-Perfecfiunea éte pretutindeni, trebuie doar sf alegem sto vedem. Oru Kaeo 1 Calea Exist o singura cale dea obtine fericirea de durata, Este usor: fi ferict Dupi ce ai citit mai sus, s-ar putea si ai reactii de genul: Este prostesc si incepe si ma enerveze ci am cumpiratcartea, Sper si devind mai buna, ,E prea usor“, ,Autorula innebunit sia inceput s8 mormaie absurditayi", .Nu-mai spune suficient espre cum ajung si fiu fericit*, ,Nu aga merg lucrurile*, .Nu fine cont de momentele cénd n-am cum si fiu decat nefericit in catza ghinioanelor de zi cu 2i, si nu mai zic de tragedii*, ‘Auttorul se ramoleste.* S-ar putea fie toate indreptatite. A f fericit mult mai mult ‘timp decat esti de obicet este o misiune incredibil dedificila gi com- Plexi-nu atit in realizarea ei, dupa ce ai infeles cum, cit mai ales Andescifrarea cai si apoi in asimilarea descoperiii. Totusi, eu tot ‘red ca poti reusi si atunci cand vei fi terminat de cititaceasta. ‘icica, daca vei dori sa dai o sansa celor citite, vei izbandi. (Calstoria care te-a adus in situatia gi imprejurarile de fayé nu ‘duratciteva zile sau luni, cia fost un drum lung gi aspru, ces-a {tins peste multi ani. De fapt, ti-aluat toata viata si ajungi aga cata | 9‘cum esti. Tot atat i-aluats& objii cea obyinut, s& posezi ce posezi sisi ajungi in situafia de fata. Existenta ta, astazi, este rodul ‘unor hotarari pe care tu le-al lat si care te-au adus unde esti, Daca esti cine vrei si fi giaice-ti doresti, daca esti mulfumit cu situatia viepi tale, felicitri -£& mai mult din ce faci defa si vel obsine mai mult din ceai deja, Dar daca cine esti, ce rel, ce ai gi starea ta actuala nu se ridica la inaltimea aspiratilor tale sau suntaltfel decat iti doresti, trebuie si faci niste schimbari - ajustari simple, interioare. Daca nu reusesti, vei fi neimplinit, continuand sé cau aceleasilucruri, in timp ce aii tre. In aceasti carte s-ar putea si gisesti afirmatii contrare cre- dintelor tale, celor invaate din experiena, celor spuse de alii, tradigislor spirituale cu care al crescut si chiar propriulut tau bun-simf, Ede asteptat, Daca nuar fi aga, arinsemna cé sti deja arta fericirii, Dat find cd unele dintre lucrurile pe carele vei citi pot pirea imposible sau prostesti, chiarriicole, sar putea si-ti jigneasca sensibilitatea, starnindu-ti un zimbet ironic, zefle- ‘meatua sau refuzul. Ii sugetez ca, ori de cate ori dai de o afir- rmatiecare are acest efect asupra ta, site intrebi daca t-ai dori sau rnucca afirmatia si fie adevarat gi apot si-i oferio sans gi si 0 crezi adevarata. SIMPLE INTREBARI Adevarul este intotdeauna la fademand, chiar lang tine. Da. svzu Cu permisiunea ta, acum as dori si te duc dincolo de limitele sgandurilor si experientelor tale obignuite. Acest nou stil de viata incepe cu doua intrebari simple. to | ZEN §1 ARTA FERICIRIL Mai intai, raspunde sincer la urmatoarea intrebare: Mi-as dori si fle adevarat ci ,orice mi se intampld este cel mai bun Jucru care mise poate intampla"? A doua parte, mai dificili, este si rispunai sincera intrebarea: As dispus si cred ci eadevarat? ‘Imagineazi-ji ck Dumnezeu ar apirea in fafa ta acum gi ar -spune: ,Itipromit cd tot ce tise va intampla deacum inainte ti vva fide cel mai mare ajutor gi ii va aduce maximum de bun: stare," Inchipuie-tica Dumnezeu ar continua: ,Chiar daca un- cori ce se intampla ffi va parea nefericit sau dureros, in final, viaga ta va fl binecuvantata minunat gi va avea de castigat din orice se se intampli,” Ce reactie ai avea la asemenea vesti minunate? Vesel? Poate ‘chiar fericit? N-ar fi cea mai bund veste pe careai putea si oauzi? Neafofta adanc, usurat gi nu te-ai simpide parc’ fis-arfi luatopo- vara de pe umeri? Nai privi apoi urmatorul lucru care ti s-ar in- tampla - chiar daca a fost dureros, ai pierdut ceva sau a parut nefericit ori nenorocos ~ de parca ar urma si fie nemaipomenit debenetic pentru tine, cel mai bun lucru care se putea intémpla? Daca n-ai raspuns entuziast da, poate ai inteles gresit ce ziceam in paragraful de mai sus. Eu nu vorbeam despre fraza pe care o tot auzim, ,incearca s4 scoti ce-i mai bun", care ‘nseamna ,situatia sau intamplarea e chiar este rea gi ingrozi- torde nefericita, dar fa ce poti pentru a salva cee bun. Nici nu Ziceam ca si in cea mai nefericita situatie poti gasi ceva bun. ‘Nu gindesc conditionat de asemenea idei limitative, Gan- urile mete sunt neconditionate, fiecare intamplare find cea ‘mai buna intamplare posibila; nici ci se poate imagina una din ‘ate si poi beneficia mai mult, Prin urmare, n-ar fi aceasta cea mai buna veste cu putinga? Neal rasufia usurat, de parca o mare povara fi-ar fi fost ridi- fata de pe umeri? $i n-ai privi apoi urmatorul lucru care fi ‘Sar intimpla, chiar daci a fost dureros sau ai pierdut ceva cateaori a parut nefericit ori nenorocos, ca si cum ar fi cel mai bun eveniment posibil? ‘acd accepti si- dai o gansA acestei noi conceptit si s3 crezi ‘cu adevarat cA tot ce {ise intampla este cel mai bun lucru posi Dil, vei incepe sa actionezi in consecinga si, fireste, astfel si dai najtere acelui adevar. Ai nevole de ceva exercitiusiconcentrare, ‘aceasta fiind partea mai dificild, dar pregul este mic, tinand cont de rasplata: o via petrecuta in lumina fericirt ZEN Zen este pur ssimplu...sentimentul de af aici si acum. ‘Auan Warts Zen este un subiect prea amplu pentru a putea fi tratat in ntregime in aceasta cirticicd, dar va voi prezenta esenja zen, ‘recum si metodele prin care poate fi folosité spre ane atinge scopul: fericirea ‘Zen este un cuvént japonez, derivat din limba sanscrita (¢hyanna in sanscrita, eh'an in chineza gizen in japoneza), tra- dus prin ,meditatie”, Zen este ocalatorie de initiere $i un mod de a trai care, fara doar gi poate, nu apartine niciunet religit ori traditii. Inseamna a simti viafa aici gi acum si a renunta la diferentele dintre eu" i ,tu", dintre ,subiect" si obiect", dintre viata noastra spirituald gi viaya cotidiand. Inseamna ne vedea, a trai si a ne exprima conform adevaratului nostra ‘ou,Abordarea zen presupune grija si concentrare constant din partea noastra, Aga cum spunea D.T. Suzuki, invagat Japonez si cel mai cunoscut promotor zen din America de la ‘mijlocul secolului XX: ,Pur gi simplu ne ajuta si ne trezim st si observam, Ne arata, nu ne invafa.” 1 | ZEN 1 ARTA FERICIRIL : tata esenfa lui: A face orice fn stil zen iseamné a face cu 0 anumitcon- entrare mentald, cu calm si simplitate, fapt ce ne aduce ituminarea sastfefericires. CCarticica de fat este despre zen-ul fericirii, un alt fel dea ‘spune ci este despre arta fericirii, natura fericrii, jocul inte- rior al fericirii sau calea spirituala spre fericire. ‘acl procedim core, frien este deznoddmdntulineiabil Striduindu-se a ajungi la fericire ioghinti petrecant, decenit {in meditatie. Ucenicii zen studiaza ani de-a randul koan-uri (ghicitori Zen), lluminatii, cei care si-au atin telul, marturi- ssesc adesea ca trairea a durat doar o secunda, dar c&.a fost atat 4e puternica, incat a schimbat pentru totdeauna. Ce traire a fi putut fi atat de puternic&? Contopirea cu Univer- Sul. Tata ce a reprezentat iluminarea: a gti ci orice corp din ‘Univers este creat si face parte din aceeasi energie sia cunoaste {nce fel relagionam noi cu intregul, Odatd ce am dobandit aceasta cunoastere, toate se potrivesc de la sine: totul devine logic 1 inteligibil. Maestrul zen Dogen spunea: . fi luminat {nseamni afi in comuniune cu intregul.' Scopul acestei cary este si te ajute sa atingi iluminarea prin Anfelegerea celor mai importante reguli dupa care se conduc Jumea si Universul. Astfel, s& ingelegi cum te afecteazA aceste Tegig1 apois4 folosesti cunoagterea pentru a obfine fericirea. ‘Adevirata fericire este fericirea dobandita printr-o injelegere exact atatalegilor universale, cit sa relatieinoastre cu Univer- Sul Iatd.un tip de fricre care reist si muse pierde odata cu tre cereatimpui, Ne aj depsim oie greta, oxic perdere, dificutate gine lumineaza pina s cele mai frumoasezile.‘ot ce suntem este rol gindurllornoastre Seintemejazépe ndusitenoastre, se plasmuegte dln génduilenoastre. Davwwnarnoe 2 Fiecare igi cladeste singur viitorul Ce fia intamplat de-a lungul vietii te-a convins probabil i, inprimul rand, afirmatia ,Orice mise intampla este cel mai ‘bun Iucru ce mi se poate Intampla” nu este gi nu poate fi ade- ‘vara gi, in a doilea rand, ci ocarte care porneste de la aceasta ‘premisi nu te poate ajuta prea mult. S-ar putea si ti se para chiar inutil si o put a incercare. Totusi, trdiesti o noud zi, nu? Am trecut intr-un nou secol, ntr-un al mileniu si s-ar putea sa descoperi, citind carticica de ff, cha venit momentul si accepfi un nou crezce-tiva binecu- ‘anta viata de aici incolo, Suntem fiinte puternice; ne credm viitorul prin faptele gindurile noastre. Suntem tun mecanism ce controleaza viaja {nol ingine alegem intamplarile din viaga noastra prin pro- Briul nostra sistem filozofic, de care depind reactile la respec- tive fntamplari, Fiecare are ofilozofie proprie, dar pusini dintre not s-au efinit-o, Desi s-ar putea si nu te fi oprit niciodata pentru © constientiza, ea exista si traieste prin tine. O simti in ‘ Flecare fl elidegte singur viltoral, iepirerile despre lamea in care tregt despre oament sau despre Fatimplari; o poti observa in felul in care te afecteaza diferite conjuncturi sin felul in care influengezi tu situatiile ‘Daca ai ff intrebat cate este filozofia ta de viafa, ai putea raspunde: ,Viaga este minunatd, trdiesc momente de vis, sunt ‘Rorocos gi cred c& Iumea este un loc mirific cu oament fas angi", Dimpotriva, a putea réspunde: ,Sunt ghinionist, nu mi peintampla decat lucrurizele, lumea este un loc mizer, oamentt profits de mine gi se implica doar in ce‘ intereseazA.” Ai putea Prede in legea lui Murphy: .Dacd se poate sA-{i mearga Prost, atunci, asa iyi va merge.’ ‘Multi spun cf, totugi, se intampla aceidentele nefericite, nedreptatea nu ¢ numai posibila, ci chiar probabila. EI sustin ‘Chadevirata fericire este greu de atins side obicei de scurta du- rata, cici ne nastem, trdim i murim, intre respectivele mo- ‘mente fiind doar un continu efort si un constant compromls intre ce ne dorim si ce obtinem. Deoarece asta cred oamenii in general, actiunile lor sunt in concordanta si deznodamantul lor este chiar celin care ei cred. ‘apo! iti eplicd,H-am spus eu! desi, de fapt, nu doar» fan pus ei", Au spus-o tuturor gi, in consecinga, aga ai fst. ‘acd esti convins c& ceva va merge rau, vei eactiona in con formitate siti vei cauza gi mai multe neplacert, Neplacerile vor piea apoi ci confirma: ce i s-a ntamplat fost cu adevara! Tau. cu toate acestea, reactia ta in fafa situasiel a fost cea {area cauzat continuarea nefericit&, Noi atragem intamplarile eferiit, care pot plrea de du augur satunc cand se manifest, iiterior Cam remarca William Shakespeare cu ingelepciune “Nu este nimic bun $au réu ce gandul nu-l face asa." Tieeare dintrenoi reactioneaza la intamplart in functie de flo zofia personala. Eaconduce in mod absolut la starea ta de ericre 16 | ZEN §1 ARTA FERICIRIE , Smplinie, Desis-ar putea si ise pardgreu decrezut, lozoia fa proprie determina tot ce tise intampla, A format toate con- ‘junceurile In care a fost implicat in trecut si va continua astfl ISE VA INTAMPLA CE CREZI CK TI SE VA INTAMPLA ‘Omul drept vede ce vede sl ochul $i nu-i adaugd ce nu este acolo, Aude ce aude si urechea nu simte tonuriimaginare. [Nusepreocupa de infelesuriteascunse. nuncTe Viaja tase contureaza prin faptee pe care le sivargest aieeptareneane a teri arees {Nuexisti niciun ceva acolo, independent de ce se petrece in thingie noasre." Luay exemplul lui Max. Elavea un magazin ospez desu. pape nda acu cad ods, gras ms caret bios mvs tale cnet pene enero cue ump qlttoh ust, eons ay ede ent Suva Sau simibne darcndaplecat a2 sps: ind a vzut cum conduct magasnu 3 ebule st spun, Dentrubinee tu, ci facto mare geseals dnd toate bonustrie. Sonoma rine sare ete proasa.Oameni armas ap ra a nia ban ect ach mec Pelli os a denearincring Taam, , spunzani cho si respecte sfaturle Dupi.ce ful a plecat, Max i-aurmat satu. incetat si mai Beats mcr pore. fn scr imp, cin mult fendi saa maveit fase a est in decin resi efectele la magazin!" \- Flecare ip cliege singur vitoral | 17