TEHNICI STRAVEGHI: REFLEXOTERAPIACuvant inainte __Prezenta lucrare apartine unui gen lterar relativ raspancit in uti ani, find o Imbinare pertecta a spe- cializari $i rafnamentului, dobandite de vechea rel oterapie practicata acum cdteva milei, cu noutatle de ‘utimalor@ in domeniul cuncasterii mecnismului viet boll in goneral sia corpului uman. j ‘Abordarea stinjfiea pare socanta: spulbera med cina aiopata, dar nu o neaga: dezvalue valentele punc- tului energetic, fra @ sfda fziologicul, iar in final, su- gereaza un adevar pe care ignoranta si comoditatea ne-au facut st evitam: pentru 0 singura boala, exist tratamente si remedil diverse, Apicarea unei metode Lunice (alopate) de combatere a rdulul din corpul uman, ru este sufcienta, prezinta lacune si ne demonstreaza inca 0 data ca actul cunoasteri universale, organismul rnositu find micro-univers, necesita 0 multtudine de abordar, unele dinte ele inca nerecunoscate In alte ucrari de speciatate,rellexterapia osto prezentata trunchat, fara a lasa ‘itorul sa emita 0 parere evaluatva Garmen Saenciuc lucreaza sistomatic. Stie de fa nceput ca nu poate int-o singurd carte ai curpinda totul si afunci selectoazh esanta, stn a acest toi, 0 estoaza so ageazh intro eee nica, practic, tratata accesibil, pe intlesul tuturor. Pent a ct si studia ,Tehnici stravechi: Retle- xoteraplar nu este neaparat nevoie sa fi medic sau ‘specialist n domeniu “Totul apare explicit, incepand cu simptomatica boli, recdnd apo’ la localizarea ei in zonele rellexogene ‘corespondente si termindnd cu masajul practic, efectur ‘at punetiform. TExceptand latura specializata a luerari, altminter bine inenegata, nu putem omite capitol biogratic tm care autoarea Ti dezvalue viata. Parerlle si ctezutle existentiale pe care nil le povestaste degajat, contureaza un personaj cu perso halt distinota, realist dar visétor, gata oridnd 8a se ‘aunde int-o lume care ,musteste’ de necunoscut, secrete si provocar. ‘Carmen Saenciue s+ propus sa sparga bariere $1 sa mute frontierele cunoasteri spre alte limite ‘Obstacolele. si neincrederea, uneori rautacioasa, a ‘emenilor, -0 deranjeaza. Ea stie ce wea si cau, iar tunel ind gaseste, aplica. ‘Sunt cateva trasatur de caracter care razbat si In prezenta carte, lar route de ultima ora, oferte tn pre ‘rier, vin 5 le confirme. Pentru maniera stintiica tn care a fost scrisa, lojortatoa lecturi dar si a modulul didactic de struc- turare, recomandam tuturor celor interesati .Tefniel stravechl: Reflexoterapia’ ‘Contine esenta cunoasteil nt-un domenit-stinta cdomn de mileniul tre. . Joan T. LAZARUn drum devenit destin © verbs din bain alo care origin se plerd in gga eacror pie ccd vee Dorma ota 54 nu to nag In Bucovina, macar od al pan acele meleaguri. ted] Nien ut expe de ce, dar tot tot dela barn attam um Zidtorl sha pogorat har poste’ ooren locuu sta bagosiovt ruta Carmon Saenciue sa bucurat de frumusejen Nord doa n eoplane, cand morgea le bun Mama ~ faieeneanca got beget, ata” basara bean, au facut bucurestoanca nc Sela agi, hers Se ntampla undeva pin vara anor sa veaul We Tralul inun oras-santior nu oferea prea mute bucus unui cop iar micula Gare do stony, fost novota.s&-s' giseasca listen st ona Theat deprindere statornica, folositoare in viata. 7 La scoala, freae voale st sdrguna la carte (spre care oimpingea mama mereu) au stato pe pos de lide. De micd aveam atatea de facut $i atte car de cit ca ajunsesem sa mus recunose carvoruh Descoperisem in biblotecd o lume Mou fase 1a, care ma acaparase in intregime’ a starstul cago! a ba, jn, vonta de gim- oscila Intre meseria de medic psihiatru si cea de 1g. S-a decis fara sa-si dea seama, furata de tean- jo de carti care’ umpleau camera. A urmat licoul, fuocha umanista, st imediat s-a inscris la examenul de fadimitore - Facultatea de Limbi Stine, pe care la si fuat, Un succes asteptat, meritat si explicabil, daca inom cont de profilul moral al tinerel Tot timpul in liceu am fost preocupata de eunoastere; nu eram baletoasa, extremista sau sin- guratica. Dificila, poate... Tin minte ca, un coleg ‘eare-mi fcea ochi dull, ma invitat intr-o iarna la patinoar. In prima fazé am acceptat, dar nefericirea Jul a fost ca, a doua zi, iam vazut temele pline de greseli de ortogratie. Adio, taica, si tie, $i patinoaru- ful... Altul, mal <>, voia sa ne plimbam de ‘mana, ori aga ceva nu se facea pe atunci. Cred ca a suferit, lar mal tarziu, cénd m-a amenintat ca se omoara, daca nu mé ult la el, a trebuit sa intervina ‘mama cu 0 joarda, -a curmat <> intr-o cli- pita. Cat despre mine, vordictul ei a fost limpedo si ‘hora de lege: <>. Avea dreptate si, din acest punct de vedere, amandoua gindeam la fel. ‘in anul doi de facultato, inevitabilul s-a produs; domnisoara Carmen se indragosteste de un muzician; Violonist. Este 0 etapa despre care nu prea vorbeste, proferand sa foseasca, chiar si acum, dar poli sa te opui privriiscoditoare a cronicarului, care patrunde adanc in Ivecut sin vitor? Categorie, m ‘Agadar, ,lidera” (si in facultate si-a pastrat ,obi- cojurila") sa lepadat aura de ,intangibi’, pentru a pom la drum in... do. Ew tineam mortis sfacem nunta vara. Cooa ce 8-2 $i intémplat anul urmator. A fost ca un vis: unic si greu de deseris. Anil au trecut, amintirle au rimas, sincera sa fu, nu regret. Biestemu cartilor este acela ca te impinge s& vezi locurle despre care citest. Carmen a iubit si iubeste calatorile, in ele {sit completarea acoperita pana alune! doar de imagi- nati. Mai tarziu, dupa absolvre, -a surds norocul sa lucreze In turismul international. Aici a putut Inalni ‘cameni din toate colturle planets, a .pipaitciviizatile descoperte in biblioteca, sia relormulat teorile despre Rou, cunoastere, progres, Adevarata lovitura, cea care avea Vata gi sii marcheze dastinul, 197. +n acel an, soful meu $i mal multi colegi de-ai ‘ui au facut un turmeu in Extremul Orient. Cel mai ‘multi dintre ei erau cameni trecuti de 40 de ani si ‘ufereau de rinichi, stomac, hemorolzi gi cam tot ce > omul, cAnd nu se trateazd la timp. Orientalii s-au ‘aratat foarte saritor! si i-au >, dar cu metode exclusiv necon. Ventionale. La intoarcere in tara, noua, familllor, nu ne venea sa credem. <> Orientulul se ‘savarsise, exista in fata noastra, palpabil, desi noi ‘nu auzisom despre aceste tehnicl, decst din putinul ‘care aparea in revisto. Evenimentul mi-a declangat detinitiv mecanis- ‘mul curiozitatil stiintifice. <> Erau intrebarl pe care mi te 4 schimbe vent mai tarzu, prin puncam stn, dar hepuneul avon oi mal aptopte Inca 20 dean dupa "00, am hotirkt sd victor toate < mediche neconventonale. Am nceput So musi, dogpre care stim ch aaposto 0 pest lone scoall de trap naturist a reexctrapi. Tnsnatovr, ara fscinan A rat Extrem! vient. greu de descrie In Covina, ea rezumat In tr ehgurd fast; Europa Oceldntald 9! Egpt ‘roe an de stud laprotuncare mau treble pon ‘iva ungo a conviogeres ca rebuo si deechic un Cobinotdereflexoterapi.Trebule nu numal ef vrom note ol eal gi acem. iets ganizrea mira ust mal mut tp deckt ma astoptate Eram nordbattoare, ned ra leat Ore tnshml umbreascd ctu! de putin, alata Ser wiiter pe care fina. (ied ed am avut noroc. Pri angola orau gl protectonigt 6! domi sts! complotere cunoetn- foie foo un succes, pentru care am plins. de Iicuna’e doua aarti Vela, Pra dat, 9 nt place ral demul cdnd © niscusem pe fea mea, Sanaa Garand, soleitaren cresctnda a pacientior care dorea 8a bo tratere prin reflexoterape, mia impus oxtndore ec att in Bucurest, cats imfaraEste oboeitoruolgitor ap spune, da rs nt ects pe masur, Pint Sancuso implore mai mare, satisfac ata decat cea pe cares trdleeatunct cand un pacient tevin 9H mulfumesto? celal dat sanitate Candee 2c? hur il none, Dumneavoasird ‘tilupat cu Boal $i personal de la Revita a alufat. Mulfumiti-le tor, lui Dumnezeu, dumneavoastra. Mie, mai putin, Asa le spun si inima mea creste de bucurie... Din’ martie 2000, cand am inceput activitatea, ‘si pana acum, n-am avut o zi liberd, concediu sau vacanta. Doar munca, alergétura, lupta continua de a tine pasul cu progresul stiinttic, testare de noi abordari terapeutice, studlu. ‘Mergem in pas cu tarile occidentale, serviciile noastre sunt la acelasi nivel, vrem s@ multumim pe toata lumea. Pe drumul dintre suferinta si sanatate, nu ai cum sa te ratacesti. Acesta este motto-ul nos- tru’. Doamna Carmen Saenciuc ar mai fi stat de vorba. Ti place sa povesteasca, sa-5i spuna proiectele, sa ras- coleasca prin amintir, dar nu este timp de asa cova, Telefonul suna si trebuie s mearga la cabinet ‘Astazi a venit un control de nu stiu unde. Si ieri a avut. Poate si maine... Insa pana sa ajunga tn Calea Mosilor, sau in Piafa Victoriel, find tot pe drum, mai rezolva si alte probleme, Asa se intémpla atunci cand o idee ovine destin. ‘A vrut sa-si deschida primul cabinet de reflexote- rapie din tara? A deschis! A vrut sa editeze prima revista Ge rellexcterapia din fara (se pare ca si din Europa de Est)? A editat! Vrea s&-si extinda gi s&-si consolideze rejeaua de cabinete REVITAL? Reuseste! Atunei, spor la munca si succes, distinsa doamna. Prezentul gi vitorul va apartin. Scurt istoric al reflexoterapiel Antichitate: 1 [storia reflexote- apie! este parte inte- anta a istoriel_medi- Cine! si se regaseste in documente, gravuri si basoreliofur, datand din perioada lui Narmer, pf fondatorul Egiptului fa- raonic si primul rege al Ip facestel dinastii (3000 - 2778 1H.). Pe atunci, vracii (maseurii, magi cieni) si medic traiau tn buna injelegere. In tratatul Despre inimat se vorbeste ital despre ei, cét sl despre membrii unui corp medical ninxilar ,preoti lui Sekhmef, ca erau in stare, atét uni cet si cella, s@ ia pulsul unui bolnav. Egiptenii situau deci, pe acelasi plan, pe cel care vindeca Gupa principle unei arte pe care o invatase, pe ‘col care actiona calauzit de ratiunea divina, precum si pe cel care se multumea s& foloseasca tehnici trans fnise din negura vremurilr, de catre alt terapeutl "_La drept vorbind, nu exista 0 gcoala de medicina, ‘dar in unele institut, numite .Case ale viet’, tanarul practcian putea sa-gi compleieze cunostinfele, cu ex- perienta Invatatilor medi. In cele aproape 0 duzina de papirusuri proverite din Egiptul de Sus, patru dinte ele fac referire precisa Ja tehnicile de masaj (Papirusul Ebes - 1875; Papirusul de la Kahun - 1898; Papirusul de la Berlin = 1908; Papirusul Smith - 1930 - ani recut, find cel al \descoperini papirusurilor, Biblografie: La’ civilisation ‘egyptionne’ da. A. Erman si H. Ranke, 1952: ,The Legacy of Egypt ~ SRK Granville - Oxford, 1942! .La ‘scionce orientale avant las Grecs" ed. a Ila - A. Rey = Paris, 1942; G. Goyon - ,Histoire generale des tech- niques - Paris, 1962), ‘= In Mesopotamia Antica, primele documente ‘medicale au o vechime de aproximativ 5.500 de ani (95004) si sunt serse po taba de lt ars, In cunlior La milocul sec. al XIV-lea LH, n timpul perioade! de la El Amara, mecicil babilonieni raspundeau soi citar curtlorstraine, elatorind in tot Orientul Apropit. Soriaie care vorbesc despre medial nu se refera numal la viata lor privat, ci pomenesc de terapile folost, care constau in pansamonte, cataplasme, unguente, Potiuni si masaje (Un text medical descoperit la ‘Nippur, care dateaza din plind perioada sumerians, ‘cu aproximativ 2.100 de ani LH., enumerd o serie de prescripti, In care nu intervine nicdler! vreun ritual, ‘ncantatie sau mentiune despre zo! $i demoni, cl doar part ale corpului, ce trebulesc masate la anu- ite boll - ,Stinta antica $1 medievali’, vol), ub con- ducerea iui Rene Taton, Ed. Stintiiea, Bucuresti, 1970), Intro eulegere de texte consacrate terapeutict ‘mombrolorinferioare, apare maladia sagatluy (probabil {ivta, podagra), Simpiomatologia intereseaza nu numal Plelorul, cf tot membrul Inferior pana, Ia_coapsa. Tratamentele prescrise sunt naturale si constau in bal, ‘masa, frictlunl (Biliografie: La medicine en Assyrie fon Babylonia, de G. Conteau = Paris, 1898; .A History 6f Modicing” - HE Sigerist, vol, Oxford, 1951, p. p. 337- 407) * a tstova meticine! tn India este una inte osle wi lungi si mai amplu documertate, incepand cu Imijjocu! mileniuiu al IHlea LH. Scrierile folosesc limba thansonta, o latina @ Indiei cunoscutd si pe teritorul ganistanuiui de astazi, Japoniel, Indochinel si Indo racticile medicale utlizate (61 consemnate in uorar) constau In tratamente cu medicamente obtinute din vegetale (prafur, unguente, ceaiur), masaje, frie- uni s1,reglarl ale enerailior interne” Diversele tratate Ayurveda contin o teorie ratio- ala a functilor organice gia perturbariior lor, cele cinc blomente = materi ale Universulul- alcatuiese si corpul fomenese. Ele sunt: pAméintul, apa, focul, vantul si spa~ til, care corespund respectiv tesuturlor solide, umori- lor, biel, suflulul ¢l cavitatl organelor. Cele doua ele- ‘mente extreme, pamantul s1 spafiul, sunt inerte: cele- re sunt active. © voluminoasa Iucrare Amrahrdaya (esenta de umbrozie - traducere), pastrat& doar in traducerea din tibotana (textul original In sanscrta s-a plerdut), contine Inovati ea: metoda dlagnosticari prin puls si localizarea lunor punete pe corp, de unde se puteau regia ,ener- Qille care provoaca bolile” (Studiu de refiexoierapic 13aplicata). La starsiul perioadei clasioe Vagbnata (cunos Gatonta sutelor de lucrari mecdicale) lasa. mai mult ‘eern privtoare la vindecarea prin masaj In celeb carte Ashtangahrdayasamhita (Biiograli. La o {tine classique de la medicine indienne, ses origines o ‘9es parateles grocs' - |. Filiozat, Paris, 1948, .Caraka 7,80 tas. in engleza; .Vagbhaja’, tad, germana, Hingerberg). = La chinezi, uniicarca dacistor (,dao" tn seamna ,calea’), confucionistilor (adept lu! Conte clus, care au impus cu obligatio morala conservarea Intacta a corpulul primt de la pannt) cu adept lui Mo ‘Tai (Mo Zi), & dus la Infintarea unei colebre -acadtemi fogiste’, in anul 318 LH. (sub regele cin Tsi via). Aceastafilozofie a stopat progrescle in chirurgie sf 4 dezvoltat medicina non-invaziva bazata pe refle- xoterapie, moxa si aeupuncturd in secolele urmatoare, tehnicile reflexoterapeutica i masajul cunose 0 puternica dezvottare, find men. Honate in iucrarile a tei mati medic! chinezi: Sun Yu (Shun-Yu), Giang Ciong Ting (Zhang Zong Jing) si Hua Thuo (Hua Tuo). Din nefencire, numeroase scrieri au disparut tort fragilitai hartiei de bambus si a clime! umede, Ca raspandire, refiexcterapia cunoaste in China lun fenomen de masa, nu atat datoritatraciie: medicalo, ct impactului cu teorflozofice si morale. care pro: movau tehnicile medicale non-invazive In defavoarea chirurgie, Gartea clasica a medicine! antice chineze este Considerata Huangall Nel Jing (Tratatul do mecicind al ‘ui Huangdi,atsbuitaimparatulu legendar Huangal, dar ve suerte tn sso al ea I ‘La Mawangou, ameolog! au gas alate med calo estate at mal voc Gecdt Aun Nel ng Domeniy de mare orginatate al medicine! chineze este Coat acupuneturt, Se acmiteexistanta unut princi ‘norgete num Cl. ‘Medic Je asazi includ In acest fux Ql cémpurile siocromagnetice 31 gravaionale, clmat 1 medtl thoiogic. Aceste schimbut ania ‘organism gi medil orton ee fac prin spuncte (Xue Wa) eu aro do 23 mp Tiaiectee de patrundere uimeaza meridanele (ing 1) «io po suprataja corpuli, Cartea Huangal Nel Jing inciea 12 meridiane. Acupuncture. si_mesajul evita tmodicamertajia, folosing apearea unor ace sau prese- te punetolor (masarea lr) aga cum cere impeatul Dorese si 20 Incelaze administarea, de med- amente care Imbolnavese poport si mal rau. Dorese nse ronune lace de piaira, pena ase olsi de a Gum in colo acete de meta, cu care sso Infope mend ance ‘Se ma flosea 41 moxibusts,Inlocuind ace, cu botsoare din anumite plate, care erau arse lent, Cups {niger lor in pele. Me Gel mal are macs al acupunctrl, moxbustel #9 rellexomasajulu a fost considera Bian Que (peioada satlorcombatante). (Biblografe:.Contucue' = D.Lee- to, Pars, 1962, La Chine antgue’ ~ J. Gomme, Pais, 100s; .Stinla.anticd sf modiovald, Ed Stinhilica, Buciost, 1970).Incursiune in reflexoterapie Zonele energetice Conform studilorefectuate dejaponez! (dr. Hiroshi Metoyama) si acceptate de lumea stiniic iniomation ‘nal, corpul omenase conine mal mute zane‘ march ane energetics preci doimate. Harta energetic ne arata cd, colo 20c8 zone so situeazd in perech, rumeroate dela 18, po Nocare pare cori. ima zona stato degetele mari de a main ambole pat alo copul, parcurge Irie mediand (a Ope Pulud, partea interioara a picioarelor, bratelor si Ecloane vertebrae. Zona 1 prezinta 0 sensibiltate doosebita. pe piciore, unde sunt agezato punctele energetics care intereseaza nasi. gura, gatu, coloana vorobraa Grice dereglare Ge. acost taseu, poatoafecta ‘rganeie legate" energete si mplict produce bot ‘Activareapuncteiorrellexogene do. lo ivelul coloanel vertebrala, ameliorearddurorea, date nervioradlacent eu sinapse po ntog organ Zona 2 se intnde dela degeularatstr $l dolea doget dela picior,urmand aces tract Celelat zone, sunt palo, diizind astel cor 16 pul. (Aceasta metoda de divizare a corpului, pe meridi- fino, este Identica cu principiul de functionare a preso- puneturi st acupuncturi.) in raflexotorapie, nu meridianele energetice sunt ‘ventiale, ol punctele rellexogene situate cu precadere ly tap, palme si urechi. Prin le, se elipereaza tensi- ‘unea.acumulata in timpul boll si tot prin ele se echil- ‘breaza functile organelor inteme, Realizarea harfi elactice @ corpulul uman, de centre acelagi dr. Hirashi Motoyama, a permis injolegerea mecanismului de blocal pe traiectul meria- finelor, adie@ a distunctillor. Un proces de autovinde- ‘care, survine numai dupa eliberarea reflexoterapeutica ' circulatiot energotice. init principale de fa picioare Practicareareflexoterapel ncumba o.cunoastere pect a Inilor principale care stabat mainie si picoarele. Acestea,Impart membre Tn sectoare, co- fospondente unor anumite zone cin corp. “nia skafragme do pe tapi so alain apropierea smocat a oaselor motatariene. Poste sor localiza {i datorta euler! mal Inehise a tegumertlui de doa 2 milocl tapi se ala tna tale, Se identifica umand marginea extoma a piciorui, pana se alunge in'o mca proominenta osoasa, care marcheaza sant frtatarsan. Be la acosta pomeste linia orzontla pe lites tapi, Ea indlea zona tale, (La. pereoansio Side, reperl se raasest mal js pe talpa ar aco ‘ra nai este mat us) La nivel pamelor na tli se la in arcultia pois. ”