele sexuale sint obiect de mare amuzament pe scena. Dar ele nu sint nici pe departe atit de amuzante. Aiobiceiul de a lua legdtura fart rost, tot timpul, cu cea mai importanta persoand din viata ta, cel putin de doué ori pe zi (vorbim de contacte care nu sint legate de probleme de serviciu, relatiile de familie normale, urgente, intilniri programate etc.)?108 Labirintul codependentei Te-ai certat cu ea mai mult de o data in ultimele sapte zile? Mai mult de trei ori? Daca nu ai de-a face cu ea o s&ptimina, simti simptomele anxietatii? Dar dupa trei zile? A insistat persoana respectiva sd aveti mai putine contacte, si aibi mai mult ,spatiu‘, libertatea de a se intilni cu altcineva sau s& se ocupe de altceva decit de tine? Daca ea ar muri azi, ce ai face in urmitoarele patruzeci gi opt de ore? Granita dintre o legituri normali, fireasc&, sin&toasa si atagamentul exagerat este greu de marcat si mai greu de definit. Las& o lumina noua, mai necrutitoare asupra legaturii tale cu cea mai important persoana din viata ta. Fii cit se poate de sincer. Cit de implicat esti? Analizeazd-fi cu atenfie viata pentru a vedea dacé nu cumva apar factorii de dependentit, cum ar fi: furia, operatiile plastice repetate, jocurile de noroc, atagamentul excesiv fat de o cauzd sau organizatie, televizorul, jocurilesi programele pe calculator, jocuri de alt& natura, sporturi ca golf, alergare, jogging, gimnastica gi programele de fitness. Multi oameni manifesta dependenta fata de mai multi agenti. Chiar daca stii c& ai o problemi, ea poate sa nu fie singura. Alte aspecte, mai putin evidente, te pot trage in jos pe spirala durerii si disperarii. Dup& ce ai trecut in revist& posibilii agenti de dependenta, presupune pentru o secunda cd esti captiv intr-un ciclu de dependenta. Ce consecinte pot rezultain urma presupusei tale dependente? Ce surse de suferint& iti amintesti? Deseneazi una sau mai multe spirale de dependent& si completeazi propriile-ti treptele in jurul lor. AVERTISMENT Dacé depinzi de medicamente, este esential si fii sub supravegherea medicului in timpul procesului de dezintoxicare. Anumite substante chimice, cum ar fi nele tranchilizante si chiar alcoolul, pot fi fatale in cazul abstinentei totale. Dack esti dependent de substante chimice si incerci s& rupi cercul dependentei trebuie si ai parte de o evaluare competenta a EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 109 situatiei, realizata in spital, centre de reabilitare sau de medicul personal. Pind acum, pe masura ce am analizat in cartea noastr& cauzele si efectele codependentei, te-am sfatuit si iti analizezi propriile sentimente si amintiri. Ele pot fi un trim necunoscut pentru tine sau, pur si simplu, introspectia nu iti st& in fire. In ambele cazuri, ti-am recomandat si retraiesti trecutul pentru a-] analiza. Am incercat marea cu degetul ca si vedem cit e de rece sau sdrata, cintarind cauzele in functie de situatia fiecdruia. De acum incolo, drumul il vom face mai multimpreuni. Ti se va cere sa te confrunti cu sentimente si impulsuri pe care nu vrei s& le recunosti. Pe scurt, pe masur& ce patrundem mai adinc in mecanismele codependentei si incerciim so vindec&m, vom juca din ce in ce mai strins. Dac& la un moment dat simti c& sentimentele tale sint prea dureroase, ci incep sa iasa la suprafata probleme despre care stii ci nu esti capabil sa le faci fata, iti recomandam din toata inima si ceri ajutor specializat. Nuriscacu probleme care te depasesc intru totul. Cautd ajutor. Nefericirea codependentei nu trebuie si iti umbreasca fericirea. Ea nu trébuie transmis& involuntar copiilor si familiei. E vremea sa pui cap&t nefericirii. Trebuie si poti s& aspiri si si ajungi la fericire. Poti respinge nefericirea alegind iubirea. Dar trebuie s& plitesti un pret considerabil in durere pina cind ranile adinci vor fi curatate si vindecate. Relatiile tale trebuic dezvaluite si puse la incercare, gi acest lucru se va dovedi foarte dificil. Primul pas este introspectia. Urmatorul este de a in elege nul a ceea ce se intimplé_in interiorul tau. Abia apoi incepe margul spre adevarata vindecare. Luminita de la capitul tunelului se va transforma in rasirit de soare, nu in farurile unei locomotive care se apropie amenintatoare.CAPITOLUL SAPTE Negarea Gary, sotul Gloriei Reiner era un om cu totul deosebit. Asa spunea el. Deoarece era o persoana atit de sensibila, zicea tot el, avea nevoie de legaturi apropiate, atit cu barbati, cit si cu femei. Asa ci ea inchidea ochii.cenusgii si credea tot ce-i spunea el. fl aproba mintal. Atunci cind resentimentele si gelozia clocoteau in sufletul ei, ea le inabusea cu insistenta. ,fmi pare rau, dragi. Ai dreptate. Nu-i bine s& fiu aga de posesiva si furioas&. N-ai ce face, asa esti tu." lar el gingurea: ,,Gelozia, ca si frumuscefea, se afl& in ochiul celui care priveste. Aminteste-fi citatul din Tit 1:15: «Totul este curat pentru cei curati». Pastreaza-te curat, nutrind doar ginduri curate.“ Gelozia‘e rea. Sd n-apund soarele peste minia voastra. Sofii Reiner apartineau unei biserici foarte legaliste. Educatia religioasa rigid’ cit si cea din familie fi cereau Gloriei si-si infrineze sentimentele. Fiind o perfectionist& invergunata, s-a hotarit sa fac& foarte bine acest lucru, aga cum era obignuit& s& faca orice. A devenit o adevarat&é maestra; iar sotul ci ti didea suficiente ocazii sa exerseze. in cele din urm, nervii Gloriei cedar’. Fusese mult prea mult pentru ea. O depresie profunda a facut-o s& ajunga la spitalul nostru, la citiva kilometri de casa ei. Dupa o saptimina de la internare, a sunat acas& si-l intrebe pe Gary cum se descured. La NEGAREA wm telefon a raspuns o femeie care ficea si ea parte din congregatia lor. Din reflex, Gloria se tnfurie cumplit. $i tot din reflex, isi indbugsi minia. ,Nu. Trebuie sii-l inteleg pe Gary. Trebuie si fiu rezonabila. El n-ar face nimic riu. Furia mea e nejustificata.“ $i-a spus aceste lucruri din nou sidin nou. Cum am fi putut-o convinge pe Gloria ca furia ei e nu numai fireasca, ci si justificata? Indiferent daci o ingela sau nu, Gary nu tinea cont de nevoile afective ale sotiei lui gio punea cu brutalitate” in situatii extrem de dureroase pentru ea. Am inceput prin a-i récomanda terapia de grup in spital. Ei bine, una dintre cele mai importante functii ale terapiei de grup este de a crea un Substitu /pentru familie. Aceasti familie“ ia parte la procesul de vindécare prin faptul cA se substituie familiei pacientului, din cauza careia au aparut problemele de codependenta. Grupul devine un loc unde copilului pierdut care mai exist inlduntrul fiecdruia din membrii lui i se acord& grija si atentia necesara. Si un u foarte interesant in ceea ce priveste terapia de grup este cd, des' 1embrii grupului par a-si identifica destul de greu propriile probleme, sint extrem de inclinati si le vada pe ale tovarasilorlor. SeamAani cu povestea celor doi pestigori care inotau in mare. Ei cerceteazi impreuna epave, exploreazi pidurea de alge, c4ldtoresc de-a lungul si de-a latul oceanului. in cele din urma, unul din pestiintreaba: ,,Oare ce ciutém?“ Celalalt raspunde: ,Am auzit ci este ceva apa mai incolo.“ O persoana codependenti se poate afla intr-un ocean de codependenti. Toti cei care o observ isi dau seama ce se intimpla, numai ea nu. Joe, care cheltuia si minca fara limita, era unul dintre cei mai guralivi membri ai grupului Gloriei. El chicoti: »Gloria drag&, nu numai ca refuzi s& admiti c4 ai o problema, ci iti negi ncegarea.“ »Nu-i adevarat!* $i ea mai adiugi un strat suplimentar refuzului de a recunoaste.2 Labirintul codependentei Cu Joe la cirma, grupul se lupt& cu Gloria, provocd o bres& in armura ei, o obliga si constientizeze intr-o oarecare masura starea in care se afld. Urmitoarea zi s-ar putea s-o ia de la capat. ,Nu Gary e de vind, ci eu. N-ar trebui sa simt aga ceva.“ Cit de nociva, intens4, inspaimintator de puternicd este forta negirii! NEGAREA SA examindm spirala dependentei. Observatorul din exterior © poate vedea clar si-i poate spune persoanei dependente: »De ce-ti faci asta tie insuti cind consecintele sint atit de evidente? R&spunsul este negarea. Singurul mod in care persoana dependent& se poate agita de dependenta ci este s&-si poata cunnva pistra atitudinea de negare. SA spui c& lucrurile sint mai bune sau mai putin daunatoare decit sint in realitate — si astfel, prin gindire magica, consecintele se reduc la limita suportabilului, tinzind s& ajunga la zero. Daca, fie si pentru o scurta perioada’, negarea dispare, spirala dependentei se proiecteaza in adevirata ei lumina. Aceast4 notiune este si mai importanta pentru codependent decit pentru dependent. Persoana dependenta are de-a face cu disfunctia sau dependenta proprie; cea codependenta trebuie si se descurce atit cu problema ei, cit si cu a celuilalt. ,Problema lui nue aga de rea cum pare. Se va imbunatati in curind. Tar eu n-am nici o problema.“ Persoanele codependente care crescintr-o familie cu probleme invati foarte de timpuriu cum si se foloseasc& de negare. Claudia Black, pionier gi cercetitor de Imarea’ al fenomenului codependentei, ne ofer’ un exemplu memorabil. Era foarte mica — avea cam trei ani — cind:s-a trezit intr-o dimineati si l-a vazut pe tatal ei beat, intins pe jos in curtea din fata casei. Ingrozita, a alergat la mama ei. Mami! Tata zace afara! I s-a intimplat ceva rau! NEGAREA 113 Calm, mama eii-a rispuns, ,Nu, drag, nu s-a intimplat nimic. Tata face plaja.“ . Claudia igi aminteste cum, la acea virsti frageda, a dat din cap sia repetat ,,Tata face plaja*. Astfel, mici fiind, a invatat ca la vederea unei scene ingrozitoare si-i nege realitatea, sa-i rastalmaceasca sensul si s4 spund: ,Nu, lucrurile nu sint atit de - dureroase gi terifiante precum par. Cumva totu-i in regula.“ $i Gloria Reiner spunea acclasi lucru cind a fost internat cu depresic acuta. INTERVENTIA Interventia este o tehnica utilizat& citeodata pentru a obliga persoana dependenta si vada realitatea dependentei sale. Dupa cum am ardtat mai inainte, metoda consti in pregitirea persoanelor apropiate, invatindu-le ce si fact gi ce si nu fac’. Ele merg apoi in grup pentru a-l confrunta pe dependent cu problemele sale. Nu-i vorba nici de judecata, nici de condamnare, nici de comparatii — numai fapte. Grupul sade in fata lui ca un singur om si-i amintegte date si locuri, in efortul dea sparge zidul masiv al negirii. Ori de cite ori se aplica acest procedeu, singurul mare obstacol este negarea. Interventia functioneaz& in modul urm&tor: oameni cunoscuti, in care persoana dependenti are incredere, 0 bombardeazi cu fapte, pentru a o obliga si constientizeze ce se intimplA, oricit ar fi de putin, oricit de pasager. Comparim acest fenomen cu o fereastri care se deschide, 0 fereastra a oportunitatilor. Citeodata 0 consecinta extrem de negativa, cum ar fi pierderea slujbei, un accident de masina sau de alt. fel, crap3 putin fereastra, oferind vreo citeva ore sau zile pentru a se putea ajunge la sufletul persoanei dependente. Dar fereastra se trinteste inapoi destul de repede — membrana protectoare a negirii se sudeazi la loc de indata — astfel ci am invitat si ne miscim rapid in cazul in care intervine o criza in viata persoanei dependente.14 Labirintul codependentei Va amintiti de asistenta care suferea de anorexie, Louise, pe care am cunoscut-o in capitolul precedent. Eaa fost subiectul unui alt tip de interventie. Indrum&toarea ei i-a dat un ultimatum pe care nu-l mai putea negocia: ,,Te tratezi sau iti pierzi slujba.“ Pentru ca slujba era o sursd semnificativa de admiratie si integrare, a functionat. Marile corporatii incep sd vada ca acest tip de interventie ofera avantaje superioare vechii practici de a-i concedia pur gi simplu pe alcoolici. Am aflat, de asemenea, cd un obstacol serios in calea unei interventii la timp poate veni din partea persoanei codependente de dependent, dupa cum ati vazut in cazul lui Howard Weiss din capitolul precedent. De ce? Persoanele codependente fac uz, cu nesfirsita inventivitate, de gindirea magica. Asemeni Gloriei Reiner, Howard Weiss a folosit negarea pentru a se tine departe de durere — adevarul era mult prea dureros pentru amindoi, aga ci nu s-au simtit in stare sa se confrunte cu el. Folosita cu iscusin{a, negarea ofera o sansa intr-un viitor oarecare. Deoarece ambii sufereau de codependenti de un tovariig de viata dependent, adic& erau dependenti de dependenta celuilalt, ei au facut uz de negare pentru a mentine ciclul codependentei. Amintiti-va ci, foarte frecvent, persoanele codependente nu numai c& reactioneaza la dependenta partenerului de viata, ciaduc cu ele in cisnicie propriile probleme de codependent&, evident conturate. in ambele cazuri parcurgerea ciclului era dureroas’, dar confortabila si familiara intr-un fel irational (repetim, aici nu-i vorba de ratiune). Atita timp cit au fost adinciti in dependentele lor, Gloria si Howard n-au putut concepe o existen{& mai putin dureroasa. Desi interventiile si deschiderile operate de ele puteau sa-i ajute pe sotul Gloriei si pe sotia lui Howard, nici o astfel de tehnica, exceptind terapia de grup, nua fost la indemina celor doi codependenti. (,,Ji faceti o interventie Gloriei? Dar nu ea este cea care are nevoie.“) Degi dispuneau de mai pufine ganse de a li se NEGAREA U5 deschide o fereastra, cercurile lor de dependenté erau la fel de puternice gi distructive ca ale tovarasilor lor de viata. Un alt aspect, care tine tot de gindirea magica, se refera la o trasaturd specifica persoanei codependente, ce rezidi in convingerea inconstienté ci, intr-un fel sau altul, ea este responsabila pentru tot ce li se intimpla celor din jurul ei. in adincul sufletului, Gloria credea ci (a) era intr-un fel responsabili de anomaliile sotului ei, (b) daca ar fi o sotie/iubiti/persoana mai bun, lucrurile n-ar sta aga cum stau, si, de aceea, (c) merita sii fie pedepsiti. Desi persoana codependent& nu constientizeazi aproape niciodati aceste ginduri, ele ies la suprafata. Gloria se folosea.de negare pentru a intretine sentimentul c4-si merit% pedeapsa. Gindirea magica este oricind gata si faci uz de negare. Maestrii gindirii magice pot asterne rinduri, rinduri de negare pentru a impiedica orice lucru sé iasd la suprafata. ALTE FORME ALE NEGARII Sa nu credeti ci negarea este doar un simptom exclusiv al dependentei sau codependentei; pur si simplu persoanele atinse de aceste boli il duc la extrem, asa cum fac cu multe alte lucruri. Chiar negarea poate deveni o manie. Si asistentii medicali care nu lucreaza cu codependenti dau peste ea din cind, in cind. Unul dintre principalele obstacole in calea trat&rii cancerului in faza precoce este faptul ci numerogi oameni amin& si mearga la medic de team ,,s4 nu le gaseasc& ceva.“ Un caz clasic de negare este Dolores, care s-a internat pentru scurt timp intr-un spital invecinat. Avea vagi simptome de nu stiu ce. Pur gi simplu nu-i era bine, aga cd internistul i-a facut 0 groazi de analize. ,Am vesti bune pentru dumneavoastra, domnisoarai Ramos“, o anunta el. ,Problema dumneavoastra este usor de tratat. Cu atentia cuvenita dietei, plus ceva medicamente, veti trai o viata lunga si fericitd. Aveti diabet.* »Egti un garlatan,“ replic& Dolores.116 Labirintul codependentei in urmitorul an, Dolores trecu de la un doctor Ja altul, cel putin sase internisti. De fiecare dat& diagnosticul a fost acelasi. Diabet. Cind Dolores Ramos a murit, nu mult dupa accea, autopsia mentiona acelasi diabet. Ar fi trebuit s& fi spus ,,negare.“ SUPUNEREA Unalt aspect al negirii si gindirii magice care trebuie analizat este dimensiunea suplimentara legat& de supunerea pe care 0 datoreaza sotia, idee accentuat& de anumite biserici conservatoare. Excelenta carte scrisi de Kay Marshall Strom, In the Name of Submission {in numele supunerii], se ocup4 de una dintre cele mai urite forme de abuz, maltratarea sotiei, folosind un limbaj clar, fira menajamente. Fara a numi codependenta ca atare, autoarea ii expune cu claritate cauzele si efectele, mai ales asupra copiilor. Sotia crestin’ este invajati c& sotul este capul familiei, asa cum Hristos este Capul bisericii. Bine, pind aici. Nu exist expresii mai potrivite pentru a vorbi despre o casnicie reusiti decit cele care se gisesc in Sfintele Scripturi si, la urma urmei, stim foarte bine c& o companie cu doi generali si nici un soldat nu are prea mari sanse de reusit&. Dar cind un barbat (al c&rui tata a fost probabil, dup’ cum spun statisticile, tot un om care-si bitea sotia) instituie o relatie abuziva, el poate gisi suficiente dovezi false in Biblie pentru a-gi justifica tirania. Nici nu e greu. Daca citeste 1 Corinteni 7:4, vede ci Paul ne invat& ca sotul este stipinul trupului sotiei —~ ignorind, desigur, restul versetului care spune cf sotia este st4pina trupului sotului. in acelasi capitol; versetul 10, Pavel arata cit femeia nu trebuie si se desparta de sot. Cu toate acestea, cit de putine femei primese sfatul care urmeazi — dacé este despéirti Pavel lisindu-le o portifa de scipare pentru situatii extreme. Doamna Strom sustine pe buna dreptate c4 sotul violent nu se poate schimba aproape niciodat& daca sotia nu ia masuri drastice in acest sens. Despartirea si ultimatumul ,nu ma intore decit daci NEGAREA a urmezi un tratament* sint aproape singurele mijloace de reusitd pe care le are la dispozitie sotia pentrua combate violenta sotului. Exist si copii implicati intr-o relatie in care sotul isi abuzeaz& sotia? Intotdeauna. Sotia este indemnati s& se supund sotului ei (Efeseni 5:22), dar aproape nimeni nu observa ca in capitolul 5:21 Pavel foloseste exact aceleasi cuvinte pentru a-i indemna pe crestini sa se supuna unul altuia in egala masura. De asemenea, sotul abuziv nu ia in serios avertismentul lui Pavel adresat lui in Efeseni 5:25 de a-si iubi sotia, protejind-o si sacrificindu-se pentru ea. Disciplina? Sotul violent citeaza din Evrei 12:7 paragraful care proslaveste disciplina cerut’ de Dumnezeu discipolilor Sai gi il interpreteaza astfel incit si sugereze c4 barbatul trebuie sa-si disciplineze sotia adultd in acelasi fel in care ar proceda cu un copil mic, sau aga cum ar disciplina Dumnezeu un sfint c4zut in pacat. La urma urinei, toata lumea stie ci datoria principala a sotiei este sd placa sotului (pasajul din 1 Corinteni 7:32-35, folosit atit de des ca argument, spune si c4 sotul trebuie sa-si multumeasca sotia in egal’ m&suri). Nu numai c& divortul este de neimaginat, dar interpretarea care i se da echivaleaz4 cu un blam public la adresa sotiei ce n-a reusit sd asigure fericirea ciminului ei. De aceea, in cisnicie gi, din nefericire, foarte adesea in cea a doi crestini, interpretirile abuzive si traditiao constring pefemeiela o legituri iti de sfintenie, o legitura di durere._ Din cauza notiunilor ei gresite despre supunere si a repulsiei ferme fata de divort sau desp&rtire, sofia crestina are prea putine solutii in afara_refugiului in | negare. Daca a intrat in c&snicie cu propria ci povara de codependent& (si cu Beryl Mason, care a ales de mai multe ori soti care o biteau, este mai mult ca sigur ci asa s-a intimplat), negarea este compusi dintr-un_amestec de falsi Vinovatie si gindire magick. Mai mult ca sigur ca un sot abuziv va transfera responsabilitatea actiunilor lui asupra victimei.U6 7 Labirintul codependentei fn urmatorul an, Dolores trecu de la un doctor la altul, cel putin sase internisti. De fiecare dat& diagnosticul a fost acelasi. Diabet. Cind Dolores Ramos a murit, numult dupa accea, autopsia mentiona acelagi diabet. Ar fi trebuit s& fi spus ,negare.“ SUPUNEREA Un alt aspect al negirii si gindirii magice care trebuie analizat este dimensiunea suplimentara legat&é de supunerea pe care o datoreazi sotia, idee accentuat& de anumite biserici conservatoare, Excelenta carte scrisi de Kay Marshall Strom, In the Name of Submission {in numele supunerii], se ocupa de una dintre cele mai urite forme de abuz, maltratarea sotiei, folosind un limbaj clar, fra menajamente. Fara a numi codependenta ca atare, autoarea ii expune cu claritate cauzele si efectele, mai ales asupra copiilor. Sotia crestina este invafati ci sotul este capul familiei, aga cum Hristos este Capul bisericii. Bine, pind aici. Nu exist expresii mai potrivite pentru a vorbi despre o cisnicie reusitA decit cele care se gasesc in Sfintele Scripturi si, la urma urmei, stim foarte bine c& o companie cu doi generali si nici un soldat nu are prea mari ganse de reusit&. Dar cind un barbat (al cXrui tata a fost probabil, dupa cum spun statisticile, tot unom care-si bitea sotia) instituie o relatie abuziva, el poate gisi suficiente dovezi false in Biblie pentru a-gi justifica tirania. Nici nu e greu. Dacd citeste 1 Corinteni 7:4, vede ci Paul ne invat& cA soful este stapinul trupului sotiei — ignorind, desigur, restul versetului care spune ci sotia este stipina trupului sofului. in acelasi capitol, versetul 10, Pavel arata ci femeia nu trebuie si se desparta de sot. Cu toate acestea, cit de putine femei primese sfatul care urmeazi'— dacé este despéirtit Pavel lisindu-le o portila de scépare pentru situatii extreme. Doamna Strom sustine pe buna dreptate c& sotul violent nu se poate schimba aproape niciodat& daca sotia nu ia masuri drastice in acest sens. Desprtirea gi ultimatumul nu ma intore decit dact NEGAREA 7 urmezi un tratament* sint aproape singurele mijloace de reusita pe care leare la dispozitie sotia pentrua combate violenta sotului. Exist’ si copii implicati intr-o relatie in care sotul isi abuzeazi sotia? {ntotdeauna. Sotia este indemnata s& se supund sotului ei (Efeseni 5:22), dar aproape nimeni nu observa ca in capitolul 5:21 Pavel foloseste exact aceleasi cuvinte pentru a-i indemna pe crestini si se supuna unul altuia in egal{ masura. De asemenea, sotul abuziv nu ia in serios avertismentul lui Pavel adresat lui in Efeseni 5:25 de a-si iubi sotia, protejind-o gi sacrificindu-se pentru ea. Disciplina? Sotul violent citeaz& din Evrei 12:7 paragraful care proslaveste disciplina ceruta de Dumnezeu discipolilor Sai si il interpreteaza astfel incit si sugereze ci barbatul trebuie si-si disciplineze sotia adult& in acelasi fel in care ar proceda cu un copil mic, sau aga cum ar disciplina Dumnezeu un sfint cazut in pacat. La urma urmei, toatd lumea stie ci datoria principala a sotiei este si placa sofului (pasajul din 1 Corinteni 7:32-35, folosit atit de des ca argument, spune si c4 sotul trebuie sa-si multumeasca sotia in egala masurd). Nu numai c& divortul este de neimaginat, dar interpretarea care i se da echivaleaz4 cu un blam public Ja adresa sotiei ce n-a reusit si asigure fericirea ciminului ei. De aceea, in cisnicie gi, din nefericire, foarte adesea in cea a doi crestini, interpretirile abuzive si traditiao constring pefemeiela olegiturd psita d » Olegéturd din fricd gj durere._ Din cauza notiunilor ei gregite despre supunere si a repulsiei ferme fat de divort sau despartire, sotia cresting are prea putine solutii in afara_refugiului in | negare. Daca a intrat in casnicie cu propria ci povara de codependent (gi cu Beryl Mason, care a ales de mai multe ori soti care o bateau, este mai mult ca sigur ca asa s-a intimplat), negarea este compusi dintr-un_amestec de falsi Yinovatie si gindire magica. Mai mult ca sigur ci un sot abuziv va transfera responsabilitatea actiunilor lui asupra victimei.us Labirintul codependentei »lti dai seama, drag“, spune sotul, ,c4 tu ma faci s% ma port aga. Tu ma faci si te lovesc.“ Iar persoana codependenta crede acest lucru, fiindcé ea este sigura ci este raspunzitoare de gindurile si faptele celorlalti. »Daca te-ai supune, cum se cuvine, nu ag fi nevoit s& te disciplinez.“ Si persoana codependenta crede acest lucru pentru ca, neavind o imagine de sine pozitiva, este prea adesea inclinat& si accepte o doz& anormal de mare de vina pentru absolut orice. »Beau din cauza ta!“ si persoana codependent ti d& dreptate. »Este vina ta!“ si persoana codependenta inghite momeala, oricit ar fi de proasti calitatea ei. NEGAREA CONFRUNTATA CU ADEVARUL Analizeaza citeva din afirmatiile urmatoare, pe care specialistii clinicii noastre le asociazi de obicei cu negarea si cu gindirea magica. {ti sund cunoscut vreuna din ele? »Nu-i asa de rau cum pare“. Nu. Cu siguranta este mai rau. Negarea face ca 0 situatie rea si para bund si una intolerabila, plind de sperante. »Din cauza mea face toate lucrurile astea“ (seinfuriec, bea etc.). ; E adevarat ca in orice relatie ambele parti contribuie la generarea conflictului, dar ceea ce el/ea vrea si te facd si crezi este ca tu esti singurul raspunzator. Atita timp cit iei de buna voie asupra ta toat& raspunderea, celalalt poate si se balaceasca in dependenta lui/ei fari remuscare. fi faci un rau teribil persoanei respective, daci nu o determini s&-gi asume responsabilitatea pentru toate fapteleei, bune sau rele. »Daca as fi mai bun sau m-ag stradui mai mult, lucrurile ar fi in regula.“ in loc de a exagera cu stridania spre a repara lucrurile, putina rezerva poate ajuta mai mult relatici, deoarece, in NEGAREA 119 ace] moment, nu-ti mai asumi intreaga responsabilitate. Exist& un moment in care stradania nu mai functioneazi. »Agteapta; in curind totul va merge spre bine.“ Atunci cind oamenii se hotarasc sa se schimbe, fii atent la gindirea magic. fn intreaga noastr& experienta am vazut foarte rar schimbari spontane. Si, chiar daci celalalt se transforma spre bine, poti avea tu probleme de codependenta pe care trebuie sa le rezolvi. »E o problema minora — cu siguranti nu e vorba de dependenta!“ Existi diferente semnificative in gradul de dificultate a oricdrei probleme, insa, dac& un anumit lucru a pus stapinire asupra vietii tale saua altei persoane, este clar ci e vorba de dependent{. fncepe prin a analiza problema. $i, dacd este vorba de amenintare fizicd, lucrurile stau si mai rau. »Eu n-am nici o problema; ar trebui s& vi ocupati de cealalta persoana“ Dacé cealalt4 persoani are o problemi, si tu esti afectat de ea. Punct. . »Asga este cl/ea si asta-i tot“ Dacé celalalt este violent, rece, indiferent sau crud, dac& acea persoané va face nefericiti pe voi sau pe copiii vostri, aveti obligatia si incercati o schimbare. »Viafa mea este mult prea intoars& pe dos pentru a mai salva ceva. Nimic nu mai ajuta.“ Petru L-a tradat pe Dumnezeu detrei ori; Davida pacatuit grav. Cu toate acestea, amindoi s-au intors la Domnul. Poti situ. : »Facem progrese si singuri. N-avem nevoie de ajutor.“120 Labirintul codependentei Se pot face progrese pe cont propriu intr-o anumiti misura, dar, din cind in cind, cu tofii aveny nevoie de ajutor din afaré. Cea mai des&virsita evolutie inseamna cel putin doi pasi inapoi si unu inainte. Chiar gi un pas inapoi iti poate devia traiectoria, daci nu cautio solutie concreta. »Orice mi s-a intimpla, este voia Domnului.“ In acest caz, de ce si te mai rogi? Si de ce a inconjurat osua sapte zile zidurile Ierihonului?' De ce s-a scaldat Naaman in Iordan?? De ce lupt& si mor americanii pentru alegeri libere? De ce s4 maninci s&natos si si nu fumezi? Destinul orb nu intra in sfera de preocupari a psihologiei.” »Dar nu intelegeti situatia mea“, vei spune. Sau, ,Situatia mea nu-i aga“. $i acestea sint atitudini de negare. Mai ales, tine minte ca negarea este cea mai puternica si diundtoare atitudine cu care vei avea de luptat fn adincul sufletului tau si adevarata vindecare nu poate incepe inainte de a fi scApat de ea. ian in esen{a, negarea este antiteza marturisirii. Ea germineazi in * adincurile intunecate ale inimii, inima ,nespus de ingelatoare si deznadajduit de rea“, dup% cum spune profetul Ieremia’. S-ar putea s& nu-ti dai seama cit de groase gi numeroase sint zidurile negarii. Poate, pentru a le sparge, trebuie s& ceri sfatul sincer al unui prieten apropiat (membrii familiei sint orbiti de aceeagi negare ca $i tine si, de aceea, nu sint observatori obiectivi). Prin orice mijloace, trebuie s& vezi relatiile si situatia ta aga cum sint si nu asa cum ai vrea si fie. iti amintesti de locul ocupat de ,negare“ pe spirala dependentei. Cind aceasta treapta este climinata de pe cere, cind negarea dispare cu desavirgire, probabil c& 0 vei dori inapoi. © Negarea te protejeaza de pasul urmator, care este dureros, poate chiar violent, dar si vindecitor. Purificator. Tn continuare ne vom ocupa de minie. CAPITOLUL OPT Minia Brad Darren are ochii albastri, luminosi ca ai lui Paul Newman, un corp ca al lui Harrison Ford, un zimbet stralucitor ce iti ia ochii ca pomul de Craciun, infitisarea fermec3tor adolescentina a lui Robert Redford — si, pe ling toate astea, este proprietarul unui apartament la etajul trei, intr-o zon’ frumoas&. Joan Trask are ochii cprui gi adinci, plini de mistere, un corp 4 la Jane Fonda, un zimbet care te face si uiti de crizele din lumeaa treia si pericolul nuclear, o frumusete de-o eleganti natural’ — si, pe deasupra, o casa cu trei dormitoare in celebrul cartier North End si toate ratele platite. intre Brad si Joan a fost dragoste la prima vedere. S-ar fi cdsatorit pe loc, daca nu si-ar fi spus, din prudenta si citeva considerente financiare, s{ mai astepte putin. Nici unul dintre ei nuera chiar pregatit si renuntela libertate. Amindoi aveau cariere promit&toare care trebuiau consolidate inainte de a se decide si faca un pas atit de important cum este cAsnicia. Era de agteptat ca relatia perfecti dintre acesti doi oameni perfecti sa aiba si suisuri si coborisuri. Tatal lui Brad se certa tot timpul cu mama lui, dar gi ei fusesera o pereche perfect. Asta era ordinea fireasca a lucrurilor. Joan era de acord ci aga trebuie s&i fie: tatal ei, dependent de cocain&, se certa tot timpul cu mama ei, incuiatd si plind de prejudeciti.122 Labirintul codependentei Cind Brad a avut un accident, pentru a-i grabi récuperarea, Joan i-a facut cadou o bicicleta medical, ultimul racnet in materie, cu control digital, aparatur’ computerizata de verificare asistemului cardiovascular gi o multime de alte accesorii. El a fost incintat sia iubit-o cu atit mai mult. igi p&stra bicicleta acas la ea pentru c4 era mult prea mare pentru apartamentul lui. 2 august. Dupa o ceart& violenta, jura cd nu-si vor mai calca unul altuia pragul. Ajunge. Brad isi ia bicicleta de la Joan si o cara acas& la el, urcind pe jos cele trei etaje, pentru ca bicicleta n-ar fi inc&put in ascensor. 5 august. Coplesita de regrete, Joan vine la Brad cerindu-i s-o ierte. El ii raspunde favorabil. impreuna duc bicicleta pe scari in jos si traverseaza cu ea intreg orasul ca s-o duca inapoi la Joan. 13 august. Enervat de ceea ce-si imaginase in legatura cu relatia dintre Joan gi un partener de afaceri, Brad explodeaza. Se cearti violent. Inhati bicicleta gi o cari din nou acasi la el. 14 august. Brad se calmeaza si analizeaza din nou situatia. O cheam& pe Joan s4 se impace. Ea il iarta. Vine la ea la cina, aducindu-gi si bicicleta. 1 septembrie. infuriat& de cuvintele soviniste spuse de Brad la adresa ei sia casei ei, Joan il infrunta cerindu-i drepturile asupra spatiului intim. Se cearté violent. Joan il d& afaré pe Brad impreuna cu bicicleta lui. 6 septembrie. impacare. Bicicleta lui Brad pierduse deja doua picioare de cauciuc si minerele ci tremurau un pic. Faptul c&é Brad gi Joan au scapat-o pe scari ducind-o la ea nua fost lucrul cel mai bun. 17septembrie. Brad isi socheaza prietenii anuntindu-i ci vrea sa-gi facd operatie esteticd la nas gi barbie. Unde vedea el defecte la un chip perfect? Niciodata prea rezervata in exprimare, Joan ii spune ca nu-i decit un prostanac. Nefericita biciclet& aterizeazi jnapoi in apartamentul de la etajul trei. Oricit de stranie pare aceasta poveste, Brad si Joan nu sint personaje fictive. Sunt pacienti cirora le-am schimbat doar MINIA 123 numele, iar noi si doctorii lor am urmérit cu sufletul Ja gura drumurile nesfirsite ale amaritei biciclete. Cit de frumos ar fi si spunem cd, in urma tratamentului, Brad si Joan au ajuns la un oarecare echilibru. Din pacate, lucrurile nu stau aga. Amindoi sint siguri ci astfel de explozii de furie sint firesti in cazul unor tineri functionari superiori care lucreaz& sub presiune, maiales datorit& faptului c& parintii lor (tofi patru foarte sensibili si tensionati, dup spusele copiilor lor) au avut relatii afective de aceeasi natura. Nici unul nu poate vedea cit de distrugator este curentul lor subteran de furie gi ostilitate. Nici unul nu va accepta faptul cd exploziile lui de minie devin din ce in ce mai intense gi violente. MINIA ASCUNSA Cu toate acestea, intr-o oarecare masura, Brad si Joan sint norocosi. Furia lor este evidenta si o recunosc, desi ii neaga forta. Atit in practica clinica cit si in cea privata, noi, cei de la Clinica Minirth-Meier, am va re se acumuleaza de ambele in fieca i.cind nu este recunoscuta si inteleasi, acea furie erupe intr-un fel sau altul. Ea provoaca intotdeauna daune sentimentelor ‘pacientului, si adesea natatii in egalé masura. -o relatie de codependenta, cind unul sau ambii parteneri igi neaga f furia, ea continua’ si mocneascé& in adincuri. Atit de frecvent se transforma furia in depresie, incit am putea reformula o definitie profana a depresiei in felul urmator: Depresia este furia intoarsé spre sine. Furia nu este singura cauza a depresiei, dar este una dintre cauzele pe care trebuie sa le examinam mai inti. Furia ascuns& se poate manifesta gi sub alte forme. Minia poate izbucni prin diferite supape, cum.-ar fi reactiile pasiv-agresive. Unele exemple se referi la gospodina perfectionista care continua sa arda camasile sotului ei, desi stie siicalce foarte bine; sau la sotul care isi juleste incontinuu degetele cind schimbA uleiul de la magin&; sau la baiatul devenit adult care,124 Labirintul codependentei dupa ce a trait cu. o mami posesiva, se loveste neincetat cu capul de pragul de sus — 0 face de unsprezece ani. Acestea sint acte sau activitati care supara si cauzeazai durere. Persoana respectiva nu simte furia in mod constient gi nu accept aceast& idee. Actul inconstient serveste ca supapa pentru izbucnirea de minie, astfel c& tensiunea se elimina. Disfunctiile ‘sexuale sint un alt rispuns frecvent intilnit. O pacienta mai in virst& recunoaste: ,.N-am mai facut dragoste de zece ani. fl iubese si il respect pe soful meu, dar, pur si simplu, nu-i pot raspunde in felul acesta deloc. Da, cred c& este o problemi, si da, sint deprimati, dar trebuie sX infelegeti c& nu-i yorba de minie.“ f Barbatul sau femeiacare adopta oatitudine de negarea minici pot trece prin crize de anxietate — panici la cea mai mick { provocare sau chiar fir motiv. Oricare ar fi_mi locul, intr-un anume fel, mai devreme sau mai tirziu, acea furie coplesitoare trebuié s& se elibereze, Cu atita violen{a izbucneste furia, incit persoana care are atacuri de panica poate spune: ,,Amcrezut ci voi muri, atit am fost de coplesit de teama si emoftii ciudate, si nici macar n-am stiut cA exista.“ CAUZELE MiNIEI Fiecare se infurie din cind in cind, este firesc. Dar depresii teribile? Acte auto-distructive? Probleme sexuale? Atacuri de panic&? De unde ar putea veni atita furie reprimata? fn relatiile codependente exist4 mai multe surse de minie puternica, generati de factori diferiti de cei care provoacd micile suparavi cotidiene prin care trecem cu totii. Copilaria pierduta V4 amintiti cd rezervorul cu iubire al persoanei codependente este — dupa cum am presupus — gol, pentru c& parintii s&i au fost incapabili s# il umple corespunzitor in timpul formiarii sale, | MiNIA 125 Aproape intotdeauna persoana codependent& poarté cu sine si un rezervor plin cu furie veche, neconsumatd, sentimentul neconstientizat c4 ar fi fost cumva tridata de esecul familiei in care a crescut. Pierderea poate fi inteleasi sau exprimata in cuvinte, insd sentimentul rimine. Dack violenta fizicd a facut parte din experienta de formare a copilului, minia este mult amplificata. Lipsa identitatii persoanei O sursa secundara — o notiune pe care n-am discutat-o inca — se refer la identitatea persoanei, sau lipsa ei, in cazul persoanei codependente. Cind lipsa de respect fata de sine se imbina cu absent{a identitatii, persoana simte ci-i lipseste ceva. Semne de intrebare tulbur& ceea ce ar fi trebuit s& fie o personalitate consolidata. Frustrarea care rezultX se exprima sub forma de minie. Neimplinirea din cauza celorlalti Amintifi-vi, de asemenea, c& Persoana codependenta, cu rezervorul de iubire aproape gol, graviteazi in jurul altor persoane tot cu rezervoare deficitare. Speranta nerostita, irationala, a doi oameni de felul acesta care se cAsXtoresc este »tu imi vei umple rezervorul; tu ma vei face si m& simt intreg.“ Nici unul din ei nu poate face acest lucru. Frustrantul sentiment al unei duble tradari genereazi ceea ce numim noua furie. Rezervorul de minie se umple pind la virf, in timp ce recipientul pentru iubire ramine gol. Orelatie maritala sindtoasi intre persoane non-codependente poate fi ilustratt de dou& cercuri. El si ea nu sint jumatati de oameni. Fiecare formeaza un cere perfect, o entitate solida. Prin alegere si nu impinsi de o nevoie constringatoare, fiecare intra in legdtura sacri a cisiitoriei. Personalitatea ambilor parteneri, ca si casnicia insdsi, demonstreaz& existenfa unor granite vizibile. Casnicia acestor doi oameni nu constituie intreaga lor viata. Fiecare ramine complet, atit cind este singur, cit si cind este m126 Labirintul codependentei impreund cu partenerul siu. Astfel, ei au ales si iubeasc’, realizind o miscare voluntara spre armonie si multumire. Persoana codependenti poate fi reprezentata sub forma unui cere din linii punctate. Individul exist& ca entitate, dar limitcle personalititii lui sint relative. Injumatatirea persoanei codependente nu se refera la forma exterioara, ci la limite. VA amintifi c& una din trisdturile codependentului este o anume uitare de sine, lipsa unei identitati conturate. Persoana codependenti se intreabi: ,,Cine sint?* Persoana non-codepen- dent& nu-si poate inchipui cum de aceasta nu stie. Cind doua asemenea cercuri discontinue se unesc, vietile celor doi ajung s& fie inextricabil ingemanate. Intr-un anume sens, i cercurile se suprapun. Fiecare tinjeste si il absoarba pe celalalt pentru a se completa pe sine, pentru a dobindi o identitate ferma, pentru a forma cumya 0 linie continua. Bineinteles ci nu merge aga. Chiar o suprapunere completa a cclor doud cercuri nu poate duce la genul de totalilate pe care cei doi il cauti. In realitate, fiecare se simte tras in partea opus, secat, drenat, si pe drept cuvint, fiinde’d fecare incear smulga de la celilalt ceea ce fi lipseste. Ficeare jare inconstient sentimentul ci este violat. ixploatat. Sentimentul cronic de a fi violat, exploatat, devine o : sursa constanti de resentimente nerostite si ostilitate. ' Implicarea excesiva in relatie ti duce pe cei doi partencri ntr-un punct mort. Unu sau amindoiincearci si se elibereze: ,AM nevoie de spatiul". este strigtul constient sau inconstient. 0)" “nensa cantitale de furie se acumuleazit amenintitor dincolo de ceste cuvinte. Este un mecanism de aparare intr-un fel, deoareee fiecare incearca si nu se lase sufocat de celilalt. 4 Pentru a intelege ceva din‘aceasté intens’ si puternicd © ifocare reciproca, imagincazi-ti ci esti prins inte-un joc de copii, un joc periculosin care trupurile alcdtuiesc o piramida instabils in ‘caret virf te afli chiar tu, sau ci esti strins intr-o gramada, intr-o *priza de fotbal in care toat& lumea trebuie si intre pe teren. Intr in panica, te zbali. dind din miini gi din picioare, cusenzatia ci nu MINIA 127 mai ai aer. Ai fost vreodatd tinut cu capul sub api? E aceeasi senzatie, cu deosebirea cA in acest caz intr-adevar nu Poti si respiri. Un barbat pe nume Roger abia a scApat de inec, dupi ce a fost luat de valuri in timp ce facea surf in largul plajei Huntington din California. Inotind singur, s-a aventurat dincolo de geamanduri, cind a fost prins de curent. Din fericire, salvamarii l-au gasit la timp. Dupi ce si-a revenit, a descris sentimentele pe care le-aavut cind a realizat c& eva prea departe de Arm ca s& se mai intoarcd, »La inceput am intrat in panici, cred c4-i firesc. Ar fi trebuit si mi rog, dar nu m-am gindit. fn loc de asta, m-am infuriat. Nu va pot spune pe cine — cred c& pe mine insumi. Tot ce gtiu este ch mi cuprinsese furia, impotriva mea, pentru c ma aventurasem aga departe, impotriva lumii, pentru c&-mi ficea aga ceva, oricum, habar n-aveam de nimic. Eram inc& furios cind mi-am pierdut cunostinta.* Partenerii codependenti_reactioneazi_ in acelasi fel la sentimentul de sufocare generat de relatia indbugitoare. Adaugati aceast’ minie la rezervoarcle spumeginde care le intunccad deja viata. Desenul este si mai mult complicatde rezervoarele de iubire aproape goale. Mai puneti si nigte simptome superficiale formate din manii sau dependente. Ad&ugati apoi intreaga cantitate de negare si puteti ineepe sd vedeti de ce minia neconsumath este o stavild atit de puternicd in calea fericiri gi libertatii de alegere. Brad gi Joan nuauacceptat inca, nici fata de ei insisi, nici unul fata de celilalt, cd acest rezervor de furie exista in viata lor. Egecul de a recunoagte minia a ridicat un zid implacabil in calea vindecarii. 7 Poi spera si descurci si si aranjezi un asemenea ghem? Poti, dar numai daca sapi adine spre minia dinduntru si o fortezisa iasi la suprafala. Aceasta poate fio experienta incredibil de puternic& si dureroasa. Poate fi mai naucitoare decit durerea insagi, dar a impinge minia la suprafata nu inseamnia ci te-ai confruntat cuea in mod eficient.128 Labirintul codependentei Pentru moment insd, ¢ suficient s4 recunosti faptul cd fiecare persoana codependenta poarta cu sine o mare incdrcdturi de furie gi aproape toati este ascunsa. Mai tirziu, cind vei avea suficiente cunostin{e pentru a aborda in siguran{a emotiile primejdioase, ti se va cere si scoti la lumina acea furie gi s-o tratezi cum se cuvine. Vei fi uimit si tulburat — si foarte ranit — de ceea ce vei giisi in subconstientul tau. Dar, o data cu acea durere, vine gi vindecarea sio noua si placuta constiinta a faptului cé omul este o masinarie complicata, alcdtuita cu miiestric. SA lisam monstrii s4 doarm& deocamdata. Mai intii, si exploram in detaliu cum afecteazi codependenta diferitele tipuri de relatii interpersonale. i PARTEA A PATRA: Codepeéndenta in relatiile interpersonaleCAPITOLUL NOUA Relatii codependente sau normale? Susanna Wesley a nfiscut noudsprezece copii, dintre care zece sint deja adulti. I-a educat acasd, adesea de pe patul de boali; oferindu-le notiuni clementare din toate materiile, plus latina, greaca si teologie. Stilul de viata strict si rigid impus de ea I-a determinat pe sotul ei, Samuel Wesley Senior, un barbat usuratic si risipilor, sit stea departe de casi luni in gir, Iasind-o si se descurce cu gospodiria, cu datoriile lui si cu treburile parohiei pe care o pdstorea in finuturile mldstinoase ale Anglici. Baiatul mijlociu, John, a mostenit dela mama lui spiritul de ordine in aga masura, incit a ajuns si puna bazele acelei miscari religioase revolulionare cunoseutd sub numele de metodism. Poate ci ali auzit si de fratele mai tindr, Charles, Mai cra si o fata, care ne intereseazi pe noi, Emilia. Emilia Wesley, fiica cea mare, era cunoscuta in tot tinutul ca cea mai draguta, cea mai inteligent& fat& din familie, pe care te puteai bizui intru totul. Trupul ei inalt sb subtirel avea o gratie de regina. Era mindra din cale afark? Cumetrele din sat birfeau sise contraziceau pe tema respectivit. Pe de-o parte, isi cunostea locul ca fiicd de pastor si nu se tinea cu nasul pe sus. Pe de alt& parte, avea aproape doudzeci de ani gi nu era inck maritata. Spre cinstea132 J Labirintul codependentei ei, se piistrase casti, dar adevarul e cA vimeni nu-i fcuse curte vreodata. De foarte timpuriu, Emilia a luat in mina haturile gospodariei, cind mama ei era prea slabita fizic pentru a-gi duce povara. Emilia a cu copiii si cu treburile casei. A inviifat latina, greaca si teologie alaturi de fratii ci, desi aceste lucruri nu prea foloscau educatiei unei femei de acum trei sute de ani. A trudit din greu toata copilaria, pentru cai a fost nevoita s-o faci. N-avea alta solutie. Datorité extravagantelor tatalui ei, Emilia n-a avut niciodata bani s4 se imbrace mai bine. Fiecare banut era cheltuit pe piinea cea de toate zilele sau disparea in sacul fara fund al planurilor de imbogatire rapida ale tatalui ei. Fiinded nu avea imbraciminte mai bund, n-a putut sa-si ia o slujb’ mai bine platita, cum ar fi guvernanta sau sora medicala, profesii in care ci ar fi excelat cu siguranta. Vrind si-si foloseascd cunostin{ele, a infiintat o scoala de fete ling& Gainsborough. Avea 44 de ani cind un barbat pe nume Robert Harper a cerut-o in casittorie. ‘Desi nu l-a iubit cuadevirat, i s-a parut o partid’ convenabila. Avea bani si o slujbi bund, iar ei ii ajunsese truda. Voia sA se odihneasca in sfirgit, si abit pe cineva se poarte bine cu ca sisi aiba griji de ea dupi ce o viata intreag’ avusese ea grijd de . Aga ca s-a miaritat. ‘Ceea ce nu stia era cé Rob Harper era tot atit de situl de munea. Gindul lui nerostit fusese si renunte la slujba, s-o ia mai usor gi sa se lase intretinut de o femeie realizata. Dupa nasterea copilului lor, el a parasit-o, luindu-i toate economiile gi lisindu-i in schimb datoriile lui. La scurt timp, bebelugul a murit. RETRAIREA SUFERINTEL FAMILIE! DE PROVENIENTA Povestea Emilici Wesley Harper se repeti de mii de ori in zilele noastre. Numai amanuntelese schimba. O femeie provenind dintr-un mediu familial afectat de alcoolism jur’ si nu mai aiba RELATI CODEPENDENTE SAU NORMALE? 133 vreodati de-a face cu astfel de probleme. Se csStoreste cu un alcoolic si, poate, devine ca insagi alcoolica, in ciuda faptului c& gtic din proprie experienta ce inseamna acest lucru. Un barbat a cdrui familie a fost destramata de nenumiarate divorturi se vede constant si repetat in postura celui care ,n-a avut noroc in dragoste“. Claudia Black a scris o carte de referinti in acest domeniu, intitulata semnificativ It Will Never Happen to Me! [Mie r nu mise poate intimpla!). Multi alti sociologi siasistenti socialiau « semnalat fenomenul: adultii proveniti din familii cu probleme sfirgese prin a avea relatii disfunctionale, deoarece au devenit codependenti. De ce? Cu siguranta ca barbatul sau femeia, care cunose din proprie experient& citi nefericire provoaci alcoolul sau alte dependente, ar trebui s& stie de ce si se fereasci. Nusint ei oare cei mai in masur’ $4 recunoascA semnele evidente, care ar trebui si-i avertizeze? Din pacate, specialistii clinicii noastre si din alte centre de terapic au obscrvat un fapt intristitor: persoanele foarte codependente reugese cumva si nu vada ceea ce sare in ochii tuturor. Nu, ci nu vad avertismentele clare, pentru ca, inconstient, prefera si le ignore. Fara gregeala, sint in situatia de a fi atragi tocmai de persoanele de care au jurat c& nu se vor.apropia. Sa incereim si exemplificiim fenomenul. Am mentionat inainte ci sindromul de codependentaé este dificil, dact nu imposibil, de evaluat cantitativ, desi unii specialisti atribuie valori numerice diferitelor grade ale codependentei. Fara a ne pierde in detalii prea tehnice, putem totusi contura o scala ca si intelegem noi. S4 ne imaginam ca, in adincul sufletului, fiecare persoana are un Lermometru care masoara codependenta. Nimeni nu este cu desivirgire lipsit de fantomele trecutului, aga ca termometrul ipotetic nu ya arata zero in cazul nimanui. Nimeni nu este atit de inrobit de trecut, incit termometrul lui si arate 100, cu alte cuvinte nimeni nu este complet codependent. Marea majoritate a oamenilor se géisese pe undeva spre capitul134 Labirintul codependentei inferior al scalei termometrului. Anumiti factori predominanti in familia din care provin le-au influentat personalitatea, conferindu-le anumite trasituci specifice si chiar interesante, ins& ci functioneaza adecvat in mediul familial si se bucura de relatii interpersonale normale. Familia normala Ce inseamna o familic normala? Intrebati o sut& de adulti gi veti obtine o suta de raspunsuri diferite. lat citeva criterii folosite de ei, pe care le-am dedus din observatiile clinice: + Parinti echilibrati, sénatosi. Fari depresii, ari boli psihice, nemarcati de frustriri majore in ceea ce ptiveste viata lor in general sau anumite aspecte ale ei, in special. Daca au suferit cindva de depresii, au reusit s& se vindece complet. : + Parin{i non-dependenti. Pe lingi problemele evidente — abuzul de alcool sau substante chimice — pot exista comportamente obsesive ca excesul de muncd sau de minie, risipirea banilor, tulburiri de nutritie. + Parinti maturi, pe picioarele lor, capabili sd se descurce in viata. + Parinti care au o imagine de, sine pozitiva, plin® de incredere, . + Parinti care au o legitturd adeevat& cu Dumnezeu. In cel mai reugit scenariu, Dumnezeu reprezinti centrul vietii familici. | + Parinti care urmiresc fericiréa csnicici lor. De obicei, persoanele cu un nivel sciizut de codependenti vovin din asttel de familii si-gi intemeiaza la rindul lor familii indloase. Acum, sa analizim celilalt capit al scalei, »dependenta extrema. RELATU CODEPENDENTE SAU NORMALE? 135 Familia codependenta Inversati situatia de mai sus: + Unul sau ambii parinti sufera de un dezechilibru psihic; parintii sint ocupati, frustrati, au o perspectiva nerealisti asupra vietii. Daca numai unul dintre parinti este afectat de aceste probleme, celalalt va fi preocupat exclusiv de partenerul bolnav. + Parinti dependenti de alcool, substante chimice, munca; mistuifi de furie sau de pofte; obsedati de lucruri fata de care persoanele sanatoase manifesta un interes normal. + Parinti imaturi; mai ales parinti care se bazeazi pe copiii lor pentru subzistenta, sprijin afectiv, sfaturi, ajutor. + P&rinfi care au o imagine de sine deformata sau slab dezvoltata. : > Parinti carenu au o leg&tura corecté cu Dumnezeu; unul sau ambii pot fi atei (nici o relatie cu Dumnezeu) sau agnostici. Se poate ca ei sa fie extrem de credinciosi, dar perfectionisti (dac& arati, te porti sau gindesti exact aga cum trebuié, Dumnezcu te va primi), foarte rigizi din punct de vedere a teologici (singurul mod corect de a te raporta la Dumnezeu este cel pe care-I stiu ei) sau pur gi simplu neinduplecati in a-i sili pe copiii lor st urmeze exact acelasi drum ca si ci. + — Parinti care divorteaza, se despart, se cearti violent, au sentimente negative unul fata de celalalt sau fati de casitorie in general; parinti care nu se inteleg, dar impreund .de dragul copiilor.“ - Analiza cazului Emilici Privind cazul Emilici Wesley Harper, am putea sit localizim pozitia ei pe scala codependentei. Tatal ei a abandonat-o. Ea gika asumat rolul de adult foarte devreme, suferind ceca ce astizi numim incest afectiv. Emilia a fost o a doua mami. Mama ei era extrem de rigida gi severa in comportament siatitudine. Faptul ca,136 Labirintul codependentei pind la un punct, aceasta disciplina era necesara pentru a tine in friu o casi plind de copii, nu ii atenueaza cfectele negative. Pierdut&é sub povara responsabilitétilor asumate la o virst& frageda, Emilia n-a avut copilirie. In cazul ei se pot vedea multe din cauzele codependentei pe care le-am analizat in partea adoua a cartii. La maturitate, lipsa oportunitatilor de a-si folosi intcligenta dat& de Dumnezeu gi cunostintele a generat noi frustrari. Faptul c4 a fost mereu sdracd a adaugat un element suplimentar de frustrare, pentru ca, in societatea in care triiia, chiar gi cei mai merituosi depiseau rar barierele clasei lor socio-economice. S-au pastrat documente care arata ca a fost foarte marcatd de absenta tatalui ci gi de incapacitatea lui de a intretine familia. Termometrul codependentei ei ar araita probabil o valoare extrem de ridicata, degiea n-a fost vinovata pentru aceasta situatie in nici un fel. Codependenta creeazi un fel de radar. O persoana a cirei scald arata, sit zicem, 80, va gravita intotdeauna jn jurul cuiva care se aflé cam intre 75 si 90. Doud sute de oameni se aduni intr-o mave sala de bal. Unulare 85; toti ceilalti sub 20. Un codependent, alcarui termometruarata 80, intra in camera sisc indreapti exact spre cealalt& persoan’ codependenti din multime. De ficcare datit. Merge spre ca ca teleghidat. Barbatul pe care-lalesese Emilia pirea muncitor, instarit side ineredere — lotce,nu era singurul ba rbat adult pe care- 1 cunostea, talal ei. Cu sigurahti c& el n-o va pir ‘a hot i nu repete greseala mamei ci, pentru c& stia din: propric experienta cita 4 lipsa de bani gi abandonul. Calititile pe care gasit la Robert Harper. manadtoare cu cele ale * suferin( provoa' dorea si le aiba partencrul ei, Emilia le In realitate, .calititile’ lui erau foarte z tatalui ei. Sa ne intoarcem la rezervoarele cu iubire. Iardsi, avem dout rezervoare in forma de inima. De aceastd data cle nu ti reprezinta pe mama si pe tata, Unul apartine si zicem tui Henry si nivelul RELATIL CODEPENDENTE SAU NORMALE? 137 continutului su este foarte sc&zut (in opozitie, termometrul codependentei lui arata in jur de 80). Henry nu stie nimic despre rezervorul din sufletul lui, ca si nu mai spunem cf el e aproape gol, dar simte c& ceva lipseste din fiinta si viata lui. La virsta casatoriei, isi gaseste iubirea vietii, pe Henrietta lui. fnsi, rezervoarele de iubire ale femeilor cu care se intilneste gi cu care are legaturi mai serioase sint cam la acelasi nivel ca gi al lui. Henrietta, careia ii apartine celalalt rezervor din reprezentarea noastri, inregistreazi aproximativ 75, 80, 90 pe scala codependentei. Se poate foarte bine ca in cazul lui Henry si nu fie vorba de o alegere constienta. fntr-adevar, daci provine dintr-un mediu familial disfunctional, probabil c& si-a spus, Jur ci in familia mea lucrurile vor sta cu totul altfel! Noi nu vom fi ca mama gi tata.“ Apoi, intra in functiune acel radar al codependentei, care-l ghideaza invariabil spre un partener exact ca mama sau ca tata. Cind Henry si Henrietta se intilnese, ei.ascund sau mascheazit goliciunea rezervoarelor lor. Cu ajutorul acestei disimulari, plus a radarului, le este usor amindurora s& vad unul in celalalt idealul imaginal; ,laté omul care imi va oferi tubirea de care am nevoie* Contractul de casitorie nescris, nerostit‘suna asttel: ,,Tu ma vei implini. Ceva din adincul sufletului meu lipseste —- sint sigur ci acel ceva e iubirea — iar tu, adevarata mea dragoste, tu poti si mi-o oferi” Am descoperit ci, de obicei; cu cit.cineva are rezervorul de iubire mai gol, cu atit mai mult idealizeaza iubirea romantica. Cu alte cuvinte, masura in care rezervorul meu pentru iubire este gol este exact masura in care voi fi inclinat s& acord prioritate iubirii romantice, imaginii stercotipe hollywoodiene de genul: ,.«intr-o seara de vis am intilnil un strain intr-o ine&pere plind de oameni siamavut senzatia ca il cunose de-o viati.» Sunt convins cé numai acest lucru ma va implini. Ca va dura vegnic*. Cind Henry ajunge sa traiasca cu Lenrietta, focurile de artilicii se sting, zilele minunate par a nu fi fost niciodata. Intensitatea exagerata a138 Labirintul codependentei sentimentelor pe care le nutresc reflecta goliciunea rezervoarelor lor de iubire. Daca rezervorul lui Henry ar fi fost aproape plin, el n-ar fi simtit nevoia irezistibila de a se pierde cu totul in Henrietta lui. Desigur, ar fi avut sentimente calde, pline de tandrete si romantism (dar, in acest caz, si rezervorul ei ar fi fost aproape plin). Totusi, sentimentele lui ar fi fost temperate de ratiune, logica, valori morale si, daca era crestin, de respectul fata de vointa lui Dumnezeu. Dar rezervorul lui Henry nu e plin. Atita timp cit nevoile lui afective ramin nesatisfacute, Henry este numai ojumatate deom. Si, cind se uneste, cu Henrietta, undeva, in zonele profunde ale psihiculuilui, risund irealizabila speranta: ,,Daca alaturjumatatea mea jumatatii tale, vom fi un intreg. Tu ma vei implini pe mine, eu te voi implini pe tine.* ins lucrurile nu merg aga. La modul figurat, csnicia poate fi comparata cu inmultirea, nu cu adunarea. O jumédtate ori o iuméitate egal o piitrime. Rupturd cu rupturd nu face un intreg. Ruptura rimine. Henry si Henrietta ajung mai rau decit inainte de ‘ise fiintilnit. | : Dar nu aceasta-icea mai grava problema. inadincul sufletului, fiecare a ascuns cu grija, de celalalt si de sine insusi, rezervorul lui ie iubive, pastrind secretul asupra faptului cd el e aproayie gol. iecare a speral eft va fi iubit ca un-copil, copilul ascuns din cl, adicd spera c& va putea absorbi_ suficienti dragoste de la artenerul lui pentru a-si umple rezervorul gol. Dar nu poli scunde prea mull timp secretul de un tovariis de viata. In curind, iecare descoper’ rezervorul gol al celuilalt. O dati ce inselaciunea ste dati pe fata, pe m&sura ce ies la suprafatit nevoile afective esatisficute, cisnicia se transforma repede intr-o furtun’ de lezamiagiri, amariciune gi minie. Ce se intimpli in cazul in care rezervorul Henriettei este >roape plin? Mai mult ca sigur ca, foarte curind, va descoperi c& elatia o sufoci — 0 seacé literalmente. Ea nu are nevoie deo alta RELATIT CODEPENDENTE SAU NORMALE? 139 jumatate pentru a se simti immplinitd, intrucit este deja o personalitate formata. Simte cA ceva nu-i in regula cu relatia respectiva. Avertizata de semnalele evidente, pentru ca nue orbité de codependenta, se va Tetrage cu siguranté din aceasta relatie inainte de casitorie. Reprezentarea pe care o utilizim in terapia de grup este cea a unui om a cdrui masind a rimas pe autostrada fri benzina. El opreste alta magina gi inceared si-si facd plinul de la rezervorul acesteia, numai pentru a descoperi c& siel este gol. Putina benzink care fusese este acum distribuita atit de prost incit ambii soferiau ramas in drum, neputind nici unul si mai porneascai. Este extrem de dificil pentru noi si tratim cupluri in care exista atractia coplesitoare, magnetic’, generati de codependenta. Sentimentele lor sint incredibil de puternice. Siguri c& este vorba de iubire, partenerii.nu pot vedea ceva riu in aceasta adevarata idolatrizare a celuilalt. Nu-ioare dragostea pe care o cintt Whitney Houston sau Neil Diamond? Ginditi-vi la nenumiratele filme, spectacole de televiziune si cintece care idealizeaza acest gen de relatii amoroase: « + — Hiinfa celui care iubeste se regiseste toata in fiinta iubita. + Dacé inima ta nu mai tresalti ca la primii fiori ai iubitii, inseamna cd dragostea a murit (Neil Diamond gi Barbra Streisand, ,Nu-mi mai aduci flori ). + Adevirata dragoste coboari asupra ta ca un triisnet (stercotipul ,strainului pe care-l recunosti intr-o incipere plina"). Dac& nu te ameteste, atunei nu-i vorba de dragoste. ° + Atractia fiz: frumoasi!*). . + Adevirata iubire e coplesitoare, cu neputinta de controlat (.Nu pot si nu te mai iubesc*), a este importanti (,.'rebuie ci ai fost o fatit1yo Labirintul codependentei Comparati afirmatiile de mai sus cu ceea ce au descoperit specialistii in legatur’ cu relatiile codependente: + Persoana codependenta are o imagine de sine neclara sau gresita, asa ca tinde si se piarda in celilalt. + Cualte cuvinte, codependentului ii lipseste sentimentul identitatii si al limitelor personale (Eu sint eu.*). in schimb, se gindeste Nu sint sigur cine sint eu. Codependentii ajung si se implice in mod exagerat gi foarte confuz in relatiile cu persoanele apropiate lor si-si pierd identitatea, lisindu-se absorbiti de fiinta iubita. + Deoarece rezervoarele de iubire ale persoanclor codependente functioneazii in gol, ele nu pot recunoaste sau infelege acea functie omeneasci fundamentala, .«dragostea adevarata“. Persoanele codependente vor face gregeala de a confunda dragostea cu foamea reciproci de iubire, adica atractia fizici, sau cu simpla afectiune. + Persoangle codependente au o tendin{a atit de puternica spre dependen\a si comportamente obsesive, incitaduc cu ele aceste inclinatii in relatiile lor personale. Foarte usor ajung si fic obsedate, fara putinta de scipare, de alte persoane. , in ochii persoanclorimplicatein acest gen de relatiiamoroase, cle apar ca dragoste adevarali, pentru ci aga stnt deserise de media side toata lumea. Persoanele respective nu reusese si realizeze doua lucruri: mass-media nu arata dragostea adevii mai puternicd dar mai pulin romantica, deoarece ea nu este nici pe departe la fel de interesanta sau spectaculoasa. Spre deosebire de relatiile codependente, dragostea adeviirataé nu aralai bine pe eeran si nu poate duce la intrigi complicate. Stereotipul este mult mai simplu gi mai usov de reprezentat decit iubirea profunda si ti, mai ales in cultura noasta orientalit spre satisfactia adey imediata. RELATIT CODEPENDENTE SAU NORMALE? 141 Imaginati-va ci antropologii descoperi ruinele civilizatiei noastre peste 30.000 de ani. Fotografii la minut. Mincare la pachet. Post{ rapida. Faxuri. Bancomate. Medicamente care inlitura duverea pe loc: ,,Cind nu ai timp pentru durere... “ Oare acei antropologi vor fi la fel de nedumeriti de nerabdarea noastra cum sint astazi oamenii care, venind din culturi straine, simt pentru prima oara ritmul trepidant al vietii noastre? O ziarist’ americana, care a trait o vreme in Japonia, a acceptat de curind o misiune in URSS. Ea a afirmat ca, daci Japonia este o lume cu lotul diferita de America, modul de viata sovietic contureazi o realitate si mai strina. In Rusia, o intreagai industrie locala este incetiniti de incredibile complicatii birocratice, iar oamenii agteapta la cozi interminabile si-si cumpere cele necesare traiului. A astepta. in America, aceast& art’ s-a pierdut de mult. Data fiind propensiunea culturii noastre pentru Vreau! Alcum/, ne mai mirim c& pustii nostri isi pierd rabdarea si petreaca ani in sir la facultate sau invatind o meserie, ceea ce ar putea si le ofere satisfactii profesional intr-un viitor indepartat, cind un drog usor de procurat le garanteaza extazul la minut? Adaugati sindromul satisfactiei imediate la formele de iubire codependent& popularizate de mass-media americana si veti obfine o versitine dureros de deformata a ceea ce trebuie si tie dragostea. O carte foarte citité acum citiva ani le invita pe femei ce sf facd pentru ca si se marite. Daca barbatul nu iti cere mina intr-un an inscamna ca nu merit& si mai astepti, pardseste-| gi treci mai departe. Cultura noastra tinde si ignore faptul ci multe cisito reugite sint inc& aranjate. in Japonia, acea lume atit de aparte, 40% din casitorii sint aranjate. Rata divorturilor este o patrime din cea americana. Nu-i de mirare c& psihologii manifest’ adesea mult scepticism fata de iubirea romantica. Chiar in cazul cdsniciilor solide si reugite, motivele care i-au adus pe soti impreuni sint puse in discutie la un anumit moment. i142 Labirintul codependentei in cele din urma, poate iegi la iveal& gi o unda de dezamigire: »Nu-i tocmai ce am crezut eu.“ Cind oamenii traiesc impreuni, si maiales cind e vorba de doi codependenti, relatia se stabileste de la inceput la doua niveluri distincte. Am pomenit deja faptul ci persoanele codependente ascund potentialul lor redus de iubire fata de posibila pereche. Dar lucrurile nu se opresc aici. Imaginati-va ca proaspetii miri patineaza pe pojghita subtire de gheata a unui iaz. Gheata de la suprafata reprezint& motivele vizibile si marturisite ale cisatoriei lor. Acel ,De aceea!“, ,'Te iubescla nebunic i amindurora ne place sa patinim. Vom petrece o eternitate de extaz patinind impreuna.“ Sub pojghita de gheat& se intrezareste lacul, suvoiul de ape care intruchipeaza sperantele nerostite, contractul nescris. In cele din urma, pojghita va cripa, pentru c4 nu este suficient de solid pentru a sustine cisnicia — care este cea mai ugoara si, totodata, cea mai grea datorie umani. Patinatorii se vor pribugi in apele adinci din sufifunduri. Dack nu sint pregititi si rezolve aceste probleme, cisnicia lor fie c& se destrama, fie c& se incarcit de regrete si dezdmiagiri amare. Accste cisnicii stirsesc in cabinctul nostru la numai sase luni dupa nunté, in amiaraciune si deziluzie. »O iubesc toata inima, dar acum nu mai stiu cine este.“ -Nu e bagbatul cu care m-am c&satorit. E un strdiin, S-a schimbat. | Aceste sentimente sint tipice pentru cuplurica Ralph si Darcey Welles. Ei arata ca niste eroi de poveste. Ne-am putut da seama intr-o clipila ca infatisarea atrigitoare, de vedeti de cinema a lui Darcy ascunde 0 minte vioaie. Ralph, un vaduv de 4o de ani, casitorit a doua oar’, isi pastrase infitigarea — si barbiitia — unui tindr absolvent de colegiu. Avea tinuta distins’ a unui om nascut si poarte smoching. Si totugi, cind igi petrecea 0 siptimin’d de vacanti la ferma din Colorado, ii sedea la fel de bine in postura de om obignuit, in blugi decolorati si cimasa larga. RELATU CODEPENDENTE SAU NORMALE? 143 La mai putin de un an dela cdsatorie, iatd-iin cabinetul nostru pentru tratament. Dupa citeva sedinte, am reusit sa identificim sperantele nerostite cu care a intrat fiecare in aceasti legatura. De fapt, cind s-a cas&torit cu Darcy, ideea ascunsi a lui Ralph Welles a fost ca isi petrecuse destula vreme aldturi deo sotie casnicad. De data aceasta voia si se insoare cuo vampa stralucitoare. Darcy se agteptase s4 devin o gospodina ca oricare alta, chiar dack una uluitor de frumoas&: Dintr-o dat& ea a devenit foarte domestica. El visa neglijeuri scducatoare si Papuci impodobiti cu pene de pasarea paradisului; ea aparea intr-o c&masa de noapte din flanel si pantofi de cas scilciati. Oh! strig& barbatul din Ralph. Unde a disparut iubita mea? La inceputul casniciei lor, situatia economicd a Dallas-ului se inrautati sio parte din banii lui Ralph se dusera de ripa. Darcy igi imaginase ca el va avea grija de ea, cd 0 va tine pe palme gio va acoperi cu cadouri — fantezia romantica a unei cAsnicii bogate. Omul avut si sigur pe el cu care crezuse ci se miarita a venit intr-o zi acasa sia inceput si vorbeasca de un posibil faliment. “Daca afectiunea investita intr-o relatie rimine la nivelul pojghitei de gheali, mai mult ca sigur c& ea va dispirea 0 dati cu destramarea viselor, cind eroul cuceritor se intoarce acasi si vorbeste de probleme financiare. Dac sentimentele sint mai profunde, cu radicini in zona in care se fabricd visele ascunse, cdsatoria va rezista. Ralph si Darcy au reusit si renunte la visele lor romantice, pentru ca dragostea lor era mult mai profunda. Cu toate acestea, ficcare a trebuit sa-si remodeleze asleptirile in ceea ce priveste casnicia lor. $i au gindit cam aga: Ralph: Ceea ce voiam era o sirend, o fantezie la dispozitia mea. Ceea ce am ob{inut, totusi, a fost o sotie bund. Din nou am Jost binecuvintat cu o sofie cumsecade. Sunt mudfumit de acest lucru.td Labirintul codependentei Darey: Am erezut sincer c& obtin un fisic de bancnote; este visul oricdrei fete. Dar ceea ce am este un bdrbat care mé& iubeste gi va face tot ce poate pentru mine. Avind tn vedere citi ticcélogi existd, am fost rasplatitd regeste. Imi voi schimba visele si voi tine de ceea ceam. Cuplurile unite, devotate, care sint sincere in ceea ce priveste sperantele lor ascunse, sint capabile sa ajunga la un compromis, renuntind le unele asteptari in schimbul unor motive intemciate de a ramine impreund. Dacd Ralph gi Darcy ar fi fost codependenti, tratamentul ar fi durat mult mai mult, pentru ca ar fi fost necesar si se ia in considerare si cauzele codependentei| lor, alaturi de nereusitele in relatiile interpersonale. Fiecare cuplu trebuie si reexamineze periodic, constient sau chiar impotriva vointei lui, sperantele gi asteptarile legate de casnicie, pentru ca alaturi de motivatiile de suprafali, in ovice relatie exista si motivatii ascunse. O persoani echilibrata, care a primit suficienta dragoste in copilarie, este in general capabild si reconsiderc aceste motive ascunse, asa cum au ficut sotii Welles. Persoanele codependente, deja secate de iubirea narcisista si, in consecinta, de putere, dispun de mijloacele necesare pentru a dezvalui ingelatoria si a reconstrui relatia pe fundatii mai solide numai in misura in care reugesc si faci fay codependentei lor.” Schimbarea trebuie si aiba loc in adincul fiin fei si, daca gyorba de un codependent, cel mai invergunat dugman al lui @ Desi persodnele codependente pretind ci dorese si fic vindecate gi alinate, in adincul sufletului lor se zbat pentru a se mentine in nefericire. Fiinta lor cea mai profundi opune o puternicd rezistenti la schimbare. Ceva riu s-a intimplat in copilaria lor gi, pind nu rezolva acea situatie, ele nu pot merge mai departe. in adincul sufletului, ele doresc s& repete trecutul iar gi iar, pina cind vor reusi in cele din urma sa-l indrepte. Nici tu nu esti altfel. in momentul in care incepi s% urmezi calea care iti va aduce linigtea sufleteasca, trebuic si fii constient RELATI CODEPENDENTE SAU NORMALE? 145 de aceasta voce interioara, vicleand gi insidioas&, care va lupta tot timpul impotriva ta. Existaé oare un lucru atit de pur, de neatins, ca iubirea romantic4? Exista, cu siguranta, ins nu seamana deloc cu trista versiune de iubire pe care o ofera codependenta. Dar si vedem deosebirile dintre dragostea adevirata gi cea falsi.CAPITOLUL ZECE Relatii codependente sau interdependente »Tu m-ai facut si te iubese. N-am vrut sk te iubesc, n-am vrut. Si apoi m-ai intristat si tot timpul m-am gindit cd ai stiut... Tu m-ai facut fericit, tu mi-ai adus bucurie. Si au fost momente cind, iubito, m-ai intristat adinc... Da-mi, da-mi, da-mi ceea ce-mi dovese mai mult; tu stii ex ag muti pentru o sdrutare de-a ta. Stii cai m-ai facut si te iubese.* »Esti soarcle meu, singurul meu soare. MA faci fericit cind cerul ¢ acoperit de nori... Te rog, nu-mi lua soarele victii. »Tot ce vreau e sa te iubesc... " «Fgti totul pentru mine... “ Cintece éunoscute. Dack ar exista legi impotriva celor care fac reclama relatiiloramoroase codcpendente, starurile poparajunge la inchisoaré pind cind albumele lor ar incepe si putr sea. La fel s-ar intinipla cu o multime de filme si cacti, de beletristici sau nu. 1 Care este diferenta dintre arelatiede codependenti si opusul ei, relatia de interdependenti? Unde putem trage linia intre normalitate si obsesic? Zece comparatii ne vor ajuta si analizim doza de sinatate si fort continuta intr-o relatie anume sau in ficcare dintre relatiile in care sint implicati membvii unei familii sau ai unui grup. RELATU CODEPENDENTE SAU INTERDEPENDENTE 147 Tineti minte ci sindromul de codependenta nu reprezinta in el insugi un fel de »totul-sau-nimic*, ci mai degraba e vorba de nuante, de grade diferite de intensitate. Acest lucru e valabil gi in cazul celor zece caracteristici. Diferentele dintre o telatie de codependenta si o relatie sinatoas& de interdependenta nu sint nici ele de tipul ,ori-ori*, in timp ce iti analizezi relatiile in lumina acestor criterii, ia aminte: Cit de mult inclin spre o anumit§ directie sau alta? Ceea ce se petrece cu mine seamana mai mult cu prima varianta, cea Sregita, saucua doua, cea normala, care aduce cu sine linistea, fericirea si cregterea spirituala?“. CONSTRINGERE SAU LIBERTATEA DEA ALEGE Torvill si Dean, figuri celebre ale patinajului artistic, se rotes¢e pe gheati, iar bratele, picioarele sichiar giturile lor se unduiesc, inlantuindu-se reciproc, se desprind apoi si iar se inlantuie. Para fiosingura fiinti. Deoda ta, se despart. In perfecta armonie, luneca in cereuri spiralate, vin unul spre celilalt, si iata-i din nou impreuna, o singura fiinga. Imaginati-va acum ci Torvill si Dean inceared si-si fact numacul legati unul de celalalt in zona taliei. Nu se mai pot roti, nu se mai pot desprinde; gata cu figurile complicate. Acum einu mai pot deceit si stea fa (8 in fata. Si cele mai Bralioase miscari ii dau impresia ci partenerii sint trasi si zgil(iiti fird mila in toate dircetiile. Gata cu uimitoarea sincronizare, gata cu armonia unduitoare a cuplului, cu miscarile subtile ale unei coregrafii complicate. Ce mai poate fi interesant atunci cind partenerilor le este imposibil, fizic, sX se indepiarteze sau sa-gi schimbe pozitia? I a ceva intr-o relatie de codependenta, cireia is-ar potrivi cel mai bine termenul de constringere®, Partenerii sitit legatiunul de celalalt de parca i-ar uni o funie invizibila. Cea mai mica migscare a unuia stirneste reactia celuilalt. Pozitiile lor sint rigide. Fiecare cuvint si gind stunt controlate, evaluate in functie de reactia posibild a celuilalt.148 Labirintul codependentei »Nu vorbi despre asta — se va supara.“ ,,Nu recunoaste ca suferi — va ride, atit.* ,Daca imi dezvalui sentimentele, lumea ar putea crede ca relatia noastra nu-i atit de perfecta cum pare.“ ,.Nu indriiznesc sA fac lucrul acesta, pentru c& mi-e teama c& el nu va reactiona cum trebuie.“ Libertatea de a alege Cit de diferita este libertatea alegerii care guverneaza relatiile de interdependenta! Dorinta se afla acolo, dar nu si nevoia intens constringdtoare. Dragostea pentru un sot, copil, pirinte, sau un prieten este o problemi de liberd alegere. Dac& dansul o cere, patinatorii se pot roti liberi, cu mult mai multi gratic gi originalitate. Fiecare poate evolua gi creste spiritual fara a déuna relatiei. »Voi face ceea ce cred de cuviinta pentru binele nostru si, daca cl reactioneaza gresit, vom discuta impreuna.“ in totala opozitic cu,,Nu pot trai fara tine, iubito“ sta ,,Prostii. Sigur c& pot trai Mira tihe daca sint nevoit. Dar, fiindca te iubese din tot sufletul, am hotarit s& nu fac acest lueru™. Libertatea alegerii face o relatic mai bogaté $i mai frumoasa. Dragostea este 0 alegere. IDENTITATE NECONSOLIDATA SAU IDENTITATE PUTERNICA Helen Reddy i isi spune: ,Sunt femcie!“ Un pic prea general poate, dar, in otice caz, ¢ afirmarea unei identi Identitate personala. Cine sint? Cum ma percep pe mine insimi?“ Robert Burns igi dorea ca ,,de vrea un zeu un dar si ne ofere, fie ca el si ne deschid& ochii, si ne vedem aga cum ne vid alii.“ Credem ci ceea ce se intimpla intr-o relatie de codependenta este, intr-o oarecare masura, faptul ci, in momentul in care identit&tile partenerilor ajung si se confunde, ei isi hrainesc reciproc acecasi iluzie: ,Pe masurd ce ma apropii de tine, propria mea identitate devine mai clara.“ Este un alt mod de a spune: SAU INTERDEPENDENTE 149 RELATH CODEPE: »Daca cercul meu intrerupt ajunge s& se suprapund peste cercul thu intrerupt, vom crea, in sfirsit, un cere continuu‘, ,JJumiitatea, care sint, are nevoie de jumatatea, care esti, pentru a se implini.“ Fiecare incearc’ si smulgi de la celalalt sensul identitatii persoanei, o imagine clari despre sine. ins nici unul nu are suficienta personalitate pentru a imprumuta ceva celuilalt. Astfel, patinatorii legati de talie trag de fringhie tot mai tare si mai tare in directii opuse, incercind fiecare si-si valideze identitatea prin asocierea cit mai strinsa cu celalalt. Ironia e ci se intimpla toemai contrariul. Fiecare s-a lsat absorbit, coplesit tot mai mult de sinele celuilalt. Fiecare anticipi sau mimeazi dorintele sau preferintele celuilalt. Fiecare pretinde ca lucrurile stau bine, cind nu e deloc asa, dar o face pentru c& o relatie cu adevarat extraordinara trebuie sa arate perfect si, in plus, cine vrea s& recunoasca put si simplu ca s-a indragostit lulea de o persoand nu tocmai perfect&? Acest lucru serveste prea putin unei personalititi destul de fragile de la inceput. Tensiune, frustrare, furie, toate apar si sint rapid ingropate. Sentimentul de constringere ce domind persoana codependenta face ca relatia s4 fie proiectata Ja dimensiuni mult mai mari decit in realitate, o relatie Indbugitoare, obsedanta. Daca unul dintve parteneri se simte atit de sufocat, incit trebuie sa se retraga, celalalt igi vede ameninfata identilatea. Prea mult din sine depinde de celalalt. Cind sursa se indepirteaza, identitatea lui precara se dezintegreaza. Identitatea celor angajati intr-o relatic codependenta ne duce cu gindul la gemenii siamezi. Medicul este confruntat cu o dilema teribila: daci gemenii sint despartiti, unul sau ambii pot pievi. Dar e¢ posibil ca nici impreund si nu supravietuiasea. fn codependenta afectiva, partencrii sint convingi c& nuvor putea trdi despartiti. Cu siguranta ca vor pieri. Cu toate acestea, logdtura lor actuala este daunidtoare.Labirintul codependentei Identitatea puternica in relatiile de interdependenta, ceea ce-i tine pe patinatori aproape este frumusetea dansului. Nici o fringhie. Nici o legiturd stinjenitoare. Pe masurd ce ei evolueazi, anumite aspecte ale relatiei furnizeaza noi elemente care imbogatesc imaginea de sine a fiecdruia. fnsi, deoarece personalitatea ambilor parteneri era deja bine conturati, asocierea dintre ei nu e absolut necesara. Acest lucru permite 0 miraculoasé libertate a fieciruia de a se realiza pina la cel mai inalt grad al potentialului lui. Mai ales crestinul practicant dispune de cele mai bune ganse de a se realiza plenar, intrucit Dumnezeu este un adevirat specialist in probleme de identitate. Din mai multe motive, dintre care nu cel mai putin important este faptul ci Dumnezeu ne cunoaste prea bine inca dinainte dea ne naste, El Insusi valideazit identitatea crestinului. Sincle acestuia se poate lisa absorbit fara rezerve in Fiinta divina gi in dumnezeiescul Sau Fiu, [sus Hristos, fiind chiar incurajat si facd acest lucru. Ce sursi desavirgita si nelimitata este Identitatea Suprema! Sinele crestinului, identitatea si valoarea lui izvoriise din interiorul fithtei si el nu depinde de relatii exterioare pentru a se sim{i intreg. Personalitatea lui se afla in siguran{a. Cind crestinul intra in relatie cu un altul, fie sot, prieten apropiat, membru al familiei, amindoi dau si primese, dar nu de nevoic. Cind relatia se intrerupe prin moarte sau alti forma de nedoritd despirtire, viata merge inainte. Desigur, regret. Tristete, desigur. Fara indoiala, durere. Dar nu pierdevea identitittii. ILUZIA FORTELSAU FORTA REALITATI ~Un cal ce munceste gase zile pe siptamina este puternic®, explicd Margaret. ,Mult mai puternice decit un cal lasat la pasune toatd iarna. Si acesta din urma cste mult mai puternic decit unul tinutin grajd. Exercitiu. Activitate. Ma gindese ci asa functioneazt lucrurile si in interiorul fiintei. Sentimentele mele sint puse la -NDENTE SAU INTERDEPENDENTE. 151 RELATIL CODE! incercare din greu, aga cd, vedeti, sint mai puternica decit ag fi daca Pete nu s-ar purta aga.“ Margaret se bucura de o situatie pe care orice adolescent ar invidia-o, N-avea incé treizeci de ani si era proprietara si administrator al unei herghelii de cai la periferia oragului Fort Worth. Participa la intreceri si curse, calarea cit voia, avea angajati care se ocupau de grajduri. De asemenea, il avea pe Pete, un sot alcoolic, un betiv linistit, care incepea cu o bere de cum iegea pe usa la amiaza gi bea pind seara, cind cédea in nesimtire. Margaret si-a scuturat parul lung si negru si a dat din umeri cu intelegere. ,,Pete ar putea fi mult mai rau. Ar putea fi crud sau violent cind bea. Ar putea merge la baruri, in loc si stea acasi. Si inc areo slujba. Iarcind am inceput afacerea, m-a sprijinit foarte mult. Crede cu adevarat in mine. El este forta mea.“ sCrezi cul adevarat cd un sot ca Pete te face mai puternica.* »Sunt dovada vie.“ Adesea, codependentul ajunge s& creada ci forta ei/lui are sursele in cealalti persoana sau in relatia insasi. Intr-un caz de codependenta mult mai grav decit cel al lui Margaret, unul sau ambii parteneri pot fi convinsi cd vitalitatea si forta lor, in aceeasi masura ca gsi identitatea lor, isi au sursa in celalalt. In adincul inimii lor o voce inbusita sopteste: Dacd te indepartezi de mine sau dacé reducem intensitatea relatiei noastre, voi pierde din putere. Pentru mine legatura e vitala. Fara ea, ag putea chiar sé dispar si sa incetez sd exist. Realitatea este dramatic de diferiti.. fn timpul in care cele doud persoane implicate intr-o relatie codependenta se asigura pe cleinsele ca aceasta legituri e viata mea; trebuie si rimin in ea 7 relatia Ie seacd de energie, subminindu-le forta. Ambele se hriinesc din rezervoare goale. Fie cf inibug& mult& minie, fieea risipesc o groazi de energie exprimindu-si furia, ea se afl mereu acolo. La rindul ei, ins&si negarea necesité un consum mare de energie. Si asta, ca si nu mai pomenim de stresul emotional gi anxietatea cauzate de implicatiile unei relatii disfunctionale — jena, groazit,152 Labirintul codependentei neglijare, cearti, poate probleme financiare sau cu copiii — probleme care altfel n-ar exista. Adevarata putere Bill, unul din asociatii nostri, a proiectat si a construit singur o cabanit in Colorado. Nu era pur si simplu o coliba de birne. Sufrageria se intindea pe dou etaje, iar dormitoarele de sus erau legate intre ele printr-un balcon interior cu balustrada. Construise o scar& foarte frumoas& gi o balustrada serpuitoare, dintr-un trunchi de plop canadian indoit si contorsionat. ins, existau si citeva mici inconveniente. De pilda, cind stitea in fotoliu ling& gemineul imens de piatra, vedea cum se zgilfiie balustrada cind copiii fugeau in sus si-n jos pe sciri; se cam curba la mijloc. Un localnic, Joe Ramirez, a venit in vizita. Bill, a murmurat cuvorba lenes& a celor de prin partile locului, am o idce. Taie niste butuci si f& stilpi. Propteste-ti tirnatu’ pind nu fuge pisica sus gi darima toaté sandramaua.“ »Ar trebui sit construiesc un cadru in forma de A, nu crezi?“ »Nu. Doi stilpi e tol ce-ti trebuie. Nu-i pune si se tind unu' de alu’, nici sus, nici jos — nici in A, nici in V. Impreuni, da’ separat, ii mult mai bine... Asa pot tine tot pamintu’.* Puternici, drepti. Impreuna, d ceparat. Entitaji distincte indeplinind acelagi rol. Aici zace adeviirata putere. i - MELODRAMA SAU STATORNICIE Ginditi-va la melodrame gsi amintifi-vé de Brad gi Joan carind bicicleta medicala de-a lungul gi de-a latul oragului, in sus si-n jos pe seiri. Relatia lor oscileaz& intre o iubire intensd gio si mai intens& lipsi-de iubire. Astfel de despartiri si impiciri excesiv de dramatice sint obignuite in relatiile de codependenti. Astronomul George Gamow a dobindit renume international in perioada de inceput a fizicii nucleare, cind camenii abia descopereau for{a si intinderea universului. Dupa ce a definit cele RELATII CODEPENDENTE SAU INTERDEPENDENTE 153 patru dimensiuniale spatiului-timp, si-a reprezentat propria viata ca o linie evoluind in spatiul-timp continuu, pozitia sa fiind descrisa de puncte succesive, care intruchipau evenimentele intimplatoare si neintimplatoare. Asemenea linii, a sugerat el, se intersecteaza cu altele pentru a genera noi puncte sia redirectiona toate liniile. Este o imagine extrem de relevanti. Daca veniti la clinica noastra, v-am putea ruga sa reprezentati relatiile cu tovaragul de viata, cu parintii, cu prietenii apropiati ca un set de linii paralete. Nici o relajie nu merge de-a lungul unci linii drepte ca o sind de cale feraté. La urma urmei, sintem oameni cu totii. Leg&turile codependente cunoscinsia fluctuatii atit de pronuntate, incitliniile | se distanteazi serios in perioadele de neintelegere. Dupi impicare, liniile practic se intersecteaza. Identitatile se confunda si se suprapun. Apoi, izbucneste dusminia, poate chiar violenta. Perioadele fericite, perioadele in care cei doi sint impreuna, devin vremuri de restriste. Robert si Edna, unul dintre cuplurile aflate in tratament, sint impreund de opt ani. Relatia lor este extrem de exploziva din punct de vedere afectiv, citcodata chiar fizic, cu numeroase suiguri si coboriguri violente. Au incercat s& se desparta pentru un timp, au incercat sa lase o distant& normal intre ei, pentru ca lucrurile si se reageze. Nici una din aceste perioade n-a durat mai mult de doudzeci si patru de ore. Rezultatul: relatia lor continu’ si fluctueze, provocind nefericire. Ei nu pot gi nu vor si ajunga lao sohutie a problemelor lor centrale. Statornicia Comparati oastfel de melodrama cuo relatie sinatoasi. Dou linit se contureazad de-a lungul vietii, atingindu-se intre ele si interseetindu-se cu alte linii in jurul lor. in timp, cele doua linii inregistreaza ritmurile ondulatorii firesti ale unei legituri solide. Din cindin cind, partenerii — unul sau amindoi — pot explora alte aspecte ale vielii: cariera, cregterea copiilor, scoala, afaceri,154 Labirintul codependentei obicctive personale si hobby-uri, activitati legate de biserica ete. Ele para mari spatiul dintre linii. Apoi, exist minunate momente de intimitate, cum este nagterea unui copil, care aduc liniile intr-o calda apropiere. Identitatile rimin separate, dar, mai presus de orice, relatia se mentine. POSESIVITATE SAU INCREDERE Poate ca Brad gi Joan n-ar fi trebuit sa tot care bicicleta aceea, daca el n-ar fi fost atit de gelos. Locul unde lucreazi Joan ii trezeste suspiciuni si, stiind cit de atragitoare este (la urma urmei, ea exercita cu maicstrie asupra lui ,vechea arta a seductiei‘), o banuieste de ce-i mai rau. Cine i-ar rezista? Gelozia. In general, relatiile de codependenti demonstreazit un grad destul de mare de gelozie. Niscuta din nesiguranta, ea depaseste obisnuitaingrijorarein legdturd cu necunoscutele vietii, pentru a se transforma din cind in cind intr-o adevarata paranoia. Brad sti literalmente la pinda, cautind acel prim indiciu, acea urma de dovagla ct Joan-ar putea avea o legatura cu altcineva. Orice banuiali stirnegte scene gi certuri violente. Desi pe deplin emancipata, Joan se lupta puternic impotriva orickrui vestigiu de posesivitate sau dominare masculini, si ea priveste cu ochi gelosi orice persoani care vine in contact cu Brad. 7 i Increderea In opozi adevaratul atagament lasit loc increderii linistitoare. Din nefericire, se prea poate sa existe motive de indoiald in orice relatie, chiar gi intr-una sAndtoasi. Ceea ce distinge codependenta este o vigilen{i exagerata, partenerii fiind mereu in alert’ si surprinda orice indiciu de disfunctic. Un partener increzator, desi nu orb sau stupid, are banuicli mai putine sic mai dispus s3-] creadi pe celilalt. E] poate accepta mai usor ideea ca tovarasul lui de viata vine in contact cuo mullime de RELATI CODEPENDENTE SAU INTERDEPENDENTE 155 oameni, dintre care unii sint chiar atragitori. De fapt, cuvintul cel mai potrivit pentru a descrie o relatie de incredere este ,confort". SUPRAVEGHERE EXAGERATA SAU SPRLIJIN LARG Desigur, Florence Nightingale este faimoasi pentru munca depusa in Razboiul Crimeei, intrucit a reugit de una singura si pund bazele sistemului modern de asistentd medicala, transformind aceasta activitate intr-o profesie respectata. Putini stiu ins& ci ea a fost printre primii care au intocmit situatii statistice, grafice gi diagrame similare celor folosite astazi. Cu wcrestele ei de cocos“, cum le spunea reprezentarilor grafice pline de pitoresc pe care le intocmea, a reusit si trezeasca din amorteala sirutina armata britanicd, stimulind-o sa initieze reforme majore in sfera asistentei médicale. Alcatuieste un grafic al vietii pe care o duci in prezent, bazat pe timpul pe care il petreci gi efortul pe care il depui in indeplinirea diferitelor roluri personale. Liniadestinatd rolului de mama a cinci copii, de exemplu, ar ocupa mult mai mult spatiu decil, si zicem, cea de schior entuziast. Una din linii ar putea reprezenta cisnicia, altele, calitatea de parinte, serviciul, biserica, prietenii, timpul liber si pasiunile. Diagrama unei persoane sinéitoase include nenumirate linii care, desi de dimensiuni _ diferite, sint mai mult sau mai putin in armonie una cu cealalt. Diagrama unei persoane codependente apare distorsionata, in special daca liniile reprezinta cantitatea de energie afectiva cheltuité pentru indeplinirea diverselor roluri. Din perspectiva implicirii afective, persoana codependenta este atit de obsedata de o anumita relatie predominanta, incit toate celelalte linii se micgoreaza semnificativ. Exist’ un anumit numar de ore pe zi, o anumita cantitate de energie disponibila. Persoana codependenta risipeste imense cantitati de timp gi energie pentru a se ocupa de o singura persoan& si de problemele ei. Deoarece atentia codependentului este aproape exclusiy absorbit# de un singur156 Labirintul codependentei lucru, putin timp si o infima cantitate de energie rimin pentru a fi consumate in alte directii. Acum puteti vedea pe grafic de ce copilul primeste hrand afectiva de la ,.mai putin de un parinte“ dac& unul dintre ei este scurat" iarcelélalt robitalcoolului, drogurilor sau unei dependente grave. Parintele non-dependent este preocupat, se simte vinovat, iritat, ranit, incercind mercu sa facd fatA crizelor — pe scutt, el este absorbit aproape in exclusivitate de dificultatile celuilalt parinte. Oricit de mult si-ar iubi copilul, el devine o liniuf& minuscula in diagrama parintelui. De obicei, in cazul nocivelor relatii de codependenta, primii care sint inlaturati sint prietenii. Legitura cu biserica se clatina. Chiar daca mai exist& urme de preocupare pentru altceva, ele sint inghesuite intr-un spatiu mic, in timp ce atentia si energia cheltuit& merg aproape exclusiv intv-o singura directie. Biologia medicalé ne furnizeazi exemplul tumorilor care nu sint maligne in sine. Dar, pe masura ce crese, hrinindu-se din energia organismului-gazda, ele incep s& exercite presiuniasupra {esuturilor sindtoase. Cu tumorile am putea trai, insa distrugerea si pierderea tesuturilor sindtoase din jur ne amenin ata. Prin analogie, persoana codependenta poate fi considerata un om care are oO ascmenea tumor’ afectiva. Relatia problematica afecteazi relatiile sinitoase gsi activilitile care ar aduce echilibru si plenitudine victii: Sprijinul larg Termenv’ sprijin larg trebuie luat in sensul lui propriu. Imaginati-vé uinunat& pies& de mobilier florentina, o masi rotunda cuu sur picior. Imaginati-va si un Lopor care doboara piciorul. Ma ® srabugeste. Acum, inchipuiti-va o masa robusti in stil Tudo: 1 picior arcuit in fiecare din cele patru colturi. Distrugeti ur » Masa sce clatina, dare inca in picioare. Unom al carui supe ctiv in viata este o singura relalie mistuitoare se va prabusi | ace i se ia acel unic sprijin (sau, cel putin, RELATU CODEPENDENTE SAU INTERDEPENDENTE, 157 om | persoana respectiva c convinsa ca aga se intimpla). Un om eare are mai multe relatii stabile va suferi, dar nu se va prabusi. Ce alte elemente de sprijin aveti in viata? Exist’ persoane apropiate (nu ne referim la copii, care depind de voi; amintiti-va de ,incestul afectiv’) care ar putea si va ofere sprijin daca { principala voastra sursa de echilibru dispare? SINDROMUL BURSEI DE VALORI SAU RESPECTUL DE SINE STABIL »Bursa se inchide astazi. Analistii dau vina pe teama de . inflatie.* wActiunile au crescut vertiginos presedintelui ca... “ Sunt legat de barometrul dispozitici tale. Dack ti-e bine, si mie mi-e bine. Daca esti suparat, gi cu sint sup&rat. Sunt nefericit atuncicind simtca tu esti nefericit. Orice zvon sau problema, reali sau imaginara, mi intoarce pe dos.* Acesta este sindromul bursei de valori. Adesea, avem de-a face cu pacienti care sint atit de dependenti de viata sau soarta celorlal{i, incit au realmente o zi ingrozitoare dac& cineva din anturajul lor are o zi mai proasta. Ei nu actioneazi niciodats. Ei reactioneaza. Reactia te soli incomparabil mai mult decit actiunea, pentru cd trebuie si rezonezi la fiecare moft al celuilalt, si descifrezi cu grija fiecare semnal, si nu lasi garda jos in veci. Cel mai ru lucru este ca persoana care reactioncazi este incapabila si controleze propriile sentimente, intrucit nu poate influenta in mod semnificativ persoana cu care se afl in rezonanta. In consecinta, tensiunii continue i se adauga frustrarea. in urma anuntului Respectul de sine stabil Interdependenta sinatoasd nu inscamni ci esti mai putin sensibilsau mai putin grijuliu decit codependentul. Dar nu esti atit de inrobit de alti persoand, incit intreaga ta multumire gi fericire158 Labirintul codependentei sa depindade multumirea sau fericirea celuilalt. Sprijinul si hrana afectiva pe care le poti oferi sint astfel mult mai puternice, pentru ca nu trebuie si reactionezi la starile de spirit ale celuilalt pentru a-ti satisface propriile nevoi. Cheia interdependentci sinatoase este respectul de sine: increderea in tine insuti. REVENIRI OBSEDANTE SAU DESCHIDEREA SPRE VIITOR Fantomele din trecutul lui John gi Gladys Jordan sint un bun exemplu de revenire obsedanta. Problemele nerezolvate in copilarie, in special cele legate de violent sau neglijare, i condamna pe ‘adultul in formare s& recreeze, si repete trecutul. Aceast& nevoie obsedanta elimina literalmente libertatea de a alege. Ea se accentueazi in cazul persoanelor care manifest o atitudine de negare — prin refuzul de a recunoaste problema, ei neagit tnsigi posibilitatea de ao rezolva. Fara s& vrea, ei trebuie sit-si retraiasca trecutul, in incerearea vana dea face fata situatici pe care, consttent, o neagii cu inversunare. Este infinit mai rau pentru un erestin. Capacitatea lui dea auzi cuvintul Dornnului gi de a-I urma voia sint sufocate. Obsesia devine forta directoare. . Apostolul Pavel, fiu de fariseu, a fost educat ca un fariseu. Nu exisla persoana mai rigida si legalist4 decit un fariseu. Totusi, 9 dati ce Dumnezeu i-a deschis ochii orbiti de vechile traditii religioase, celta devenit sensibil gi receptiv la ciile, adesca deconcertante, pe care l-a condus Dumnezeu. N-ar fi reusit si faci voia Domnului cu inima deschis% dact ar fi rimas legat de trecut. Deschiderea spre viitor 7 O relatic de interdependent& siinadtoasa presupune o mare deschidere spre viitor. Trecutul a fost asumat. Relatia este liberi sa se dezvolte intr-un ritm organic, dinamic. La un an de la luna snicia se transformi in ceva si mai bun. Zece ani mai de miere, RELATI CODEPENDENTE SAU INTERDEPENDENTE 159 tirziu ea continud si evolueze, iar uncle lucruri se schimbia: prietenia devine mai profunda, relatia cu copiii se maturizeaza. Cuplurile sint din ce in ce mai mult preocupate si-si pajusteze“, daci putem spune asa, casnicia, participind la programe anuale sau semestriale. fn pauzele dintre ele, partencrii reflecteaza la c&snicia, slujba sau optiunile lor de viitor. Succesul unorastfel de programe depinde de gradul de libertate continutin orice legitura de acest gen, care nu trebuie si fie ingreunata de nici 0 constringere. NEYVOIA DE A DOMINA SAU SUPUNEREA LIBER CONSIMTITA intr-o csnicie care nu merge bine, factorul central este dorinta de dominare. Poate eX un parinte perfectionist, critic, rigid, dominator a creat o atmosferi de supracontrol. Sau un parinte scufundat in abuzul de substante chimicea provocat haos; nimeni nu putea controla nimic pentru ca nu se stia niciodata ce va urma. Numerosi pacienti aud aceste fraze sistriga, ,Astae! Am avut parte de toate.“ Foarte freevent, dac& unul dintre parinti este instabil si imposibil de controlat, celalalt va exagera in directia opusa. Daci in familia in care a crescut problema a fost controlul, adultul in formare nutreste o imensi nevoie de a domina. Sentimentul respectiv se cere manifestat intr-un fel sau altul. Citeodata problema controlului este unicul punct sensibil intr-o familie, armonioast altfel. Cind isi descriu relatia cu cea mai importanta persoana din viata lor, pacientii spun adesea: ,Ne-am infruntat din ziua in care ne-am cunoscut si nici acum n-am idee cine pierde-gi cine cistig’.“ Exist numerogi factori cave accentucaza fenomertele legate de ciclul dependenta/obsesie/manie. Nevoia de dominare este unul dintre ei. Persoana dependent’ se straduieste si-si controleze stavea de spirit prin substante chimice. Omul inclinat spre pusee de minie (rebuie s4 detina controlul absolut. Adolescenta bolnavii