Razboiul de 30 de ani

Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 pâ nă în 1648 și a fost un ră zboi purtat sub pretext religios. Cauza
principală a fost lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambiț ia Franței, condusă de cardinalul Richelieu, de a se
profila pe plan european în detrimentul Sfâ ntului Imperiu Roman de Neam German. Astfel, regatul Franței, prin subsidii
financiare și sprijin moral, a încurajat și amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestanți germani.
Aceștia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, în anul 1608, Uniunea
Protestantă , în sprijinul că reia au intervenit militar, pe parcursul ră zboiului,Franța, Olanda, Danemarca, Suedia - cu
regele Gustav Adolf și Transilvania. De partea cealaltă , principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, în
anul 1609, coaliția intitulată  Liga Catolică , proimperială .
CAUZELE RAZBOIULUI
• În secolul al XVII, Germania se afla într-o perioadă de decădere economică şi divizare politică. După marile
descoperiri geografice, vestitele oraşe comerciale din zona Mării Baltice îşi pierd independenţa economică
şi se ruinează.
• Situaţia ţăranilor se înrăutăţeşte datorită creşterii obligaţiilor nobiliare.
• Principii protestanţi, însuşindu-şi pământurile Bisericii Catolice, şi-au consolidat puterea şi tindeau să
devină independenţi faţă de împărat.
• Împăraţii din dinastia de Habsburg urmăreau să transforme Germania întrun stat unitar, centralizat şi să
convertească, din nou, la catolicism întreaga populaţie
Războiul a fost declanșat prin incidentul din Praga, câ nd doi reprezentanți ai împă ratului ș i notarul acestora au fost
aruncați pe fereastră de stă rile cehe nemulțumite. Aceasta a fost scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al
V-lea ("Regele de o iarnă "), cel care a fost ales de stă rile protestante de la Praga ca rege al Boemiei, în ciuda împotrivirii
reprezentanților imperiali (care au fost aruncați pe fereastră , dar au supraviețuit), nu s-a putut menține decâ t pâ nă în
anul 1620. În Bă tă lia de la Muntele Alb armatele stă rilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au
fost înfrâ nte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly ș i Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost
nevoit să fugă în Olanda, iar împă ratul Ferdinand al II-lea și-a impus pretențiile asupra coroanei Boemiei.
Bernhard von Sachsen-Weimar obţine prima izbâ ndă hotă râ toare împotriva armatei suedeze la Nö rdlingen
Războiul s-a desfășurat în cea mai mare parte pe teritoriul  Sfântului Imperiu Roman provocâ nd pagube economice
imense. Localită ți și bunuri materiale au fost distruse, foametea și epidemiile au dus la dispariția aproape totală a
populației din regiunile implicate în ră zboi. În sudul Germaniei numai o treime din populație a supraviețuit acestui ră zboi
nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor.
Cauze ale războiului
Ră zboiul a început ca un conflict religios, de felul celor din Franța sau din Ț ă rile de Jos, numai că a luat proporții
internaționale, întinzându-se din  Danemarcapână în  Transilvania. Aceasta a fost cu putință din două motive. Pe de o
parte, calviniș tii din Cehia, care nu vroiau să se lase conduș i de germani, formau un grup influent în politica ș i economia
ț ă rii lor. Pe de altă parte, a apă rut problema Mă rii Baltice.
În regiunea Balticii, puterea dominantă , la începutul secolului al XVII-lea, era Danemarca, de care Norvegia nu era încă
despă rț ită . Suedia deținea Finlanda ș i Estonia. Cu forța ei militară , sub conducerea tâ nă rului și viteazului rege Gustav
Adolf, a închis, pentru o sută de ani, ieșirea la mare a Rusiei. De asemenea, a redus posesiunile regatului polon de pe o
fâ șie întinsă a ță rmului baltic. Domnia lui Gustav Adolf (1611-1632) a avut drept consecință construirea unui stat
puternic, prin reforme legislative ș i militare, prin stimularea economiei ș i a culturii, prin dezvoltarea marinei comerciale.
Interese de negoț în bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord ș i oraș ele hanseatice
(Hamburg, Lü beck,Danzig - astă zi Gdansk), ci ș i Anglia, Olanda, chiar Spania. Pentru bogă ț iile ei - grâ ne, peș te, lemn,
minereu de fier ș i aramă .
Desfășurarea conflictelor
Începută în 1618, la Praga, prin aruncarea pe fereastră a doi dregă tori imperiali, revolta Cehiei a fost înă bușită de trupele
luiFerdinand al II-lea. Bă tă lia de la Muntele Alb (1620)a fost urmată de o represiune sâ ngeroasă , de confiscarea averilor
nobilimii, de convertirea cu sila la catolicism. Urmă rindu-și planurile de a slă bi puterea
împă ratului, Anglia, Olanda ș i Franț a s-au stră duit, cu bani ș i diplomaț ie, să provoace în nordul Germaniei, mai întâ i, o
intervenție daneză (repede învinsă ), apoi, una suedeză .
Gustav Adolf a murit în lupta de la Lützen. Dar și dușmanul său,  Wallenstein, care-și formase o armată de mercenari,
va fi ucis din ordinul împă ratului. Ca și Mihai Viteazul, Wallenstein a că zut victimă Habsburgilor, ostili orică rei politici
independente în zona pe care o dominau. Din 1635 intra în luptă ș i Franț a, care-i avea ca adversari pe spanioli (atâ t în
sud, câ t ș i în nord, în Flandra). Ea trimitea trupe în Germania, dar ș i ajutoare bă neș ti în Portugalia ș i Catalonia,
alimentâ nd, astfel, focare de revoltă împotriva Spaniei.
Încheierea războiului de 30 de ani
Ră zboiului de 30 de ani i-a fost pus capă t prin Pacea Westfalică. Acest document a marcat începutul sistemului statal
european bazat pe state-naționale. Cu toate acestea Sfâ ntul Imperiu Roman a continuat să existe (pâ nă în 1806), însă cu
puteri mult slă bite față de perioada medieval
Urmările războiului de Treizeci de Ani
 În Germania, formarea națiunii a întâ rziat față de alte pă rț i ale apusului Europei, deoarece existau vreo 400-500 de state
mari ș i mici, adeseori foarte mici. Această fă râ miț are politică a fost statornicită de că tre „pă cile din Westfalia”, prin care
ră zboiul a luat sfâ rșit în 1648. A fost slă bită autoritatea Imperiului asupra micilor state care, încă din Evul Mediu, aveau
tradiții ș i instituț ii proprii. Dinastia din care de două sute de ani se alegeau împă raț ii, Habsburgii, fiind împiedicată să dea
Germaniei forma unei monarhii absolute, a manifestat această tendință numai în Austria ș i în celelalte provincii unde
domnea direct. De atunci, a început să se despartă istoria austriacă de cea a Germaniei, unde protestanții au primit
libertatea religioasă pentru care luptaseră . În schimb, acolo unde Habsburgii erau stăpâni, s-a impus catolicismul cel mai
intolerant.
Opera distrugă toare a ră zboiului a adus Germaniei îndelungate suferințe și i-a schimbat, parțial, harta politică . A asigurat
cultelor protestante libertatea pe care Habsburgii le-o refuzau, dar a stors de vlagă țara și a creat trei poli de concentrare
a forțelor pentru viitor: Austria, Bavaria și Brandenburg-Prusia.
In Franta secolului al XVII lea in timpul ră zboiului de 30 de ani sa realizat un nou mod de guvernare „monarhia
absoluta”.Cardinalul Richelieu stringe toata puterea in mina regelui obligind nobilimea sa se supună
RĂZBOIUL DE 30 DE ANI
Debutează în Germania ca un război civil între nobilimea catolică în frunte cu împă ratul şi principii protestanţi
Prin implicarea altor state războiul devine european
Tabă ra împă ratului-era sprijinită de Spania şi Biserica Catolică
Principii protestanţi-erau sprijiniţi de Danemarca, Suedia şi Franţa, care căutau să împiedice formarea unui stat german
puternic
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI
FAZA CEHĂ (1618-1620)
-Nobilimea cehă refuză să îl recunoască pe împă ratul Ferdinand al II-lea, rege al Cehiei şi îl aleg pe principele protestant
german Frederic al V-lea.care era si sef ala Uniiunii Evanghelice.
-Conflictual a izbucnit la Praga prin aruncarea pe fereastră a doi funcţionari imperiali.
-Ră scoala nobilimii cehe este înfrâ ntă de armata imperială în bă tă lia de la Muntele Alb (1620).
- Cehia este transformată în provincie a imperiului.
-Averile nobilimii protestante sunt confiscate şi împă rţite catolicilor.
-limba cehă este înlocuită cu limba germană .
Prima etapa: (boemiana) a inceput la Praga (1618), prin revolta protestantilor din Boemia impotriva ocuparii tronului
de catre arhiducele Ferdinand si a administratiei imperiale austriece care simulta atacuri impotriva bisericilor
protestante din tara. Cehii ajung pana sub zidurile Vienei avadnd in frunte pe aliatul Gabriel Bethlen (Transilvania).
Incurajata de lipsa de sprijin a puterilor Europene, austriecii ii inving pe cehi la Muntele Alb (1620).
FAZA DANEZĂ (1625-1629)
Danemarca şi Suedia doreau extinderea teritorială în nordul Europei şi în zona Mă rii Baltice.
-Anglia, Olanda, Franţa sprijină cu bani şi diplomaţie o intervenţie militară daneză în Germania.
-Intervenţia daneză a fost repede înfrâ ntă de că tre trupele imperiale
Cea de-a 2-a faza a razb. (daneza) a inceput cand Cristian al IV-lea al Danemarcei si norvegiei a intervenit in conflict pt a-
si proteja posesiunile din imperiu si pt a nu-I lasa rivalului suedez, regele Gustav Adolf, calitatea de unic protector al
statelor germane protestante. Armata daneza este infranta de nisthe mercenari
FAZA SUEDEZĂ (1631-1635)
-În timpul domniei regelui Gustav Adolf (1611-1632), Suedia devine mare putere în zona Mă rii Baltice.
-Armata suedeză (o armată disciplinată , formată din ţă rani liberi) intervine în Germania.
-1632-Bă tă lia de la Lutzen, suedezii obţin victoria, dar Gustav Adolf moare în luptă .
Faza a 3-a (1630-1635) ii are in prim plan pe suedezi ingrijorati de planurile de hegemonie in zona Balticii
ale habsburgilor si de succesele militare ale acestora. In pofida unor victorii obtinute la inceputul campaniei
militare, regele Gustav Adolf moare in lupta dusa impotriva lui Wallenstein. Pana in acel moment Franta pastrase o
atitudine rezervata fata de conflict, rolul prevalent jucandu-l diplomatia cardinalului Richelieu. Despre Franta acestei
perioade se spunea ca duce o politica catolica in interior si o alta, protestanta si musulmana, in exterior. Marele Proiect
â €“ planul francez de contraata care a hegemoniei universale a Casei de Austria si de reaimpartire a continentului –
fusese conceput de pe vremea lui Henric al IV-lea. anul 1635, francezii au incercat sa-si loveasca adversarii indirect, prin
sustinerea statelor germane protestante, prin incercarea de inlaturare a lui Wallenstein, prin medierea conflictelor dintre
Suedia, Polonia si Danemarca. Dupa infrangerea Suediei, Franta nu mai avea o alta solutie in afara celei
militare,declansand astfel faza a 4 (1635-1648). 
Aliata cu Suedia, declara razb. Spaniei in 1635, ocupa Alsacia, se confrunta cu inamicii pe 3 fronturi (Olanda, Rin si 
Saxonia). Inceputul razb. nu a fost chiar asa favorabil Frantei dar armata suedeza s-a revansat in anul infrangerii suferite
in anul 1643. Spania fiind in defensiva pe toate fronturile. Victoria de la Racoi, din 1643 a pus capat suprematiei.
FAZA FRANCEZĂ (1635-1648)
-Încă de la începutul ră zboiului, Franţa a încheiat o alianţă cu Anglia, Olanda şi Danemarca împotriva Habsburgilor.
-1635 Franţa intervine în ră zboi, după mai multe lupte armatele imperiale sunt înfrâ nte. Împă ratul cere pace.
Dimensiunea religioasa
Putem spune ca la baza acestui razboi a stat modalitatea diferita de interpretare a pacii de la Augsbourg 1555.Atat catolici
cat si protestanti isi aveau propria lor versiune de interpretare .Marea noutate pe care care o adduce Pacea de la Westfalia
este primirea de catre calvini a aceloras detrpturi de care se bucurau si luteranii.Acum libertatea religiasa trebuia
inteleasa in conformitare cu una din dispozitiile esentiale alle tratatului , care acorda principelui dreptul de a alege
confesiunea care ii convenea si de a organiza biserica cum dorea.in fiecare stat exista o singura biserica dupa cum exista
doar un singur principe.In general in statele ereditare era o singura confesiune cea catolica de regula, dar exitau si allele
protestante..
Cea mai complicate problema era cea a secularizari averilor bisericesti facute de principii protestanti.O astfel de
secularizare nu era dorita de catolici,protestani nici nu doreau sa discute despre o redistribuire a averilor.Tratatul de la
OSNABRUCK a incercat sa gaseasca o solutie in acest sens.Dta de referinta pt rez acesatei probleme a fost hot. La 1 ian
1624.Principii protestanti care inainte deaceasta data au detinut bunuri ce apartineau biserici puteau sa le pastreze.iar
secularizarile dupa acesta data treb restituite.
1648 TRATATELE DE PACE DIN WESTFALIA
Documente care marcheaza sfarsitul sangerosului Razboi de 30 de ani care a agitat Europa in perioada
1618–1648, aceste tratate au fost semnate in urma desfasurarii a doua congrese, in orasele Osnabrück si Münster
din Westfalia (Germania). Tratativele de la Münster vizau statele europene catolice, iar cele de la Osnabrück pe cele
protestante. 
La discutiile, care s-au prelungit pe durata a sase ani (1642–1648), au participat ambasadorii statelor implicate in
conflict si peste 550 de delegati, sub supravegherea nuntiului papal Fabio Chigi. Tratatul de la Münster a fost incheiat
intre Franta si Imperiul Romano-German, iar cel de la Osnabrück intre Suedia si Imperiul Romano-German. Printre
prevederile acestora se numarau: recunoasterea drepturilor Frantei asupra episcopatelor Metz, Toul si Verdun si
asupra Alsaciei, extinderea considerabila a posesiunilor suedeze in dauna Germaniei, reconfirmarea principiului
egalitatii religioase (cuius regio, ejus religio). 
Imperiul Romano-German (Habsburgic), infrant, este nevoit sa cedeze in fata suprematiei continentale a Frantei.
Totodata, este divizat in 343 de state. De aici inainte, Austria isi va asuma propria politica europeana. Pacea din
Westfalia a reprezentat prima intalnire diplomatica la nivel european (primul congres european), cu aceasta ocazie
fiind consacrate principiile echilibrului politic, al ratiunii de stat si al dreptului popoarelor.
Dimensiune politica post-westfalică
Tratatele din Westfalia, semnate în 1648, au pus capă t Ră zboiului de Treizeci de Ani. Ele au consacrat, pentru mai multe
secole, un sistem internaţional, care organiza influenţa și dominaţia ierarhizată a puterilor europene. Se vorbește despre
un „sistem westfalian” pentru a caracteriza această ordine diplomatică . Ca orice tratat internaţional, ele au sancţionat un
raport de forţe între state care încearcă să îl stabilizeze în avantajul lor.
PACEA DE LA WESTFALIA 1648
Prevederi
-Imperiul Romano-German este înfrâ nt.
-Împă ratul este obligat să recunoască libertatea cultului protestant.
-În Germania se menţine fă râ miţarea politică .
-Se pun bazele regatului Prusiei.
-Franţa primea episcopatele Metz, Verdun şi o parte din Alsacia.
-Spania pierdea supremaţia în Europa în favoare Franţei.
-Este recunoscută independenţa Olandei.
Prin pacea de la Westfalia s-a stabilit un nou raport de forţe şi o noua hartă politică a Europei
Uramari
-Suedia obține, în anul 1648: orașul Stettin cu regiunea înconjură toare; orașul Wismar; de asemenea,
episcopatulBremen și Werden.
-Danemarca nu obține teritoriile pretinse.
-Austria cedează Franței Sundgau.
-Nu s-a reușit o hegemonie catolică în imperiu.
-Franța, prin uneltirile cardinalului Richelieu, care a fost împotriva încheierii păcii, devine cea mai influentă și
puternică țară din vestul Europei.
-Statele germane nu aveau ieșire la mare, fiind excluse din comerțul maritim, ceea ce a cauzat, în viitor, lipsa
coloniilor germane, și constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioadă de 150 de ani în piața de desfacere,
sursă de materii prime, frânând dezvoltarea economică a acestor state, în comparație cu puterile maritime ale acelei
epoci (Olanda, Anglia și Franța).