Capitolul 1 Surpriza doamnei Rachel Lynde ‘Casa doamnei Rachel Lynde se ala exact unde dru- rut principal Avonlea plonja bruse intro mica vale inconjurata de arini si cercelusi si strabatuté de un pviu ce-siavea iavorul in pidurea din spatele vechii case Cuthbert; acesta era cunoscut pentru serpuielile Ii intortocheate prin padure, revirsindu-se in mici cascade si ochiuri de apa intunecati, da, de indata ce ajungea la Lynde’ Hollow, devenea un pardias linistit si disciplinat,cici nici macar un parau n-ar fi putut ‘rece prin fafa us doamne Rachel Lynde fara a lua seama la inuta si bunele maniere, Probabil c& era foarte constient cd doamna Rachel titea la fereastra si urmarea cu atenfie tot ce se petrecea afi, ipind de la pirduri si copii, si cd daca ar fi remarcat ceva ciudat sau nepotrivt, n-arfiavut pace de n-ar fi scotocits-n gaura de sarpe si afle de ce si cum. Multi locuitori din Avonlea si dinafara lui se ocupa de treburile vecinului neghiindu-le pe ale lor. In ceea ce o priveste pe doamna Rachel Lynde, ea se numara printre putin care se puteaw ingrjiin aceeasi masura atit de treburile proprii cit side ale celodali, Era © gospodind fara pereche cici isi ficea intodeauna treburile bine si foarte bine, sconducea” Cercul de Cusut, ajuta la scoala de Duminica si era cel mai pu- temic stilp al Societitii Bisericesti de Inteajutorare sial Rezervei pentru Misionarism. in ciuda acestora, ddoamna Rachel giseatotusisuficient timp sstea ore in gir a fereastea de la bucitarie impletind cuverturi ~ facuse saisprezece, povesteau cu uimire gospodi- rele din Avonlea ~ far’ sisi dezlipeasea privirea de ddrumal principal care traversa valea gi unduia spre dealul caramiziu din departare. Intrucit Avonlea se afla pe o micd peninsula triunghiulara care {Agnea din golful St, Lawrence 5 era strajuit din dows parti Case cu frontoane versi deapa,oricine iesea sau intra fn oras trebuia si treacd peacel drum de deal deci nimeni nu scipaniciodaté de privireacercetstoare a doamnei Rachel Inte-o dupa-amiaza de lunie doamna Rachel stitea la fereastra. Soarele se revirs blind sivoios pe fereas- tcislivada din valea dela poalele casei seimbujorase ca o tanara mireasa cu flor rozalitin jurul cirora ria o mulkime de albine, Thomas Lynde, un om blind, mi runt, pecarelocutori in Avonlea il numeat ,soful tui Rachel Lynde” pe farina din des, dincolo de hambar; iar Matthew Cuthbert arf trebuit si serene gil pe farina sa din isi semana recolta tarzie de napi lunca rosie de la Green Gables. Doamna Rachel stia c.aga ar fi trebuit pentru cd il auzise spunandui lui Peter Morrison cu o seara inainte In magazinul lui ‘William J. Blair la Carmody c voia sa semene napii dup’ are. Desigur ca Peter fusese cel intrebase cici Matthew Cuthbert nu vorbea niciodata din proprie iniiativa cu niment. $i totusi, fata ca la trel gi jumatate tn plina du- pi-amiaza unei zile obisnuite de lucru, Matthew Cuth-bertisi mana senin trisura taversind valea si urcdnd din now deal. In plus, purta cel mai bun costam al su sio camaga abi, ceea ce insemna, fara indoial,c& iesea din Avonlea: siinhimase apa roaiblla trisura, ceea ce insemna ci avea un drum lung de facut. Oare unde mergea Matthew Cuthbert side ce? Daci ari fost orice altbarbat din Avonlea, doamna Rachel ar fi pus cu abilitateluceurile cap la cap gia fi sisi rispunsurile la cele doud inteebiri. Dar Matthew pleca atit de rar de acasi incit doar ceva urgent si neobisnuit lar fi putut sii s asd afar din ora Era cel mai sfios om din lume si detesta si plece printre necunoseuti sau oriunde a f fost nevoit si vorbeascd “Matthew gitit a costum si cimasa alba simanand tra- sura era priveliste rari, Oricit ar fireflectat doamna Rachel, nu puta gisi nici explicaie lind, atfel, pigu- bita de toata plicerea acelei dup’-amiazi 1Am si dau o fuga pana la Green Gables dupa ora ceaiuluisiaflu de la Marilla unde a pleeat si de ce” ii spuse in cele din urmé aceasta doamna marinimoasi. De obicei, nu merge in ora5 in perioada asta a anal Case cu frontoane versi si NICIODATA nu merge in vista, dacd ar fi rimas fara seminte de napi, nu s-arfigitit si nici ar filuat trasura sa plece si cumpere, nu se gribea, semn ci nu merge dupa doctor. Totusi, pesemne ci ceva s-a ‘ntimplat noaptea trecuta care l-a urnit din loc. Este tun adevarat mister, cu adevarat, si nu-mi voi gas! ppacea pina ce nut voi afla ce L-a facut pe Matthew Cuthbert s iasa azi din Avonlea’ Astfel, indata dupa ceai, doamna Rachel porni la drum. Nu avea de mers cale hungi. Casa cea mare in care locuia familia Cuthbert, adépostita de livada Intinsd, se afla Ia mai putin de un sfert de mila de Lynde’s Hollow pe dramul mare, Sigur c& drumul lung dintre casa si calea principal marea distanta. Tatal lui Mathew Cuthbert, un om la fel de timid si de tacut precum fiul sau, s-a retras cat a putut din vecinatatea oamenilor cind a ridicat casa, fara si ajungi chiar in padure. Green Gables a fost construita in capitul extremal terenului defrisat, unde se afla si acum, de-abia intrezarita de la drumul principal de-a lungul céruia toate casele din Avonlea erau situate cuafabilitate. Pentru doamna Rachel, a tri in acest loc insemna A NU TRAL -Inseamna doar SA STAL iat ce inseamns’ igi zicea pisind pe drumul brazdat adane, acoperit cu iarbi sistrajuit de macesi, ,Nu-i de mirare ca si Matthew, si Marilla sunt putin ciudati daca traiese asa singuri Copacii nu ofera prea mult companie, desi daca ar fi oferit, a citi sunt, nict n-ar fi avut nevote de altceva, Eu prefer oamenii. Sigur, par destul de mulfumiti, dar cred ca sunt obisnuii, Poti sa te obisnuiesti cu orice, chiar si cu spanzuratoarea, cum spun irlandezii Cu gindutile acestea, doamna Rachel trecu in cur tea din spatele casei Green Gables. Gradina atat de verde si de ingrijta si de curati, era ingridit pe-o Iatura de un sir de saleii patriarhale iar pe cealalta de plopi negri bine randuifi, Nici macar un bat sau intra ce mus aves locul nse zires, cick dacd arf fost, doammna Rachel le-a fi vizut. In sina ei gindea ca Marilla Cuthbert trebuia si fi maturat gradina pe cit de des yi mitura cas. Ai fi putut si mininei de jos fara si dai nici micar de-un fir de praf Case cu frontoane versi Doamna Rachel bitu repede la usa bucitariet gi intra atunci cand primi incuviinare, Bucataria de Ia Green Gables era un loc incantitor ~ sau ar fi fost, Incdntator daci nu ar fi fost atat de dureros de cuzat Incat si para intrucitva nefolosit, Ferestrele dideau spre est si vest. Prin cea vest savedere spre gridina din spate pitrundea o lumina dulce, dar cea estic’, de unde se zareau ciresi in loare din livada din stanga si mestecenii subfiri din lunca pardului, era acoperita, deun manunchi de vie. Aicistitea Marilla Cuthbert daca stitea vreodati,intotdeauna usor neincrezitoare tn razele soarelui cave li pareau prea siltarete si ires: ponsabile pentru o lume care trebuia luata in setios. Aci statea gi acum crosetand, In spatele ei masa era agezati pentru cind, Inca dinainte sa inchida usa, doamna Rachel luase aminte la tot ce se afla pe masi. Erau puse tri farfurii, asadar Marillaastepta ca Matthew si se intoarci acasi cu cineva, dar vesela era obisnuita si nu se aflau decat tun borcan cu compot de mere-padurete sun singue fel de prijitur’, asa c& oaspetele nu putea fi cineva impor-tant. Dar cum riménea cu iapa roaiba si cimasa albia lui Matthew? Doamna Rachel incepuse si ameteasca incercind si descopere misterului acestui domeniu. atat de Linistt side putin misterios dela Green Gables. ~ Buna seara, Rachel, spuse Marilla pe un ton brusc. Ce seara plicuta, nu-i aga? N-ai vrea siiei loc? ‘Cum se mai simt ai tai? Intre Marilla Cuthbert si doamna Rachel, in ciuda, sau poate datorita diferentelor, existase intotdeauna ceva ce sar fi putut mumi prietenie ~ in lipsa unui ceuvnt mai potrivit. Marilla era o femeie inata gi slaba, cu un trup format numai din unghiuri, faré nicio rotunjre. In paral ei negru intotdeauna prins strins intr-un cocla spate, stripuns de dou ace de par, se vedeau citeva suvite albe, Pirea ofemeie cu putina experienta sca 0 constiinga rigid, ceea ces ea, dar pe buzele ei mi- jea,dacd ar fi acceptat sii dea curs, simful umorulu, ~ Suntem cu tof sanatos,spuse doamna Rachel ‘Mi temeam insi ci TU nu te simti bine cnd Lam vvanutazi pe Mathhew plecind. M-am gindit c4 poate Case cu frontoane versi merge la doctor. Marilla surse ingelegitoare. Seasteptase ca doamna Rachel sivi faci o vizita, Stia ci plimbarea inexplica- bila alui Matthew va fi prea mult pentru curiozitatea, vecinei sale. — Nu, sunt foarte bine, desiieriam avut o migrend ccumplita, Matthew s-a dus la Bright River. Adoptim. tun baiefel de la orfelinatul Nova Scotia si soseste in noaptea aceasta cu trenul Daca Marilla i-ar fi spus c& Mathhew plecase la Bright River sa cunoasca un cangur din Australia, doamna Rachel a i fost mal putin surprinsa, De fapt, 1 fost chiar redusi la tacere pret de cateva clipe. Nu- si putea inchipui ci Marilla ride de ea, dar nu putea gisio alts explicatie. = Vorbestiserios, Marilla? intreba dupa ce vocea ~ Da, sigur, raspunse Marilla ca si cand adoptia ba- ietilor de la orfelinatul din Nova Scofia facea parte din lucrarile obisnuite de primavara de pe orice ferma bine induita din Avonlea jar nu o inovatie nemaiauzitaDoamna Rachel se simfi ca fulgerata. Gindea in semne de exctamatie Un Marilla si Matthew Cuthbert si adope un bait! De a tn orfelinat! Lume se intorcea cu siguranga pe dos. [Nimic n-os-0 mai suprinda dupa asta! Chiarnimic! ~ Vai, dar cine wa bigat 0 asemenea idee in cap? intreba cu dezaprobare Deciziafusese luat fara ca a sa fie consulta Prin urmare,trebuia neapirat si se arate impoteivi ~ De fapt, ne-am gant a asta ceva timp, chiar toata ama, Doamna Alexander Spencer ne-aficut 0 Vinita inainc de Craciun smi-a spus cvoia st adopte 6 fetifa de la orfelinatul din Hopeton la primivari Verisoara ei locuieste acolo iar doamna Spencer care ovinitea des sti totul despre asta. Asa ci Mathew sleuam totdiscutat despre adopyie de atuncl, Near gindit si fie un baiat, Matthew imbitraneye, sti cum e, nu mai ela fel de sprint la sizeci de ani ca inainte. If supra cam tate inima, isi ct a devenit de greu i gisesti muncitori de ineredere. Nu se gi sesc decit acadieni aceia nerori ide indata ce dai jal! Dintre toti oamenii, Case cu frontoane versi uunul pe brazda si- inveti ceva, pleacd la fabrieile de conserve de homari sau in Statele Unite. La inceput, ‘Matthew a propus si luam un imigrant, dar am zis categoric .nu’, S-ar putea si fie buni, nu spun cA nu. sunt, dar eu nu vreau cifei fara stapani, Macar si fe nascut in partile noastre. Riscul exista indiferent pe cine luam, Dar voi avea mintea si somnul mailinistite daci luam un Canadian nativ” Asa cd am hotarat si o rugim pe doamna Spencer si ne aleaga unul cand merge si-siia fetita. Am aflat siptimana trecuta ea va ‘merge, asa cham trimis vorbA prin familia lui Richard. Spencer de la Carmody sa ne aduca un baiatistet si plicut de zece sau unsprezece ani, Ne-am hotarat c& varsta aceasta este cea mai potrivita ~ destul de mare incit si poata ajuta cu niste sarcini inca de la inceput, dar destul de tanar incit si fie educat cum trebuie, ‘Vrem si fi oferim un cimin so educatie bund. Am primit o telegrama de la doamna Alexander Spencer azi ~ ne-a adus-o postagul de la gara ~ prin care ne transmite cd ajung la noapte eu trenul de cineijumate, ‘Asa ci Matthew a plecat si-lintampine la Bright River.Doamna Spencer il Iasi acolo flindea ea merge mai Ia statia White Sands. departe, p Doamna Rachel se andrea 4 spune intotdeauna, verde-n fat’ ce gindeste, Dupa ce asimila vestea iesiti, din comun, hotar! si faca si acum acelasi lueru, ~ Marilla, di-mi voie si-ti spun c& faci un Iueru tare nesabuit riscant, asta faci, Nu sti ce iei. Aduct un copil stn in casa s-n cminul tau si nu cunosti nimie despre el, nici ce inclinati are, nici ce fel de paringi a avut, nici ce va iesi din el. Pai, chiar sipti- rmana trecuta am citi in ziar cum undeva in vest un barbat si sotia lui au adoptat un baiat de la orfelinat siacela a dat foc casei in timpul nop ~ i-a dat foc INTENTIONAT, Marilla ~ si aproape ia ars de vi in somn. $i mai stu un caz cu un baiat adoptat care smanca oud crude nu puteau sil dezvete. Daca mi-ai ficerut sfatul, ceea ce nu ai fécut,t-as fi spus, pentru nnumele lui Dumnezeu, si nu faci asa ceva Aceste rapaieliioviene nu pareau nici si 0 supe- re, nici si o sperie pe Maria. Ea erogeta linistité tn continuare. Case cu frontoane versi ~ Nu neg cd exist i ceva adevar In spusele tale, Rachel. $iet am avut indoielile mele, dar Matthew era de neclintit. Am vizut asta, siam cedat, Se intimpla atat de var ca Matthew sa insiste cu ceva incat atunci ind o face, simt intotdeauna cd trebuie si cedez. In ceea ce priveste riscul, riscuri exista in orice ai face pe lumea asta, Sunt riscuri sina avea copii naturali finde nu crese mereu cum ar trebui. Pede alta parte, id Lam aduce din Anglia sau State, Nu poate fi foarte Nova Scotia este chiar lings insula, Nu e ca gi diferit de noi. ~ Ei, sper si fe totul bine, spuse doamna Rachel pen ton care iimasca prea putin indoiala dureroasa Dar si nu spui ci mu te-am avertizat daci di foc la Green Gables sau varsa stricnina in fantnd, am auzit de un asemenea caz in New Brunswick unde un copil dela orfelina facu asta gi toata familia muri in china Doar ci de data asta, era vorba de o fats ~ Eibine, noi nu vom avea o fat, spuse Matilla ca sicdnd otrivirea fantinii era un atribut strict feminin sinu se putea intampla in cazul unui baiat. Nici nagvisa si crestem o fata. Ma mir ca doamna Alexander Spencer vrea. Pe de alti parte, EA nu s-ar dain lituri si adopte intregul orfelinat daca isi pune astain minte, Doamna Rachel ar fi veut si rimAna pnd la intoar cerea lui Matthew cu orfanul adoptat. Dar gindindu-se cch ar avea de asteptat mai bine de dou’ ore, decise che mai bine si meargi Ia Roberts Bell si sa rispan- deasca vestea, Fara indoiala va face furori iar doamna Rachel nu iubea nimie mai mult decit sa facd furor Asacé pleca, spre usurarea Marillei cireia incepusera stvi reinvie toate indoielile si temerile sub influenta pesimismului doamnei Rachel. SA veri isi nu crezit” exclama doamna Rachel cand se afla la o distanga sigurd de drum, ,Parci ag visa, Zu ci-mi pare riu de bietul copil, Matthew si ‘Marilla nu stiu nimie despre copii si se asteapta si fie mai cuminte si mai serios decit propriul lui bu- nic, daca o fi avut vreodata un bunic, ceea ce e putin probabil. Cumva, pare tare ciudat s8 fie un copil la Green Gables; nu a trét niciodata unul acolo pentru 4 Marilla si Matthew erau mari cinda fost construita Case cu frontoane versi casa ~ lei parca nici N-AU FOST VREODATA copit 1N-as vrea si fiu in locul baiatului orfan pentru nimic in lume. Vai, dar cum imi pare rit pentru el.” Astfel graia doamna Rachel din toata inima citre tufele de micese, Dacé ar fi putut vedea copilul care astepta cu ribdare in acel moment in statia Bright River, compasiunea ei ar fi fost si mai mare, si maiCapitolul 8 Surpriza lui Matthew Cuthbert ‘Matthew Cuthbert siiapa roaiba au mers la trap ujor ‘opt mile pana la Bright River. Era un drum placut ce trecea printre fermele tihnite, si, din cand in cind, prin eéte-un petic de pini sau o vale din care prunii silbatic igi intindeau smicelele inflorite. Aerul era induleit de mireasma multor livezi de mar sicimpiile se pierdeau in orizontul cu cetutrisidefi si violet; iar Belyug de clint de paséri se-auzea De pared vara intr-o zi se-ngramddea” Matthew se bucura de calatorie, mai putin cand trebui sa salute doamnele caci pe insula Prince-Fdou- Case cu frontoane versi ard era politicos si salutiinclinand din cap pe oricine intlneai, chiar daca il cunosteai sau nu. ‘Toate femeile il ingrozeau pe Matthew, mai putin ‘Marilla si doamna Rachel. Era stingherit fn preajma lor si simfea c@ acele creaturi enigmatice rideau de l peascuns, $i s-ar putea si fie indreptatit sa creada asta pentru ci era un personaj ciudat, cu o infatisare stngace si pir gri ca ofelul care i cidea pana la ume ii cdzuti siei gio barba castanie bogata si moale pe care 0 arbora de la dowizeci de ani, De fapt, in afara parului grizonat, Ia douazeci de ani nu aréta mult diferit de cum era la saizeci. (Cénd ajunse la Bright River nu se vedea nici urma de ‘tren. Se gindi ci ajunse prea devreme, asa ci legi calul in gridina mica a hotelului din Bright River si porni spre casi, Platforma lungi era aproape goalé. Singura fiinta de acolo era o fetité agezata pe o tiv’ de tigle in cel mai indepartat capit al peronului, Matthew, abia remarcind ci ERA o fat, trecu pe Hing’ ea pe cit put. de repede fara sao priveasc’, Daci ar fi privito, n-ar fi putt si nu bage de seam atitucinea si expresia plinede incordare, Statea acolo nidijduind s8 vada ceva sau pe cineva gi, intrucat nu avea altceva de facut decit si stea ssi astepte, se asezase si astepta cu toati puterea ei, Matthew il intdlni pe seful de gara care tocmai inchidea ghigeul de bilete si se pregitea si plece acasi, pentru cina sil intrebi daca trenul de cinci jumate sosea in curind, ~ Trenul de cinci jumate a venit sia plecat acum jumatate de ora, raspunse impiegatul vioi. Dar a fost lsat un pasager pentru tine: o feta E agezata acolo pe tile Iam spus si mearga in sala de asteptare pen- tru doamne dar mi-a rispuns cu solemnitate ca pre fer sa stea afara. ,E mult mai bine pentru imaginatie” mi-a rispuns. In ce ma priveste, e cu adevarat ceva. ~ Nu astept o fata, rispunse Matthew cu indife rena, Astept un bait. Ar trebui sé fie aici, Doamna Alexander Spencer avea si-{ aduc pentra mine din Nova Scotia, Seful de gara fuierd, ~ Cred cd sa produs o greseali. Doamna Spencer a coborat din tren cu fata aceea si mi-a dat-o mie in gril Case cu frontoane versi A spus ci tu sisora ta oadoptati dela un orfelinatsic& vei ajunge in curand si o preiei. Atat stiu despre asta Altiorfani ascungi prin preajma nu mai sunt, ~ Nu infeleg, spuse Matthew neajutorat gi dorin: du-si ca Marilla si fi fost la indemina ca si descal- ceased problema. ~ Atunci mai bine o intrebi pe fata, spuse geful de gard cu indolenta. Sunt sigur cd se va descurca siti iio indoiala. Poate explice.E foarte dezghefata, fa ‘nu mai aveau baieti de care voiati voi. lec in pas voios ciciti era foame in timp ce bietul ‘Matthew fu lisat si facd ceea ce fi era mai greu decit infrunte an lew in barlogul lui: sa se apropie de o fata, 0 fata necunoscuta, orfana, ssi o intrebe de ce nu era baiat. Matthew bombini in gind intorcindu-se si caborind incet pe platforms spre ea. Hl urmarea fra si- seape din priviri inci de id ‘recuse pe Langa ea. Matthew nu se wit laea si, chiar daca ar fi facut-o, tot nu ar fi vazut cum ardta. lata cum ar fi socotit-o un observator oarecare: o copila cam de unsprezece ani invesmantata intr-o rochie