zu o24191.8 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA. EDITIE OFICIALA STAS 3300/1-85 CONSILIUL. “NATIONAL ‘TEREN DE FUNDARE Inlocuteste: PENTRU STINTA, : SI TEHNOLOGIE PRIN ERALE DE CALCU! SeereCTUTInOMET PRINCIPIT GENERALE DE CALCUL DE Clasiticarea alfanumeried | on Foundation ground “Terrain de fondation | Oouonanma BASIC PRINCIPLES FOR ANALYSIS INCIPES FONDAMENTAUX OCHOBNDIN HOMOKENMA ATF DE CALCUL PACHETA 1 OBIECT ST DOMENIU DE APLICARE 11 Prezentul standard stabileste principiile generale de ealcul al terenului de funda constenet Caiculul terenului de fondare se efectueazt in seopul Timitirit solieitarilor asupra tere- nului de fundare astfel incit s% fie indeplinite conditille de siguranta si de exploatare normaly a constructiei. : 1.2 Prevederile prezentului standard se aplici teremului de fundare, indiferent de natura acestuia, pentra toate categoriile de construe in cazul teremurilor do fundare aledtuite din pAminturi eu earacteristici speciale (pimin- ‘suri sensibile In umezire, piminturi eu wmnfldi si contractii mari, piiminturi in umplusuri orga nizate, piminturi imbunatijite), in cazul construetiilor eu caracter deosebit (constructii hidro- tehnice importante, centrale nucleare electrice, platforme fixe de foraj marin, stilpit liniilor lectrice aeriene de inaltis tensiune, construcfii monumentale ete.), in cazul construetiilor sub- terane precum si in cazul construetiilor supuse Ia actiuni predominant dinamice (de exempla fundafit de masini) irebuie si se aibi in vedere si prevederile din reglementiirile tehnice specitice referitoare la asemenea piminturi si construetii. Reproducerea Interzis 14 conform 1 Prevederile prezentului standard, adaptate conditiilor specifice, se aplic’ si la caleulele privind deformatiile si stabilitatea Iueriirilor de sustinere, taluzurilor’ si versangilor 2 TERMINOLOGIE 24 Definiiile termenilor principali, in legiturk cu terenul dé fundare, sint conform STAS 3950-81 si prevederilor din prezentul standard. 2.2 _ Terenul de fundare constituie suportul constructiilor si reprezint’ volurmul de rocd san de piimint influentat de ineSresrile transmise de funda Tn cazul Inorisilor de susfinere sau al construefiilor ingropate, terenul exereit si actiun i asupra construcfiilor. In cazul taluzurilor si versanfilor, terenul reprezintd parte constitutivs a acestora. ‘Terenul de fundare poate fi alektuit din roci eompacte sau din piminturi (roci dezagre- gate). 2.3 — Rocile compacte sint roci eruptive, metamorfice sau sedimentare cu legituri puternice intre particulele minerale, aleituind masive continue saw fisurate. ‘In funetie de rezistenta la compresiune axial& in stare saturati c,,., rocile compacte se clasifici in: —roci stincoase, avind o,., > 5000 KPa; Nevespectarea Standardelor de Stat este urm: — roci semistincoase, avind of, < 5000 kPa, Piminturile se clasifick conform STAS 1243-83. 20 Pag. PRETUL LEL 3,50 +) tmpreuni eu STAS 3300) si STAS 8918.97, 3, Hnfoeuieste STAS 90 Eloborat do + = MINISTERUL EDUCATIEI $I INVATAMINTULUL | Aprebat de r INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE rirll in vigoare : INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, * PROIECTARE $1 DIRECTIVAI Bd. Hlie Pintilie nr 5: BUCURESTI iN conseucnt © "wien 12 NST RE 1905-11-01 prin Institutal de Construct ucurapsSTAS 330/185 -2- 24 —_ Fundafia reprezint partea inferioard a eonstruotiei, prin eare ee transmite gi repartizeazis terenului inciirearea adusi de constructie. Dupi modul in care transmit terenului de fusidare inedrearea adusi de coustructii, fun Aafiile se clasified in: — fundafii direete ; funda{ii indir 1 Fandafio tia la care Incinbirile so transmit prin intermediul. bazei; aceastis categorie fae parte toate fundafiile de suprataja precum sf fundatillo po chesoane. 24,2 Fundatic indiroctd este fundapia la care incireirile se pot transmite atit prin baza fun- i cit i prin suprafata lateralis a aeosteia; din aceastit eategorie fac parte pllofii, eoloancle si baretele. 2.5 Lueririle de susfinere sint lucrati de constructii avind drept obiect sprijinirea unor ver- santi, a unei umpluturi de pimint sau a peretilor unei excavatii. Principala solicitare asupra luerdtilor de sustinere este dati de impingerea pimintului. Lneririle de susinere pot fi: — cu caracter temporar (sprijiniri, perefi din palplanse, perefi ingropati, batardouri ete.); — eu earacter definitiv (ziduri de spzijin, cheuri poritare, galerit subterane, conducte magistrale ete.) 26 —_Taluzurile sint suprafefe libere alo torenului care delimiteazi excavafii in teren natural san_umpluturi. 2.7 Versanjii sint suprafefe inclinate ale terenurilor ale ciiror pante au rezultat in urma unor ‘procese geologice naturale. Deplasiitile si deformatiile fundafiilor provocate de deplasirile si deformatiile terenului — tasarea ubsolutd, 3, care esto doplasarea pe vertical » unui punet al fundatiei, sau doplasaroa po Vertical’ a intregit fundafii izolate sau continue ; — tasarea ‘medic 4 construefici, sq, care este media tasiirilor absolute ale fundatiilor izolate ale constractiei ; — tasarea relativaé, care este diferenta intre tasiirile absolute a dou’ fundatii, raportaté la distanta dintre ele; = fnelinarea fundafiei, tg ©, care reprezinti diferonfa intre tasiirile absolute a douk punete extreme ale fundatiei, raportatis Is distanta intre ele (lungimea, Kijimea sau diametral fundatiei) ; — ineovoierea relati vi, f, care reprezint’ raportul intre siigonta maxima gi lungimea pirtii de fundafie care se inconvoaie; — translajia absolut y, caro este doplasarea pe orizontalé a unui punct al fundatici. 3 NOPIUNI DE BAZA 3. Comportarer sub iaviroaro a torenulut de fundaro 3.1.1 Sub acfiunea inodredrilor, terenul de fundare so deformeazi, Deformatiile terenului de fundare se produc datorit& variatillor de volum si de form. In acest proces so pot intilni urmi- toarelo stadii earacteristice : @) Stadiul comportirii liniare sau evasi-liniare in acest stadiu, deformatiile terenului se datoreazé prepondorent variatiilor de volum, iar comportarea depinde in mod hotiiritor de caracteristicile de deformabilitate ale acestuia, ! 8) Stadia dezvolbititzoasIor plastion In acest stadiu, variafiilo de formi dovin semnificative, iar comportarea terenului este influonfati si de caractoristicile de rezisten(a ale acestuia. OSSEAVATIE — Zone plastics sint acele zone po coatural st ta Interioral edrora este tndcplinit& conditia 48 rapese, died efortul tangential efectiv este etl eu recstenta tx fortecare @ pimintalll } 6) Stadiul de rapere Atingerea acestui stadiu este tnsofiti, de reguki, de deplastii importante sau dislocdri ale terenului. Ruperea poate conduce Ia desprinderea nei parti din teren de restul. terenului, dupi o suprafat’, denumité suprafafé de alunecare, pe care efortul tangential ofectiv egaleazi fn fiecare punct rovistenta la forfeeare a materialulul.Ea STAS 3800/1-85 Modul in care, la cresterea progresivii a inciircirilor, evolueazi si apar stadiile mentionate, depinde de natura terenulni, de natura inedxcirilor si viteza de aplicare a acestora, de tipul lueriii (fundatie direct sau indirecti, Iucrare de susfinere, taluz ete.). 3.1.2 In funcfie de natura lnerinii si de starea limit eonsiderati, ealeutul terenului de fandare ‘se éfectueart pentru unnl din stadile mentionate la pet. 3.1L, ea de exempla 4) evaluarea deformiafiilor probabile ale fundafillor se poate face corespunzzitor stadiulut de comportare liniari sau evasi-liniar’ sau eorespunzitor stadiului dezvoltzrit zouelor plastive, cu admiterea unor zone plastiee eu extindere limitata; b) caleulnl capaciti{ii portante a fundafiilor se face corespunzitor stadiului de rupere ; ¢) Verificarea stabiliti{ii taluzurilor si versantilor se face corespunziitor stadiului de rupere. 32° ale (erenului de fundare Corespunzittor diferitelor stadii_ale procesului de deforiare sub ineireare, terenul de lare poate atinge diferite stiri timita, - Starea limit’ a terenuldii de fundare corespunde situatiei in eare, ca urmare a deformatiilor sau cediirii terenului de fundare, se indue diferite stiri limitt in constructii. 822 Stiirile limiti ale terenului de fundare sint + starea limit de deformatii, simbolizatis SLD ; - staren limit de capacitate’ portanta, simbolizaté SLCP. 3.2.3 Sulrile limita ale terenului de fundare pot fi de natura unei stiri limit ultime (simbolizath SLU), a cirei depiyire conduce la pierderea in parte saw in totalitete. a capacitApii fanctionale a constructiei 5 rsibil unei stiri limit a exploatiirii normale (simbolizatA SLEN) a. e&rei depagire conduce Ja intreruperen exploatiirit norinale a construct, 3.2.4 Starea limita de deformatii a terenului de fundare (SLD) este de natura unei sta limits uitime (SLU), dacé deformafiile terenutui conduc la deplasari yi deformatii ale construefiei, incom: patibile cu structura de rezistei{’, sau a unei stiri mith a exploatairli normale (SLEN), dack Aeformafiile terenalui impiedie’ exploatarea normalé « constructied. 3.2.5 Staren limitt de eapacitate portant’ « tereuului de fundare (SLOP) corespunde unei extinderi a zonelor in eare se indeplineste conditia de rupere (efortul tangential efectiv este egal cu rezistenta la forfecare a materialului) astfel ineit are lov pierderea stabilitifii terenului gi a construetiel, in parte sau in totalital . , Starea limita de capacitate portant’ a terenului de fandare (SLCP) este intotdeauna de natura unei stiri limit ultime (SLU). 4 ACTIUNT ASUPRA TERENULUI DE FUNDARE 4.1 “Actiunile asupra terenilui de fundare provin din: — inciredni (ransntise de fundafii gi de Iuerdiri de sustinere ; — grentate proprie’a teremului ; — efectele meeanice (statice si dinamice) ale apelor subterane gi de suprafag’ ; — yocuri, vibrafii, seismes . — cfecte climatice ete, Ac{iunile se grupeazit in gruplri fundamentale si grupiri speciale conform STAS Intensit Valorile normate ale actiunilor, eooficientii_ actiunilor, valorile de « rilor gi modul lor de grupare se stabilese conform reglementirilor tehnice specifice pentru diferite categorii de constructii (constructii eivile si industriale, poduri, eonstructii hidrotebnice eto. {ile ac{iunilor intervin in caleule cu valori de calcul. 1D TERENUL DB FUNDARE 5 DATE NECESARE PRIV 5.1 Caleulul terenulai de fundare se efectueazit po baza datelor referitoare la stratificafia ierenului, caracteristicile geotehnice ale rocilor si piminturitor, regimul apelor subterane ete. ‘Acexte date se oblin, la comanda proiectantului construefiei, prin eercetarea terenulti de fundare de citre organiza{ii sau formapii de specialitate,