Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Gestionarea Namolului - V. Feodorov PDF

    Uploaded by

    Alina Plescan
    17 views7 pages

    Original Title

    Gestionarea namolului_V. Feodorov.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views7 pages

    Gestionarea Namolului - V. Feodorov PDF

    Uploaded by

    Alina Plescan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    Dosar: Gestionarea namolurilor Biosolids-Composting forthe Waste Water Industry area Very efficent solution to safe significant cost on slidge Aisposal, and aso are abe to produce an excellent ‘compost product which canbe sold to agriculture operations as very sustainable natural soil improving produc, allowing to save on fertilizer costs. So, the costing block of sludge disposal in aWaste Water Treatment Plant can be tumed into a profit generating part of everyday Bad aR ce Sica will introduce a State of the Art Technology ASHTON irogancnte test, nga f) (expanded polytetrafluoroethylene) Membrane K Cover together with a positive aerated system NAMOLURILOR crave ecetfdemsssn and ‘Composting process, which is working in a very reliable way, all over the world, in many Waste Water Treatment Plants (WWTP) and in many get ae ageen Fae é Facultatea de Ingineria Mediului si Imbundtatiri Funciare 1. Introducere ‘ tehnolagie foarte eficienta drept HSI TML AI cctoonssjere sornacenis wel MGT MGAIN fcc ccs tuna ce sereses UMUC Cy THE SLUDGES estabilzate $i descriptor spe un alt termen corespunzator este dk at (Umweltbundesamt (agenti div), F nole 3, Ghidtehnic privind tratamentulstehnicile de reciclare pentru ndmolul de epurare a apelor tzate, cu refer la cele mai bune tehnict disponibile, Gerrnaria). termenul.bio! ‘Modaliteiletipice de eliminarea némolului provenit din ape reziduale ‘In Europa sunt 3. Avantajele compostai biosolidelor: Compostarea biosolidelor {compostarea 85) in industia ape reziduale reprezintdo solute eficent de reducere sernificatvé a costurilor asociate evacusriinamolull, si de ‘asemenea, permite producetea un compost excelent care poate fi vandut pentru utlizarefn agricultur ca un produ natural de imbunattie a solu, reducénd totodaté costurile pentru ngrBisSmint. Aste, costl deeiminare a 1namolurlor dintr-o instalaie de epurare a apeireziduale poate fi transformat intro operatiune generatoare de prof MANAGEMENTUL DESEURILOR — 2016 Impotrva eroztunil solului si pentru Imbundtitirea durabili a solulu; 1 Reducerea sernnificativia costurlor de aliminare cu potential dea produce unprodus de veloare, care poate fi vvandut cdtre comunitate.Infunctie de costutie inate de liminare, ‘peratiunil pot devenineutre din punctul de vedere al costurllor, 1 Recuperarea natura a suselor de Fosfor reutlizat ca amelorator a solu Este 0 solute ecologic’, in comparajie cu incinerarea, depozitarea sau imprastierea pe sol fad pretatare — = Se SS Sue (de ex aschii de lemn) ie Mi [EX Solide uscate: Solide ~~” 525% 35-45% Ne. 2 (58) pozitivéin grémad3. Aerul este introdus In sistem labaza, prin canalele de aerare, Laminatulreprezinta o component contra a sistemului. Este realizat dintr-0 membrandi pe baz de ePTFE, (politetrfluoretilend expandata) micro pporoasi si special dezvoltata, care este lominatd inre svaturi de yesature cu reaistenta mecanic® ridicat si stabilizate Uy. Datorta structurt specifice a membrane) laminatul are proprietat! semipetmeabile care permit un climat adecvat in grmads ‘mi Impiedicand patrunderea apei sia vantului, protefeaz’ materialul de tratat contra factorilor de medi. & oe Se Compost de cea mai Fioe\> buna calitate ‘Imaginea 1 -Diagrama procesului de compostare a biosolidelor Dorim s8 prezentim o tehnolagie de ultima generatie (UIF Harig, WLGore & ‘Associates GmibH, Conferinfa Gestionarea Namolulu, mar 2016, Beneficile Tratardtiinémolurifor cu membrane semipermeabile pentru state de tratarea ‘apelor uzate, in scopul reducer costurilor de exploatare spentru a ofericompost valoros comunitati locale, Bucuresti Romania) pentru tratarea deseutilor lorganice,folosind o prelata cu membrans ePTFE, mpreund cu un sister de aerare pozitiv pentru a derula un proces foarte ficient si care asigura controlul emis, ces-a dovedit afi un pas inainte in multe stati de epurare a apelor uzate (SEAL) la nivel global Principalele avantaj ale compostarisunt: 'W Crearea une! soluti definite pentru nevoia de eliminare a némolului, fie-ca o operatiune suplimentars incadrul SEAU, fe ca 0 operatiune externalizata; Influenta poztiva privind taxele omunitare pentru SEAU; 1 Compostarea BS este solutla perfect si foarte valoroasé de Inlocuirea ingragimantului pentru zagricol. ste cea rai bund sursi 4, Descrierea procesului de compostare utilizand prelate cu membrana ePTFE semipermeabild ‘iscemul est utlizat in prezent in ma malt de 150 de instalai din Europa, in diferte variante de constructe, pentru ompostarea tuturor materilor organice sau pentru tratarea mecano-biologic8 a fractiei organice din deseurite municipale O prelaté cu membrana semipermeabils care permite tecerea aerului este folosits pentru a incapsula grémezie in timpul procesului de descompunere. Aceast peat este frat la sol sau de un perete Fateral pentrua evita scépsrie de gaze de proces si pentru a asigura o presiune °, Permeabiltatea pentru vaporii de apd sl pentru aer permit acestora si ias8 into anumité masuré m Datoritd ventilagiel pozitive int-un sistem etang se creeaz’ un strat izolator de aer, care produce dlistributia uniformé a temperaturt in toaté grimada si asigurd igienizarea unifoema a materialulul de descompunere Se asigur8 controul ficient al mirosutilor si emisilor datonta performantelor membrane ‘Membrana este un inlocuitar al Biofitrulu Imaginea 2. Varianta de constructie pentru folosirea ‘membranel semipermeabileintr-un proces de compostare Un proces tipi mpostare ddureazd opt séptameani, mpartt in trel faze. Materall de ratatramanetn Fazal imp de patrussptamani urate cde dows seria fazaa ka side alte lous saptimanin feza alla Pe parcursul acester opt sptaman’ este mutat de tei ot Gramezie suntacopertenfazee si el mal important aspect este dat dl faptulcd membrana actioneaza ppasul 1 Receptie deseuri Biofitra - Tocare, omestecare slincércare wee Tone de colectore levigat ideale de descompunere, Duratascurts a procesulul de descompunere permite ttatarea unui volum mare de materie organicé pe unitatea de suprafata Sonde de masurare Instalate in interior grimezii monitorizeazé nivelul de oxigen 5) temperatura procesulul si controleaza sisternul de aerare Pentru compostatea biosolidelor, se pot face urmatoarele recomandir pasul2 pasul 3 FAZA FAZA 4 stprimini 2sapramani | |2. Sistem subteran de colectae alevigatulul tatea biosolidelor ce ints la compostare s sunt destinate pentru uz agrico trebuie s8 fen conformitate cu reglementarlle locale privnd limitele pentru metale grele (Directiva UE 86/278/ CEE) 5 limitele pentru micto-poluany organic (CE [2000,2003} timitete propuse); '™ Deseurile vegetal side lem se folosesc drept material de structurs pasul 4 pasul 5 AZA I siptimanl Sistem aerare , Sitave produs fit Resturile mar se intore Imaginea 3. Diagrama schematied a procesului de compostare Imaginea 4. Funefionarea membranel semipermeable ade redzorecumrescopuleleton 2 obarerd impotiva mitosurilor sia altor substarte gazcase care provin din ‘materialul de descompunere. Nueste ecesar un fit suplimenta. In timpul cdescornpuneri se formeaz8 0 pelicula subire de condens pe interior rveligulu In care substanjele gazoase gi mirosutle se dizoWvé sise scurg inapoiin materalul aflat in descompunere. In acelasi imp, cue dimensiune a porilor de cca 0.2 um, membrana este o bareréeficients impotrva sporilor sia germenilo. Cualutorul sisternul de aerare forfata, controlat de nivelul oxigenul din gramads, sistemul de condi m AmestecultipicIn functie de greutate este de 1:1 slin functie de volum este de 1:3 (1 parte biosolide, 3 parti material de structur); MNivelul de pornireal umicitSti sB fle de aproximativ 6556, ntru compost de calitate Clasa A, Rottagrad 5, o durat8 ideals de tratament arf 184 saptamanitratare intensivs faze = + 2siptimani tratare intensiva (fazaal-a) Imaginea 5. Diagrama schematicd a compostérl prin incapsulare ‘cwo prelatd cu mem rand semipermeabil MANAGEMENTUL DESEURILOR — 2016 Nr.2 (58) #42 sSptémani maturare 1844 saptamani timp de conservare in depozit) UTRARE ccteve incercari de compostare, din cauza situatie difcle de eiminare a rnémolulul din Trol (Sse | ———_ ia , Ee Imaginea 6. Fux de proces tipic intr-o instalatie de compostare ‘Urmétoarele citer deinesccaltatea ompostului obtinut din biosolide intr un mod spect: Etchetare,Clasa A-C"sau,Rottegrac” In functie de tar © Continutu final de umiditate; 1 Testarea Salmonella 5 -Coll 1m Realizareigienizare locals, ealizare 142ile temperatura > $S°C (sau > 65°C sau > 75°C inintervaul defini; '§ Fosfor §| nutrient disponibl in compost 1 Valoarea de vanzare €/tons 153 fie sub imitele crtice de conyinut de retale gle; 1855 fie sub limitee entice de continut de sare. 5. Studi de caz privind compostarea biosolidelor Kirchbichl, Austria, 14.000 t/an biosolide/deseuri alimentare. in funcfiune incepnd cu anul 2009. Th cadrul unui plan de extindere a state de epurare, rebuiau rezohate te aspecte:cresterea capaci de tratare pe suprafafa existent; mirosurlerebulau contolate in cel mai bun mod posto ca Lrmare a plangerilor legate de miras de laveciniatingerea unorstandarde de Inalt caitate pentru compost din Austria Prin tehnologia de compostae aleas au rezolvat toate aspectle Istorie: 1 SEAU Kichbichl din Austria deservester3 sate din Tirol § Comunitatea a fost fondat8 in 1983 1 Lainceputul anilor 1990 sau facut In anul 2000, s2 realizat o platforms de compostare de 5.000 m® incluzand 0 constructie cu acoperis figid unde compostarea se facea in aer liber prin intoarcerea brazdelox S-ainstalato unitate de co-fermentare pentru a utliza deseurle aimentare in Scopul spin productiei de energie. W Materialul secundar de iegite de la Unitatea de co-fermentare a avut Ln impact pozity asupra cali compostului 1 Datoritainduderi cigestatului tn procesul de compostare nu mai este ecesar nic un at pas supimentar deigienizare.lgienizarea necesars ‘este asiguraté pent intregul lot de biosolde/digestatn impul compost tw in urma calculi nivelului de emit pentru o cantitate mai mare de biosolide care urmeaza si fie tratate, sa deci utlizarea a 6 membrane semipermeabilempreuna cu Lnitale de sistem complete in faza de descompunete intensiv In anul 2008, autoritagile de reglementare au permis oextindere azonel de compastare 1 Durata planificaté a procesului de compostare: '= 3 sSptdmani de descompunere intensivd (faza cu membrana) '=3 saptimani de descompunere intensiv (faza ll cu membrana) ni maturare (faza Ul /cuechipament de intoarcere 3 brazdelor) #46 siptimsni de invechiten cut de depozitare nscale a fost constr n anu 2008, Cu aceasté nous tehnologle, reducerea mirosurlor a fost serniicaivs mw Projectarea s- fut pentru o cantitate de intrare de 10.000 m* de biosolie + 20.000 m? de material de structuré = 30.000 m? total Costurie totale ale noi zone de descompunere intensiv8 au fost de _aproximativ 2,3 milioane de euro (16.000? proprietate + asfale+ acoperis + costurile de construct + tehnologie de procesare compos) Arnotizre 150.000 Euro/an, 1 Rezultate obtinute in 2014 # Nuexisa planger refertoare la miros de a vecin * Compostarea a 6875t de biosolide (235% substan uscata 1 Amestecarea biosoldelor + aschi + deseurivegetaletresturiin zona deamestecare; ‘Temperature de sub membrana semipermeabila ating valor pina in 75: * Stabilizaresiigierizare constants (pentru toate loturile * Caitatea compostului este Class-A (Austri/cel malik standard de caltare in UB; *# Compostul este comercializat la preg inte2.50-15Eurom?; * Economia totals cu privie Ia costurile de elminarea biosolidelor este de aproximativ 32 Euro/ton’ (2014), ca urmare a procesului de compastare. Imaginea 7. Poze Kirchbichl ‘Moncton, Canada, 20.000 t/an de biosolide. in functiune incepand cu anul 2005. Interesulclentilorfagé de utlizarea eficientd a biosolidelor dela SEAU a fost foarte mare. in cu tehnoloait usoare si flexible, compostarea a fost solutia care putea functiona in condigile aspre de larn’ din Canada, pentru a produce un ‘compost excelent peniru utilizarea fara restric Istoric: 1m Amplasatd in Riverview, New Brunswick Canada, acest statie de epurare cu o capacitate de 115.000 m’/al fers fitrare, IndepSrtarea nisipului tratament primar avansat asistat chimic pentru 2 indeplin linile cirectoare locale cde CBO (12.700 ka/a! side particule In suspensie (7.600 kg/2)utlizand {rei decentoare mari cu flocul Circular, cu Ingrosare de pichet integranta, deshidratare de narnol brut prin centrifugare, stabilizarea cuvaranémolului brut instal de control al mirosuluifolosind peri Lumede $ biofitre Dezinfectarea apei de iesire nu este rnecesar’ In conformitate cu actualul Certiicat de Aprobare emis de Btre autoritatie de regleentare. Populatia deservté in prezent este de aproximativ 100.000, cu debit ‘medi zilnic de aproximativ 66 000 1m3/el, CBO gTSS al apelorreziduale brute sunt 202 ma si 173 may 5-3 efectuat testarea extrema la temperaturi mai scézute de -20°C, pentru veriicarea performantelor ‘ompostulu in anul 2008 a fost instalatd tehnologia de compostare Statia de compostare Moncton trateazé 20.000 t/an in 8 brazde. m Procesul dureaza timp de & saptimani (4+ 2 + 2) sidupa aceea rmeaad invechirea in zona de depozitare m Compostul este vandut drept Aurul Fermieyiulu caltate clasa Ain Canada Imoginea 8. Amestec BS+materalde structura ¢e Imaginea 9. Testareiarnain Moncton Fervosa, Spania, 35.000 t/an josolide/deseuri alimentare/qunoi de grajd. In funcfiune din anul 2004 Statia sa inceput activitatea in 1992cu compostarea gunoiului de grad. In 1995, au adéugat biosolide s alte materiale corganice.S-au confruntat cu probleme de miros. Timp de 9ani au incercatdiferte soluti pentru a rezoiva situatia in 2004 au inceput 58 utilizezesistemul de compostare cu rezultate poattive Imaginea 10. Livrare ndmol a Fervosa Inainte de amestecare cu material structural Imaginea 1. Distanta intr statia Fervosa sicel mal apropiat oras Los Angeles, SUA. 200.000 t/an de biosolide. In functiune din 2015. Aapirutnevoa de ating iitele minim ale relementtiorprivind emsle de COV si dereducereaagentlrpatogeni (upd mai mute restr ina, tehnologia de composare 2 doveditaf cea mai feta cehnologie de ecicere a emisior pentru af inconformtateculegiestcte de medu din Caiforis. Al dole argument per 0 de compostare a fost dea gisiomodkatate eficen cin punet de vedere alcosttir entry elminarea nmol Imaginea 12. Proiectarea statiei LACSD ‘pentru prima fazé (200.000 Yan) Istoric: W intial fost planificata instalarea Unui sistem de grammadi static ‘eraté negativ. Din cauza modificrilor reglementati pivind emisile de amoniac $i COV, LACSDa trebuit s& giseascé o tehnologie mai bund de control al emisilor. In timpul testi intensive din anu 2007, tehnologias-a dovedit afin imasurd sa indeplineasca cerintele vitoate privind emisile din California 1m Planul este de a construto statie de 1,000,000 t/an, de aceea s-a proiectat modulat pentru 5 etape. Un argument a fost majorarea taxelor pentru imprastietea pe sol sfaptul Bunastfel de comportament nu va ‘mai fi acceptabil Tn vitor 1m Prima etapa de 200.000 an, a fost construita tn 2074 st Includea 72 brazde cu membrane semipermeabile 1m Punerea in functiune a avut locin cele din urma la inceputul anuiui 2016 1 Durata procesuluiva fide 8 saptémani Imaginea 13. Utilaj mobil de rulat ‘membrand in LACSD Imaginea 14. Primele gramezi intrdtnfunctiune pentru LACSD (un total de 72, prima etapa) MANAGEMENTUL DESEURILOR — 2016 Ni.2 (58) 1m Caltarea final vafide compost de incepdind cu anul 2010 (Dobrin, Sinpaul, installed gestionareintegrat8 a cas A CCostinesti China, Onest, Mihai Bravo, _degeurilor merit8 8 proceseze sis8 spi Cutea de Arges, Costest) depoxiteze deseurile municipal solide : Exp crlerita tn Raraita ett Tn plus unele proiecte noi suntin faza (OMS) colecate in judeful Mures tehnologia cumembrand ePTFE de pioiectare sau incurs de aprobare. Obiectiveleinstalapel de compostare: In prezent, in Romania, nu exists Este posibilca insaayile de compostare a reducerea de masa factiel organice instalati de compostarea némmolului. _estentedestnatevatarnentuii DSO si depoziate, ee tecgee © combination Imaginea 15. Instalasi de compostare cu membrand ePTFE construite in Romania Jn Progra Operational ectvial fie utlizate pentru compostaresnémoluii ‘I salubrizareaystabilizarea produsul cde Madi, Faz 1-5-0 constutin far ie oschibare a nsalape final: matralbiostabiizat penta Rominia nous stati de compostare acoperie nica a depoateior de cumembrane semipermeabile perta _—_‘Snpaul,judetul Mures, Romania, deseuri- 32480 van. tiotatea deseutior solid crganice (050), 65,000 t/an de DMS

    You might also like