VY QQ {AY LOGISTICA Note de curs :CZU 339.1381658.5(075.8) Bol Note deur a dsphina Logis” au ft exasinate sirecomandate de Departmental Econom, Marketing Tron (rosea 11 din 14062018) de Conia Fai Sine Economie (procerserbal ns. 11 din 25.06.2018) de Con Calti l USM (procsverbalne td 12092018) Aor: Veronica BULAT, doctor econo ctor nies Recent iia ZAHARCO, docterin cao confeefaruniversitar ori CORETCHI, doctor in conocer iver Acestenote de curs sunt destnate sudenor speci, Marketing silogistc” Servi hotelier, urs agement ural ind suctunt In M4 subietecompletate co materia metodologicsl didactic. Sunt spec ‘ate obletivle urmirte dzejleprortareineconomie conn core. ‘cal subicteorvzate,temele petra disci bibliog suptimentara, Descrierea CIP Camerel Nafionalew Cari q Bult, Veronica, Logis Noe dcr: per star pile, Matt ing gin Serv His nea a | Bi Uae Se dn atone ae Ear | Eom, Mating Tam = Chg CoP Dao Bilge pate keke tap hokey | 7 al ISBN 978.9975-142-96-0, 330,1384658.5(075.8) Bo | ISBN 978-9975-142-96.0 PREFATA sive economia itn poses contin deans nar ears scseertsemniatin Cle nai elovete ts fh st emarct rin poderes to a ipo a acimburlor Come epites importa aces pe plan moni, reflect in fomarea de mumeroas organiza ave ea bist Mberazaren io Demotae aid avs, ice tenn otal mare de ‘Stemizre cesar erat oak tnsfemnare 2 companilor edtoae comer de isn agement Rn bere prt er ea copa pee ipa studepr de cos ec event es, vito tart funn agenile roe, o were de anette de Sart in domi gis Axor! itetlonss, ast 8 ie ‘Similan roar tur canoe mal complexe din dometih Siti rn aceasta seu cine o eer a nie de rege 2 Sudenor sa capciior profesional le vitoror spoilt n hateting isch servi use, rom agrenent Carlet strat in pore sbite ce coespund Cr atu discipline! Logi" revit de Plan! de fvainant ia spevaliatee Maren load” spin Logis gi Sitti nts, previ de Plan! init te spec fate Servi otis, rom genet” Aces ured tf un drmar pest salen orn spre nsyen noire g8 uninloreenareinlegr mesaiomcor i poeslorspeice sels liste, desta cal enttilrecononice in here de fa sunt relate apetel etetce fundamental, cum er epee sneple gets le doen logs Situmele de organiare logic rgniarea tui anaes ‘ee a ster lps le nterndrs aspect apliatv, ‘om arf: logit aproviondilogitin prod: loistica deo- hi mario logis dsb mfr sei lier prea aspect connec rf pia nermainl: gistcn fancncopeae instil iliac sti rise. 3INTRODUCERE Lox cre ess nepal te activi in soot de a plans, apne tn patch» cola stro cmap neous seine np Shapacelordeatseecn yoo srenmes Seca tric yop dos ote ele a et tenon smi de af cat sec snes tact comm, ance ooo SS por eins sowes mame rg any sim ar numa gee trie wows conifer wae Saree) ‘rtuponsirjnperl sith ama eee ‘haa yncore Resurse si mijloace de luerw Jn cadrl oretor auditoriate, th prezentaea cursului, sunt utilizate ‘chipamenteaudiovizale, metodo interactive si participative de ane ear tne pent conestiza i vinalzares prac ‘ materiafului predat, acest ind inst gi de curs electronic materia i eetronie pe plat Subiectul 1. LOGISTICA $1 ROLUL El iN ECONOMIE, 1.1. Notions concepte generale 1(2.Bazele teoretce,princpile ncn logistic 13. Conexiunle lois cu marketingul 1A Achat lop n conde economiet Republi Moldove Obiectve: «+ deseriera tapelor de evolu logistic 1 defnirea objec de tudinal ogists { enumerares factorilor cu aciune direct asupra dezvltrllgi- ‘eflectare fant logistic in pvioada modems; identicareaprincpilor cert logistics snalizafuneftunilor logistic; integrarea concept logistic n actuate economieinationale. Direei prioritare in evonomie: Conceptl de logistic evolueaeh cu timpul, dar este importants avem defini actualizate pentru a facilitaschimbl de ide. Logistia servsteereterit continue a cal- ‘iti care deja este un concept esenti unanim aceeptat istrict reg ‘mentat. Tot mai mui specialist apreciazl c8 perspectiva pe term=n Jung a decvoltiritconceptului de logistic se va orienta sin pivieta lienilor. Aecesul la informatie devine tot mai ugor si client ete ‘mai exigent fai de necesitatea prota efectelornefavorabile asujea ‘medial nconjurdtor Bibliografie supliment 1. MOCUTA, G. E. Logistic ~ instrument i concept in contin ‘evoute. nz Burin AGIR, 2009, nr. 2-3, apeili-septemibrie. 2. OGRINIA, Gh, Pratcile din domeniu logistic In: Conferina inernajionali de Cibemetic, Statistica Informatics economicé, ASE, Bucuresti 15 aprile 2013. ss1.1. Nofiuni si concepte generale Cconceptul logistics” este de origine militar. Condustori mili tari a fost primi care au apictlogstcadrepto component a riz bia, ind considera o apicatie practic a strategilor de migsare = tupelor.Strategia decide lou! de actune, iar logistisn aduce trupele in acl loc. La inceputa secolului XX, prin logistic se intelegeaw actunile de miscare si aprovzionare ale aatelr, find considerati ‘ vomponcats ate razboilu, In timpul celui de-al Tea Rézbot ‘Mondial anmatele participant au elaborat si flost diverse modele fogistice pent asiguraea truplor cu materialelenecesare (han, cchipamente,imbriciminte, munitie) URerior, a ineeput constucfia ‘unr sisteme logstice pent a desemna totaitateastructurior, mijloe- ‘elo gi aetvitiior implicate in desfSguraeasetuniormilitare.Trep- tat conceptul de logistic’ sa extns gn alte domenti de activitat, ir principle logistii putnd fi uilizate mu numa in actuni mitre, dar Freconomice, social, guvemamentale sau nonguvernamentae ‘literatura de specialitate exist numeroase defn ale concepto- Ini de logistics, iat cateva dine ee: Togistica~organizatea planifiare, controlul si dsfSgurarea N- Serle de bunur dela concepie, aprovizionare pnd la producti si ‘stributa cate consumatorul inal, u stisfacere exigenslor pete Ja un cost minim, Topistica ~procesul optimizat de gestionare static a achizitio- vi, deplasisi i depozite materialelor gi semifabricetelornecesare ‘rocesulu de producti pentru asigurarea distribu produseler finite interiorl firme’ gialcanallor de marketing, patra satistaceit co ‘menzilo la gee mai miei costuri pentru compan. TLagitica~ activate ce are rept cop poner la diportiocl mai scizut costa uneicanitidit-un rodus la focal yitn momentul existenei cere. " Lagistea~ capacttea de orguizre «Moxos materi, {nformationae gi financiare penta a tndeplini un seopint-un timp st spaix opti eu costar minime. Logistics ~ otalittea axle organizatorce de gesine stoic car coexist in cau sompanir, fl de materiale (re ser cele fnnciare 5 de iformafiadacente) dela crginea for fi itrmedi siz pal irate preduon Site A ef, inelussservce-ul posvinzare csnca ~ couples at acivitiilor cae asigut dspoibiatce nl cant de prouse la feu! sn momentul existent eer, oy stg minime, Logica genoneart vost operatile cae determing ceselor sale, din fecare etapi a spiraleicalitii, incepind cu studi dde marketing pentnt identficarea cerinflor 5 pind ln asigurarea utili- ‘iri corespunzitoare a produsclor in bazastructurilor organizatorice ‘utlzate. Rolul esential reve, in special, Iueritorlor care trebuie 5 ‘se preocupe permanent de inbundtirea activtitilr pe care le des {oard, iar una din problemele unei compan este organizarea sistem Jui logistic, pind de la aprovizionare si pan la desfacere Bibtiografiesuplimentari: LINTA,P, MUNTEAN, A. Anti imbuniie sistem aise in baa Seti organza. in: Confering ineratonal = 16 mulidsciplinard, Profesor Dorin Pavel fondator al hidroenergetici i”, ed. a XVI, Sebes, 2016, 2. ILIES, L. Logistca sursi de competitvitate. fa: Management +1 Marketing. Cluj-Napoca: Universitatea ,Babes-Bolyai", 2011. 2.1, Evolutia structurilor organizatorice si factorit de influent ‘Scopul organiza activitilogistice fn intreprindere este eoordo- area tuturr eforturilo prin definirea sarcinilor ga relailor de auto- state, Proictarea celei mai adeovate structuri organizatorice logistice presupune eunoagteres aprofundaté a murailr, cate au avut fo, in structure de ansamblu a organizailor. ‘Pentru o mai bun inelegere a coordonatclorschimbiriistructuri- lor logistce, este necesarl delimitareaetapelor principale de evolu. ‘Acesteelape sunt 0 reflectare a perceptei organizailor gi manage ‘mentulu, fa prvingarlului si confnutulu logistic, in fleare perioa- 4 in literatura de specialitate, cel mai des, se face referre la urmitoa- rea succesiune de stad de dozvoltare a structurilor organizatorice: Sail fragment, Pi in ani 1950, functile considerate astzi 4e natura logistics erauprvite doar ca activi de failitare sau spri- jia, Avestefunefi erau desfagurate de diverse departamente ale orga- nizatii, conform necesitisilor. Actvitiile logistce eau fragmentate, ira a fi coordonate. Rezultatul unei astfel de organiziri era adesea neeficient datoaterisipei de resurse, realizirii aceleiagtactviti in ‘mai multe departamente ale organizatiei Stodile de agregare functionald. Paradigma integririi a produs schimbiei de profunzime in organizare logistic Ideea crexteri fci- ei prn grupareafunegilor logistic a mnceput si castige tere din anit 1950, Vreme de tei decenii si jumatate, filozoiaintegriri bazate pe roximitatea organizational a promovat idea performantl totale a sis- ‘emului ia impactului pe eae decizile refritoare lao functie logistic8 ‘lan asupra celoralte ati logisticesoar actvitatea, procesle tchnologce si operationale, si legiturile, jnterdependenfa dintre departamente. Primal facor de ifluenf tn alegereastructuri orzaizatci este stratepiaacesteia, fn condiile in care cele doui (srategia firmet stracuraacestela) se intereondioneaza reiproc, ele trebuie seat ‘Armonizareastructuriiorganizatorice cu obicctivele $i politcile generale we Gamiei este uovesac fy wi vbligatora, wv th vedere, cel putin, urmatoarele argumente: 4) rafiunea existenfi sructuri organizatoric, obiectivale i poli tica organiza justiicind exstenja une anumite strcturi. De fap, viaiunea, misiune si obectivele stratgice ale firmei sunt cele ce re: eazi cadrul necesar pentru prectarea si funcjionaree une struct corespunaatare a organiatic )adaptareastruturiompanizaorice in conde fn care sunt ca- ‘iin cate organizata decide modified eseniale in coca ce privests biectivele si politicile sao. fn astfel do situa, de multe or, se face necesar i schimbarea structuritorganizaie, mai ales atuneicnd cea existent este rigida gi ineficient, generind un anumit decin in ynta do alizare a performanfelor pe cate sle-apropus; ©) impactul structuri organizatorice asupra abiectivelor 5 polite cilor firmed, exemplele fn acest sens find dest de multe. Astfel, 0 SMrctura geografcd fice necesard definitea obiectvelor si politicilor }adecvate pentru fiecare zon geografit ce prezint interes pentr fir mi Stadile de imegrare a proceselor Incepind de la mijlocul anilor 1980, este analiza coneibutia logistic laprocesul de crare a valor pentru client. Organizaia nu mai pune accentul asupra functor, cain Stadileanterioare, Se focalizoa de acum asupra proceselor. In cone secinf se reorientexza de Ia organizareafuncilorlogisice, Ia orga nizarea procesului logistic. Specialist estimeazi inlocuirea treptat8 a integriisfmetionale en itegrarea informational. Logistic inteurae tare scop dea determina o mai mare coerenfi in gestuneadifeitelor ‘uri izce sau de informati In aosst mod, concepere into logst- i unica dferitelorsubssteme ale intreprinderi(aprovizionar, pro> ‘ues, distribute) areca scops8 evitedisfunctionaltjile legate de 0 gestae parcelatl a fuxurilor. O functie logistiedinteratt urmareste produsul dela aprovizionarea cu materile prime din care este realizat pina la distributes postvinzare, Tehnologia informatie va schimba radical structuraerganizafilr {in domenil logistic, va fcilita deevoltare refeelor de rme, in care ‘orf implicayi operator spcializai in oferivea de servic logstice. «influent structuriorganizatorive in ceea ce privestealocareare- surselor~ naturale, financiare gi umane.Astfl, in eazul uneistrctari ‘calizate pe categori de client, in actiumea de alocare se va avea in ‘Yedere importanfafecirei grupe de client (uneori a fiectrui client in are) pentru indeplinira obectivelorstrategice ale firmei. Cel de-aldoifea factor de influent in alegereastructuri organi ‘aie este mediul. in cazul unui media stabil, agezat, irk perturba, 5 poate alege 0 configuratie traditional, care, aga cum mentionam, 19 Fig. 21. Evol etapeor de orgnizarelogitea Alegerea si proicetareastructurilorganizatiei sunt rezltatul unor factor, tit de natura obietiv, et i subictiv. Principat asemenca, factor sunt stratogiaorganizaiel, mediul in care acessta igi deste 18preznté 0 serie de avant, amintnd aici centealizarea adopt dex ciailor, coordonarea verticals, specinlizarea autoisteaierathic8, dx ‘meni larg de contro le managrilor ete. Dimpotivi, pentru a face {ah unui media instbil,dinamie, organzatiatrebuie si fe flexibil, capabil i reactoneze rapid la schimbarile medivhi. In astfe de eax zi, se va alege o strctur orizontal, in care cooperarca dinte dex partamente este mai mare, iar decile se au fn mod descentalizat. Un at factor ce influeneazdalegerea structuri oganizaii este tehnologa, gradul de dotare thnicS al organiza, misura in care ‘alitate,umare «diversi problemelorcu care acesta se confrunt si al conluciri cu ali specialist din eadral sau, mai ales, din sfera ‘rzanizatiei. Experenfa cpa in urmsa unor asemenea contacte mi este de neglat. ©) Evoluia in carer va fi determinati de competena fanefionalf, acest cru contibuind la cointeresarea personal fecdrui depart: i perfectioneze cunostnfles abiliile legate de aria func tional specifica in care este implict 1) Datorté pregiteisimilare a conducatorior, « managerlor si a personaluli de executie din cadrul deparamenteor, compatibiltatea ince acestia este ridicat, In aeste condi, comunicarea gi coordo~ narea dintre membrii departamentull sunt failtate de prepiirea lor similar ‘g)Avind un earater centrlizat,structura funcional vertical mi nimizeazA necesitatea unui sistem de contro sofisticat, mecanismele practice de contol find mult simplifiat. in aelai timp, facltewz pentru fieeare conductor (manager) un domeniu larg de contol, com cetiat fn numra relativ mare al persoanelor aflte in subordines sa directs, 'h) Urmare a confguraietfuncjionale ga caraceruli eentalizat al procesuli de adaptare a decizlor, este mult mai rapid, tn compara 6 celelateVarlateorganizatrie. 2 jy In cszul problemelor de natu tenis (dar au mama, stractara salt faiitna generac de solu de iat altate pene pro- seme finetionale cent, ea detemninat de motvaia spocaisti- Jor eos dezvota i vei in practic abil fantionae, Pode até pas, sicuraFuncfonalt vertical pez iaserie de _ecavanae specific, imitnd opesbilaten en pracicd. Cele inate asemenea dezavantajeapar ca urmare a concentriiresponsa- biiaior ta nivel superior de conducere, in cele mai multe cazrt | delzatea de autortate find minima, Ate decavantaje ole structri fostonale vertcale se refer, principal: seen none vein comune cooper ‘nals, in coordonarea ce rebuie si se manifest inte departamen- {xe functinae. in acest condi sul aarji unr conflict wans- funciona ese deste diet; +) in conden care cerestarea pie nw consi o preovupare 4 pind porn, anifcarea activi organiza este de mule tec inadcvatt De asemenea,datorts gradu eds de cooperre {nce departaments, rea inepsnderi fade schimbarile medilut ‘extern este desl de len, ca deals capactatea ei de incites perecionae, de nova, cauzee find ales; ©) sacra funenals vertical. generar serie de probleme ‘managerial in sea ce privet localizarea problemla, a eajunsur- a caruldeparameatelo fanefionale. Aste, de exempl, ical ‘jecului unoi anumit rods sau servicu,responsabilitatea va fi difu- ‘atl nivelul tea organiza, tn condi tn care nu exist practic ‘mn departament cae si poate rispunderea in exclusivitate; 4) desi structra functional vericald genereazA dou efecte pozi- importante ~ specializarea si diviziunea muncii~ tot acest pot ice gi la consecinge negative n sensule8 angi sunt lips de vate, in condi in care acestiaindeplinese, de regu, sarcini 1 promunyatcarcter de rut __Umareaunor asemenea dezavanaj, dar mai ales a salturilreali- ive ae ino conduceri, in ulimit 15-20 de ani ai secolulitecut, B«ele mai multe organiza, prmml rind cele de dimensiuni mari, ‘reaunjatla structura functional vertical, optind pentru alte conf rafiorgenizationale, cu un grad mai rdicat de descentralizare si cu ‘epartizae mai precis8 a responsabilitijilor. Structura pe diviil, un alt model traditional de structur organ ‘atoricb, const in divizarea organizaiel intro serie de componente, numite divi, fleeae dint acestea reunind clteva departamente, care au sacina dea realiza un anumit output (un produs, un pro sau un serviein) pentru un singurobiect. O astfel de struct in i soluffoneze problemele generate si nesolufonate de varianta pre ite. in practic, structura pe diviii este organiza i) geografice, pe produse sau {in patra variante distinct: pe zone ( servici, pe clienis pe procese sau tehnologi {Servite aneyorate specifies, mai sles, organizafilor care au filalesimilare tn rit ice dispersate, ea permitind valorificarea potenituluifeeirei in condijileadaprrit devzilor la nivel local si wnei mai bune oni a eforturilor organizailr, in raport eu evolufile din zona tiv 1D) Diviille pe produse sau servic sunt nfinate in urmitoarele ‘re situa: ‘+ stunei find organizaia doreste si acorde oatenfe aparte anu tor produsesau/i servci {+ stunei edad produsele (servile) organizaietdifers in mod considerabil, ‘+ atuncicind numirul produselorsilsau seviiilor oferite de oF- nizti este reativ mic. ‘o) Diviile pe client sunt specitice cazurilor in care organizatia a propus sf abordeze mai multe segmeate de pat cu neve! si eae ‘rcteristici ce dferd in mod semnificatv. In acest fl, onganizafia are ‘cepaciatea de a spunde efcientapteptirilor fecdrui segment-intd eclemt ) Diviile pe procese sau telnologi sunt specifice cazurilor tn ig. 23, Strctra pe divi 8) Daizile pe zone (ari) geografice suot create in conde care sraegile organizafei presupun adaptarea Ia nocesitiile se racterstcleclienilor din diferitele aii geogratice Vizae. AS, oIn- tteprindere producitoare de medicament ii poate crea divizi pent satistacereaceringelorpicfel interne, a clenilor din Europa de Vest din Attica de Sud ete. © asemenea variant de structur functional care actvitile sunt organizate fn fanetie de modal in care sunt des surat, Pra ‘Wtchnologie sant grupate into divize separath, ei structura pe divi crete pe proceselichnologi pare similar | cu siuctura functional vertical, ea prezinl o deosebire semntica- tiv, majors in sensul cH divizile in cauzA au autonomic economict, _svand responsabilitatea bugetului de venituri si eheltuiel, luc care "nu se regiseste in cazul organizirii pe departamente functionale. fn tvs practi, o ast de conigraji vii ranizte pe pro ‘ts sau tehnologii) se folosest gest ficient, tunci end anumite Iroceco do prod nuit ramurd In cadrul unei configuratit pe divizi, activitile functionale se ‘esfigoard separa, in cadralfoctre divi, find totus posibild ‘operfiunilecoreate cu un anumit proces sau o nui itncte consiuie cheia compotiiviati 25nizare si exisenja unor servic fanetionale a nivel central ‘rganizafe, care #8 deserveset sau s8urmareasd atvitatea tuturo Avior ‘Inceeacepriveste avantajele care sunt destul de multe, ele pornes ela faptul of fecare divizie are posbilitaten de a se cencentraasup problemelr gi oportuntilrspecitice medilui de afseri vzat si Se adapeze prompt modificirlor mediuli exter, in este condi avantajele struct pe dvs se refer mai ales We ') Meibiitata organiatek fa de cerinele mediululextem, principal ale piefi. Acoatainseamnd eA organizafia are capaci flea eaciona promt a schimbirile medial, la mutate cae ak ‘in cadrul acest; 1) capacitates de reacic mai rapids organiza la eernfele gh nevoile lil, preoeupareaaceseia pentru stisfactea prompt a sano asemenca cern gi nev; ‘jo asteldesructr facilieazSevaluarea prformanjelor fee lr componente, a flecrei diva tn parte. Conducsrea organiza {ae posbilitatca si localizezeresponsabilitiil in cea ce priest problemele de performant legate de fecare produs sa linie de pro use, pint la nivell Inrtorl care rspunde de diva in cau. 1 astfel de organizare creeazA sanse mai mari de promovare & aioe pe pozitii de management general ‘Desig, sructura pe divzi preznt io sere de desavantae spe- cates refer, In principal, la aspect precum: 1) costuileridiate ale uneiasemenea suc, tn eondigil th care necesaré mulkiplicares anumitor active functionale pentru = se unitate divizionard in part. Astfl, ecaredivie specializat pe tm anumitprodus va include un departament de marketing si vinzri 1b) organizarea pe divizi ereeazA pesblitatea aparijei unor con- 1 oven ce priveste nivel ierrhic la care se regasese anumite sail es wnnarea rapotuuicentralizae/descenralizaren condi, nie divi pots aprdo serie de conficte; ') exist ofending6 reals de sport « dimensinilo divi. Din _sccst cau, dar gi.ea urmare a faptului cla nvelul central al orgs- si exist in acelagi np compartimente sau, cel pi, specialist alizai pe probleme comune tturor diviilr, se diminueazi ef sieconomille de sear, 4) autonomia de care se bucurd divi ereeazo serie de confuzi at, ca mare, ma les, a fapulul cl au exist o coordonareef- th inte diva, iar control conducei superioae este mai sab; desi toate diviaile sunt pli componente ale aceluiagi sistem, zai in ralitatefecare divzi le priveste pe celeale ca pe te concurente, ma ales tune cd se pune problema acai resut- (nateriale, umane si fnanciae) dele nivel central Structura matriceal ao un grad de complestate mai mare decit xz celor dou modele prezntate mat nant. In acest ca, strus- epinde ati de fusuril vertcale, cats de cele orizntae de au- rita si comunicare. © asemenea strcturd se va wliza fn cazril Ta crerea une! sirtur fn jurul unl singu factor nu ae apaciatea a genera rezuhatele dite © stucturd matrcealé poste coasta in tmbinarea unei stractri ionale gi a alteia dvizionare pe produe, pe cient, pe ait geo- ice sau pe proceseltehnologi. Fa poate fi defini ea acea structurk 7 sau sh Infinjeze alee; 1) siructura pe divi dX posbilitate conduceri superioae a 0 giz se concentreze, mai ales, asupra problemelorstategh fe, Aceasta deoareve problemele curente, legate de aspecte mai pati complexe, se slujoneaza la nivel divailor, fit a mai f neces implicarea conducerit de vif organize, tncuraind, astfel, de centalizare «© gradul de coordonare tire departamentcleunei dvi est Fidicat,deoarece eforturile slariatjlo cei desftyoail actvitatea I cadrul aestora sunt focalizateasupra unui anumit prods (serviein), ‘uel anueite pete sau asupra unl tp de clint; 6pediv ‘ce bind uncle asyectealestructri funetionale ev altle in aceeai parte a organiza CCaracteristia principal a stractrii matrieale est existen lin lordesutortate duel, astfel inet unit angajai au obligaya do a rapor ‘ala doi sau chiar la mai mul efi. De asemenea, structura mati poate rezulta si dn combinarea une divi reate pe baza mal mul factor de exempla, divi pe produse gi divi gcografce. by motivata mai puternok a condceri dese implica in larifica- aspevtelor stategice ale organizatci; c) se faciliteazA utlizarea cu ficient sprit a resurslor umane, 8 posibiltilor de transferare a spcialistilor de lao divizie la as 1) obetvelespecifce ale ecru proiet sunt clare, iar intrerupe- rea unui proect sau aul este relativugoaré; ©) ereeazk posbilitii mai mari de dezvolare ait a competent Beatie irc el ‘manageriale, tga cele specializate; ‘exist mai multe canal de comunicae in adrul organiza | inceca ce priveste dezavamajelestructur mariceale, cle se refed | indeosbi la: 2) datorittexistenfei unui numir mult mai mare de conductor (manager), costrileindireote sunt mai mari dest cele corespunzi- lorlate doud modele de structuriprezentate mai inant; ) in condi in care sunt slariyi care a 0 dubié subordonare, ‘elajile de raportare sunt mai difcile, exstind riscul aparitet unor confi saw chiar confit; [pan — ©) tot datorttunor lini duble (dual) de comand gi de autortate se ajunge, nu in pune cazuri, la confuzie side frstrare, In misura {one vedere, in primul Find, uni singuramproata asupra stati ators, poate I fel de importang. Ake avanaje ale struenwrii m cealevizeaz 2) flesbilitatea ridcats si capacitaten do adapta la schimt complexe ale medial extern; 28 Fig. 24, Struct matientt in cen oe prvesteavantajele acestui tip de organizare, se are Jbunaajreaprocesulutdeviiona, In com paraie cu celealte Jou moduri de onganizare. Aceasta deoarev®o nizatia nu va mai fidominat doar de un singu fctor, care rsc8 ‘n cae exist responsabiitii comune este neslr cine este vinovat gi ‘ine va rispunde atunci cind se constat o defetiune in activtates | organiza. Tot datorii dalitii de comands, exist iseuri mari de ase clu priors, considerindu-se 8 toate problemele prezintd acceai important, contin pe aceeasi msur; <4) structura matrioeal ese generatoare de pierderi de tmp preios 4insctivtates ceor responsebil sau a executagilor. Avem in vede= ‘ att timpul necesar solujionérit conflctloe, cit si timpul necesar lope decir, «exist un rise roa al dominate nor dimensiuni matriceale ind ul de preu de mentinteehilibral puter into astfel de structur. io fnfionare corespunzitoare organiza, toate dimensiu- ile muatricei ar trebui sab aceeasiputee, dei o putre egal, in 29 ntreguui sistem in defavoaraz contrar, oganizafa renunfind la avaniselestructuri matricea cares transform int-ostructur funcional, cu existenja unor rela lateraleinformale. ‘vind in vedere cele prezentate,o condtieesenfal pentru Fun fionazea corespunzitoare a organizatci in cazul spell la siract ‘matrceal este capacitatea ridicté de colaborare a managerilor, in pendent de poziiairarhicd in car se ald acest Structura de tip retea dezagresz4fincfile majore in compan se parse, inte cae se stabilese lepituri prin imermediu! une organiza mic, vind rol de sediu central Altiel spus, organizayia subcont teazk mai multe din func sale de baz uror firme de specialitate gi apo’ coordoneazdactvitateaacestora in aga condi, relaile conta twale ce iau nagere si conexiunile electronice fae posbil existen refele proicctans a7 | sbittoare te Fig, 25, Sivtura de tp Orgmizato =~ genie de ali © asemenea strucuri ae o serie de avenaj, referitoue, indeo= sob la: 4) flexibilitatea ridicat a organizatei, stustura putand | modliie att prompt gi cu usuringsatunet cind eonditile de media cer acest Iucru; ‘toate resursce sunt fcalizateasupraastivtiilor pe ‘aa le realizeazefcient; organ: 30 ©) find novet fad fh uno civ mult mai complet, per ul permanent al firme este motvat are satisfctii mai mari “2 are un numar mi de nveur eae (doer 2-3), fa de circa inca! oganizailr tional ‘Dezonantjleconfgurate dei ete se refed, mai aes, 5 3 nwa unl contol diet. nemiloit aopre modu de estsurare a atv, endl tn ecepricipalle Fae ale renin! sun conmcte wer tee fre din primal deavenaj rez adil, legs de gral iat deinceritaine: 6) ncaa caeperformanfl nu seid I nivel attri, inyactlasopraorganiai cen exe pateri, cu consecinfel | decurg de aici, inlusivssculdispaiiel totale a acesteia, Acelai rise ‘xisth sn situaile de fry major ale componenteor refelei, {exist un rise major a loialitatea personalului propria si scads, seco se manifesta sn ceea co priveste Hutuatia acesuia,deoareoe salaripi sunt consieni de faptl ed ei pot fi orieand tnlocuii cu fure ‘izorii de servici pe baze contractual. Dezvoltarea firk precedent « tehnologilor informational i a le- ‘iturilor electronice dintre organizait a condus la apariia unet refele ‘iruale, espectiv a unui grup de onganizaii ce se unese pentru un ‘anumit timp pentru valorfeao serie de oportuniayi. Grupul se va Iva imedit ce obicctivele comune au fost indeplinite 2.3, Restructurare si reengineering Obiectivele de restre a eficienei sia probabilitiiadue ta atentia rilor,responsabili de actvitiil logistic si a managerior de nivel superior al organizatiei, conceptul de ,restructurare”. Alte imiri foloste adesea tn Iiteratura de specialitate sunt: reducerea nsiunilor gi reducerea nundrului de nivelur ale organizoe. Restructurarea respreznta reduceren dimensiunilor firmet din ‘ul de vedere al angajailor, al divzilor sal uniter, al nums- i de nivelurijerarhce din sructura organtzatorid, 31Scope restroctrrt este de ashen cost i de a ficient caine, Restructure este seralt de ani ‘icetori ela, com af rap re mumaral de anaj 9 thmal nro, rapotl dine personal existent Ia nivel cent inovate a agai I pecnfararca aia proceso ese posi dtr enol Tncettadines rs! perder posible a posturlor determina eel jeneputdc dareeats sees nanos ees st dere gradi de implica, decreviviate Ht inovatiesagzjilogll enna tant pe np om i ntometears econ mee acer find unee din conscinfle eztv. "Reengineering const n revalunre i moditcre in profinime a Majritateacompanilorsuntinteresat decresiereacompetitvilill emer de management, posturior i Muxurilor de opera, Te tn condi mel ooenrenfs buds px inp gia un mdi crcl arse pistons Seana nana baton foc ree tizat de dinamism gi incertitudine. Concurenja bazatd pe timp cone Prin reengineering se crecazA un sistem care se focalizeaza pe pro- sta in livrarea mai rapida a produselor si serviciilor, in comparatie -cese si outputuri, mai degrabi decat pe functii si inputuri. Fiecare an- oncucni, fern fmelor un imporant avant sate tit ar posites veulzezs i mod car modula care propia Prin eproiectareatutuor elementeor unui proces, pot finite Fisipa de resurse ji intrzerle, Reenginecring-ul promoveazi scenralizates, iterdependentelereciproce gi tilizarea ia comun & atilor “Manager logistic umarescs8 itunes viteza sacurteeall gave ifuenfaz8produulser iil fal ferent performante!logistce a organiza. Seopul este de a comprin iff Alitur de avantjele sale considerable, eengncering-l arco 5¢- ‘contro inervalul de imp dela prime la vrare a comenzi,pentull ie e limite. Defintea proceseor din cada organiza ete adesea accolerare isu mirrors ocucerea tocurlr. Destsurarell. ici. Proool de reenginering este cosistor uh srpete ome, ‘ai apd activi logistics redsce nivel activelor financial rancid tip pe cael consum8 necesae 9 spores nivel de serie cle ‘Necsitate eengncoingali est argumenta de Reengineringrlse dnsebet destruct, intimp ce resell existent une ivziun’ mul pres accentuate munci fp care ‘uraea rispunde, in primo rind, intreselorationarlor de crete poste conduce a birvcratc excesiva i care pose face ca mance sie 4 efcionei i fea, reengincerig-al ete preccupat de stuatialmenotond, mult prea spevaizati; agains lino, Proceslde-esuctrare este focalizal asl + cornea cantor se modifcs fate repede i fmele i steue- pea eliminkri,miegorisi i repoziocrideparamentlr, tn cadrllf wa lor actuals, nu pot reaction dest de tepede a se pot adapta ‘organiza, Principio promovat de reengineering este schimbarealf ever pe cit de rapid a never ‘moduli in cate se desfjourd procesele De regult, reengineering + picjle de desfacere sunt in expansiune si trebuieeafrma si fe ru modifica orgnigrama su conde a dispar unoe postu lf cpa fact fa concuenet, oncodier ale angjatioe _,, DE Feel, companile apeleark a reengineering in urmitoarele ‘Abordarea numitl reengineering presupune reginireacompledl sat: 1a proceselor-cheie, pentru promovares coordontri orizonale MH » se aft tn diicultate (care nu mai reist pe ph, care na cresterea festa report eu shimbiile medi. Reeng si produc a nivell alta ert, care mma pot face fa ering ul organinssd munca tn jun processor, au al fnetiolloncaatey ongaizaii, i are ca efect reorient dela structra verticals I)» ny sella nel in dfcultate, dar despre care se crede ci vor avea structura care pune acceael pe echie gi imputericiresangsajilonf Robeme ty von 32 3«+ nu au gi nisi ma par of vor avea vreun fl de probleme, inst management ambos agresiy, in cadral lor se mizeas pe potential ‘Seeley cdgtighor numal dac est cu un pas inainteatturor, da Schimbi in permanent, dact te folosest de inovati ‘Schimblrile ce se produc nto firm care apleaz8 Ia reenit ring sunt untied lcru se schimba ~ dela departanente Funct la echipe de proces. Oamenii care Iuereazi in departments diferi ‘mcbuie susilnolats penis «putea face schimb de idei, pentru forma oie de ansamblaasupea integulu process numa as nei singure tape; "atribuple diferitelorpostrl se schimb~ de a operat simple 1a uct multidimensional, Specialist sunt Inlocuii cu general (Ge exempl in lo dete presoane dintre care un s primeasc ‘mente de acetal doilea se vizeze gi al tril 8 into fn calulator, se poate folsi un singur angajat care sa efestueze te cele tei operafini). Prin acasth scimbare se asigurd i crest timpuli de operare; rolul camenilo se schimb ~ dela subordonar, la pure Fig. Viana sratgia a Ieprinderi | O buna strategie lantuli logistic se havens pe aprecierea re ists Pieris inluenel in raport cu cele ale clienilor si furnizorilr. Patera poate proven din volumul de activitate, mii inreprinderi, ren aa in domeniy, imaginca pe pin, fora Fnancar et a‘Nueste posibilntotdeauna un contol asupra lanul logistic, esa conduc a necesitate colaborti eu cella ari implicate na ‘mod, este necesarto concentrate po clei funizri-cheie pe ‘analiza modal in car nteraciuilecu oi conduc la reduceea turlo, imbundijirea productivitii,cresterea satisfac, gene tunel valor mai mat Tnireprinderle sunt asta obliate st gBseasc soli ovii si tot ma eficace penta a plot Muxurle de produse si servi fia de corcetare-dezvoliare pint Ia cienul final. Exigenele ut ‘media puteric concurensial impun 0 redefine gio rajionalza funefilor lagu logistic. Din puncol de vedere al organiza ‘emul logistic, inteprinderlese aft fn fla une duble prove generate de reconfigurare industrial si de evolu ciccuitlor distribute, Petinenta solutilr logistce si gestiunes inerfeei rere/oferté sunt foarte dependente do sistema! informational log care vehiculeaz informa in ambele sensuri ale lanl val Dezvoltarea consderabilé acestortehnologi va oferi,celor ‘vor sit le implementeze, un avantajconcureatil durabil ( intgeprindere nu define monopolul ay rare activi, se Inoeare arta cum pot use a valoare ‘, in general suutilizate sau negate de cee sstomul logistic, Scopel de al imbundtii, Obietivul global exe acela de a prez ‘viziune de ansamblu asupra logistic care inde aso afrma nu ‘variabitindependent in functionaeainreprindei 1Wintegratoarecuplata la strategiaSnreprindei Eficienta logistic poate fi astflabordat nto viziune mult ‘vast, apropind puncte de vedere divergene ale unor domeai biote pentru disugi Domenie de dezvltare ale sratpilorlogistice. ‘Roll stcegiloroperafunilar ty stiviateaineprineri ‘Domeniideaplicae a step de sprovirioare. Bcienagicicscitatesstrategilor de ditt. “Actalitees opi strateillor de exteralizae 6 Paniculaitile srategiloroferite cient. "Aspoceleorganizationale ae strategie actvelor ‘Bement de configurare ale une stategilgistice durable. roducte i funetic de indicator de productiviate, de nivel ‘lor dort de distribute, ea ins inuenjat de costl de possi stoculi gi de ata de rupturd accept 48Subiectul 4, FLUXURILE MATERIALE, CLASIFICARI $I PROGNOSTICURT 441 Crt de cuntiear a flor materiale 443 Claseareafaxunior materiale 423, Dinamiea neal celal sur materiale 444, Prgnoza farir materiale Obiectve: Aires nur concept ¢etominaes namie ai Macuilor materiale; ‘imonjres criteria de cuancare a usu materi ‘Gontteaen clasictnior de tz a usurlor materiale; plicwea acpi de prognzareafucuor material. Direct prortare in economie: Conceptl de gestionare a i sulul material in eadrul sistemolui logic este un sistem compl de gestune al deporituli(orivnde a fel: verign de aprovizon produce, distbuye sau unitifle de warspon), penta 2 controls ‘fot individual care tare a focal, nclasiy marr prim contol depoitli gi ridicarea comerzilr, precum 5 plait tiruitull si expediee, fn acest proces fear informatie, cum A infornaja despre trnsportstorl mei i iaformati despre at Te ca mumdral de lo, data expirrit s umarul de series trate de deporitare respective, sunt hate in consierae pentru a ‘punctulittea materialeor, conform cereri i pent liza int nod eit mai ecient satu dn depozit [naar de aceasta, sists logistic peomite adminsrareaspailuiber gi primes anal permanent stoculi, Bibliografie suplimentari |. PETRICI, D. Sinstonizareafaxului materials informatio deca lngul nut logte fa: Marker Watch 97 ile 2007 50 LLAZAREY, V, KULKOVA, A. Reverse logistic, ln: erat IConference Actual Economics, Uri, 2018 SBULAT,V lntograrea fuss merlin atvittea sistem Tin Confring tifa imernyinalajbiliard, Paradigme in decvllareaeconamel nfinalesimondile”,2-3 noi (USM, pp. 308.315, |. Criterile de cuantificare a duxurilor materiale ile materiale repent migcara progresv8 in eadralpro= i de fabricate a materi rie, materially, semifibrieateoy, rambelr ee ite depoztele de mei i exile de produc- inte secfile de naliare i deporte de prodse fit ‘nal proceslordefabrieaie complet automatizate, precum s vesele de apratr, facade materiale se supeapune cu uxul 5 fngimes traseuli pe car ccula materiale, de earacteris~ le de depoitare si de transport ale materaleor (volun, reuat, cde darts de stocto in dferite puncte si drat tot de bileae a materalclor in procesele de produc. ile ati se frmeazica etal wansporti depocti sui allor peri cu materia prima, semifbricatl i proscle ncepind del sus primar. a mate prime pin la consumo Th ara de pile sant abode dous crt de cua (ise) aur trae: voll Maxab material a une logic si voll xu material al uni ecipaent. ‘material al une operots logistic. fn proces cirulit uri se realizes operai vara deseacarea, arajara pe sir fund dla, deplasirea,despachetarea, aranarea a stocare ck opera logistic, Volumul ucetrilr pe fecare oper, Petru un anumit interval de tin (oun, wn an) repreznth ‘atria l opera corespunaore. in depoziteleIneprin- 31deri comerciale angro, faxurile materiale se caleleaz, de re In anumite sectoare, Penta aceasta se sumeazi volun ler toate operate logistic, realizatepe sector dt. ‘Flecul material al ural echipament. in istemele productive, cure materiale pot defini ea 0 mulime de enti etculante se deplasear8 in interiorul une aritcturi de fabricaie cent products) are confine clementestrturaleconetate ine ele pri Serie de regu de reayonare, Regulle de reajionare ine elemen structurale determina traicctorleposbile le entiiilor circulant adr aritetur de fabricate, ‘Dac in interior uni sistem entail crcuante sunt dst rnumirabil,putem afin cavern un lux material cu valor ds ‘Volum ucratilrefectuate dun echipament ehnologic de produ ‘rd necesitate implicri stor operafiuni de inteinere (nz limentri, aproviziondi, reparai curent et), reprezind vot ‘uxulai material al unui ehipament. (© arhitectur de preducte conne pat tipui principale de mente structurale: * puncte de lors; «+ Sistome de transport «+ sistome de transfer, * sintome de depozitare Sistemele cu o ast! de sructurd pot fi ntiiile circulant fabrictele care rmeaz3 af prelucrate, piece, sculele ee) sel umane. Punctele de Ine sunt elemerile structurale prin in ‘medial cirora sunt indeplinite toate operafile dn ia tehnologil scopulobsineri unui anumitprodus 4.2. Clasificarea fluxurilor materiale luxusi materiale sunt numite incircituile, pesele, mfur ratrialele supuse diferitclor operai logsice gi aportate la un mit interval, 32 raport cu sistem logistic, fuxul material poate extern, in- de intrare si de isi. Fiuxul material extern decorg in medial exter al intreprindei coasts categorie Se rofer nu orice incdredtur, cae crea th ‘eprinderi, dar mumai aele Ia organizareaeBrorapartcips prinderes. xu materia intern se formeaz8 ca rezltat al realizar operai- Hogisiice ev inebrttur in interioralsstemului logistic. Fluxul material de isi parses sistemul logistic si este desti- duu extem peru intreprinderea comeriall angro. El poate germina, adunind fuxurile materiale, care au loc Ta executarea loacelor de transport. structure maerla,fuxurile materiale se impart In fuxwri n singursortment si faxuri cu multiple sortimente. O astel de care este necesar, inruct structura sotimentului uxului de- nd esentialoperaile cu acest principal cantta Auxurie materiale se impart in Duxuri mari, medi gi mi rile de mae aparin proces transportiriincdrcturi cu un de mijloace de transport, de exempl, garitua feroviara sau 2eci de vagoane, o coloand de automebile, sau o caravani de ale ete jxrile mari se refer la citeva vagoane, automobile. jocurile mici sunt formate din inedreturile, care nu permit uti- complet capaci miloculu de transports care trebuie le cu alte infects in aceasidireotie. nurile medi se stuesz8 inte fuxurile mari gi mii. Acestea ce vin inten singur vagonDupa great specific a tnckrcturilor,fuxurile materiale impart in uxusi eu greuate mate gi luxe cu greutate mic. Fluxurile eu greutate mare asigurd uilizrea complet atonal mijloacelor de transport. Pentru pistare sunt necesare spi de d pozitarereduse,Fluxuile cu greutate mare se formeaza din incre ‘uri eu greuatea unui colet de pest ! ton (pentru transport naval), 0.5 tone (pentru transportulferoviar)- de exomplo, metalele Fluxusile eu greutate mick sunt reprezentate prin inercitur nu permit utiizarea completa tongjului transpeetul. 0 tonk d inciredtul a fluxalui eu greutate ujoarh ocupi un volum mai a de my, de exemplo atcoele de tutungeric up gradul de compatbiltae,fxsile materile se impart ‘uxuricompatibile si incompatible. De aces criteria ze fine cont ‘ransportrea,stocaea si prelucrarea incaredturilor cu mirfuri al Dupa consstenia nedreatwilor, fuxuile materile se inxpart ‘uxur in vac, eu bucata gi ishide Increituile in vrac (de exempl, cerelee) sunt transport ‘ra ambaly Proprietatea lor principal const in fiabilitate (3 ‘imicioase. Pot fi transportte cu mijloace speciale de transport vagoane de tip buncr, in vagoane descoperit, pe platforme, in cam tainere, automobile Incirdturile de-a valma (in grimads) (ate, elrbune, mines nisip ete.) de tegul, sunt de provenien} mineral, Sua transporta ‘id ambalaj, unele pot sis inclee prin inghetare, prin presare, ‘oagulare. Tot aga, cas grup precedent ele sunt friable Inccituile in ambalaj individual posed propriety iico-chi mice, greuate specific, volum diferit. Acestea pot fi ambalate i containers, i, saci ete redturlelchide sunt transporate tn cisterne gi nave. Ops rae Iogistce cu incireiturile lchide, de exempla, transporte plstrarea et, se exccuttcuajuoru mijloacelortchnice special 4 Dinamica calitatii circulatiei Auxurilor materiale ia serviiloreregte mereu, iar Ia dezvoltaea ei particip ‘ctor, cum arf: compaiile de transport, companille de angro, dealer, distribuitor etc. Dato fapuli cA numeroase doar produc, dar acord servic corespunzitoae, deci 1 noflunea de service logs care este definitdrept proces don operatiunilo logistce nevesare pentru minimizarea cht lors sisfacerea necsiiilorconsumatoile de eric iculartiile serviclor ere ingofeeciculaia Muxului material mnt dinamica cali acestora si prez cAtevaparticlaii 2s asupra clruia mu pot etetate teste pind end cumpied- [nua acitt plata penta servic dat. de capavtatea cumptritorull de » preci aciunileprivind servicilr este particular joac un rot important in proces logs, ir mic in azul clit uxului material este determinatd de devie- lor real ai serviciulul dees agtepta tate creulayei uxurlor materiale ese procesul de manage- fare coondoneazi, supravegheaz’ gi executlsarcinileasociate pul de materiale I, prin, si dint-o orgaizaie tatoo manier’ Et. Prncipalele obectve al acest sunt ‘schiziileeconomice de materiale; fabricar sdistribuirea in tmp vl ‘ontabiltatea depoztelor Siutarea de no surse de aprovizionsre; Aezvotiarea de vinzttoris, ss+ ingineria valor, 3 coordonaea osu de bunt deruare a materielor. Toctor! precum globalizares i imbuntttinte tehnolouce din tim ania schimbatlogissianuluipanctal de vedere privind transport realatin foxuli metra- Managerl logit ie mai proativ in identiicare combinaticidorite de servi ‘anspor. pocum sia stucturlor afar adeevate ptr nde bietivele firme. Transportul, atone cind este gestionat ind ‘en de ake operatun logis a vloar edbugath eprezinh Jementl cel ma slab, a decile de transpor, care sunt wets cooperre cu fancile estionae elimin8 accasts probe ‘Colo dou princi fondamentale in dinamica cali crcl tutu mater operetinior de transport sunt economia de 3 fieconomia de distant. Eeonomia de sear inseam: cost t= Tani pe unitate de greuate care sade oda cu cresterea voli Apes Booneria de disan implich fl & exist o costal de anspor pe unitate oda cu crexerea distant eli sun esnale a evalarestategilor alternative dea Sau a practclr operations "ANS, gist ianporturilor este o activate importants pel organiza care implied urmitorl proces: vnatica 9 elegerca med. Exists o ncesitae de a i mcd de traaport, poi lan deca de anspor solide. Aces ‘ema in lnc pl expe, desir, transport, guver 3p Clarated oblectiveor. Ese nocesar si se decid ordinea refering in exestarea fueilor de transport. Prodettoral ej dotermine obiectivele I un nivel I care se pot ofectun gl Fe Lacopd client, vloaea schimburilr comercial cao pot fi ‘laut, O asl de stare a obictivelor poate permite compan Sleagh un mod ecient de transport Modul de selectre a transporte. Pent atngsre obi lor in mod ecient, ene nevesirlo alegere Ine transport uni intermodal 56 Iver sou exteralizare, Dup selecarea moduli, compania doi acts elizze prin resurse propri sau sh exer poe tert “Foanore 1 contol Bficientasistemului de transport pote f roa ein msararn satisfac clinfior, rel modem a tect pinto schimbare mare, ev 0 modi rian, de Ino fancfie operafionalt la una strategic In aos Transportl necesitéo elutare constants de metode penis 2 3¢ "rprnvselecinfor vor ajange ln ua Tr, tune cd este Sn anti erect nstare ntact n pls, transport tre i intunittensci in mod contin flexilitatea fi capacitate de pund cratelor pie, nt-on inp scart, ofernd tn aces timp ai bune de comunicare gi de asemenea, de reducere a costo. Tuer face din anspor oaeivitat continu, mai degra deca eri de o singur dah 4.4, Prognoza fluxurilor materiale Prognoza fasilor material este o tehnicl simiies de deter- i avans 4 cerinflor e mater prime, Fi i eomponente iar, piee de schimb es. dat de programul de proce. Sis- ul gle de panfcre gt contol al managementlu eprerinh 0 ivi mai lard, in care fuel de planficare ale materalelor rea bugetuli penta material sunt nse exer raduse a entra fanctionaet, contol execu efcente ale acest. ican efectiva ncepe ou informal culse prin previiun ale vazirilog, roduc i previiuile generale dealer rile generale de fer furizea milocele nevesare penta ni in reali tendineleprerilor,slariles cose servis desfacerea previiuilr generale in planui specific, urns ‘ete de a face pol gt aproviionarea disponibile pers & ms plan spi. Estimars consumuli de materiale este de- ‘in anu perioade. Cantile sunt verifiate cu procedura de 7contro al inventrui ind in considerate ceriteleprivind sto Ted gure timp de producti. CCerinjle ff de prognozs fuxului material trebuie sf fie exp nate, ate inet fle evitateerorie in aprecierlecorespunzta Pentru a crest imporsntapreveziuilr in procsul de estune a ‘smului logistic, prognozele sunt orientate spre alciuireaplanut dlendsrstce de angi dart pivin crculayiaMuxurilr mate Este important ca perioada preveziul tfc sufcent pentru el rea dcizeicorespunzitore privindgestiunea sstemului logis implementarea protic acess deci ‘Strcina principal const in previziuneavoluml ual sal a ntrepindrile comercial cant mijleacelor de rans pentru desevireasfere de prodote pe temmen lung ‘reviiunea stbileste cmp posibiln limita cruia pot fp ‘arcing soopur reale adic pot fi delimtatezonele de pap Aeservitea consumatorlor ga mijlacelor de anspet din ram tespetive, lath de ce provisiunes poate ft pivithdrepto eta formal panic deoaoce ea nu stabilestesaciat concrete, ‘onjnedaele necesare pentru claborarea une strate logistic. Pentruefectuarea prevzinilor strategie, enevesar llizareaul informa atentice vind vitorl probabil al deavoltri sist lps a care se raporteaza aceast deci. In fecarecaz, se va leta variant optim a previziuni i metodele inti fundamen pentru planificare activi logistic. Subject pentru discuti 1. Rofl sai materi i sistemut logistic 2. Elemento structurale al uxurilor materi 3 Crt de clasifcare ale faxusilor materiale 44. Aspestle circulate! Suxilor materiale 5. Prinipie fundamentle ale dinar ait cirulail rile materiale 6. Planifcarea fuxurlr materiale 38 sbiectul S. LOGISTICA APROVIZIONARILOR 4. Logistic sprovzionti—concepe generale Fomle metadele aprovizionti ‘Statel d aprovizi eines noni de, aprovisionare™ ‘denticare lomentloraprovziondi explicaeaformeoe mtedeor de epoviione; aprecierea eseae metoelor performante de srovizionre; ui de planlcae a apr zion lor de aprovicionae, plicaesesnjel organza contralulu prviioni Aplcarca modeelrlgistice al provizinaie, analiza problematic slefelfumtzorior dupa clei rei Ingriea in suai conrete a sratgilorlgistice de aproviio- ganar al servlu de aproviz rioritare tn economie: Logistica sproviiontil repre activate prin are se asiguraelementele mitral si tehnice te producti s/suu distribu, in volumul ¢structra care si or costuri minime sale un profit et mat mare. fn aceasi ce includes activtatea de parteneriat(cooperae sa colaborare) ent realizarea unor produ. Activia de patenerat ark dup aceleasiprincipi ca gi cen de aprovizionare si deouece eae unite pat pre funzt, caScopul logistic aprovcionri const in stisfacerea neces 4e producti cu materi prime la eosturi minime. Obiectvel log ii de aprovizonare este asigurare complet, complex sa ti ‘unit economic cu resurse materiale la local i termenul stabil Sareinilelogitcl provision san 1 Reepsctaren grail de achivitionare a terior prime —al ‘rare inate de trmen implica cheluil suplimentare do introtine Jaro intriere ar putea provoea intrerupereaprocesui de prod 2. Respecareaechllnuli dintre cantata liveatl gi cea neo procesuli de producti —calculares incorectd a volumulu opti achiiicauzeazA dficuli in organizarea proceslui de produc 3. Respectareacerngelor clitatve in procesul de aprovizionare materi prime LLogistica de aprovizionare indeplineste urmitoarele fic 1. Stbilste relat ca farizori de resus materiale, materi p sau produse finite, prin dferite metode decaleut al nevilo real sceste resus, au in finete de eerntle pete 2, Organizeazaprovizionarea operativ, adit transferu fiz a surselor de funizori (in eantile necesareacoperiiconsumului reat pentu un anumi interval al perioadei de gesine) cite utiliza 3. Depoziteaz cantiile(stocurile) aprovizionate gi le piste In condi corespunzitoare pentru asigurareaalimentri continue rajionale a consumului cunt Speciticarearelailor de aprovzionare presupune alegerea fo prin care se va desfsura, propiv-2is,procesl de aprovizionare: Vizionare dela un furnizor mic sui mare, direct seu indirect, pe de contrac a a comand et, 5.2. Formele si metodele aprovizionirit Alegere form de realizare a proceculi de aprovizionare ote din principaleledecizii managerialespecifce logistic arovizio In activitatea practic a agetilorcconomici se inlnese dou fa de aprovizionae: direst indirect o wiclonarea direct de Is furnize(produettor)presupune ne- i formalizarea rlailor de parenerit, in mod direct, prin plitilor, respect trnsferul resurselor materiale de I pro. fr la consumato, dupé modell prezentat mai jos, ‘Ere oman Ss a Fig. $1. Apovizionare drs dea frizor jee pe cae le of forma de qrovionare direct sunt cmoasterea de cite furizor a revoilor intreprindeit (con for) si, respectv, a posibilitiilor do producere ale furnizratut , mai ales tn coea ce prvest caacteristcle produsclor posbiliatea dea valoifica anumite oporunitii,oferte deere or incazul end consumatorlIndeplinestecernfleimpuse de = osibiltatea imbunttjiritrelailer fumnizorconsumator prin edict care au or ibilateaevitiri unr risers sporirea inrederi in Furie parte consumatoilor, de aproviconare indirect sresupune conlucrare eu ine 4e pe piaa esusolor materiale necesare consumatorla {in vedere, cl prin canttitjle mari comand deere interme. Pot obine anumite oportunitiy dn partes produdtorilr, de ot se obinresurseleInun cost de agovizionare mai redusdecit laprovisiondri dict, Aste ptf ob{iuteveuceri taba) cer de plat (escomp), reducereacheltuililor de trans- grarea pe unitate de prodas ee. 6[Preincnor [termed | ig. £2 Apovcooaes individ Principlele avantaje pe are le ofer forma de aprovisionare rect si > crestrea gradu de disponbilitate a resurselor, prin posi tea de amplasare a itermediarului in apropierea consumatoris ‘+ peluates efectuirii unor operat de pregitre a resuselo vedere ili de ete intermedia si caren general necesits nologit ma putin performante, mai ales, in conde unor seri fabricate reuse, i pe aceastt bez obyneresunor costuri lan produsulufinit~ la consumatoe — msi reduse; * minimizareastocurlr de producte prin crestrea gradu de rani aproviionsilor, pin reducereatimpurlor esonomice de are sa prin preureaunor fei le stocului de ete intermedia ‘= prin nivel cantor cumparate de la producttor de o inermediae se asigurk pent aceasta anumite oportuniii re Toturlor de fabricate i deci reducerea costrilr,reducerea isd esfaceri produc, psibiliaes flosritehnologlloravansat cates se asigue ocalitate ridicath si randamentesuperioare et ‘fel progucitorl va dispus 8 ofere larindul ui, anumite av cum a f reducerile de pret, riviti in aproviionare ee, ~ ava ae po i transferae i consumatorui, chiar in condiile percep comisionului de cite intermedia. in funcie de implicare intermediruli, aprovizionarea ind poate fi efectuah prin: tanzit organiza, tranzit achita,depozite {ermediarulu i aprovizionaregarantat,avnd model general sma jos. “dprovcionare prin transit organiza! presupuneinlesnirea tre un intemediar comercial a actviti de organ 4 reaflor dite consumator gi productor ~ fuizor,u Tiare produselor si devonars facturilor aferete sis realize 64 x doi factor din unm, Rolul activ al intermediarlu se fest in fara de contractare gi pe parcursulderlit contrat servile restate, pecfceranzituli organiza, itermediacul imeste, de regul, din parte consumatorlu, un comision 1 3% In raprtcuvaloarea afaceri pe cate a fcilitat-. visionarea prin transit achitatpresupune ea att contactrea, 5 achitaroacontavalsi produselor s&s asigure prin intermedia cenerval, iar lvrareaacestora ae realizeze diet ine producé- onsumator Aceati form’ iL impli i mai malt pe intermedi mecca in deruarea proceselr de vnzare-cumplrre, respectiv devine ma cointeresat in umariea si contol dere ritmice lor, a respecte deeitreproducitor i consumator a obliga contractual $i, in acest caz, consumatri cedeaz8 intermedia eral un comision care poate ajunge pind Ia 5%, vizionarea de la depozlele inermedaritor comercial este 0 cae presupune ca toate cele tei actvi (organizarea gi conete- reljilor de vinzare-cumpérare,lvrareaproduseor gi chiara mvalori acestora) sis realizeze integral prin unit specalizate in zare (angrosig),Varanase practic in mare msur, nce lor cant mic, specific miclor consumator care au limita ts sproviionarea direc de Ia producttr sau pentru cre dat nu le este avantjoai. east form de sprovizionae inte complet intermediarl comercial in activists de comerilizare on general, deveind in unel sti factor determinant nea activitilr de destacre 5 de proviionae wviionarea gerantad pesupane preluatea de cre o unitate 8 comerializare a procesu de apeovicionare a struct le sau pajale de materiale necesare ned inteprinder con n-o peioada de gestune. fn aceast frm’ pt fasigurai ‘mai mul consumator din raza de atin a unviinlermedie erste formelor de aproviionare sunt prezentate in Tabe 65Tabell 5.1. Cartes fomelor de aprovicionare orga [Chaeaantceaie [Osea ies re or de vimare fempirare fecgrucaue uc aporisont aides pn ap Se lapereduaor enemy re me npc), coats deepen: (stint pet ses de ach sosinare pent concine state chil all ans ame ist [Coal [BSE tact a fapepreicacr [eae cmmmnaererspeigien rset Jscei emplaced osm mao pea |r cnet pegs eat sue on en ma — elec > cen pure Fp |e tn Sect a de ovis! [pesto prede nanan ee ee [mx sine oe ares ere [on pr spovicnare ete Ice ort ans [nna rma pee simp redone mailer nai wal spe ree dtc pose a pi ______ leer tt ppcarea oportunitifilorfeckri firme de aprovzionare,diee- i, ebuie sis bazeze go conyintulactivitiilor care 5.ere vor fi difrite de I forma de aprovizonare la chiar in cazul aceliagi forme, dad se a in vedere vaiantcle iaare, Stabilies formei de orizare a aprovizionii este pent fica teprindere, sf poate cut in functe de: edu de concretizare a relajilor din punet de vedere juriic: convent, comanda tc ul de transpor side transfer al resurselor de la producitor 08 pl deschitare a contravalori esurstor. de aproviionare relatonccz: in prim& eta stables ce tebe satisficute ia prodaselor ce umeaza ft achiiti- a dos eapefactueard cutarea ¢selecjonarea furnizorior permite satisfacerea nevoilorexprimae; fn etapa a trea vi- umpdrarea ce repreznt rezultatal confi inte furizor for; arn ultima etapa reflect perioada de dup efectuarea de cumplrare. itt servi intra sere de inp din de- oct angrosis, imple sree: Tabelal 5.1. Comtinuare) deter gentareavtezi de rata acai Sreducre fancier management censumatorilor de proces de apeo- slnare torenrea axa Ce ati cela reduccre tocar de reuse |e pe reduce pe conunain epine de dit ee hase 5.3. Strategii de aprovizionare 1 a prosesul de aprovizionae fn cadrul une unit cconomi- con ifr intreruper,ebsie elaborate satin acest Prin srategie de aprovsionae @Snreprinderl se telege de actin’ active pe pina furnizorilor gi de crestre e- eseia in desfigurarenproceslui de producto si realizarea or ftreprinderi de specilitat, strategie in aprovirionare se clasifich multe crteri. rite acestea xe evideniaz urmitoaree: le de factrad tmp, exist strategie aprovizionare pe sind inteprinderen are fm vedere aprcierea necesito °«mci, iprindren ure sop de ret ro tea pn eer unr evn acext Jones estan on tone fio 3 lung, unitatea economici tntreprinde actiuni mai eficiente pit rizr inbundiee ges sour, roe Melr sees de cnsum al rrsor mater 2. In finctie de obiect se evidentiaza: 2 fete ndomei poy pin case ute pret de ahve la resrele mae, benoiciea dei CSc ee ste pe sre de provizionr; {ing in sopl bier de portant van, nes Pyeng de domena de pice, se deosebese wit sp desategi de apron ceive ath de amir preci ca pute; 5 Sen id riot pote zl 5 Spence (hd frit apres esl. roca economic pen cone sete J pro sare mama oie, rte cae prisplle Sit ues pe str neces ede reuse ma intr pie, eer combust eipamens ee. pent (Cerra de sons apoviionaen cu cel scene oe mal avatar ange Frio < ipeviiontearesuneormatrile yechipametelo ch care ritynd cela bine crcterintor cern pnt consi Tomuca wor sour minim nse cre sigue sea ich comple complex creo eat sonsum {Hie anni wor Cost mine de schon, ens “tpocite eesuslr materi ce jinerea ritmului aprovizionirilor programate, & di Florin ele noma ” area rafionall a resurslor material, metrilor prime, bill aprovizionate pe timpul depoztr-tocri nr lipsei de resurse material in soc, supastociti de stocur cu migcare lent i fra migcare ce eomipanie, inant de a soecafmele de laearevaachiiio- gusele nocestre, webuie si stbileasc suatogi sa referitoare la de aprovzionre, pe baza umatoarlo crteri principale ral surselor unl, do sau mai mul furizor exinitateasurselor~farizsi local se furtizor afl dis- ined surselor ~ furizor de dimensuni miei sau furazoe de provenien— pina itera sau pina exter tor la numirlsurseor, firma poate alge pnt fecare pro te fe un funizo une, fe fumizori muliphi, Ststesin de dio sus unied esto alegre efetuat de fm in mod su tebuie confundati cu situafa genera de poiia de a frnizoruli ppt. 4 oitonal, abordarearecomandats via cumpirarea din up, in eazul fa care canitaten neces ea suficien de feat spre dezvoltare unor rela de parteneit co para la metoda Justin Tie (JT), prea gk manaea iti totale sunt fotri care au sport imparanta proviie ng, sursa umes oferd mumeroase avantaje: redus de varia carctersicilorprodasuli; ie planificiri si controuli, a ume a unl come cn epee preston iio gisie de inovai de peodus side proces scteaea unui li funizori sunt props efectuezeinvstile necesare $i rersurse umane, ea rezula l colbert dite cu+ reducereacostrlr administrative st mai buna injelegere ceri funizaali, prin colaborarea cu acesa pe teen Hun Pe tren hong, 1030 ‘= pendereapoenyal a accesuli Ia nformatiprivid tend piefilansarea pe pitta unor noi produse, dati absene uno fact prioioe ou eninge mull + costurile mai mati deo cele speciice aproviziontt din mill, ca urmare a ipsei une presiuaiconcurenysl asupra fi zulu uc = expunerea Ia problemele furnizorlui, de exempl, ast de forgé mjd ‘+ vulnerabiltatea af de detrorareapeformanelor ura de exempla, fh de Intrcierealvrrilor, defcienele elittives terle de pres neonorarea conractlor ‘Cumpararea din mal multe suse presupune wmaoarele ie «+ cxeqtere sgurans aproviionil 1 posbilitatea de modifare a presunil competitive asupra anit faizor, prin modifcaea volumului marfurilor contac ace! furnizor. ‘Aproviionare din surse multiple pe txmen lung poate 38 a la apariia nemulumirior uno funizori care mu drese sli ‘cela prods casi concurenfi or, ‘areata fumizorilr este un at ritci care sti a bazaclabal strategie referitoare Ia surseledeaprovzionare. Firma se poate ‘a spre suse mic sau spre suse de dimensini mari ‘Punctele forte ale cima din surse mic, compara eu le mark, sunt urmatoarele > atcjia aordat de Funizorcerineorfrmei-ie + caracterul mai persona lrlaillor eu furizon a nivel ‘+ onorarea mai rapid, de cle faizor, a cererilr dea special, cumpéritorli umizori misi devin dependent de firms-cumparstor ‘sumparitor,srsele mari preznt3o sore de avantje sr ponibiltates potential a unor capaci de producie pent: Temenzilorsupimentare sau urgent ale cumplracoruli, iitate ca frnizocl 8 punt la dion clentall echipo inosine speciale sca sau al dependents furizorlui de mentions fapal ch nu exis un model unie per elbo- lor de aproviionae,deosrece sunt diversi in siti i nreprindrlor dn economia uni fr, de resursele flosite in selectarea furnizorilor ol important in apresiereafurnizarilor revine,asocatcapac- de 2 oer o animé resus cu un anu grad desi itor pe ere le acon in comerilizare, a servicilor care rods. Astfl, emizaal ponte scords tn polities de distbute; lit in politica de service postnzare; lt ein police de pet clit la decom a, aceste facia roll de stimula vinzarea produsu- de Un furnizor in raport eu cxlai furizor, n conde ta sel sunt asomanitoare alta sca utile. ee acd nselectare a frnisorlordepind de strate ‘companies, de regul, sunt orientate spre a frnizoral care presupunespropierea loca unde ‘i reprezin wn factor important. Fumizori aft mai Fnteprindore pos livra mai repede materi prin 5 mat mandate il cost mai reduse dacit ee fai Ino distant Cu funizorii ma apropaji untatea economies poate int-0 B‘misuri mai mare coordona probleele legate de sprovizos beneficin de servicii mai convenabile 2. Capeciatea de livare (su de producti) a furizoril ‘canal erosuritnecesaruli de eprovizionat,inteprinderca te fie increzboare eX frmzorul iva iva esursele materiale ne in cane cerute gi dei acesta din urma trebule 8 posede ‘tates nocsrad 3. Rela de mucin colectvu rnzorul, are prin i tates lors prin paritiaunorfenomene negative, cum arf re pot influera posibilitatea de livrare a resurselor materiale nee 4, Garantie furnzorull. cesta twebuie resurselor materiale oferi,lvrare ia termenelesabilit in co tole de apravizionae, cane specfeate si locul sole 5, Situcia financiard a fermizorulu. In caza une stuatit ciate dificil, inteprinderea ce se sproviioneaz4 nu va puta i tela dure ide lung durat 6, Repwapa general a furizorual este caracterizath de rl stivtgidesfgurate anterior, posbiitile gi calitates servi ori, 7. Incraderea.Lntreprinderea ce se aprovizione Ize capacitatesfurizoruli de a livra cane sufciented surse materiale side calitatecorespunz8tore in momentl ot fnrzieie su crizele de stocuri pot provocaInreruperi in pro 4e produc al unitii economice. 8. Servcileoferite de furizor. Acosta jin de termencle rare, calistea resursclor mterial, servic postvinzare,transpa ea, bai comercial ete Pentru evalarea furizorilr, se aplica difrte modele de care ofertposibilitata unui tablow de ansarnbla mult mai fof de siemal de selete al farnzorlor gi asigurarea apro sith 455. Organizarea serviciului de aprovizionare 2 activi de aprovzionarerepezintsprocesl de fre ntimentululspecializa, care ofersposibiisten isd lsreze eficient i trbuie efectata porind de asc acestui compartment din cadrul uniai economic, ‘comparimentlu de aprovizionare sunt unntoarel culegete,prelucrare analiza informatio privind neces zion, land in considera preturile pe pit la materile gmatrialelenecesare, uml furizoilor, conde de pro- scesor et. minatea pe peroadeanecesaruli de materi prime sate sipaments enorgia i combustbilnbaza nommeor de consi plinirea programulu de producti orate cu colelate compartimente ale unit economive anrenate in actvitatea de sprovizionare; a surseor de acoperite a necesitiilor din contlsurselor icra posibltati si oportunitii pentru stabil elailor rath ou furizoi = incheiri contrateor cu furizoi spare la stabiliea politic de aprovizionaea unit co ares, depoziarea gi ducerea evdenfi matrilor pin si stabilte n contract, reglareafuniarilor in conformiat i pent neces pli misireasproviioniilor si efecuarea misurilorup slegerea sistemului de rganizare se trce la repati postr i fnefiaatribuilr gi esponsabiltaiilor specific, as fit si se realizezeincircarea rational a let post. Seu ‘olumal de mune, gradu de complexitate ale acesteia si as Condi de intensitate normals, folosirea intgrala impulu de al eciruia dine angaja ‘Siructara de personal specified compartimentului de nare poste cuprind, in funefo de sistem de orgaizare aes, tore poz: + efi de compartinen: (tir, yrservici, efi partment, vcepresedintepresedinteaprovizionae et.) ae rl ‘coordona ineagaactvitae a subdiviziuli tx concordans cud tivul managsmentului aprovizioniri,asigurnd, tn acelai tin ttenarea corespunzitoae a personalului din suberdine, in com politic de motivare pomovatl pe ansamblul fm, Acesta tre Aispund de capacitateonganizatoric, anal gi sintetic8 de ime, flexbilitate gi adaptabiltateconjuncturali,cunogtince i tudinile necesare unui manager de nivel mediu ysau de vk de o bund eunoastre a poiticil comercial, legisla ind precum i tendinflor restate pe piata din amo; + agent de aprovisionare(acheitorsprocori) a, inp rolul de a asigua trnsferulresusclor materiale de la furnian tubule $i responssbiliile ce devurg din realizar acest regisese In nivel grupelor de apovizionae operativ,« nu de aproviionare-depoztare, «departamentelr de procurae, i ‘tibufilor, competentelor si responsabiltilr acestora. vari asemened, tn functiede sistemul de orgaizare adopat de fi ‘vedetea realize ince operative, efective a aprovizioni {ele actual sunt de incadrare a agenilor de aprovizioare inc factorlar generator de profit, in acest sens find de necontes ‘pe cae acestia pot slab in depistareacelor mai rentable furnizare gi cumpizare resursclor materiale tn cele mai avail condi, cv implica direct asupa reducer cosurilr proce 16 sonar. Pe plan mondial se inrgistreazd o tending de eestre iti in meseria de achizitor, situa tn limtele a 15-20 de an ‘precum si constentizarea importanel aestel profesi, ‘prin consiuires in social profesional pe bazk de st ui de aprovisionare ws roll principal de a asigura reli previzionale gi de contro-evaluae a managementulut i, seop in cae au atribui, competene si esponsebiii ate pentru realizarea activitijilorspecifce legate de acasten. Se gsi la nivel grope sau departamentuli de planificare-con- special in cadrul fimelor mari, I cae se manifests deja 1 aprovzionii ila care complestatea activi in mod necesar crearea posturlr de anligts nti si dlspecerit in transportri par la ‘nivelul compar 4e aprovizioare numai in eadral frmelor mai si foarte subunit do consum numerosse gt dispersate in teitria pnizaren departamentaa), avind roul dea asigura slimen- put sin condi de cfcienté a acestora; practic, acetia palo atu asigurarea migcrii materilelor in afra 5 in rl uni, asguraresnecesarlui de mijloace de tanspor, lor de realizare operat’ a operaiunilor de acarcare, descr nipulare a resursslor materiale, precum stables clr aah nodal de realizar a atianilor mentions anterior. epriveserelailecompartimentului de aprovizionare cu patimente din cadrulfmei si cu uniai din afara aces: i deosebit de complexe, vzdnd practi toate domeniile de re sau extere) cu implica posibile asupra reaizsi tn ficient sprit a procesulu de aprovizionare. ertimentele de planificare-dezvoltare side conducere ope f@bricaii, care furnizea date si informafi privind vol produeteiprevizute pent execu, epalonarea fi nbricaiel acesteia ~ clemente cae servese In elaborarea pam programelor de aprovizionare material i tehnicd.Conlucraread ‘compartimentele amine se desfgoard continun pentru 856 ‘orclarea permanent a planuli ia programoler de aprovizion tele de produce (vn In vedere c pe parcursul aml pot int schimbri cerute de cumparitri produssor, de pia In gener tou care trebuie asiguraladapiarea);, + compartimentul de desfacere (xinzare) a produselor, la dspociie dates informatii pentru fundamentarea neces ambalaj simatrile; ‘+ comparimentele financlar si de contabiltate, pentea evid rea intilr de materiale, acoperrea fnancari a resurselr tate sau schiziionate (deci ecitarea faturilor pentru resursle Fiale primes aceptate),asigurarea control existenei smi stocutlor, sabia volumul de mijloae circulant aferentm ior prime si materallor, implicit viteze de rotate, evident Inregistrareacheluielilor de tansport-depocitare « materilorp inventarerea resurselorfziee dn dopoite ete: * compartment de teasport, penta asigurarea si meine tare de fancfonare normals. amijloaclor de transport prop sa Fite desnate aduceri materalelor dela furizor, a el pot or inten, apeoviionarea cu combust slubrifiany neces nr acesiora, a pieselor de shimb pentru inseinresreparares ‘compartment tne care pane la dspotelistle eu ns de consum de esurse materiale specific produselor, lucrvilo, tillor previzute pentru execute, speciale material; ‘ depositele de maeral, pete asigurarea primis revep turlr de material ost de la farizari, deportes pss ‘aacestora, videnei i seeuriti, uma dina stocurlor ef ‘anivelarilr de comand liberiei pet consum a mateialelor + sco si alerted produci, cu subunitiie aux de servir, pent informares diretsatupranecestiilr de ma aula, corelareaoperativi a programelor de aprovizionare m8 controlul uit resuselr materiale, promovarea fo- resurse ca substituent eficieni ete; partimentul de cerctare-dezvoltare cia i pune la dispo- ‘prvind materiale, componente, echipament tence po pita in amonte, are pot avute In vedere pentru mo- produselr din fbrcotia caren sa I cele noi previzuts puatimentul de control relnic de caltate penteaefectares ative atestareaacesea la patiele de materiale sosite Jocul si momentole previzut, eu cost minim, a bazsi in volumul si sructua sit corelate cu cea a consul 5 neproductiv;folosisii cu maxind eficiens a resurslor near inconsumurile specifi din documentaile jomice gi stocurle prestabilite;valorifidri compte i | matcrilor prime ee extern ele compartimentelor de aprovsionare a sit- mice se desfiyoara pe urmitoarle deci ort intern saw eternal bureprinderti pene procurarea necesare,stabiliea coniilor de livrare, incheierea coe i derularea livers ati speciallzate de cerectare a pleyel de furnizare, care informati privind conjuncture pie, evoata peturilor de all specilizate in importurile de resure pent achiz- duceres resuselor dela funizori exter; de merfuri entra informarea privind resursleoferite Potenfiall piel si tending in evolutia preturilor deri onganizatoare de trgue $l expositi care pot afeti pe furnzori potential de transport pentru sabilreacondijilordeaduce- lor dela fuenzor ~+ insite fnanciar-bancare peat efectuarea operation plats « cumpariturilor, acordireacreditlor penta ahizitiona Surselor si eplementare raporturlorfnanciare cu furizoi > intreprinderispecalizate in recuperare si comercializare se refolosibile n scope procurirk uno resuse de acest gen, ca ‘nth ntres petra flosire, ind mai economice deit cee noi ‘anumitedestinajit de consum. Subieete pentru discal 1, Geneza nofiuni ,aprovirinare material” 2. Avantjele gi dezavantaele aprovizionari direct. 3, Partcularitilesproviionsi indirect. 4 Critri de clasificare a strateilor de aprovizionare 5. Problema select furnizorilr. 6: Sisteme de organizer a departamentlui de aproviionii sbiectul 6. LOGISTICA PROCESULUI DE PRODUCTIE uni generale privind logistic procaslu de produce Sette impingere” ula Ia gestunes fxr materiale mole ager” tliat gestiunesSusurilr materiale concep de productie’ crea fatorllor do produ clas gt naofactri, munci nies concept de fanci de produ erizareapopietiie fun de produce: miares combi optime 8 ftoror de produc ings” wilizat in genius Mucor {it prioritare in economie: Loystica productcirepezins de converse, care transform interile (eren, for de mune’, management) in iy (banur gi serve Sarina logis cons in administrareaprocesului de tansformare a ine ier lind dferite metode le concepfilrclsid, com 4 bazatt pe modslare econometrics. Transfrmarea din care intriile devin eri este deerminatl de i, care, land sh, este eprezetat de proces Strctura permit ea in cadralsistomului si se deose 8«stole fnaciar-bancore pe efctsrea opera lat «cumpidturlor,acordarncreditlor pet shins urelor i repementaresraporturlr finance eu fuizori, > nreprinder speciale n recaperare gi comercilizare se refeloiiensxpal prover noe esurse de aces ge, ‘ot imteres petra fos, find mai econamice dest cele ol ‘unite destinai decors. Suisse pentru dicut: 1. Genea nofuniprovzioare materia 2. Avant i dezaventaeleaproviionri dete 3. Parclariiileaprovizindri inet 4. citer decasifcareasresr de oprovizonare 5, Problema sels famizorir. 6 Sinteme de organise department de aprovizionii 116, LOGISTICA PROCESULUI DE PRODUCTIE, i gener fia logistics proven de protic le ipingere” wale gestuen Furl rae fal de ogee” wa! a petneafuxunor materiale oa concep de prod vce fcr de produc cas gi ovofictor, mun, de mine, apa concept de foci de produc", azatea pope fife! Se producti: re comin one toro e produc ee ste de lnpingre” wats gestion ror nian conceptilr Lean Productions Demand Driven T- ten de rgee” liza gostune Horrid stectrisistemelor logitice de tip Materia Regt Production crea prispir funcional ssemelor Jt in Tine g ifcarea sisteelor Js Te vision become Lopsticn produit repre de converi, cate wanted inti (teen, fo de mn, tanagsnent) ni art servic), Sac lois, coasts in admiisraea proces de ansformare ain epider mete al concep clase, com nl zat pe modelreecooometied.Transformares din modal in ere intrle devin iii este determina de shi, cre, la rind, eso rprezeatat de proces ‘Stictrapamite cain cara tera 8 se dese atease subsist. Subsistemul este un sistem mai mic, cae di mite puncte de vedere are relaile dinte elements mai puter ‘exemply, incall sistemuli de producti se deosebese subsist ‘whic, uman, informational, de fbriafe, logistic ec. de cumprare,astivtii de transport, gestiune a stocurilor, _gestunea informational gi finaniard ete; fa bunuilor ~ responsbilitatea logigilor nv include fectvd a intregului proces de produce. Cntibutia l= jomeniul productei consti in asigurarea materialelor, com- produselor tn curs de prelucrare, in cantitfile necesare csi eA n soncolnte prorma de aici a produselor faite cdtre consumatori ativita- bu fizicl sigur disponibiltatea produselor etre client cert la timpul oportun cu cheltusli minime. perspestva tridimensional a structui sstemulul logis- ideea conform eirea tntalitate eelor tei componente se regisete la nivelul alr organizai, in afar de intro luttoare. Motivul principal este legat de cea de-a dova ti cunoscut n diverse sus bibliograice dite; yactviali 8 producti", ,managemental producti, ,uanagemen- or in prosesul de pode” care include ansamblul logins desfiguat intro oraz pen nde rocesului de producierprezntSasigurarea producer calitaive a bunurilor in conformitale cu nevestiile con- redocind la minim duratacielulu de producti optim ile de produce procesuli de produce ae dreptobict de studin gestn- jor materiale in domenil poduceri bunurilor gi servicilor ‘spectele managerialerefeitoare la planificarea si organic lorde decvoltare a sstemelor de producti, esis de produ eeoptiniarsfuxior mateiale ogsticii producti sunt 8 productci in conforitae eu evoluia ceri; Dlanurilor de producti si grafcelor de Ince ale ductie sale subunitailr de producie; 83 Bibliografe suplimentars 1. BADEA. F. Managementl produc. in: Tbuna 2015, me 36-40 2. BERCA,M. Management logistic procesulul de in: Confers, Reconstr’ a oamenlor de seams Bucuresti, 2012 mnerale privind logistica procesu de productie fn etapa actuals de dezvltareeccnomic8 a apr not de organiate produit a dept cu mult iitle teadijionale deorganizaraprocesuli de productc.Acest sci in mare lor majorite au fost insodase de ete logistic (opt 12) logisica proces de product Procesul de producte este functia principals ori ft deri indasial El esigua wansformareainrloe tn ei nate desfacerd citre consumator. Dept intriri pot A cons tater prim, resurse umane, tren, echipamente edict login reper pt considerate banule i servile lier Penrua efcientiaaprocesul de transforma ars dea sincroniza iferte moments de product de consum in invepindri,sedsingeo noudverigh principal — logs eau de praduci, care ii glseteitebuinarea inte et proces logistic: * provietouare ex materi primes! materiale ~ sabia de partencriat inte Turnizori fi producstorice se ain lanl de apovzinacelivrare.Apronzinara presopne in 82 6.1. Nofiu~sbilea normativelor de produce i urmiirea respect enrol asupr cant i cali producte ite; * patcparea ia olaboare gi realizarea nilrtehnolg “ennteoulasupraconsturlor de producti et. Producti i loistia se intepitrund gi sunt interdepend climatizate, avoperirispatilor la nivel naional i chiar intenafional menjionim dezvoltarea deosebiti a unor firme de logistic ia curajoasdintre transpor si depozitare, beneficiind de proape exponentialé a comet [Astivittea de depostares insri in sora decir strat unc organiza i unoie de obicctvele de afer firm in fafa uno alternative imperative: s nchrieze depot Iki existente sau sk investeasd tn dezvoltarea de depozite Prima variant deciionals fat in aria external soviil ssjinu de nimeroase argument CConservarea resurselornanciae:nchirierea unui depo ligsazi i baza unui contrect, pe un termen bine deft plata f se de obice in functe de dura incite, supra inch ‘olum, vohumul afro, facili soliitate; un element Tat inseam este lgatdeimpostl pe propricii ide condi sunt contol tala operaiuior,confguratea in functie puse de autorititi depozitelor. proprii,posiblitatea dezvolrii de Silt povomtion, Prevclonare bugetard: cheltisile de chs sunt lari total spailu, toate constitund-se in conti ne cates pot wor integrate in caentele de rentable ci una nivel atl servi ete cumpritoi ltl 104 te parteneri de afaceri miei pachoto sau Volume impresi- proprie se justified mai ales atunci e&ad volumul de ‘mare, elementele depozitate sunt specific si necesiti 0 105nim si situa cind excedentul de spain si eventuaele faci sau de alténaturi (decizii gavemamentale centrale sau locale, rea din partea unor forme asociative, finantiri nerambursabile), amenajarea cu costuri relativreduse a depocitelor. cont de: «+ tipul misfurilor; + duratastociii * ambalajele uilizate (care induc forma gi greutatea obiecte pediate); + echipamentele de manipalare side stocae. Difertifatori evocafi mai sus induc marimea si numirl d telor care vor trebui construite pentru a face sistemul eficace. Termenul de livrare (timp alocat pregitirii comenzi xi transport) acordat de cre cel care di comanda (client, ac pul de vehicule tilizate pentru livra (timp egal eu dstana i cu viteza) permit sf se ealculeze depirtarea cea mai mare adi fnte doud depozite si, in consecini, pe 0 suprafaa fnité, total de depozite care trebuie consrute. Gu edt termenele de livrare sunt mai scurte, eu att depozt fi mai numeroase gi eu ct ele vor fi mai mumeroase, cu att vor ‘mic, toi ceilali parametr rimfndnd egal De exemplu, este cazul depozielordestnate st aproviz piese de schimb sutomobilele dacé exist un termen cont ‘wae; de asemenes, mirfurile vindute la dst (vanzarea prin ponent, pein internet si vanzarea la domicili). In genera, ‘depozte este realzat prin prestator in logistic sau logistcien. Pentru incerea limitarea eresteri prejuli trnsportulut Ja cantata tansporat (In groutate) sau Ta istana pareurs 106 ‘Determinarea numérului si dimensiunit depozitelortrebuie 1 alocat deport va fi de ,masifcare” a fusurilor, ovte sunt unite colectore, Masificare poate f realizat afectnd vehiculelor de aprovirionare funefi de adunare 5) sm de colecar (chide simentare, Kner ete). In acest cul cleo nledeye mai mule vhicule mai mci, care de depozit Masificarea poate fi realizat in aval, in cosas pote relia sinultan in monte gn aval uli va permite astfelimitaea cost tansporturi- ncireare lo, ec rescind capacitatea vehicules le conducersintinp (reductive egal eu producti impul de product) Acest tp de depocit este in general, re anos cra prin deporit a necesit constiuirea uni toc exzul trecerea printeun che (avo rampi) uni (2) mai este ing. Operajunea const in descicearea mifurilor trea lor rapid gi vincrcare media a ehiculelor dee tip particular de depot ests, n general, realizat de etre odusul est voluminos sisautrebuie stoeat mult mp, de- {fi mai mare. Dack depertalprimeste sau expediaed nue cue, va tebui si dspund de numeroase cide aces i eepte si expedicre.Dact areca obiectstocarea mirror ‘acbui sf fle mai nal, Dac patel sunt stivuite uncle fic a exist tla vateebu sBdispunt de mari suprafee ale putea primi trea mirimi, mumérului de depozite si localiatea lor 8 pe o suprafagé fits structureaz un spi yglobal” in dimensiuneacontnenul sau ari). A determina cu pre- or necesti examinare pecs a medivlui pria umltos- tea” pentru aecesul mafurilor (edi ferate,infrastructur i) si personnelor (transport in comun): 107+ proximitatea si abundenja mani de ueru si califcarea re asigur satisfacerea cereri clienilor, in condile celui aceasta este necesari; {otal Cstul de transport trebuie si fle minimizat pentru costal increitrilor axe si imporite locale, regionale ‘aril goografice unde va fi amplasat centrl de gravitate. ‘onae, iar mirimea lor mai mare decat in alte locuri conduce fie ‘cf, in prineipiu, costurile de transport sunt o func do ‘mai amplasa depozitul, fe la al delocaliza; titate si timp. in cadrul unui anumit teritoriu, depozitul + apropierea resurselor (energie, carburani, furizori de ‘amplasat in centr de gravitajiecalculatintruna dintre etc) si infrastructurilor (git, hoteuri, post, seoli et.) cle variante: 'sapropierea de Tnteprinderi cu actvitati complementae i unctie de cantitate; re orizontal) si apropietea do inteprinderi care particip’ la inctie de distant; ‘ctvitate(clieni sau subcontractanj potengili— integra ver ancie de cantitate si distant, « istana fyi de pat, adicd de locurile de consum; ince de timp, cantitate gi distant, « isponibiltatea mirfurilor in proximitate, pent rei motodei se bazeuzi pe geometria analitic’ si impune ui- ceamioanelor, da in sensul de retur, mui sistem de coordonate cartezian, Fiecare centru de cerere ‘+ costal terenului si costul constructs onatspafal prin coordonatele sale. Cu ajutorul teoremei Ii «+ riscurile (sociale, de mediu,politice etc). detrmind distanja dintre orieare doul puncte reprezentate ‘Ansamblul acestor factori va conduce, in final, la © de coordonate. putin proast, dup importanaacordati unui saw alta dintre centrului de gravitajie, tehnicile grafice gi metodele de Si enplicd cdo decizie de implantare poate simu par perfect utlizate pentru stabilirea celui mai bun amplasament al ‘hin punctul de vedere al gestiuni uxurilor, dar prezints alte sr depozit, se diferentiaza prin capacitatea lor de @garanta o entra acfonaci sa slarai cima, Decizia final de focalizare a depozitulu ese ghidats “Taji acest factor! pot conduce la decizit de localzare sau d objinute eu ajutorulacestor metode, fir a coincide nea- tviere a activtiilorlogistice, la exteralizarea seu la. apropi cordonatele calculate, Motival const in faptale8 metodele rodiueitor,industriag sau comerciant. pornesc de la ipoteze cae simplilicdralitatea. Ca exemple ‘Decizile de amplasare a depozitelor au un impact direct ot fi considerate unmitoarele: capacittisistemului logistic de aoferinivelul dort de servire rarea cerritintr-n punet ~ in practick, cererea provi {ilor si costurile totale, fn continuae, sunt analizate variantele mai multe firme cliente dispersate pe o are teritorial. in apabili si determine silate in diferitele puncte lo sista de ditibuto. In i si menial o evident stricta produselrretrase. Au da. cas in orice moment, cantitiile ds produse recuperate, ‘in stoc, a nivel fletrui spain de depozitare utiliat, fe Publi. 151Transport ~ este necesarselecarea cele mai potivitem ‘de transport. Realizarea unui grad ct ai iat do foos rijlocelor de tansport esto un obietiv priritar. Ce i pi port, se pot ul servile unor operator specializai. Fi retrage produsul do po pai va da transportatorilr instruct refri‘ore la modaltijiedeprluae gi etamare a produsoog “Monipularea ~ ae recomandl un nud redus de manip produslorrevase. Se uilizeazAmijloace de manipulare ad funcsie de tipu i stare produsuli. Retragerea de pe pit sndsea costs importante, Se estimeazi c, in eazal raged tebufet inverse, costuril sunt de 23 ori mai mar Aistbuyet normale Principaelecatgorislemente de costri direct, deter proces de retragere, sunt uemitoarele: + costar’ legate de comnicare — mesajelepostale recom confiemate,chitanjele de retunare,deplasivileefectste de firme, convorbiril telefonce, telegramele, servicll de mes + costur legate de docunentaje completa chitanfela ino. notcirle de retrager, devizele peneuinlouie,planu ile direct ale retrageri produselor de pe pia do costurile directo, retragerea produselor genereaza cos- ete, care constau in sciderea vnziilor, dteriorarea ima je marca si a imagini firmei, costurile de reproiectare a pro- CCostul real al uneiretrageri poate fi evaluat din perspectiva lor care artrebui si fe realizate pentru a obfine suma necesari opertea cheltielilor de retragere. Retragerea produselor de ‘presupune deopotriva eforturi logistce gi de marketing, EB- unui plan de retragere depinde de gradul de colaborare dintre lurialeeanalelor de marketing. Soncepte generale ale servi cli plementelecaltative ale servti eli ‘nlocuire/reparare, autorizatile pentru Iuerile ce urmeazi tate, chitanjele pene articolele inlocuitereparate; tfichetarea, instuctiunil, tansportul, ambalarea, depozita ea siretestarea,identificarea produsuli,ideniicarea ambi -vanzare gi transport, prsonalul tempor, facturares, pro mentar al salariailor; * cost legate de preluarea produselor — localizarea colelo, determinarea stoculu de produse,retragere produstl client, ambalarea si dezambalarca, etichetarea, transport, ‘epararea sau inlocuirea, inllturare sau recuperarea, bro strucjuni,rambursarea, compensajiile pentru pierderi datort ri, depozitarea, 152 153Subiectul 10, LOGISTICA INFORMATION: JAM, S., DAVID, C. The information System Consultants Systems Analysis and Design. CRC Press, 2008, iS Cire ew rete Bee ter ee eee eae emote Se eee pee eee ee limitaté la viteza de circulafie a documentelor. in prezent ee eet Obicctive: + definiea concept de ogisticd informational + descriereascopulu si funcilorlgistciinformationales * clasificarea fuxurlor informationilelogstice in funeti «+ snalizatipurlor de sisteme informational ut ogi tegrareasstemul logistic infomational in managemen ‘lal ntrperinderi Direcfi priortare in economie: Dezvoltarea sistemul 1 permis trecerea de lao abordare operational si reactiva a ail fluxurilor, la abordarea conceptual gi proactiva. Dupa ‘anor solu de optimizare care puneas accentul pe gisitea coptime, ogistica sa orienta cite rajionalizarea cognitiva rea aecentul pe coondonarea atorilor si gestiunes interfefelo cesta, adied pe cfutarea une! productivtii pe a 1 fost posible prin dezvoltarea tehnologillor inform side comunicati care au declangat i accolerat evoluta dispo logistic, facdnd posibile numeroase,ise” in domeniu! Lo ‘emul informational logistical intreprinderit a permis ri limitelo spaiului gi timpului care earcterizeazA sistemul logis torizind forme internationale de organizare cu fuxuri tase gil ‘care permit satisfacerea rapid a clienlor, costuri reduse si f lexbilitate operational si stratepet i, conceptul modern de include fuxul de informaii, alituridefuxul de materi prime, sevici ferent. Flusurileinformationale asigur caracterul, al operailor si activtiilorlogistce. Contrbuyia sistemului onal la desfsurarea ativitiilor si operatilorlogistce poate la patru nivele: tranzactional; contro; analizi; strategie. le de la nivel tranzactional priveseinregistrarea si proce jenzilor,facturarea, transportl marfurilor si servcileoferite Bibliografie suplimentark: |LBOJPOB,O.A., MEJIBEJIEB, PE. Mpeduemno-opu ie axonaweveceue wghopwayuownae cucments, MocKBa! ana - Teexox, 2013. situie fundamentul deruari tuturor activitailr si opera- ice, Inregul proces incepe prin primirea si inrgistrarea 154 155‘unei comenzi. In baza comenzii se intoemeste o dispozi care este transmis magazinului de produse finite. La mag produie finite, pe disportia de livrare se oporesza cantitat pe bara carcia mai departe se va intocmi factura de ti partamentul de desfacere, Informatile dela nivel! al doilea contrclul productivitii mune, eficionga diferitolor activi surat, servciile of tilor si calitatea produselor o sunt informa tetice, menite si determine performantele tn sieventualele alternative operafionale, la acest nivel identifi potentilcle probleme operationale de procesare a comenzi ‘rele nivel al sistemulut informational logistic se realizeay si decizia, urmarindu-se identficarea, evaluarea gi comp nativelor tactics. CConcret, este vorba de opfiuni privind mijloacele de tran losite, itinerarele si orarele eurselor de transport, amplas najarea spat analiza cost-profit al actvitatilor i operat precum si metodee, insrumentele folosite in analiza 5 inten datelor, Utimul nivel al sistemului informational logistic de planificri strategice. Informatile furnizate de acest ni fundanentareastategilorlogistice ale intreprindei Inportanfa sistemului informational tn sitemul loi ‘weazi o evolufie ascendents, ea urmare a cresteri rolulu i {in managementul efcace gi eficient al Nuxurlor de produse lajiilor cu organizatile partenere, in vederea satisfaceri asteptirilor acestora. Esenja procesului de integrare cu parterere const in fluxurile de informafi dintre acestea gi fn comun a unor informafiicapabile si contribuie la inte ‘srategiilor si operatiunilor participanilor la fuxurile de p servici din sistemul logistic. ‘Sistemul informational logistic l unei organizaii const sele unane, echipamentele,soluile informative, metodele i rile ulizate pentru asigurarea datelor si informayilor necesan decizilorstrategce si operationsle referitoare la actvitayie ale organizatic jtiile pe care le presusune indeplinirea rolului sistemului sional logistic constau in specificarea,culegerea, prelucrarea, jterpretares, raportarea si dstribuirea informatilor, Pentru procesului decizional logistic, informatile trebuie si aiba rele caracterstci: actualitate relevanf, acuratee, accesibi- tile perimare nu sin capabile si Fundamenteze decizit n domeniul logistic. ile efectuate att asupra sstemelorinformafionale, ia general, supra celor functionabile, in domeniul sistemelor economice, fat existenfa unor deficieatetipice, relativ freevente, in func- Jor, Dintre cele mai euroseute sunt: distorsiunea, filtrajul si jorsiunea, prima dintre defiienfele tipice, consti ia modifica- i, neintenfionat, coafinutului, a mesajului unei informa arcursulculegeri, preluciri si transmiteri cle informati intre sistemului logistic. Dinze eauzele multiple care genereazi janca, menfionsim ca foarte freevente:diferene in sistemele de al informagii,folosien de suport informationali necores- pentru tnregistrareainformatilor (aelatoemirea documen- punzatoare de transmere a informafilor pentru sistemnl ‘manipularea neglijentia suporilor de informati in procesal i lor benefciailo. ajul se deosebeste de distorsiune prin aceea c& modificarea sau fotal a mesajului sau confinutulu informatilor are Joe intnyionat, fn stuaileneludrituturor masurlor de proteefie mati, filtrajul se identifcd prin urmatoarea cauzA: interven- ursulfnregstri, transmiteri si prelucrei mafional se manifest si ca urmare a neexeritiiiintegrale a lor de contol al sistemulai logistic. 157 156Efectul negativ, atit al distorsiunii, eat gi al fila dezinformarea parjald sau integrala « beneficiaritor cans deat Dac dezinformarea se product la nivelul si te conducitor, aceasta se relectt in diminuarca caliti {or strtogce we inrepinderi. Cod deciformarea $0 nivelul executanfilor, efectele imediate se resimt pe planul proceselor economice eu caracter operational, influentind ‘cantiti,calitati si perioadei de aprovizionare gi transport a alelor in nodurle sistemului logistic. Redundanja este 0 alth deficiensS major tipicd sist formational, care const Clasificarea fluxurilor informationale in cadrul sistemului logistic fundamentarea devizilor strategic sau tactce, informa safe disponibile exact in moment in care manager au acestea Adesea, 0 informatie care nu poate f acces in 1 porivit nu va mai avea acceag uilitete ulterior. Chia ati care exist in sistem, dar nu poate accest cu upuin- interval de timp foarte seu, chiar in tmp rel, afecteazh actuale, cum grad ina de auratee, usr si rapid aecesbileasigud ala nvelurlesuccesive din sistem logistic, precum sia reglu sistem logistic. O buns viribiltate pe o are ext adoptrea unor deci adecvate, care si contibuie la ndepl- tivelorsistemului logit. vt opnilor maoriti specialigtior, data reprezinthdescri= sau lect @unor acfun,procese, ft, fenomene refer © anumit organiza. Datle sunt exprimate lt frmd con- 3 adecvath pentru comunicare, interpretare sau prelurare mecanizat sau automat Ele sut, de altfel, clemente brute ‘in sistemul de preucrare, consttuind suportul simbolie al lor de naturé logistc8. le eprezin rflectarea in constina organclor de logi- urlorobictve eauzi-efeet, din spaiul operational econo- constau in tr, intintr, mesae privind starea sau condi rocese gi fenomene legate de acordateasprijinululogisti nd noutate pent primitor in sensul 8 fi sporese gradu de referitr la ceea ce il interseaza. tcl informajionale sunt itinerarele parcurse de date infor a toculculegeri datelor pind la destintari informatio. sireuitele pot fi definite ca taiectorie pe care le parang, ile sau eategorile de informa inte emigitor si destnaar ent atvititilrsistemului logit, eieuitee informatio. informafionale o reprezint& coordonarea defectuoas® a unor te ale sistemului managerial al sistemulu: logistic. Redun produce mai ales cind nu se respeetiprinsipiu! unitait de acfiune, efectele ei manifestindu-se, adesea, sub forma tr si solicit aeelrasinformati (inte sistemele conductor dus ale sistemului logistic), da prin documente diferite, Tot .oria deficienfelor majore se inscre si supraincarcarea cu in a circutelor informafionale ale sistemulu. logistic. Printre care o generenz, in afara redundantei, meafiondm nerespect racterului piramidal specific sistemului informational al sis logistic destinat activiatiieconomice operationae. Uiilitatea informaiilor furnizate de sistemul informations tic este detorminata de masura in care sunt concordante eu le specifice ale decidentilor. Organizatiletrebuie sh se ‘managerii pot obfine informatie dorte, ia forma adecvatl. preferat ca sistemul informational logistic si fie capabil si o tele/informatiile adecvate, in loc si acumuleze mari volume ‘neimportante 158 159suri pe purtitor de hte; yuri pe purtitor magnetic; suri pe purtitor electronic; nale trebuie si fie eft mai scurte, rationale si economicos finut cB, prin lungimea lor, cireuitele informationale condi info proportie semnifcativi,funcfionaltaten sistennal ‘nal al sprijinului logistic la diferitele dimensiuni econo Fluxul informafional al sistemului logistic reprezint ag informagilor care circu intre emitent si beneficiar procesul sau de natura suportului flosit a prelucratea sat ‘ea acestora. Confinutul luxului informational al sistemulu il formeazi documentele, comunicarile scrise sau verbale, 5s fnctie de timpul aparitie! si periodicitatea ulizrit: i freevente;, i periodices, ‘operative; on-line; of line; sau dfertele semnale, exprimate printr-un volum stbilit mnt de destinajia informatie: Informa i revine asf un rol eracal penta ib eee performanfelorsistemului logistical organizatci si pentru are ‘competitivitiiiorganizatilr, in raport cu membri altor coakoh tenerale existente in cadral piete. i sjuttoare {n eadrl sistemului informational, fzxuile information ifincie de gradul de confideniaiat:

You might also like

• Cartea Rosie

  

  Document14 pages

  Cartea Rosie

  Veronica Bulat

  50% (2)
• Conceptul Servirii Clienţilor

  

  Document6 pages

  Conceptul Servirii Clienţilor

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• Artbulat Conf

  

  Document10 pages

  Artbulat Conf

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Tema3 MkInov

  

  Document8 pages

  Tema3 MkInov

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• Referat MK-F

  

  Document13 pages

  Referat MK-F

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• Tema5 MkInov

  

  Document8 pages

  Tema5 MkInov

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• Fisa Disciplinei

  

  Document3 pages

  Fisa Disciplinei

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• Tema1 MkInovational

  

  Document11 pages

  Tema1 MkInovational

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• T2 BLStrat Log

  

  Document17 pages

  T2 BLStrat Log

  Veronica Bulat

  No ratings yet
• Tema 1 LCE

  

  Document9 pages

  Tema 1 LCE

  Veronica Bulat

  No ratings yet