CHIRURGIA OPERATORIE SI ANATOMIA TOPOGRAFICA —_O—_—— K.L Kuleifki, lL. BobrikPREFATA in conformttate cu Direcplle principale de dezvoltare t restructurare a ocfotirt sin&tapt populafiei, se previd reslizarea restructurriiradicale a asistenfei medicale si sporirea rolului ei ‘in viafa social. In acest scop e necesar& perfectionarea metodelor de predare si a mijloacelor de instruire, riicarea calificSrii lectorilor, ameliorarea nivelului de preg&tire teoretic& si practick a studentilor pentru activitatea lor medical ulterioard. Analidind experienja pedagogic si stinpific3, acumulat® mai mult de 30 ani, colectivul ‘uneia din cele mai vechi si mai prestigioase catedre de chirurgie operatorie si anatomie topogra- ficd a Institutului de Medicina din Kiew, in fruntea cBruia au fost asa savanfi ca V. A. Karavaey, Iu. K. $imanovski, V. D. Dobromislov si unde se respect& cu slinfenie tradigille lui N. I. Pirogoy, ‘elaborat acest manual. ‘Intr-o forma traditionald sint expuse cunostinge la anatomia topograficd si chirurgia opera- torie, Copitolele vizind chirurgia operatorie sint anticipate de capitolele respective la anatomia topografic8. Expunerea materialului incepe cu descrierea anatomiei topografice a capului si a interventiilor chirurgicale in aceast8 regiune. Apoi, consecutiv, sint expuse anatomia topografic& sichirurgia operatorie a altor regiuni, potrvit descrieriitraditionale a corpului uman. In capito- lele consacrate chirurgiei operatorii, laconic, dar destul de informativ, se face descrierea inter- venfiilor clasice si a celor contemporane. In manual au fost folosite ilustrafii din monografiile autorilor G. A. Bairoy, Iu. 1, Bernadski, V. 1 Voilenko et al, S. I. Elizarovski, D. A. Jdanov, T. V. Zolotariova, V. V. Kovanoy, A. N. Maximenkoy i S. S: Mihailoy, G. E. Ostroverhov si D. N. Lubofki, R. D. Sinelnikoy, D. P. Ciuhrienko $i A. V. Liulko, A. A. Salimov, V. N. Sevkunenko etal. O parte din desene au fost executate de B. 1. $kolnik, doctor habilitat tn gt. med. Manualul corespunde programei la anatomia topografick si chirurgia operatorie pentru studengiiinsttupilor de invijimint superior de medicind, aprobat& de Ministerul Ocrotiri Sén&- ‘&pii (1978), terminologia anatomick — cerinjelor Nomenclaturii Anatomice Internationale (edifia a 4a), denumirile instrumentelor chirurgicale gi ale, substanfelor medicamentoase ~ cerinjelor Standardului de Stat i Farmacopeii X de Stat. Colectival de autori igi exprima recunostinga chirurgilor-clinicigti, profesorilor Iu. V. Baltai- tis, u. N. Mohniuk, Iu. 1. Bernadski, M. P. Cerenko, V. G. Stanislavski, savanfilor emerifi in stiin,& ai Ucrainel, profesorilor A. F. Vozianov, N. B. Sitkovski, E. T. Sklearenko pentru sfatu- rile consultative in scrierea unor capitole ale manualulut.INTRODUCERE OBIECTUL $I METODELE ANATOMIEI TOPOGRAFICE $1 ALE CHIRURGIE! OPERATORIL ‘Anatomia topograficd e stiinfa care studiaza structura, forma $i localizarea reciproct a orga- nelor $i fesuturilor fn diferite regiuni ale corpulu uman. In afar& de aceasta, ea studiaz& puncte- le de reper osteomusculare ale anumitor regiunt, prolectia organelor xi forma iuntlor neurovascu- lare pe suprafata corpului uman, agezarea organelor (holotopia), situatea lor in raport cu scheletul (scheletotopia) pi cu formafiunile anslomice Invecinate (in to pia) In dependen {Hide sex, virst& si constitufia organismului. Obiect de studiu al anatomiei topografice sint la fel si formele variablititii anatomice-individuale. Conform invaféturii lui V. N. Serkunenko $i coli sale, exist dowd forme extreme ale variabilitStii anatomice individuale ccnstitutionale ~ dolicomorfa si brahimorfa. Ele sint determinate de diferittindici anatomic\ de structura exter- nif a corpului uman, Studierea diverselor forme ale variabilit&tii anatomice individuale a corpu- lui, a sistemelor si organelor are important& practick, deoarece topografia organelor, situate tn cavitijile corpului uman (toracic&, abdominalé, pelvianf), corespunde formei constitu. fiel corpului, fapt care, in mare parte, predeterming cBile de acces si metodele chirurgicale. Chirurgia operatorie este stiinfa despre operafille chirurgicale, metodele intervengitior chirurgicale, esenfa cdrora const Tn acfiunea mecanicd asupra organelor gi fesuturilor In scopurile diagnostic, curativ sou de restabilire. Chirurgia operatorie studiazB, elaboreaz® si aplic8 in chirurgia clinicd cBi de acces si procedee operator, finind cont de pregatirea preope- ratorie, exercitarea tehnic& a operajiel si particularitapile etapei postoperateril. Majoritatea ‘operatillor chirurgicale prev denudarea organului, a unel p&rfi a lui sau a altel formafiuni anatomice #1 intervenfia chirurgical8. Efectuind o operafie, chirurgul trebuie s& ia tn considera- fle pi accesibilitatea anatomic, posibilitatea tehnic& si cea fiziologick a operafiel ~ principlt formulate de eminentul chirurg rus N. N. Burdenko. Metodele de investigufie aplicate In anatomia topografic& $l chicurgla operatorie pot fl dk ‘izate in doud grupe: cercetarea omului viu sia cadavrului, Cercetarea suprafefei corpulu! 1a omul viu se efectueaz& cu scopul de a determina puncte- le de reper osteomusculare, directia inciziilor chirurgicale, executarea diverselor mlsur&ri antro- ometrice. In prezent se practic pe larg aa metode ca roentgenoscopia, roentgenografia, roentgenostereografia, tomografia computerizat8, angiografia, scintigrafia radionuclid’. O utilizare tot mai larg capit& termografia prin inregistrarea radiafiei infrarogit si tomografia cu rezonanfa nucleomagneticd. La diagnosticare sau la precizarea diagnosticului se aplic& metode de explorare endoscopice: gastro-, cardio-, bronho- si rectoromanascopia etc. Metoda modelérit experimentale axe va svop cescetatea schimb&sllor structurale fires la diverse maladii gi opera fi, elaborarea noilor c&i de acces gi metode operatorii, modelarea stBrilor patologice la animale, aptopiate de cele respective a om, gi corecfia lor chirurgical® ulterioar’. La cercetarea cadavrului se folosesc urmBtoarele metode: prepararea anatomotopograficd, care permite prin intermediul diferitelor incall studierea strat cu strat a fesuturilor regiunit date, 4corelafillor componentelor pachetelor vasculonervoase, pozifiel reciproce a organelor; metoda secfiondrit cadavrului congelat propusi pentru prima dat& de N. 1. Pirogoy. Prin sectionarea cadavrului In diferite planuri (orizontal, frontal, sagital) se determin cu o precizie InaltS nu ‘numai pozifia organelor in corp sau Tn careva regiune a lui, dar sl raporturile dintre organe. ‘Metoda tn sculpturd, folosit& pentru prima oar& la fel de savantul N. I. Pirogov, const& in extir- area la cadavru a tuturor fesuturilor, care inconjoara organul ce se studiaz’. La cercetarea sistemului vascular se practicd pe larg mefoda de injectare. Ea const tn intro- ‘ducerea in vasele sanguine gi limfatice a solufilor colorate, suspensiilor, a maselor roentgenocon- ‘taste cu prepararea ulterioar& a vaselor, folosirea roentgenografiei sau depistarea vaselor prin ‘transparenta fesuturilor. Tot aici se atribule si metoda prin coroziune, unde dup& umplerea vaselor, a ducturilor # caviiilor cu mase speciale, fesuturile adiacente se dizolvl in acl, ckp’- find astel modelele formafiunilor cercetate. in prezent in anatomia topografic& se aplic& pe larg metodele histologice, bio- $1 histochimi- ce, precum si autoradiografia, utilizat8 la studierea acumulérit si repartiz&ril radionuclizilor In organe i fesuturl, Pentru determinarea structurilor submicroscopice deseori se recurge la ‘metoda de cercetare electronomicroscopicd prin intermediul microscoapelor electronice, radios- copice $i radiotopografice.‘STUDIU ISTORIC Fondatorul chirurgiel operatorii i al anatomiei topografice este savantul rus, chirurgul 1 anatomistul N. I. Pirogov (18101881). Viaja lut plin& de abnegafie, munca necontenit& gi In- cordatd in mare mAsur& reflect& si procesul de formare a obiectului fondat de el. N. 1. Pirogov ‘sa nBscut la 13 noiembrie 1810 in or. Moscova, in familia secretarului de colegiu I. I. Pirogov. Dupi absolvirea pensionulul ,V. S. Kreajev”, la 22 septembrie 1824 N. 1. Pirogoy la virsta de 14 ani a fost inscris Ia facultatea de medicin& a Universitafii din Moscova. Arhiva universit&tii confine urmBtoarea inscriptie: ,Conform indicafiei dlui rector al universit&ii, noi Lam examinat pe N. Pirogov la imbi s stiinfele ce se cer de la abituriengit universit&qii pentru obfinerea titlu- lui de student. El a fost apreciat capabil de a asculta lectiile profesorilor tn titlul indicat mai sus”. Profesorl lui N. I. Pirogov Ia universitate at fost vestifi savanfi ai acelul timp M. la. Mud- tov, H. I. Loder, E. 0. Muhin, {n Rusia in acel timp se tnregistra un nivel inalt de dezvoltare a anatomiei, care era strins legat8 cu chirurgia. Primul invafftor la anatomie si chirurgie a fost N. L. Bidloo (16691735), cunoscut ca autor al ilustrelor ,Indruméri 1a insuyirea chirurgiei in teatrul anatomic”. Sub influenta activitifii si lucr&rilor stiingifice ale lui N.L. Bidloo, S.G. Zibelin (1735-1802), P.A, Zagorski (1764-1846) s-a format o mare gcoal& de anatomigti cu Inclinatie vAdit practic (chirurgicala) in activitatea lor. Un discipol remareabil al lui P. A. Zagorski a fost I. V. Buialski (1789-1866), care imbina talent de savant-anatomist i chirurg-practic. In 1823 el a susfinut teza =Disertafie medico-chirurgicalS, ce confine unele intrebér privitor la anevrisme, la patologia si terapia lor”, In 1828 au vizut lumina tiparului ,,Plange anatomo-chirurgicale, ce explic& efectua- oess ioc do ligetat Re ardocelor ress!” dos Msllalolat, fa ole wo Tmobinen ca socccs tohmica esfvirgitd a disecBrii anatomice sl experienfa colosal& de chirurg-practic, care permanent tindea spre perfecfionarea tehnicii operatoril. Academicianul V. V. Kuprianov scria c& ,Plangele anatomo-chirurgicale” prezinti primul atlas nafional la chirurgia operatorie, In care 1.V. Buialski a remarcat importanfa anatomiei ca stiin& aplicat&, a imbinat rezultatele chirurgi- 1 operator gi ale anatomie topogratice. ‘Studierea si predarea anatomiet la Universitatea din Moscova se aflau la un nivel Inalt gi datorith explordrilor iui E. 0. Muhin gi H. I. Loder. B. 0, Muhin mentiona c& garangia tratamen- ‘ului chirurgical reugit este cunoasterea anatomic. E bine cunscut epigraful manualului ,Curs de anatomie”: ,Medicul neanatomist nu e numai inuti, dar si d&untor”. {n aga mod, activitatea de mai departe a lul N. I. Pirogoy In mare mAsur& a fost influenfat® de geoala ruseasc& a anatomistilor gi chirurgilor, fondat& deja Tn acel timp. ‘Dupé absolvitea tuniversit In 1828, N. 1. Pirogoy a fost trimis peste hotare pentru a obgine titlul de profesor. Luctind in Derpt (aai Tartu) la profesorul I, E. Moier, el a pregatit disertatia Oare igatura aortei abdominale fn aneyrismul regiunil inghinale este o intervenfie usor realiza- “Tlopydoneunenui B, H. Ram, rare era vena. — M., 1981, — 208. 6