MINISTERUL PDUCATILE NATIONALE Directia Generalé Educatie Timpurie, invatamant Primar si Gimnazial APROB. ; SECRETAR DE §7 Citre Inspectoratele Seolare Judefene/Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti, ~ inotentia inspectorului scolar general si a inspectorului scolar de specialitate ge un pentru invataméntul prescotar/educatie timpurie - In vederea implementarii unitare si cocrente a Curriculumulud pentru educajia timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) se aproba Scrisoarea metodicd pentru anu) scolar 2019-2020, prevazut3 in anexa. ‘Va rugim sé distribuiti in toate unitatile de invayéimant pregcolar acest document si, ulterior, s& verificati modul in care sunt respectate recomandarile facute. DIRECTOR GENERAL, Mihaela Tania Irimia DIRECTOR, INSPECTOR GENERAL, Cecilia Inga Viorica Preda x sfEDUCATIA TIMPURIE - 0 NECESITATE Evolugit in plan sistemic si curricular Cu oft ne € mai teamé st facem un anumit lucru, cu atét mai siguri putem fi c& acel ceva este important pentru noi si pentru cresterea sufletului nostru. (Steven Pressfield) in Roménia, ca in majoritatea statelor lumii, edueafia timpurie a copiiler (ETC) contribuie le supraviefuirea, cresterea, deavoltarea si instruirea/inviarea timpurie a copiilor, incluzénd aspectele sinitifii lor, ale alimentafiel si igienei, precum si ale dezvoltirii cognitive, sociale, fizice gi emofionale, incepand din momentul nasterii (Si chiar mai inainte, din perioada intrauterin’ de dezvoltare) si termintind cu intrarea in scoala primar, tn cadrul invaf’méntului obligatoriu. fn acest context, pani la aparitia Legit Educafiei Najionale nr.J/2011, cx modificdtile si compleiarile ulterioare, Ministerul Educafiei Nationale (MEN) gi-a asumat dezvoltarea, cu precidere, a componentei de invatimant prescolar (copii de 3-6 ani) gi, ulterior, consolidarea si extinderea acesteia cu componenta de educafie anteprescolara (copii de Ja nagtere la 3 ani), care este, in prezent, fn proces de restructurare, Experienfele acumulate, ca urmare a expunerii si participasii specialistilor roméni la diferite contexte intemafionale, favorizate indeosebi de UNICEF, Banca Mondialé sau Comisia Europeand, au facilitat construirea unui curriculum pentru educatie timpurie dinamic-evolutiy, prin preluare, adéugare si adaptare la noile contexte. I, Curriculumul pentru educafie timpurie— argumente, aspecte revizuite si elemente de stabilitate (ancore) Dupa doi ani de analiza, concepere $i pilotare, anul gcolar 2019-2020 fncepe cu un curriculum pentrn educatie timpurie (aprobat prin OMEN 1r.4694/02.08.2019) care isi propune si realizeze o reactualizare si o restructurare a curriculumului najional pentru educafie timputie, avind Ia bazi mai multe argumente: > necesitatea corelirii cu prevederi $i recomandiri din documente promovate la nivel European, cu impact si cu implicafii semnificative, cum ar fi: Comunicarea Comisiet Europene si Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind educatia si ingr fimpurie: S& oferim copiilor nostri cel mai bun start pentru Tumea de mdine (2011/C/175/03), 4 Quality Framework for Early Childiood Education and Care — Raportul Grupulai de Lucru pentru Educatie si Ingrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Boropene (2014), Recomandare a Consiliului privind sisteme de inaltd calitate de educafie yi ingrijire a copiilor prescolari (22 mai 2019);corelatea cu celelaite niveluri de invatimant, pentru realizarea coerenjei la nivelul sistemului educajional roménese si pentru conturarea, aléturi de educafia produsi la celelate niveluri de invaimant, a competentelor necesare viitorului adult intr-o societate tn continua schimbare; corelarea permanent cu legislatia in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeazi domeniul educatiei timpurii din: Legea educafiei najionale nr.i/2011, cu modificitile si completitile ulterioare; Legea nv.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificérile gi completitile ulterioare, Legea nr.263/2007 privind inftinjarea, organizarea si functionarea creselor, cu modificatile si completirile ulterioare; Hotdirdrea de Guvern wr.1252/2012 de aprobare a Metodologiei de organizare si funefionare a creselor si a altor servicii de educafie timpurie anteprescolart, atingerea jintelor si/sau implementarea unor mAsuri din strategiile europene $i nafionale de refering pentra domeniul educatiei, respectiv: Strategia Europa 2020, Strategia nafionaléi privind reducerea pérdsirii timpurii a scolii (HG ns.417/2015), Strategia nationald privind ineluziunea sociala si reducerea sardciei (HG ns.383/2015); Strategia nationalé peniru protectia $i promovarea drepturilor copilukui (AG wr.1113/2014); Strategia Guvernului Romaniei de incluziune a cetiijenilor romani aparfindnd minoritait rome pentru perioada 2014-2020 (HG 18/14,01.2015); Strategia nafionald de invéjare pe tot parcursul viefii 2015 -2020 (HG nr.418/2015), Strategia nafionald pentru dervoltare durabila - Orizonturi 2013 - 2020 - 2030; necesitatea unei abordari sistemice a educafiei timpurii, care tnglobeazi, deopottiva, educatia anteprescolari si educatia prescolard, evitindu-se abordarea lor fragmentat®, asa cum s-a intdmplat pani acum; accentuarea rolului jocului liber gi al activititilor integrate in procesul de invatare; trecerea de Ia un curriculum pe obiective spre un curriculum care are in vedere competentele viitoare ale copilului, in contextul in care Ja toate nivelurile de invajamént a fost operatii aceast modificare. Astfel, actualul curriculum penta educafic timpurie a suportat o revizuire structural’, cate a condus la o descongestionare a acestuia gi la 0 corelare cu prevederi legislative th vigoare prin: > > v climinarea parfii tabelare cu exemple de comportamente si confinuturi pe fiecare tem’ anuala de studiu; climinarea detalillor privind confinuturile intalnirii de dimineatf, care vizau o serie de clemente privind antocunoasterea, dezvolterea empetiei, luarea deciziflor etc., in contextul in care accasti rutin a devenit o practicd a cadrelor didactice; revizuirea plenului de invafimént prin adZugarea activiti{ilor specifice intervalelor de varsta aferente nivelului anteprescoler si prin eliminarea coloanei cu numér de activitati; revizuirea Fisei de apreciere a progresului copilului, a programului zilnic de activitate gi a machetei privind planificarea activitijilor; teconfigurarea modaiitiiiior de desfigurare organizatoricd gi financier’ a activitafilor optionale, care, fiind activitati din planul de invafimant aplicabil, la nivel national, intregii populafii prescolare, nu pot face parte decat din pachetul de activititi didactice gratuite;> accentuarea rolului jocului liber fn viafa copilului antepresoolar gi pregcoler si alocarea unei/unor perioade distincte in programul zilnic de activitate; > reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare, conform prevederilor ari.67 (1) din Legea educafiei nafionale nr. 1/2011, cu rodificdtile gi complet&tile ulterioare; > climinarea obiectivelor cadm si de referinjé si inlocuirea acestora cu dimensiuni ale dezvoltirii si comportamente, preluate din RFIDTC, document oficial, aprobat de MEN in 2010 (prin sclectarea si reformularea aspectelor si a reperelor, pe domenii de dezvoltare). Reconfigurarea a jinut scama $i de faptul ci este necesard menfinerea unor aspecte de stabilitate (ancore), in vederea implementétii cu usuring’ a actualului Curriculum pentru educatie timpurie, respectiv: > Mentinerea accluiasi sistem de referinti: legislafia european’ in vigoare, studiile in domeniu, Reperele Fundamentale in Dezvoltarea si Invajarea Timpurie (RFIDT); > Corelarea cu legislatia national in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeazi domeniul educafici timpuriis > Programul anual de studiu (continuturile educafiei si invajarif) organizat tm jurul a gase teme de integrare curriculaté Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intémpla?, Cum este, a fost si va fi aici pe péméant?, Cine si cum planificd/organizeazé 0 activitate?, Cum exprimdm ceea ce simfim? si Ce si cum vreau sé fiu?;, > Domeniile de deavoltare, ca repere pedagogice esentiale pentru a realiza individualizarea educatiei si a invita; > Prosramul zilnic de activitete, cu repere privind organizarea lui pe ore si pe tipuri de activitSti de invatare ; Tipurile de activititi de invitare Wocuri si Activitafi Liber Alese, Activitdji penn Dezvoltare Personala, Activitiji pe Domenii Experienfiale) si cele cinci domenii experientiale (Domeniul Limbd si Comunicare, Domeniul Stiinge, Domentul Om si Societate, Domeniul Estetic si Creativ, Domeniul Psiho-Motric); Abordarea integrata a activititilor; Luorul pe proiecte tematice: Existenfa zilnic&, obligatorie, a cel putin unei activititi sau a unui moment de miscare, fn aer liber (recomandat) sau in incinta institutiel; Jocul - ca activitate fundamentalé a copiilor in gridinita, acesta find, deopotriva, mijloc de realizare, metods de invafimant, forma de activitate dominant®; Durata activititilor, care a devenit variabil’, in functie de particularitatile copiilor si, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de confinutul activitafilor, dar si in funcjie de modalitatea de desfisurare; Aciivitijile pe domenii experienjiale — ADE, {indndu-se cont de faptul c& trebuie avute in vedere_toate domeniile experientiale si ci este necesar asigurarea unui # i ati diptiménale: v vv vyy 7 in planificarea mijloacelor de realizare a activititilor zilniot » Planificarea anual, care trebuie sa cuprinda: fie cel mult 7 proiecte tematice cu o durati maxima de 5 saptiméni/proiect, fie un numar mai mare de proiecte variind intre 1-3 siptiméni, siptimfini independente, proiecte de o zi (leme concurente) si proiecte transsemestriale,I, Categorii de probleme, ridicate de catre cadrele didactice in intalnirile regionale EVALUARE, Cat dureazé periouda de evatuare initiala? Cum se face bilanful observasiilor si unde se regdseste acesta? Cénd si cum se fac tnregistravile in Fisa de apreciere a progresului individual? Evaluarea trebuie si urmareascé progresul copilului in raport cu el insusi si mai pufin aportarea la norme de grup (relative). lar progresul copifului trebuie monitorizat cu atenie, inregistrat, comunicat si discutat cu parinjii (cu o anumita periodicitate). De asemenea, evaluarea twebuie si indeplineasca tei functii: masurare (ce a invajat copilul?), predictie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmator, si in special pentru intrarea in scoeli) si diagnoza (deserierea stirii de fapt si identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilului) © evaluare cficientd este bazalé pe observare sistematicd in timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu pirintii si pe date confirmate de portofoliul copilului, fise ete. Atunei cénd vorbim de evaluare in educafia timpurie trebuie s& aducem in discutie céteva aspecte importante, si anume: > La inceputul flecirui an scolar, primele doud-trei stiptimSni (de regula, pana in jurul datei de 1 octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii initiale), Educatoarele vor observa copiii in timpul diferitelor momente ale programulut zilnic si vor dialoga atat cu parintii, cat si cu copiti, in vederea objinerii tune! imagini cét mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizic si nivelul de cunostinje si deprinderi al copiilor din grupa la care lucteaz’. Toate aceste informayii pot fi consemnate in Caietul de abservatii a copitlor sau in Fisa de apreciere a progresului si vor sta la baza elaborarii Caracterizdrii grupei si, ulterior, a planificdrii calendaristice anuale, in ceea ce priveste evaluarea continu’, educatoarele au o serie de ‘oportunitati in programul zilnic pentru realizarea acesteia. Totodata, nu trebuie s& pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat ca parte a fiecSrui proiect tematic sau a unei siptamani tematice independente, desfasurat cu copii de-a lungul anului scolar. Sfarsitul semestrului |, sfarsitul anului scolar sau sfarsitul de ciclu necesita o evaluare mai atenti. Este vorba de evaluarea sumativa, care nu necesita delimitari fixe ca durata i imp si care va avea in vedere: fie stabilirea pasilor urmatori tn parcurgerea curriculumului (ce urmeazi si desftgurim cu copiii in semestrul al I-lea sau tn anul scolar urmftor), fie culegerea datelor pentru finalizarea completarii figelor de apreciere a progresului copiluiui inainte de intrarea in etapa urmétoare (trecerea de la anteprescoiar prescolar, trecerea de la pregcolar la invaiamantul primar). Ca $i in cazul evaluri inijiale, se recomanda utilizarea unei palete largi de mijloace si instiumente de evaluare si evitarea excesului de fige de luctu, cu scopul de a conferi copilului siguranta si detasare in tim v 7 1 acestui proces.Figa de apreciere a progresului individual are ca obiectiv evaluarea longitudinal a dezvoltirii copilului si a nivelului de pregitire al acestuia pentru urmatoarea treapti de invayumint. Ea constituie un instrument de Iver care puncteazi competentele copilului ce ar trebui si fie dobandite pan’ la incheierea perioadei de anteprescolaritate/prescolaritate. Educatoarea urmareste pregatirea copilului pentru o integrare fra furnizénd datele necesare continuarii actiunii instructiv-educative. funcfii In urmétoarea etapa, in raport cu instrumentele de evaluare existente, fisa propusi are urmatoarele aventaje: > ofera indicatori comportamentali precisi, masurabili, care sunt repere ale stadiului de dezvoltere la varsta enteprescolar’ (2-3 ani) $i prescolara (5-6 ani); ~ rezultatul evaluarii determina evitarea etichetZrii copiluluis ~ constituie un instrument de evaluare care evidenfiaz& progresul periodic al copiluluis ~ permite educatoarei si monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculunl specific, pe diferitele domenii de deavoltare, si reproiecteze si si prioritizeze demersurilé de tnvijare; ~ reflect activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, diffcultafi, riméneri in urm’, astfel iucdt, pe baza lor, si se elaboreze un program de remediere adecvat; + eprezinti un instrument eficient prin care familia este cooptati in procesul de cunoastere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-gi da seama de ceea ce stie copilul, de ceea ce este capabil. Avand in vedere faptul ci in educatia timpurie principala forma de tnvajare este jocul, €ducatoarea nu trebuie si se limiteze la un numir restrans de tebnici de evaluare. Propanem, pentru evaluarea activitatii prescolarilor urmitoarele metode: jocul liber, jocul dirijat, observatia sistematica a copilului, conversafia, analiza produselor activitifii, analiza procesului de integrare sociala etc. Dintre acestea, un loc aparte fl ocupa jocul, observatia si conversatia, Modalitifile alternative de evaluare care valorizeazA copilul si evidensiazd aspectele formative ale jocului si in baza c&rora se apreciaz progresul tnregistrat de copil sunt: discutiile individuale cu copii, autoevalusrea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, incurajari, prin eousoane, medalii, jocuri evaluative, jocuri de rol, lucr&tile practice, ,metoda consemnirii pe un grafic a rezultatelor (cu simboluri) pe activititi si preferinje”, afisarea Iucrtirilor, serbiile, activitafile in acr liber, vizitele, excursiile etc, Progresul copilului trebuie in permanenfé monitorizat, comunicat si discutat cu familia acestuia. Implicarea pirintilor, ca sursi de informatii si evaluatori direcfi, se poate realiza prin activitati ‘comune (parinti ~ copii - educatoare), activitafi de consiliere, prin discufii informale, individuale, periodice sau zilnice, daci este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de comunicare cu périnfi, prin scrisori tematice ete. Figa de apreciere a progresului individual au confine concepte, reguli, legi, ci doar ,rodul” activitagii COPILULUI si va oferi o oglinda a progresului reelizat de acesta in raport cu sine, in intervalul cuprins intre intrarea si iesirea acestuia din educatia anteprescolard si, respectiv, din ‘invayamantul proscolar,sadar, aceasta fis va fi completat® Ia intrarea copilului in cresa/gradinifa (se serie pe prima coloana, cu culoarea rosie, data la care apreciez si inregistrez nivelul de la care imi incep activitatea cu copilul respectiv, in raport cu fiecare indicator comportamental in parte) si, ulterior, la finalizarea ciclului anteprescolar/prescolar (se scrie pe ultima coloana, cea de-a treia, cu culoarea albastr’, data la care apreciez si inregistrez nivelul pe care copilul I-a atins la finalizarea ciclului anteprescolariprescolar, in raport cu fiecare indicator comportamental in parte), Pentru informatiile intermediare, de progres, se completeazi cu o culoare Ja alegere, alta decat cele doui indicate pentru marcajele initiale ¢i finale, data la care educatoarea apreciaza ci s-a produs un salt in dezvoltarea copilului, la indicatorii comportamentali unde copilul avea, initial, nivel NS sau D Exemphi: Nume si prenume: Vasile George Data nasteriis 04.03.2016 ‘Edueatoare: Dumitru Danieta Data de Ia care frecventeaza gr&dinita: 09.09.2019 Data Ia care a finalizat grupa mare: 30.06.2022 Perioada pentru apreciere inifiala: 09.09.2019 ~ 27.09.2019 Perioada pentru apreciere final: 01.06.2022 ~ 15.06.2022 ‘Nivelul indeplinirii mndieatorulul’ Rr. | Domenied| Tndicatori comportameniall } —Panctayr Punciai | Panag cn| ae (apresiereiigatay | (preciere pe) (epreciere fan) + | dezvatare pareurs) Ne app} als |e] Dasvolare | Urmeaad tncaie adr aw a socio. | inecen ce privegte emofionald | comportamentul adcevat in anumnite situaih Tnteractioneazi, din proprie | 7709 ue | initiativa, eu copiti apropiati ca varst, tn diferite contexte Ty adapteaza comporamental | 1700 T Tae] in funogie de regutile siferitelorsituati (de ex.: vorbeste in sompti cénd intr la bibliotecd. cand merge ta muzeu ele.) | Tgi spune corect numele, ar ow Drenumele vi, ang zi, | A vompertaentstns. D~ comporiament in dezvohare, NS ~ comportament care necesita spin