23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 Ministerul Mediului si Gospodérini Apelor Procedura din 23/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea | nr. 77 din 27/01/2006 de inspectie pentru obiectivele care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care suntimplicate substante periculoase Abrevieri si defini: 1. ANPM- Agentia Nationala pentru Protectia Mediului; 2, HAZOP - Hazard and Operabilty-metoda de analiza pentru evaluarea risculul 3. H.G. nr. 95/2003 - Hotararea Guvernului nr, 95/2003 privind controlul actvtailor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substan periculoase; 4, PPAM- politica de prevenire a accidentelor majore 5. SMS - sistemul de management al securiti; 6. accident major - orice eveniment, cum ar fio emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutnecontrolate in cursul exploatriloricérui obiecti, prevazutla at. 3 din H.G. nr. 95/2003, cate conduce la aparitia imediaté sau intérdaté a unor pericole grave asupra s4n8tati populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in cexteriorul obiectivlui, gn care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase; 7. avariefincident - eveniment care nu genereaza efecte majore asupra sanatatii populate! si/sau asupra mediulul, dar ‘care are potential s produca un accident major, 8. efect Domino - cresterea probabilitji producerii unul accident major sau agravarea consecinfelor acestula prin amplasarea a cel putin doua obiectve, dintre care unul este “obiectivcu risc major, la distante suficient de mici ca sa se influenteze reciproc; 9. expert exter - expert in domeniul tehnic, avand pregatie superioara si o experienta relevant de cel putin 7 ani, actedital de comisia specializaté a Secretariatului de risc din ANPM 10. instalatie - unitate tehnica in interiorul unui obiectiv, unde sunt produse, ulilzate, manipulate silsau depozitate substante periculoase; aceasta cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, agregatele, utilajele, calle ferate interne, docurile, chelurile de descarcare care deservesc instalatia, debarcaderele, depoaitele gi alte structuri similare, pluttoare sau de alté natura, necesare pentru exploatarea instalatiel; 11. oblectiv - spaful care se aflé sub controlu ttularului de activtate, unde sunt prezente substante periculoase in una ‘sau mai multe instalafi, inclusivinfrastructurile ori actvtatile comune sau conexe, 112. obiectv fard rise ~ obiectiv in care sunt prezente substante periculoase in canttati (Lone) mai mici decat cele din coloana 2 a tabelelor nr. 1 $i3 din anexa nr.2 la H.G.nr, 95/2003; 13. obiectv cu rise minor - obiectivin care sunt prezente substante periculoase in canta (tone) mai mari sau egale cu cele din coloana 2 gi mai mici decat cele din coloana 3 a tabelelor nr. 1 gi 3 din anexa nr. 2 la H.G. nr. 96/2003; 114. obiectiv cu risc major - obiectivin care sunt prezente substanfe periculoase in cantitaj (tone) mai mari sau egale cu cele din coloana 3 a tabelelor 1 gi3 din anexa nr.2 la H.G. nr. 9512003; 15. plan intem de urgenté (PIU) - totalitatea masurilor prevzute pentru interiorul obiectivilul in vederea limitarii gi Inlaturarii consecinfelor oricarui accident major, avarie/incident, care pune in pericol sandtatea personalului sisau calitatea mediului pe amplasament sin care suntimplicate una sau mai multe substante periculoase, 16. plan extem de urgenta (PE) - totalitatea masurilor prevazute pentru exteriorul obiectivului in vederea limita gi Inlaturarii consecinfelor oricarui accident major, avariefincident, care pune in pericol sanatatea populatiei si/sau calitatea mediului in exteriorul amplasamentulul gi In care sunt implicate una sau mal multe substante peticuloase; 17. promovarea conformarii- interventia inspectorilor, pe baza expertizei gi experienfei acestora, in vederea convingeri faciorilor de decizie din obiectiv de necesitatea luarii masurlor pentru combaterea la sursd a avarillorincidentelor si accidentelor majore; 18. itularul de activtate- orice persoand fizicd sau juridic& care exploateaz sau detine un obiectiv ori instalatie sau care este delegata cu o putere economica decisiva in ceea ce priveste funcjionarea tehnica a acestuialacestela, L.Scop Scopul proceduril are in vedere stabilirea unui sistem de inspectie la obiectivele care prezinté pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, Scopul de baza al inspectici este examinarea planificaté gi sistematicd a echipamentelor tehnice, a organizarii gi administra obiectwilui pentru a stabili daca ttularul de activate a adoptat toate masurle necesare, care s& garanteze un Inalt nivel de protectie pentru persoane, bunuri gi mediu in particular, ttularul de activate trebuie sa demonstreze c&: +a luat masurile adecvate pentru prevenirea accidentelor majore; - a awit in vedere masurile necesare pentru limitarea consecinjolor accidentelor majore in interiorul gi in afara obiectivulul; =mentine $i exploateaz’ oblectil intro maniera sigura g/ corespunzatoare nivelului tehnicii privind securitatea; - datele 5 informatie furnizate in raportul de securitate sau tn orice alt document reflecta in mod fide situatia securitai obiectvulul; ~a stabilit programe $i a informat personalul obiectivului asupra masurilor de protect gi asupra actunilor ce trebuie Intreprinse in caz de accident; wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, ser23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 +a informat publicul potrivit dispoaitilor legale. Totodata titularul de activtate trebuie $4 demonstreze c@ respecta urmatoarele principii de prevenire a accidentelor majore: + prevenirea $i combaterea la sursé a avariloriincidentelor gi accidentelor majore in care sunt implicate substante Periculoase; -luarea th considerare a factorulul uman; - adaptarea la progresul tehnic; inlocuirea substanfelor periculoase cu unele mai pufin periculoase sau nepericuloase; - adoptarea prioritara a masurilor de protectie colectiva faté de cele de protectie individuala; = adoptarea de instructiuni adecvate pentru personalul obiectiwlui I. Prevederi generale Potrivit dispoztilor legale, autoritaiile competente au obligatia sa organizeze un sistem de inspecti Sistemul de inspecti trebuie s4 Indeplineasca urmatoarele cerinte: =e va elabora un program de inspect care va include toate obiectivele cu rise de producere a unor accidente majore; -fiecare obiectivcu risc de producere a unor accidente majore va fi verficat pe teren; la Incheierea fiecdrei inspectii autoritatile competente au obligatia de a intocmi un raport; |autoricayile competence au obligatie sa organizeze un sistem de inspect —_ . - a Sistemul de inspecyil - (ozganizare, responsa surse ete i misuri de | Program ds inspectii pentrs coate obiactivele | control adecvare | |eipulut de obsectiv] tonit dor, dupa caz L Freeventa insp = corespunzatoare, pentru obiective | | | + Raport in urma fiecdrei inspect I | | | I J + a informat personalul obsectivului asupra interventis in caz de accident; +a informat publicu: potrivit dispoaitiilor leg | ficd conformarea cu | | Titutarul de activicate va demonstra cl: | | + a 1uat masurile adecvate pentru prevenirea accidentelor majore; | | + a tuat misurile necesare pentru limitarea consecintelor accide | |majore: | | + datele din raportul de securitate reflect’ situatia rea | | | | | | i Fig. 1. Sistemul de inspecfii = c&nd este necesar, auloritatile competente impreund cu ttularul de activate vor monitoriza realizarea int-o perioada rezonabilé a masurilor dis puse in urma fiecdrei inspect IL. Confidentialitate Potrivit dispoziilor legal, titular de activitate sunt obligal! sd asiste autortajile competente avand atibulli de inspectc, punandu-le la dispozite toate datele si informatile proprii, inclusiv documentele relevante, s8 le facilteze controlul activtailor des agurate in incinta obiectivulu in conditile respectaril prevederilorlegale privind confidentialitatea. 1L2. Tipuri de inspectie Inspectile sunt parjale sau integrale, intrucat acestea cuprind diverse domenii de specialitate ale caror responsabiltiti sunt reglementate tn mod diferi, prin dispozii legale specifce. Autortajie competente inspecteaz impreuna sau independent, in functie de obiectivl stabilifprogramat. Autoritatea conducatoare, pe parcursul efectuaril inspectil, este stabilit in functie de tematica acesteia. Inspectile parfale sau integrale se clasificd dupa cum urmeazz: 4. inspecte planificat 41.4. generala (de rutin), nu presupune o pregatire in detallu: 1.1.1. nu este necesar 8 fie anunfaté in prealabil printr-o scrisoare formal; un simplu telefon este suficient, excepiie facand cazul unei inspecti neanuntate: 1.1.2, durata pe amplasament este scurta, de circa o jumatate de zi gi foarte rar de maximum o 2: 1.1.3. activtatea se desfégoara in mai putin de doua aile, inclusiv pregatirea, inspectia pe amplasament gi slaborarea raportului de inspectie; 41.1.4, se verificd instalatile, masurile tehnice, procesul de analiza sistematicd a riscurilor gi implementarea efectva a masurilor de securitate; 1.2. detaliata (procedura are 3 faze: pregatire, executie/desfasurare, urmarire/monitorizare): wor legenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jknqO247jnegvkntu345800 ar23.04.2012 Procedura din 281122008 41.2.1. mod obligatoriu se anunta in seris; 1.2.2. este obligatorie disponibilitatea la data fixata pentru inspectio a reprezentanfilor titularului de activate, a documentelor, echipamentului de masurare gi testare; 1.2.3. durata este de circa 2-3 ail, inclusiv pregatirea, inspecta la obiectiv gi scrierea raportului de inspect, exclusiv urmarireaimonitorizarea; 2. inspectie neplanificat 2:4. speciala (ustificata de evenimente neprevazute) in caz.de: 2.1.1 accident - dupa producerea unui accident major autoritafle competente au obligata s8 umareasca = colectarea prin inspeciie (investigatie sau orice alté metoda adecvata) a informatilor necesare pentru o analiza completé a aspectelor tehnice, organizatorice si manageriale ale accidentului major, - luarea masurilor de interventie gi remediere necesare, urgente, pe termen scurt, mediu gi lung, de catre ttularul de activtate; + implementarea de masuri preventive vitoare; - diseminarea informatilor i experientei acumulate ca urmare a unor accidente In scopul prevenitil repetarii unor accidente similare: acestea sunt ule gi in etapa de reviaire a programului general de inspect 2.4.2. reclamati; 2.1'3.cereri pentru modifcari de acte reglementare; 2.4.4. incetarea activa 2.2. neanuntaté 2.2.1. inspectia implementari efective a masurilor de securitate; 2.2.2. inspect inifaté de un risc specific prezent- se examineaza sistematic, daca: = riscul a fost analizat in mod adecvat de titularul de activitate; - au fost identiicate masuri adecvate operative de control, de prevenite gi de limitare; -masutileluate au fost implementate integral = integritatea acestor masur este controlata de SMS. 113, Domeniul de aplicare 4. obiectvele care intr sub incidenta H.G. nr. 95/2003, cu modificarile gi completarile ulterioare, in general: treprinderi chimice, metalurgice, de impregnare a lemnului, farmaceutice, de prelucrare a celulozel si hartii,rafinarl, producatori de exploabil abrici de azot i o»igen, de vopsele, de producere a polimerilor,instalati mari de ardere ete.: 2. se vor avea In vedere nivelurile de protectie pentru prevenirea accidentelor majore, dupa cum urmeaza: = prolectare de procese; -sisteme de alarmare, supraveghere operator, operare manuala; - decuplare automata a procesului; = protectie mecanica: = protecte fica; - plan intern de urgents (PIU); = plan extern de urgenta (PEU) ML Autoritay Autoritatile competente avand atributii de inspecte, responsabile cu implementarea prevederilor legislate! in vigoare privind controlul activitatilor care prezinté pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase sunt secretariatele de risc din cadrul autoritafilor de protecje a mediulul, conform Ordinului ministrului mediului $i gospodariri apelor nr. 251/205, precum gi alte autonitai avand atibuti de control potrivt dispoziilorlegale: IV. Structura gi responsabilitale echipei de inspectio Este obligatoriu ca inspectori sa demonstroz»: -capacitatea de a emite concluzi in mod independent gi obiectvcu privire la rezultatele inspecfe = responsabilitate, rigurozitate, obiectivtate gi imparjalitate in evaluarea conformitati; - discret, spect gi diplomatie pe parcursulinspectie; - atitudine de dialog, constructvd §/ adecvata cu personalul oblectvulul = capacitate de comunicare gi de adaptare in functie de persoana sau de situatile concrete; - capacitate de analiza gi sinteza a informatjel Inspectoril vor dispune de cunostinfe privind -sistemele de management al securitai si tehnicile de audit al acestora; -nomele, ghidurile gi legistatia de referinfa ce urmeaza sa fle utlizata pentru evaluarea conformitafi; = caracteristicile gi speciicatile proceselor, operatilo, inclusiv aspectele tehnice relafjonale cu obiectivil ce urmeazé s& fie inspectat; - sistemele de securitate ale: proceselor, depozitarii, manipulari,transportului substanfelor periculoase ete.; -modelele previzbile ale consecinjelor accidentelor. Echipa de inspect va fi constituité din cel putin doua persoane, cu scopul de a dispune de mai multe opin gi puncte de vedere, Pentru flecare inspeciie se va determina numarul optim de inspector, in funcje de tematica prestabilité gi de caracteristicile specifice ale obiectiwilui de inspectat Inspectori sunt autorizati sa: - solicite toate informatile necesare; = inspecteze instalatil - execute toate verificarile necesare, inclusivpe baza de intervuri; wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, siz23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 = faca recomandar gi atentionari pe baza dispoaiilor legale; -inijeze acfiuni legale; - inifeze interzicerea funclionairii sau a punerii in funcfune a instalatiei/obiectivului, conform dispoaiilor legale. Responsabiltaile echipel inainte de inspect: - cunoasterea rolului $i obligatilor fata de inspectia ce urmeaza sa fe realizata; ~ cunoasterea programului de inspectie 1a criteilor de evaluare ce vor fi aplicate; = solicitarea gi analiza informatilor privind instalatile, procesele, echipamentele, sistemele de securitate si de management al securitatimplementate in obiectivul ce urmeaza sa fle inspectat, - selectarea informatilor suficiente si relevante pentru efectuarea inspectel = cunoasterea legislatiei in vigoare fata de care se va evalua conformitatea Responsabiltaile echipei tn timpul inspectiei - respectarea pe amplasament a normelor de protectie stabilte de titular = verficarea flabliti gi valailitati informatilor; indeplinirea obiectivelor stabilite $i respectarea programulul de inspectie; - consemnarea difcultajilr int&mpinate tn cadrul obiectivlui privind accesul la instalajii sau punerea la dispozilie a informatilor necesare, a documentelor sau a personalului; ~ analiza datelor gi informailor pentru formularea concluzillor cu priv la securitatea obiectivului; ~ promovarea conforma Responsabilitaile echipei dupa inspecti: - evaluarea tuturor aspectolor stabilite In programul de inspectie $i a deficientelor identfcate in conformitate cu legislagia In igoare; -luarea masurilorlegale sustinute de doves adecvate; ~promovarea conformaril Dacd dou sau mai multe autoritati decid sa desfagoare impreuna o inspectie, autoritatea coordonatoare va f stabil in functie de tematica acesteia. In urma inspectiei, rapoartele gi aciunile de urmarire a implement&rii masurilor vor fi coordonate. Dacd doud sau mai multe autoritati inspecteaz acelasi oblectiv In momente diferite, sunt necesare colaborarea gi schimbul de informa inte acestea. ‘in procesul de inspect, dupa caz, vor fi Implicati expert externi autorizat| pe domenii specifice, dupa cum urmeaza: 1 .proiectarea instalafilor, componentelor instalatilor, aparatelor, conductelor gi a parjlor similare, din punctul de vedere al rezstentel, dimensionéiil etc, lvandu-se th considerare in special solictérile care apar In cazul funcilonéii defectuoase: -construirea instalatilor, a partilor de instalati gi asigurarea calitai construct; managementul tehnic de proces; |. mentenanta instalalilor; . verficarea gi evaluarea materialelor; alimentarea cu energie si alte uti; electrotehnica: 8. tehnica de masurare, de control si reglare, tehnica de control al procesului (executare hard gi soft, exploatare gi veriticare); 9. metode sistematice de analiza a pericolelor, 10. proprietait chimice, fizice, toxice pentru om $i mediu ale substantelor gi preparatelor, 11. efectele accidentelor, evaluarea pagubelor sau defectiunilor In functionarea conforma; 12. planurile obiectivului de alarmare i apdirare Impotriva pericolelor, 13. protectia impotriva incendiitor; 14. protectia Impotriva explozilor; 15. managementul securitaji gi organizarea exploatarii (dezbaterea problematicii organizatorice gi speciice managementulu). Autoritatea competenta, dupa caz, In colaborare cu titularul de activtate, va desemna expert extemi pentru participare in echipa de inspectori, asigurand realizarea obiectivelor inspectiel, Desemnarea expertilor extemi va respecta principiul cevitirii confliculul de interese. Expertul va prezenta in mod obligatoriu autoritji un rapor, la un termen stabilit de comun acord la incheierea inspectiel. Responsabiltatea privind corectitudinea concluzilor raportului revine exclusiv expertulu extern. Costurile pentru expert externi vor fi suportate de titularul de activate, potit dispoaitilor legale. V. Fazele inspectici VA. Planificarea activtati de inspect Planificarea inspectilor va avea in vedere In mod obligatoriu toate obiectvele care desfagoara activitat) cu rise de producere a unor accidente majore in care suntimplicate substante periculoase. Programul de inspecti va fi conceput astfel incat sa permita efectuarea unor verifcari sistematice si planificate ale sistemelor tehnologice, organizatorice gi manageriale ale obiectivelor cu rise de producere a unor accidente majore Programul de inspecti se va intocmi la nivel local gi se vor lua in considerare: 1. prevederile H.G. nr, 95/2003, cu modificarile gi complotarile ulterioare, prioritafile locale, rezultate tn urma evaluaril sistematice a pericolelor generate de producerea unor accidente majore in obiectivele vzate, datele gi informatile obtinute din inspectile/verifcarile anterioare sau din alte surse de informare gi locatile unde inspectia este de stricta necesitate; 2. stabilirea prioitajior de inspectie pentru obiective/instalafi se face pe baza urmaitoarelor elements: ~ considerarea g/ evaluarea pericolelorriscurilor potentale = marirea gi complextatea obiectivului; - analiza raportulul de securitate; Nogaon wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, 42723.06.2012 Procedura din 23/12/2005 - experienfa acumulata in urma accidentelor, incidentelor sau avariilor produse in instalatii similare; - experienja acumulata in urma inspecfilor anterioare; - experienta acumulata din evaluarea rapoartelor gi a documentatillor legate de oblinerea actelor de reglementare) -raportarea incidentelor, avarillor $i accidentelor majore; -reclamatile primite; -noile informatii stiiniice gi tehnice; = schimbarea titularului de actvitate; -raportarea modificarilor, reconstructiei, extinderi instalatiilor ete; -modificarile majore ale schemei de personal = coeficientul de prag al cantitatii de substante; - paramettii de exploatare cu rise: temperatura Inalta, presiunea mare, exotermia etc. - complexitatea gi tipul proceselor; = capacitatea; - certificarile si expertizele existente (aria de veriicari se reduce daca obiectivul este certificat, de exemplu: dupa EMAS, 10 14000 et) = conditile gi recomandarile din expertize; - vecinatajle/apropierea de obiectiverzone protejate, inclusivsursele de pericole generate de acestea (inundafi, alunecari de teren etc.) + calitatea supravegherii de care ttularul de activtate a obiectivelor. Programul de inspectii va cuprinde cel putin urmatoarele rubrici: denumirea obiectivului/instalatiei, dupa caz, -adrarea obiectivului: rise minor sau rise major; = scopul, tematica; -echipa de inspect; + autoritatea coordonatoare; - termenul de inspecfe; -durata, Pentru Intocmirea programului de inspecti se va folosi procedura de calcul al intervalulul de timp dintre doua inspec consecutive, calculat in ani (tabelul nr. 2), prezentata in tabelele nr. 1 si2, pentru fiecare obiectiv, Tabelul nr.1*) 2) Tabelulnr. 1 este reprodus in facsimil. nunize substanta 2.1.1. |cantitate substanzé (tone) 1 2 ub presiune [10 | [aessupra punctutui de fierbere ~ pe — |e] [asensaa | 2] Lanabil 52723.04.2012 Procedura din 23/12/2005 | -—- +—_- — 4 actiune | _ _. ~ — —— —— [piele fell -——- +—— —++ 2 ecotoxicitate [inghigire hell —— * 1 { --——-—| It | o 4 crit | | [20 | lolod -_—_- — 444 personal de lucru [os] let -—- {==} at et | | ns - - a { uma 2 = Suma 3 | — - - — J NoTA: a fiecare subpunct privind substanta/categoria de substante se completeazi caracteristica punctata maxim - in rubrica aléturat8, sau dacd nu sunt cunoscute caracteristicile se ia in considerare dlasificarea cea mai critic’. Col. 2 si col. 3 sunt coloanele 2 si 3 din tabelele nr. 1 si nr. 3, ANEXA Nr. 2, H.G. nr. 95/2003 Suma 1, Suma 2 si Suma 3 se calculeaza pentru fiecare substanti notificat: = Pentru calculele ulterioare se va retine Suma 3 maxima — -—- - - — 1 [2. erotectia I ee - - - — 4 Jat. Pompiert | — ——- - a Jpomp: |pompieri obiectiv (< 24n) iol I t+ roid let] +4} nn oo tJ continua ripu erProcedura din 23/12/2005 23.04.2012 ber publi 159 [50-199 | + al J i vecinatayi obie Suma 6 < 50 kn g0847jrogvkmausassbog. ~iowprint&in2iss= view_actBactune: wor legenetindaco.ro!?page:23.06.2012 Procedura din 28/12/2005 [500-9 jso-19 NOTA: La fiecare subpunct se completeaz cu punctajul corespunzator in rubrica aldturata, sau dacd nu sunt cunoscute caracteristicile se ia in considerare clasificarea cea mai critica. Tabelul Nr. 2*) =) Tabelu! nr. 2 este reprodus in facsimil. La intersectia valorilor calculate pentru "Suma inspectii consecutive, exprimat in ani (Tabel nr. 2). in cazul in care programul de inspectii nu este elaborat pe baza evaluaril sistematice a pericolelor, prezentat8 anterior, acesta va include pentru fiecare obiectiv cu risc major cel putin o inspectie la un interval de douasprezece luni (H.G. nr. 95/2003). si "Suma 5" se obtine intervalul de timp dintre dou’ \V.2. Pregatirea inspectiei Pregatirea inspectiel va avea In vedere urmatoarele etape’ - definirea sistemului de referinta al inspectiei - domeniul specific, legislatie, documentafii ete. - stabilirea/detalierea scopului, alegerea tematici; ‘ntalniri ale inspectorilor si distribuirea sarcinilor; -pregatirea chestionarului de verificare, inclusiva intrebatrilor specifice: - elaborarea gi transmiterea cditre titularul de activtate a scrisorii de notificare, dupa caz; - pregatirea formularelor. Chestionarul de veriicare are drept scop determinarea metodelor gi practicilor utlizate in obiectiv, evaluarea modului in care sunt acestea monitorizate gi reprezinta o oportunitate pentru titularul de activitate, In sensul lamuririi unor aspecte legate de managementul securitati. Metoda utilizaté este elaborarea unui chestionar de intrebari selectale dintr-o listé de Intrebairi posibile, pe care inspectorul o modifica, dupa caz, in functie de fiecare situatic. wo Jegenetindace ro/?page=view._acthactiun jewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, sizr23.08.2012 Procedura din 281122008 Scrisoarea de notificare este transmis titularului de actvtate cu aproximativ3 séptaméni in avans gi contine: -temole selectate; - participarea necesar’; = contactele, documentele, mijloacele de control sau de testare ete. Chestionarul de verificare este alcatuit din: domenii de analiza privind sistemul de management al securitatii gi subiectele relevante privind verifcarea sistemelor tehnologice. V2.1. Domenii de analiza privind sistemul de managemental securitafi 1."Politica de prevenire a accidentelor majore" 41.4. Actvtati principale Sunt stabilit, de cate titularul de actvitate, obiectivele prioritare: siguranta instalatilor, protectia mediului gi respectarea Prevederilor legale din H.G.nr. 95/2003, cu modificarile gi completarile ulterioare, in cadrul obiectvelor generale? - Exist un acord seris, cu caracter obligatoriu pentru tot! angajatil obiectivilul, de luare la cunostinta gi respectare a pollici de prevenire a accidentelor majore? ~ Sunt stabilite principiile de bazé pentru atingerea obiectivelor PPAM? - Se veriicd periodic Indeplinirea obiectivelor PPAM? = Sunt puse la dispozitie mijloace financiare gi personal pentru indeplinirea obiectivelor PPAM? ~ Sunt in atenfiatitularului de activitate gcolarizarea si perfecjonarea angajajilor in domeniul siguranfet instalatilor si al protectiei mediului? Au fost transmise informati cétre autoritati gi public? = Cum se asigura obiectvul privind *siguranfa" in PPAM? - Are “siguranta instalatilor”priortate in comparatie cu celelalte oblective? = Sunt suficiente mijloacele financiare i personalul destinat sigurantei instalatilor, avandu-se in vedere potentialul de pericol al obiectivuluifinstalajei? 1.2. Fluxde informa = Ce reglementiri exist8 privind aducerea la cunostinté a PPAM personalului angajat al obiectivlui, respectiv celui subcontractant? Cine este responsabil in acest sens? ~ Cunoagte personalul angajat PPAM? Cum se poate verifica/asigura acest lucru? = Au angajati acces In orice moment la ulima variant’ a PPAM, de exemplu prin afigarea acestuia la un panou de informare? ~ Cum se poate demonstra ca ultima variant’ de PPAM este actualizaté? Exist angajatiresponsabili cu asigurarea accesului la informatii? - Se indica noilor angajati unde se pot informa? Cine este raspunzator pentru acest lucru? 1.3. Implementarea PPAM = Cum se realizeazA implementarea PPAMin cadrul obiectiwilui? Cine ras punde? - Exista regiementari interne cu privire la aplicarea PPAM ca norme de siguranta pent obiectiv? Evista pentru aceasta o metoda sistematica? Pe ce se bazeaza aceasta (de exemplu, potentialul de risc al substantelor)? Cine réspunde? = Cum se asigura aplicarea tuturor aspectelor PPAM? Cine raspunde? - Cum este implementata modificarea PPAM In normele de siguranta? Cine raspunde? - Cum se desfasoara implicarea angajatilor in implementarea PPAN? + Existé pentru aceasta un sistem de sugesti? Cum araté acesta?; exsté un sistem de stimulare a sugestilor (nemateriale, financiare)? - PPAM face obiectul disculilor periodice dintre angajat in cadrul obiectivului? - Exist sancfiuni pentru nerespectarea principilor de baz ale PPAM? -Ce sanctuni? Se aplica acestea pe toate nivelurile ierarhice? 1.4, Cadrul fnanciar al sigurantelinstalatilor = Care este sistemul financiarreferitor la siguranta instalaiilor? - Exist un buget detorminat pentru domeniul siguranfelinstalafilor? Cum se stabileste acesta? - Se iau tn considerare atat costurile periodice, cat si cheltulelile speciale (de exemplu: investiti, miloace financiare ce se pot obtine rapid)? 2."Organizare si personal" 2.1. Responsabiltap, competente + Evista un acord scris cu privire la responsabilitaj, de exemplu, prin intermediul organigramelor, descrierea functiei (prezentarea structuril organizatorice a obiectivulu)? Are loc o alocare a functilor, responsabilitlor $1 competentelor pana la nivelul instalatilor? - Sunt obligatile stabilite pe linieierarhica pand la nivelul personalului de deservire? - Cum este prevaaut raportul dinte diferitele unitayj ale organizatiei (de exemplu, dintre ttularul de activate si gefii de sectie)? + Exist particularitay in cea ce priveste réspunderea (de exemplu, responsabil pe zona)? - Bxista responsabil cu: protectia impotriva emisilor, avarilorincidentelor, siguranta obiectivlui, unitatea de pompieri etc.2 + In ce mod sunt integrat) in organizatie responsabili desemnayi (de exemplu, responsabilul cu protectia impotriva ‘emisiilor, esponsabilul cu avarisincidente)? - Cum se integreazé responsabilitatile speciale In cadrul Intregii organizatii (de exemplu, titularul de activtate, responsabilul pe zona)? - Sunt reglementate clar punctele de interferenta dintre responsability? wor egenetindaco.ro!%page=view_acthactune=viewprintkinaiss=oknqO347jnegvkmtuS458b03, sizr23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 = Ce posibilitatj de informare si acjiune are personalul angajat cu privre la decile scrise ale responsabilului (de exemplu, posibiltafi ale personalului angajat de depunere a plangerilor in cazul nerespectariireglementarilor de catre superior)? + Sunt responsabiltale in domeniul securitajireglementate clar, in scris gi stabilte pe persoane? - Este asigurat faptul cd deficientele in alocarea responsabilitafilor si competentelor vor fi recunoscute si eliminate? Cum suntrecunoscute deficientele si cine este responsabil? + Se organizeaza controale privind siguranta instalatilor(ciclu, continuarea aplicéri masurilor, documentare etc)? 2.2. Angajarea si alocarea de personal ~ Angajarea gi alocarea personalului se desfégoard tn functie de specificul instalatilor, avandu-se th vedere siguranta acestora? ~ Ge reglementati privind angajarea si alocarea personalului exista? Cum se desfagoara alocarea posturilor noi, respect a posturilor ce trebuie reocupate? Exsté o situalie a evoluyel ocupaiii posturlor? De exemplu, se apeleaza la Tnlocuitor!? ~Exista o descriere a posturlor pent toate nivelurile ierarhice gi toate actitafe, Incepand cu comitetul de conducere $i terminand cu muncitori? + Au fost numili, respectiv desemnati responsabili pentru angajarea gi alocarea personalului adecvat? De exemplu, comisi? ~ Exist criteri stabilite, conform carora au loc angajarea si alocarea personalului, de exemplu: pregalire necesara experienti, responsabililaetc:? Sunt acestea vericate periodic? ~ Au loc 0 vorifcare a apttudinilor personalului pentru sarcini noi si o verificare periodica a locului de munca? ~ Cum este reglementat necesarul de personal, avandu-se in vedere importanta sigurantel instalailor? Ce citer pentu stabilirea necesarului de personal exist&? Cum are loc stabilirea necesarului de personal pentru ca acesta sa fie considerat suficient? = Cine este responsabil pentru aceasta? + Ce crite se folosesc pentru stabilrea numarului de angajati? In ce masuré sunt luate in considerare la stabilirea numarului de angajati operarea neconforma cu dispoziile, pentru perioadele de predare/primire, concediile medicale gi de odihna? = Afest stabilitun numar minim de angajal $i pe ce se bazeaz4 aceasta: actvlate, instalatie, componente ale instalatil indict? - Ce se intémpla in cazul tn care numarul minim de angajati nu este atins (schimb de personal - este asigurata o realocare a competentelor personalului pentru solutjonarea problemelor, pomirea instalatei, a componentelor acestela)? ~ Sunt implica sufcienti angajafi pentru a indepiini toate atributile fara probleme, corespunzator aptitudinilorfiecdruia? ~Dacé numaio persoana este desemnala pentru domeniul de actviate "securilate’, i se oferd acesteia posibililatea s& apeleze la angajal) instil corespunzator domeniului din alte zone ale obiectivilui sau la angajay ai altor firme? Responsabili cu securitatea au la dispozife timp suficient din programul de lucru pentru: supervizarea actvitajlor ja locul de operare, activi operative (de exemplu, inregistrarea parametilor de funclionare), sarcini speciale (de exemplu, fesponsabil cu substanlele periculoase, cu protecjia medivlui), activtati administrative (de exemplu, elaborarea rapoartelor) si activa de instuire? -Responsabili cu securitatea efectueaza inspect din proprie initiativa sau la cerere? = Responsabilii cu securitatea sunt prezen{ la locul de desfagurare a aciiviatilor de inretinere, precum si la locul de patie a perturbatilor in uncyonare sau la locul destagurarireparatilor? - Pe ce considerente se bazeazi desemnarea responsabililor pe instalatii (de exemplu, asemanarea mare intre instalati)? - Pot fi indeplinite atributiile responsabililor prin delegarea acestora colaboratorilor? - Este acest lucru compatibil cu sensul si scopul responsabililor (de exemplu, pe perioada efectuarii controlului, instruirii, scolarizail etc)? ~ Sunt prevazute roluri duble pentru responsabili (de exemplu, responsabilitatea privind exploatarea instalafilor pentru protectia mediului, pe de o parte gi obligatii de supervizare, de intervente gi de control, pe de alté parte)? Este responsabilul pentru avarisincidente si protectia Impotriva emisillorimplicat activin cazul aparifel perturbatilor tn functionare? Are in atributi realizarea rapoartelorreferitoare a perturbafiin funcyionare gi stabilrea masurilor in colaborare cu alte unity? + Existé un model de solutionare a conflictelor, pentru cazul unui conflict cu o alta unitate, aparut ca urmare a aplicadi masurlor corectve, astielincat perscanele cu funcfi superioare sa fe informate permanent? Aaparut veodata o asttel de situate? ~ Poate ttularul de activiate s& demonstreze cf factorul uman a fost luat in considerare la stabilrea masurilor de provenire a accidentelor majore gi de limitare a consecinfelor acestora? -Poate itularul de activitale s& demonstreze c& suntidentiicate nevolle de instrire $i c& acestea suntrealizate? =Poate titularul de activate $8 prezinte inregistrari cu personalul care a beneficiat de instrue, precum $i programele $i materialele utlizate in cadrul acestor cursuri de instruiro? = Poate titularul de activtate SA prezinte dispozifle organizatorice realizate In scopul respectarii reglementarilor si codurilor de bune practci relevante? Sunt acestea incluse th figa postului de manager? 2.3. Comisii de siguranta Ce comisii de siguranta existé? Ce reglementar privind convocarea comisillor de siguran\a exist? + Sunt responsabiltajle comisillor clar reglementate? = Responsabilii competenti pot i chiar membri conduceri obiectiwului respect? In competenta conducerii comisiel intra wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, torrae2012 Procedur din 23/12/2008, i convocarea membrilor comisiei? Ce reglomentar exist cu priie la aplicarea decizior uate de comisile de sigurania? Sunt competentsle conducericlar eglementate privind aplicarea masurior? + Sunt verifcate masurile aplicate de inginerul-gef al unitafi sau de catve specialist in siguran{a? Se fae verfcar prin ‘sondaj? Participa conducerea obiectivului? 2.4, Acomodare, $colarizare, perfecionare + in cazul noilor angajari de personal are loc inifalo informare referitoare la PPAMISMS, respect la conceptul obiectivilui privind securitatea? ~ Existé un coordonator responsabil pentru persana nou-angajaté, in cazul in care aceasta cere limurit? Pe ce perioada? Ise acordé acestuia timpul necesar pentru aceasta problema (eliberare de alte atibufi)? ~ Existd un plan intern de acomodare, gradat in funcfie de atributile pe care noul angajatle preia? = Cine este responsabil pentru desfagurarea tn bune condifi a aspectelor mentionate anterior? Evista tn acest sens o documentatje? ~ in cazul colaboratorilor pentru activitat noi, cum se realizeazé acomodarea (imediat, cu responsabiltaf propri, etape de tranaie, pe ce perioada, exista persoane de contact)? Cum poate fi absolvt un curs de familiarizare cu noile sarcini? = Existé ganse de perfactionare in cadrul frmei? = Exist un plan de perfectionare pentru fiecare angajat? = Po ce crteri se bazeaza planul de perfectonare? - Ave loc 0 analiza a necesarului de perfectionare a angajatilor (la intervale regulate)? = Exéstd instuctuni suplimentare, de exemplu, in cazul modificdilr, perturbatilor, accidentelor legate de instalaie? Cum este asigurata partciparea tuturor angajatilor la cursurile de perfectionare? “Aro loc 0 documentare a actvtaji de perfocjionare? ~ Sunt car gi distinct reglementate responsabilaijle $i competentele cu privire la punctele menjionate anterior? + Sunt oferite resurse financiare 51 de timp astfel incdt, pentru probleme refertoare la securitate, angajafi s8 poaté participa la seminari oferite de firme exteme, care au ca tema siguranja instalailor? ~ De cate ori pe an gi de cate ori pentru fiecare angajat (1-2 ori/an)? 2.5. Prevederi, notme, reglemental (interne) 41..Ge preveder, norme, reglementaii interme exist in cadrul obiectiwlui? 2. Ce notme speciice exista tn obiectv? 5, Sunt normele diferite in ceca ce priveste obligatvtatea’ Daca da, ce obliga implica fiecare norma? 4. Se poate stabilo structura a normelor pe etape ierarhice? Sunt cuprinse in acestea -norme cu obligativitate general (cerinte ale reglementarilor legale, in special din domeniul protectiei muncii, protectiei mediului gi sigurantelinstalatilor)? = norme a cator obligativtate depinde de domeniul de aplicare? ~ sunt permise abateriatdta timp cat acestea sunt necesare din punctul de vedere tehnic sau economic gi acestea sunt echivalente din punctul de vedere al securitji? = norme cu informagi referitoare la solufi uziale si verificate pentru diferite probleme de natura tehnicd (acestea au caracter de recomandr)? = norme referitoare la domenil individuale de specializare, de exemplu, norme privind masurarea, controlul si reglarea? 5. Este prevazuta aria de reglementare in aga fel ncat sai ~ acopere toate punctele PPAM'SMS? sia in considerare domeniul siguranteiinstalailor? - fie accesibila pentru toti angajatii, din punctul de vedere al raspandirii? “ie pe injlesultuturor angajatior? “ie aplicabila imediat? “fe continu actualizaté? 2.8. Fluxde informati 4.Ce reglementi referitoare la ual de informati (cu privre la lege referitoare la probleme de siguranté, prevederi gi regulamente) sunt prevazute pentu obiectv§i in cadrul obiectvului? 2, Este asigurata actualizarea continua a informatilor privind legislajja gi reglementatile interme prin reviste de specialitate sau CD-ROM ote.? 3. Responsabili parcipa in mod obligatoriu la seminarii relevante gi la comisii? 4, Ce departamente sunt responsabile cu stabilirea, aclualizarea $i tansmiterea catre unital a reglementarilor legale $i tehnice? Ce mijloaceimetode sunt utlizate pentru transmiterea informatilor (note informative, gedinje cu pariciparea cconduceri unitai si a conduceri acivtaior de producfe, baze de date)? 5. Este reglementat ful de informali in cadrul objectvulu in ceea ce priveste transmiterea informatio referitoare la descoperirile de ultima ora din domeniul sigurantei instalafilor? 6. Ce metode sunt folosite pentru asigurarea unui schimb periodic de experienfa in cadrul frmei? 7. Exista reguli cu caracter obligatory in ceea ce priveste confinutul gi recventa acestora? 8. Se folosesc urmatoarele metode pentru realizarea Schimbului de experient: - gedinte de stabilire a obiectivelor? = gedinje de conducere? + edinte ale conducerii pe domenil de actvtate? = grupuri de cereatare? wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, ser23.08.2012 Procedura din 23/12/2008 = discutiiintre conducerile departamentelor? - iaite ale sectoarelor obiectivulul impreuna cu geful de sector, inginerul-gef? - programe de productie? = discutii pe teme de productie cu geful de sector, inginerul-sef? - discutii referitoare la actvitapte de reparatii? - discutii ale conducerii obiectivilul? = discutii la schimbul de turd? 9. Exista comisii speciale (de exemplu, pentru protecfia muncii) pentru discutarea problemelor referitoare la securitate? 10. Ce important se acordé tn cadrul obiectivului sugestilor privind ameliorarea sigurantei instalatilor gi protectia mediului inconjurdtor? Sunt acestea considerate mai importante decat sugestile de ameliorare din sfera economics? 3."ldentifcarea gi evaluarea pericolelor 51 incidentelor” 3.1. Desfagurarea analizei pericolelor 1. Ce metode sistematice se aplica: -liste de verificare? -metoda - HAZOP? = metoda matricei (metoda inductiva de analiza a pericolelor - Metoda Zurich)? ~ metoda indexului Dow (model pentru estimarea potentialului de distrugere materiald produsa de instalafii si procese chimice prin incendiu gi explozie)? 2. Evista crterii pentru determinarea aplicabilitati metodelor: functie de specificul motodei? = in functie de potentialul de periculoztate (de exemplu, se depageste o anumité cantitate de substanta)? 3. Cum se stabileste aria de analiza? 4, Se permite operarea neconforma cu reglementatile; in ce situati? 5. Cum se asigura caracterul de actualitate a metodei ce urmeaza sa fle aplicata? 6. Cine este responsabil cu alegerea persoanelor care urmeaza sa fie implicate? 7..Dupa ce crteri sunt selectate persoanele care urmeaza sa fie implicate, de exemplu, dupa cunostinfe referitoare la: -instalatie (tehnologia instalatiel)? =proces? - substante? -metoda ce urmeazé a fl aplicaté? = masuri de protectie speciale (de exemplu, tehnica conducerii procesului, protectia impotriva incendillor gi explozilor, controtul poluari apelor etc.)? in ce condifi au loc identificarea gi evaluarea potentialelor pericole, de exemplu, in cazul = dezvoltari proceselor? -reproiectarii? -modificdril instalatiei? = perturbatilor in operare, incidentelor? - actvitatjlor de intrefinere? - situatilor de operare iegite din comun? 9. Cine este responsabil pentru respectarea termenelor stabilite pentru identificarea gi evaluarea potentialelor pericole? 10. Ave loc 0 verificare periodica (de exemplu, 0 data la 2 ani) cu privire la termenele stabilite pentru identifcarea si evaluarea pericolelor potentiale? Cine este responsabil pentru aceasta? 11. Cum se realizeaza documentarea privind identificarea gi evaluarea potenfalelor pericole? 12, Pe ce durata se pastreaza documentatia? 13. Cine este responsabil pentru documentayje? 14, Pentru activtatile selectate de inspector poate titularul de activate sa: -identifice pericolele? -identiice evenimentele gi scenatille care pot conduce la un accident major? - specifice elementele criice privind securitatea pentru o analiza sistematicd a risculul? -prezinte masurile luate? -justilice de ce masurile luate sunt considerate corespunzaitoare, inclusivlegéitura cu criterile analizel de risc? 15. Tiularul de activitate poate demonstra ca justificarea masurilor include: -legatura dinire pericotele de accident major identifcate $i masurile lvate? -0 abordare ierarhizata In selectarea masurilor (de exemplu, pericolele trebuie evitate sau reduse la sursa, prin aplicarea practicilor normale de siguranta)? - dovada ca masurile prevaaute previn in mod rezonabil avarille previzbile, care pot conduce la accidente majore? 16. Titularul de activitate identifica gi evalueaza periodic pericolele majore? 17. Poate explica titularul de activitate crterile de analiza utilizate in stabilirea masurilor preventive? 18. Poate demonstra titularul de activate de ce criterite utlizate sunt cele mai potrivite? 19. Are titularul de activate o instruire generala privind diferitele criterii gi standarde (precum: cele mai bune tehnologii disponibile, coduri de bune practicl ingineresti, matric sau eriterii de evaluare calitatia sau canttatvd a riscului etc)? 20. Poate titularul de activate s8 demonstreze ca in timpul aplicarii masurilor de prevenire gi limitare comportamentul uman este previzibil gi rezonabil? 21. Poate titularul de activitate sé demonstreze faptul c& respect reglementirile gi codurile de practica relevante? 22. Wve titularul de actvtate criterii speciale pentru a preciza gradul de redundanta, diversitate si separare, impuse de wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, ser23.08.2012 Procedura din 23/12/2008 masurile de prevenire, control si diminuare? 23. Are titularul de activtate crterii speciale definite pent fabiltatea/siguranta th functionare a componentelor si a sistemelor? 24. Are titularul de activtate standarde definite privind detinerea de substante periculoase? 25. Poate titularul de activtate s& demonstreze faptul c& au fost determinate limitele de operare sigurd a instalatiei si echipamentelor? 26. Poate titularul de activitate sé demonstreze ca: -instalatia a fost marcata pentru a limita riscurile din tmpul operairi, inspectiei, testa, intretineri, modificari, reparari gi Inlocuiri? = utlitaile necesare pentru implementarea oricdrei msuri au siguranfé in functionare? - au fost luate masuri adecvate pentru evitarea si prevenirea scaparilor de substante periculoase? - toate cauzele directe gi neprevazute de accidente majore au fost luate Tn considerare la proiectarea instalatiel? + structurile importante pentru securitate au fost proiectate in scopul de a asigura o integritate adecvata? - structura instalatiei a fost proiectata pentru a rezista la incarcarile din timpul operarii normale, dar gi in situatii extreme? -materialele de constructie utilizate in instalajie sunt potrivite? la constructia instalalici gi sistemelor au fost aplicate coduri gi standarde de proiectare adecvate (inclusiv cerinele de cortiicare)? - este asigurata protectia instalatiei impotriva abaterilor care depagesc condifile proiectate? -sistemele de control au fost proiectate pentru a asigura securitatea instalatjei? ~ Sunt prevazute sistemele de alarmare, inclusiv strategia de manipulare a alarmelor multiple tn timpul operarii anormale? -sistemele care necesita interactiune cu angajati au fost proiectate ludndu-se in considerare factorul uman? - au fost implementate sisteme de identificare a zonelor unde sunt prezente substante toxice gi inflamabile: proiectarea echipamentelor a luatin considerare riscurile? = rezultatele investigari oricarei avarioricérui incident au fost analizate complet si corelate cu cauzele posibile de accident major, fiind urmate de masuri de control adecvate? 3.2. Folosirea reaultatelor 1. Care este procedura pentru masurile derivate din activtatea de identficare gi evaluare a potentialelor pericole: - rezultatele sunt facute publice (in afara instalatiei sau a unitayi)? - cine decide in ce medil va avea loc diseminarea? cine este responsabil cu publicarea? 4. "Supravegherea operat 1. Exist toate autorizalile/acordurile pentru functionare? 2. Poate titularul de activate s8 demonstreze ca procedurile de operare sigura stabilite sunt aplicabile in condigi normale sianormale de operare? 3. Poate ttularul de activtate s8 demonstreze c& procedurile de operare siguré acoperd cele mal importante riscuri din instalatii? 4. Ext proceduri de operare sigura pentru punerea In funcfiune, operare, inspectie,testare, intretinere gi scoaterea din functiune? 5. Procedurile de operare sunt formulate simplu gi inteligibil? Sunt disponibile procedurile tat-un numar sufcient de mare? 6. Poate titularul de activtate si demonstreze cd limitele operarii sigure a instalatiel si echipamentului nu vor f depagite in timpul operarii normale sau anormale? 7. Poate titularul de activitate sa demonstreze c@ exist proceduri pentru monitorizarea, inregistrarea si investigarea oricaror abateri de la limitele operatii sigure? 8. Poate titularul de activate s8 demonstreze ca sistemele de control ale proceselor sunt adecvate, chiar in timpul situatilor anormale de operare, gi in seama de limitele factorului uman? 9. Poate titularul de activitate sé demonstreze cA a stabilit o schema de Intretinere (preventivé) corespunzitoare pentru toate instalatile si sistemele crtice, in scopul de a preveni accidentele majore sau de a limita consecintele acestora, in special pentru ~ echipamentele amplasate in atmosfera periculoasa (inclusiv echipamentul electric)? - indicatorii gi sistemele de alarma gi control asociate securitati? -uilitjle necesare pentru operare sigura (electrcitate, abur, apa etc)? -sistemele de evacuare? - sistemele de presiune $i alte rezervoare care contin substante periculoase? -sistemele de detecje a scurgerilor? 10. Existé o listé cuprinzatoare a componentelor critice din punctul de vedere al securitati (echipamente, materiale, structuri etc.)? Aceasta lista se reviauieste periodic? 11. Poate fitularul de activate sa demonstreze ca sistemele $1 instalatile critice din punctul de vedere al securitai sunt ‘examinate gi testate la intervale de timp adecvate de catre o persoana care are competenta necesara? 12, Poate titularul de actiVtate s@ arate cd are un sistem care analizeazé rezultatele examindiilor ¢\intretinerilor periodice, inclusiv sistemul pentru investigafi, reparatii sau modemiziri vitoare ale limitelor de operare sigura (daca este necesar)? 13. Poate titularul de activitate s& arate ca procedurile de intrefinere iau in considerare conditile periculoase din interiorul mediului de munca? 4.4. Instrucfiuni de munca gi operare wor egenetindaco.ro!%page=view_acthactune=viewprintkinaiss=oknqO347jnegvkmtuS458b03,23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 41.Ce instructiuni de operare sunt valabile gi cine este raspunzAtor pentru stabilrea si modificarea acestora? 2. Bxista reglementari referitoare la stabilireaimodificarea instrucjunilor de operare, a ghidului de utlizare a cazanului etc.? Sunt luate in considerare, la stabilirea instructunilor, aspecte referitoare la protectia mediului inconjurator, protectia muni gi siguranta instalatilor? 3..Este provazut consultantul pentru alcatuirea instrucfunilor de operare? Are loc o verifcare a instrucfunilor de operare Inainte ca acestea sa fie puse in pracicd? 4. Sunt stabilij responsabili cu adaptarea instrucfiunilor de operare la condifjile unitaji? 5. Exista criterii referitoare la perioadele de efectuare a adaptarii (de exemplu, o data la jumatate de an, in cazul modificarllor importante)? Cine stabileste importania? 6. Cum se realizeaza transmiterea cde cei implical a informatilorrefertoare la modificarile efectuate? 7. Exista verificari In ceea ce priveste efectuarea modificarilor gi ce mentioneaza regulamentul In acest sens (perioada, responsabil)? 8. Sunt instrucfiunile de operare simplu 51 inteligibll formulate? Sunt acestea 9. Contin instructiunile de operare urmatoarele puncte: = domeniul de activate? + denumirea substanfei periculoase? = pericole pentru om gi mediul inconjurator (indicator de isc, clase de pericole pentru medi etc)? - masuri de protectie, eeguli de comporlare, masuri de igiena, comportament in cazde pericol, prim ajutor? + eliminare adecvala a deseurlor in cazde accident, scurgeri sau cazuri asemanatoare? 410. Se asigura actualizarea instrucjunilor de operare? Se realizeaza acest lucru prin desemnarea clara a competentelor? 11. in cazull in care din partea personalului oblectivlul se primeste 0 sesizarelsolicitare, neconcordantele se tnlatura ficient? 12, Se asigura cunoasterea instrucfiunilor de operare? Cum se realizeaza aceasta (elaborare clara, simpla, sondaj ete)? 13. Ghidul de operare reglementeaza gi situati speciale (pomire/oprire,functionare, mentenanté, situafii de urgentd etc.)? 414, Se face referre gla pericole posibile, precum si la masurile de precaulie ce trebuie luate? 15. Este pregatit si instrit personalul operational cu privie la procesul tehnologic al instalafei la preluarea activitatji? Se verfica instructajul prin chestionare sau prin examinati scrise de scurté duraté? 416, Ce reglementari exist’ privind schimbul de tura? 17, Se realizeaza fuxul de informati fa schimbul de turd (de exemplu, print-un proces-verbal de predare in care sa fe trecute toate datele importante si moditicdile refertoare la instalalie)? Procesul-verbal de predare confine 0 succesiune sigurd a activtailor de operare? 4.2. Instructaj privind siguranta 1.Poale ttularul de activate sa prezinte sistemul organizatoric pentru documentarea si colectarea informatilor legate de incidente sau avari produse, precum si sistemul pentru implementarea experientei céstigale? 2. Poate titularul de activtate $8 prezinte sistemul organizatoric privind informafile referitoare la descoperirle de ultima ora din domeniul sigurantei instalatilor, informatile desprinse din analiza accidentelor produse sau informatile din perfectionarea metodelor de evaluare a pericalelor? Existé angajati responsabili cu accesul la informatile mentionale? 3. Ce metode de asigurare a unui schimb periodic de cunosiinfe/experienfa sunt folosite in cadrul obiectilui? Exista regull cu caracter obligatoriu in ceea ce priveste confinutul gi recventa acestora? 4, Pastreaz’ titularul de activtale o inregistrare a datelar legate de astfel de cunostinle dobandite in timpul opera obiectivilui? 5. Auloc instructaje privind siguranja pentru tot cei implica la intervale de timp specifcate? Care sunt aceste perioade? 6. Cum poate fi garantat faptul c& instructajul referitor la siguranté a fost injeles de cdtre tof cei implical? Se folosese chestionare de catre persoana care face instructajul? 7. Existé reglementari cu privre la verificarea respectarlinstructajului refertor la siguran\a de cate angajaj? Se asigura faptul c& observatile sunt receptionate tn aga fel incat $4 nu fe incurajate musamalizarile? 43. Senico 1. Ae titularul de activate © procedura privind active de reparatie, pentru a verifica daca sunt respectate toate masurile de precautie pentru evitarea pericolelor suplimentare ce pot aparea ca rezultat al activiajilor de reparatie? 2.Gine este raspunzator pentu sistemul de reparati? 3. Pe ce principll se bazeaza sistemul de intrefinere si reparatie? 4. Sunt sistemele de intrejinere i reparajie sus{inule de un sistem electronic de prelucrare a datelor, elaborat gi administrat de o unitate centrala organizationala? 5. Sunt efectuate planuridiferte pentru componente diferte ale instalailor(Intretinere - masurd, conducere $i reglare, supape de siguranta/membrane de presiune etc.)? 6. Ce documente refertoare la stabilirea activiajilor de reparajie se utlizeaz? Cine este responsabil pentru desemnarea acesior activi gin ce cadru este stabililé responsabiltaiea? 7. Sunt actviiile de intrejinere efectuate de propriul personal sau acestea sunt efectuate si de firme externe? Exist reglementari referitoare la contractarea fimelor exieme (de exemplu, comenzi cu caracter general, conditi de montaj)? Dispune titularul de activitate de un catalog al frmelor calificate in domeniu? 8, Exsta liste de criterii din care sa reiasé ce activiat) de Tntretinere pot fi desfigurate de personalul ‘operationalipersonalul responsabil cu instalafia? 9. Existé o delimitare, in cazul instalajilor cu potential de accident $i al acelorinstalafi fara potential de accident, cu privre la efectuarea reparatilor? 10. Existé sisteme speciale de autorizare a activitailor cu potential ridicat de pericol: procese de ardere, procese chimice Jisponibile Intr-un numar suficient de mare? wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, sar23.08.2012 Procedura din 281122008 etc? 11. 1n ce condifi suntimplicate in actvitatile de reparatii departamentole de specialitate responsabile cu securitatea sau cu protectia mediului inconjurdtor? Existé pentru acest lucru o metoda? 12. Pe baza cdror criteri se stabiliesc intervalele de verificare, intretinere gi reparatil? La ce intenvale sunt erificate aceste citer (influenfa noilor cunostinfe in domeniu, evenimente)? 13. Are loc 0 verificare pentru a evidentia daca masurile privind reparaile au fost efectuate conform reglementarilor? 14. Ince fel se efectueazs o reparatie planificata? 15. in ce mod este reglementata scoaterea din funciiune a unor parti din instalafie? 16. Cum este asigurata calitatea reparatilor? Exist un ghid corespunzitor cu privre la calitate sau o decide interna referitoare la calitate? 17. Cat de des este veriicata capacitatea de functionare a unor componente ale instalatiel, vedere al securitaii? 118. Este supravegheata permanent instalatia In cea ce priveste tehnica securitati’? 19. Supravegherea este adaptata caracteristcilor obiectivului? 20. Se efectueaza periodic lucréri de intrelinere la instalati? Corespund actvitajle de intretinere si reparate stadiului tehnic actual? 21. Ate loc © prevenire, din partea titularului de activate, a defectiunilor operajonale prin aplicarea de masuri corganizatoriceflehnice la schimbarea echipamentelor (de exemplu, schimbarea pompelor sau a filrelor)? 22. EfectueazA titularul de actvitate suficiente controale in cea ce priveste funclionarea echipamentelor de avertizare, alarmare gi siguranfa? Sunt verificarile efectuate conform prevederilor, adica complet sila termen? 23. Suntluate tn considerare fenomenele de wauré legate de actitatea de operare in aga fel Incat s& nu se depageascd limitale de toleranta? 24, Sunt elaborate instructiuni de lucru pentru fiecare lucrare care sa indice pericolele gi masurile speciale? 25. Competentele privind autorizarile sunt clar reglementate in ghidul de operare? Abaterea de la aceasta practica este analizats? 26. Existé un regulament special pentru frmele externe? 27. Existd procedee de autorizare pentru lucrari care prezinta un pericol potential, precum gi pentru lucrdri “normale 4.4. Achiztionarea mijloacelor de productie gi a echipamentelor 1. Bxista reglementari privind achizijonarea de bunuri tehnice sau servcil (ghidul managementului calitati}? Ce cerinte referitoare la alegerea furnizorului sau la calificarea furnizorului sunt cuprinse ih acestea? 2. Spectficatile referitoare la siguranta fac parte din procesul de aprovzionare pentru a evita achiationarea de materiale nesigure? Chimicalele sunt clasificate/analizate inainte de a fi folosite in cadrul oblectvulul, in functie de caracterul de periculoditate pe care Ml prezinta? 3. Exist fige cu informatti privind securitatea pentru toate chimicalele folosite? 4. Evista marcaje ale aparatelor utlizate? 5. Evista reglementairi cu privre la verificarea mijloacelor de productie $a utlajelor de fabricatie? 45. Firme externe 1. Bxista proceduri pontru selectarea subcontractanjlor? 2. Cum se garanteaza cd aspectele privind securitatea au un rol major la selectarea firmelor externe? 3. Cine este responsabil gi cum se veri’ respectarea acestui lucru? 4. in ce masurd sunt luate in considerare la selectarea firmelor de transport aspectele privind securitatea (de exemplu, calificarea personalului etc.)? 5. Ce reglementri exsté cu privie la instruirea angajatilor rmelor externe? 6. Exista un sistem de instruire a angajatilor fimelor externe? Raspund responsabili frmei exteme pentru respectarea reglementarilor? 7.Cum este verificaté respactarea reglementirilor de catre firma externa? 8. Este vorifcata respectarea masurilor importante din punctul de vedere al securitati? 9. Exist un sistem privind potenfialul pericol al difertelor activtati (de exemplu, lucrari de vopsitorie gi lucrari de Intretinere)? 10. Are 0c 0 verificare a instructajului efectuat gi din punctul de vedere al calitagi? 111. Responsabiltatle privind supravegherea sunt clarreglementate? 5."Efectuarea in siguranta a modificarilor 5.1. Reglementari privind executia 1, Exist metode pentru descrierea unitara a investiilor, respectiv a reparatilor gi de argumentare, inclusiv punerea la dispozite a mijloacelor necesare? 2. Se garanteaza prin aplicarea acestor metode respectarea planificarii aspectelor referitoare la siguranja instalafilor, protectia mediului si protectia muncii? 3. Bvisté deciai prin care sunt prezentate/descrise aceste metode? 4. Modul de acfiune in unitate este reglementat prin intermediul normelor de securitate ale obiectivului? 5. Sunt stabilte Ih scris toate responsabiliajie pe parcursul efectuarii moditicdrilor? 6. Existé o clasificare a modificarilor (de exemplu: modifcari planificate pe termen lung, modificéri necesare pe termen scurt - situafii speciale, module noi de constructi, punere in funciiune, intrefinere, scoatere din funcyjune, demontarea componentelor instalatiei sau instalatii noi)? 7. Se efectueaz’ o documentare cuprinzatoare gi completa a modificdrilor, precum $i o actualizare a documentelor afectate de modificare? importante din punctul de wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, 182723.04.2012 Procedura din 281122008 8. Se verificd periodic modul de acfiune, in cazul madifcarilor, precum si in situalii speciale (de exemplu, accidente care totusi s-ar fi putut intampla)? 9. Se expertizeaza modificatile gi se obline gi acordul expertulul tehnic? 5.2. Fluxde informa 1. Exista criteri pentru a stabili ce informafi primeste firma care executa modificarile de la obiectv gi invers? Au fost desemnate persoane de contact din partea ambelor parti? 2. Prin ce masuri se asigura ca toate informatile importante din punctul de vedere al securitati sunt puse, in etapa de planificare, la dispozije specialistloridepartamentolor de specialitate responsabile cu planificarea (procese-verbale de predare, gedinte de predare etc)? 3.6 loc, in mod obignui,un schimb de informa inte specialist departamentelor de specialitate? 4, Exista criteril cu privire la domenille de specialitate, care trebuie implicate in planiicarea modificdrilor instalatje!? 5. Sunt reglementari prin care se solicits implicarea din timp a specialistlor in reprolectarea instalatieiimodificarea instalatie!? 6. Modifcarile sunt aduse la timp la cunostinja angajatior, mentionandu-se si efectele asupra difeitelortipuri de operare (funcfonarea proceselor, intretinerea, operarea pe timpul reparatilor etc)? 5.3. Importanta securtati 1. Exist criteni pentru determinarea importanjei securitti -amploarea modificarilor? = componente afectate ale instalatiei (de exemplu, cultéré conjinut de substanje periculoase)? - definirea importanjei diferitolor lucrari de modiiicare in coea ce priveste securitatea (de exemplu, vopsirea cladiri, Inlocuirea recipientului de productie)? 2. Cum are loc combinarea informal cantitatea de substanfa)? 3. Cine este raspunzator pentru respectarea i actualizarea criterilor? 4. Sunt modificdrle analizate din punctul de vedere al infuentei asupra conceptului de securitate al instalatiei, precum gi din punctul de vedere al efectolor asupra sistemelor generale (de exemplu: alimentarea cu azot, alimentarea cu energie, planul pentru cazuri de urgent’, transport etc.)? 5. Se efectueaz’ o evaluare din punctul de vedere al securitati inainte de modificarea instalatilor? Se aplicd aceeasi metoda care a fost aplicata inal? 6. Sunt metodele pentru implementarea rezultatelor analizel clar definite gi responsabilitile reglementate? 5.4, Implementarea unei metode nol de proces, respectiva unor substante nol 1. Bxista posibilitatea pentru verificarea completa a compatibilitai? 2. Existé un manual al instalatie siisau de exploatare, care s& cuprind toate documentele (de la prima schita a planului pana la certficatul de autorizare, de la raportul de securitate pand la procesele-verbale referitoare la intrefinere gi modifcari din sfera tehnicii securitai, precum gi extinderi efectuate la instalatie etc.)? Documentele corespund situatiei existente? 5.5. Punere in funcliune 1. Cum se realizeaza transmiterea, respect predarea modificarilor cate unitate? 2. Exista proceduri pentru punerea in functiune a instalafilor? Sunt acestea scrise? Rolose din acestea co persoaneldepartamente de specialitate trebule implicate tn activtatea de punere in functiune a instalafilor nolimodifcarlor instalatilor? 3. Este stabilita documentafia referitoare la instalatie si cul trebuie transmisa (documentatie tehnica, documentatio tehnica pentru masura, contol i reglare, documentalje pent intretinere)? 4. Existé deciai prin care sa fie prevézutd obligativiatea schimbului de experienta intre departamentele/persoanele individuate care s-au ocupat cu planificarea gi dezvoltarea, in primul an de exploatare? 6."Planificarea acilunilor pentru cazuri de urgenta” 6.1. Elaborarea i completarea planurilor interme de urgenté 1. Bxésta pentru flecare instalatie un plan de alarma? 2. Se gasesc in planurile de alarma informati gi ge cu masuri speciice instalailor? 3. Dispun cladirle administrative de proceduri de alarma? Sunt acestea actualizate periodic? 4. Sunt afigate suficiente panour care sa cuprinda semnalele de avertizare, precum si regulile de comportare In caz de alarma? 5. Cuprind planurile de alarma, precum si procedurile de alarma indicati cu privre la calle de evacuare sau la locurile de adunare? 6. Este clar reglementata responsabiltatea pentru cele mentionate anterior? 7. Unde gi dupa ce principii sunt stabilitecriterile pentru catalogarea defectiunilor? 8. Sunt aceste criteri gradate ierarhic? Sunt formulate clar $I inteligibil pentru orice potential utlzator? 9. Ce reglementar gi indica exist cu privre la aplicarea masurilor organizatorice, in cazul aparitei cazurilor de urgent (de exemplu, organizaje de conducere pentru situalide crizi)? Sunt aplicate alte metode de conducere in caaul diertelor scenarii pentru situafi de urgenté? Sunt stabilite reglementari gi indicafi cu privie la alocarea de resurse si ajutoare necesare? 10. Sunt reglementate clar regulile de organizare a comitetelor de conducere, conducerea acestor comitete? Sunt descrise clar reglementarile privind ing infarea gi sarcinile unitafilor organizatorice individuale? 111. Sunt urmarite acfunile prelucrate de catre unitate gi de care autoritaile locale competente pentru situa de crizA? 12. La elaborarea planurilor pentru situati de urgenté sunt inclusi personalul obiectivulul gi al angajati (de exemplu, unitatea specializata pentru aparare in cazde pericol)? In vederea identificari $i evaluarii potentialului pericol (de exemplu, tn funclie de wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09,rae2012 Procedur din 23/12/2008, 413. In planul pent protectia impotriva accidentelor sunt menfonate: = numele $i pozija persoane’ imputernicite pentru iniferea masurilor de urgenfa, precum si persoana responsabila cu aplicarea i coordonarea masurilor de ajutorare pe perimetrul obiectivilui? = numele §i pozija persoanei responsabile cu contactarea autortatlor competente pentru planul extem de urgent (PEU)?, 414, Exist& pentru situatii sau incidente previibile, care pot f decisive pentru declangarea unui accident, o descriere a masurilor ce trebuie luate pentru finerea sub control a acestor situa, precum i pentru limitarea urmarilo, inclusiv descrierea echipamentelor de securitate si a resurselor care sunt puse la dispozitio? 15. Exsté masuri pentru limitarea riscurlor la care este supus personalul in perimetrl obiectvulul, incusiv date despre tipul de alarma, precum si modul de comportare a persoanelor in cazde urgent? 16. Exist prevederi pentru avertizarea din timp a autoritatilor competente responsabile cu initierea masurilor cuprinse In planurile de alarma gi cele de aparare impottiva pericolelor, cu privre la tipul de informatie ce trebuie tansmis la prima ingtiintare, precum si pentru transmiterea de informati detaliate, imediat ce acestea sunt ais ponibile? 17. Exista preveder pentru pregatirea personalului in scopul constientizari acestuia gi, dupa caz, aceste pregatiri se coordoneaza cu servcille pent situafi de urgenta gi cele pentru salvare? 418. Existé prevederi pentru sustinerea masurilor de ajutorare in afara perimetrului obiectivlui? 49. Planurile pentru situafi de urgen{a sunt verifcate dupa fiecare modifcare/renovare a instalatilor gi sunt acestea prelucrate corespunzitor daca este necesar? 20. Decizia n privina actvani planului pentu situatii de urgenta se ia la nivel ierarhic superior gi cu considerarea factorului timp? 21. Exist spat corespunzator pentu derularea planurilor pentru situafi de urgenta? 6.2. Destagurarea do exerctji pentru situati de urgenta 1. Cine este responsabil pentru scolarizarea $i pregatirea personalului responsabil cu situatiile de urgenta? 2. Ce dispoztti exista cu privire la desfagurarea exerciilor de alarma? Sunt acestea imparfte in dispoati refertoare la instalati ila unitate (de exemplu, exerciti pentru protecta impotiva incendilor)? 3. Cine inijaza exerciile pentru situati de alarma (de exemplu: gefulinstalafei geful unitafi, pompieri, departamentul responsabil cu securitatea) si cine participa la aceste exercitii?: 4.Ce informati sunt ransmise in exeritile respective? Este documentata destagurarea exercitilor? 5.La.ce intervale de timp au loc exercitile? 6. Exerciile pentru cazuri de alarma se desfagoara cel putin o dala pe an, in colaborare cu pompieril? Se redacteaz un proces-verbal gi exercijul este evaluat in final? Responsabiliatea pentru destagurarea exerciilor este alocata clar? 7-inainte de Inceperea actvtajinou-angajafi sunt instruif cu privire fa confinutul planului pentru situati de urgenta? 8. Sunt stable reglementirireferitoare la instruirea persoanelor din afara obiectivilui pentru zona in care au acces (de ‘exemplu, vidtatori, angajat ai unor firme strdine) si cu priv la comportamentul acestora in cazul siuatilor de urgenta? 9. Exist un concept pentru destagurarea exerciilor, in special pentru comisile de conducere prevazute pentu interventie? 40. Care este modul de eliminare a defcientelor obsenvate in timpul exercitilor penttu situati de alarmalurgenta dostagurate? Sunt desemnatiresponsabili? 11, Exist eriteri dupa care se stablleste intenvalul de timp necesar pentru eliminarea deficenfelor? Cine este responsabil? 412. Esta vorifcata eliminarea cu succes a deficientelor, cine este responsabil pentru aceasta? 6.3. Comunicare 4. Sunt caile de ingtintare externa gi interna complete gi clar prezentate, precum 51 actualizato? Sunt acestea scrise (de exemplu, planul de alarmare si de protectie impotriva pericolelor)? 2. Existd un sistem documentat de ingtintéri succesive? Cine este, in cazuri de urgenfa, desemnat ca persoand principala de contact in cadrul acestui sistem? 3. Ce departamenteldomenii de specialitate sunt responsabile pentru organizarea protectisi Impotriva accidentelor? Exist un senviciu de pregatire? 4. Este clar defini cine $i pentu ce tip de urgenté are imputernicire pentru luarea deciziei? 5. Sunt organiza in cazilunei urgenfe, comisii speciale de conducere pentru coordonarea masurlor? 6. Cine este raspunzator pentru conducerea gi organizarea comisilor de conducere pentru situafi de urgent&? 7 Evista o lista de convocari succesive in cadrul comisiei pentru situa de criza? 8. Existé posibiltatea de a contacta tlefonic, permanent sau prin intermediul telefoniei mobile, comisia de conducere pentvu situa de ciza? Numerele telefonice de contact sunt pastrte in scris? 9. Obiectiwl dispune de un sistem central de avertzare gi informare? Suntinstalatile echipate cu line directa spre postul de conducere? Este garantata alimentarea permanenta cu curentelectic a echipamentolor de comunicahi’? 40. Se asigura prin intermediul telefoniei si/sau prin legatura radio conectarea echipamentelor de avertizare a corganizatilor extemne pentru situa de urgent? 11. In cadrul exercititor pentru cazuri de urgenta se verfca gi tuncfionarea linilor permanente de comunicatie? 42, Sunt responsabili pentru securitate informal imediat gi complet? Se realizeaza aceasta prin intermediul unui formular special in cazde accident sau funcllonare incorect’? 43. Formularul cuprinde -localizarea exacta a incidentului? + comunicarea numarului de persoane afectate (rin etc.)? = comunicarea tipului de daune? wor egenetindaco.ro!%page=view_acthactune=viewprintkinaiss=oknqO347jnegvkmtuS458b03, tren23.08.2012 Procedura din 23/12/2008 = comunicarea proportilor? ~ comunicarea substantelor chimice implicate? 14, Departamentul responsabil cu securilatea este informat si despre aga-numitele incidente "mai mici"? 15. Responsabiltatea pentru distribuirea chestionarelor intra in sfera de activitate a departamentelor responsabile cu securtatea? 16. Se realizeaza o informare a publicului corespunzétoare situaliel de urgenté thregistrate (pentru evitarea unei react eronate a populatiei si pentru a efectua rapid o eventuala evacuare)? Se oferd posibilitatea transmiteriiinformatiei prin radio gi cu ajutorul maginilor echipate cu difuzoare? Responsabilitafle sunt clar reglementate in cadrul obiectivului? 17. Lace intervale de timp are loc 0 actualizare a informatiilor? 18. Se verificd in ce masura informatia ajunge la public? Sunt informate toate gospodériile? Este informatja inteligibila pentru toata lumea? 6.4. Apararea Impotiva pericolelor 1. Ce mijloace sunt puse la dispoatie pentru organizarea funcional in situafi de urgenta (de exemplu: planur de alarma ‘31 aparare impotriva pericolelor $i planuri pentru servcile de pregatire, analize referitoare la securitate, planuri operationale de alarmare)? 2. Este unitatea de pompieri a obiectivilui formata dintr-un numar suficient de angajafi, astfel incat aproape toate accidentele posibile in perimetrul obiectivului s@ poata fi inute sub control fara asistenfa exterioara? 3. Enxist& prevazule pentru situatii de urgent echipe de salvare? 4, Sunt aparatele si echipamentele necesare interventiei disponibile gi gata de ulilizare (de exemplu: spuma suficienta pentru lichide inflamabile, aglomerant pentru substanfele ce pot polua apa, robinelj de Inchidere a uleiulul, robineli de Inchidere a canalelor)? 5. Unitatea de pompieri a obiectivului are posibilitatea de a solicita asistenté din partea pompierilor locali? 6. Poate titularul de activitate sa: - descrie organizarea réspunsului de urgent in caz de accident major gi s dovedeasca faptul c& au fost luate toate masurile necesare pe amplasament? - demonstreze c@ exist redactat un plan de urgenfa care acopera toate urgentele posibile pentru toate scenarile de accidente majore? = demonstreze ca au fost realizate pregatiri adecvate si suficiente pentru coordonarea si comunicarea in timpul raspunsului de urgent? -prevada servcil altemative in caz de intrerupere a sistemelor normale de urgenta? - descrie resursele interne gi externe care pot fi mobilizate in scopul limitérii consecinfelor unui accident major asupra mediului si populafiei? -demonstreze c& a acordat atentie minimizariiimpactulul accidentului asupra mediului gi populatiei? = dovedeasca faptul ca in caz de accident major poate mobiliza mijloace adecvate $i suficiente pentru a minimi evacuatile de substanfe toxice si/sau inflamabile gi de limitare a consecinjelor acestora? - dovedeasca faptul cd poate mobiliza resurse adecvate $i suficiente pentru a minimiza consecintele scurgerii pe sol sau in apa a unei substante periculoase dint-un container? - dovedeasca faptul c& poate mobiliza in caz de accident major mijioace adecvate $i suficionte pentru monitorizare siisau prelevare de probe? = demonstreze c, in caz de accident major, dispune de mijloace adecvate $i suficiente pentru monitorizarea directel si vitezei vantului, precum gia altor condifiide mediu? - dovedeasca faptul ca a intreprins activité’ adecvate gi suficiente pentru refacerea gi curdtarea zonei th urma unui accident major? - dovedeasca faptul c& in timpul interventiei de urgenta a luat masuri adecvate gi suficiente pentru a acorda primul ajutortratament medical? - dovedeascé faptul cd a luat masuri adecvate si suficiente pentru mobilizarea tuturor echipamentelor auxiliare care pot fi necesare in impul unei interventi de urgenta? - dovedeasca faptul c& a luat masuri adecvate gi suficiente pentru intrefinerea, inspectia, examinarea i testarea resurselor si echipamentelor care sunt utilizate in impul unel interventii de urgenta? ~dovedeasca faptul ca a adoptat procedurile de testare gi reviauire a planurilor de urgenta? = transmité informatii servcilor gi organizafilor exteme, pentru a face posibile activarea si implementarea eficienta a planului extern de urgent? 7."Supravegherea eficientel sistemului de management al securitai" 7.4. Supraveghere sistematic& 1. Ce metode de supraveghere a respectarii reglementdrilor sistemului de management al securtati exsté? 2. Sunt prevazute expertize? Ce domenii ale sistemului de management al securtafi fac obiectul expertzei? Care este obiectul expertizei? Cine este responsabil pentru stabilirea expertizelor ce trebuie efectuate? Se verificd regulat daca ‘expertizele efectuate sunt suficiente (numarul de expertize, modul de efectuare, domeniile verificate)? La ce intenale de timp sunt efectuate expertizole? Cum sunt prelucrate cunostinfele obtinute in urma expertzelor, exista regiementar in acest sens? Ave loc o documentare a expertizelor? 3. Se elaboreaza un raport de evaluare a expertizei, care contine: - data efectuarii expertzei? -domeniul specific? = termenul de scadenté a urmatoarei evalua? ~ motivul evalua? wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09,rae2012 Procedura din 28/2/2005 + echipa de expertiza? - posturiipersoane implicate din partea executantului? ~ baza evaludsi (sitvalalistelor de verificare)? + constatarifezultate, daca este cazul, recomandari? -rezumat? = masuri corective $i termenele de aplicare convenite? + daca este cazul, recomandari privind controlulaplicdrii masurilor? 4, Sunt reglementate procedurile in cazul abaterior!deficienfelor descoperite in urma expertize? 5. Exist& sugesti privind eliminarea abaterilorideficientelor? Constatarile sunt corelate impreund cu ttularul de activate al obiectivilui experizat, pentru a obfine o concordant’ cu privie la ~ evaluarea punctelor deficitare descoperite? = masutile corective ce trebuie intreprinse? + personalul responsabil cu aplicarea masurilor corectve? -intervalul de timp ce trebule respectat? 6. Daca nu se obline o concluzie unitard, atunci acest fapt este menjionat in procesul-verbal si este adus la cunostings sefului departamentului central responsabil sau consiliului de conducere al obiectivulul, pentru ase lua o decide? 7.2. Echipa de experts 41. Dupa ce crite este alcatuita? 2.Ce determina independenja acesteia? 3. Ge imputericiri oxista? 4, De ce pregalire/specializare dispun membrilindividuall, n special conducerea echipei de expertiza? 7.3. Documentare 41. Gum se realizeaza documentarea experizei? 2. Sunt reaultatele expertizi sustinute cu liste de verificare, sub forma de rezumat, int-un proces-verbal al expertizei, gi sunt prezentate titularului de activate spre semnare? 7.4. Veriicarea sistemului de management al securitafi 41. Se verifica in cadrul “expertzei sistemului de management al securitai = modul de conducere? - organizarea securiti? ~ efcienfa activtajlor refertoare la siguranja? 2. Se efectueazd astfel de expertize [a intervale regulate de timp (de exemplu, o data la 5 ani) si ca urmare a unor situa speciale (punerea in functiune a instalatilor, avarivincidente, accidente)? 3. Verificarea SMS respect urmatoarele domeni: + aplicarea dispoatilr refertoare la securitate? - proceduri de autorizare a actvtailor? ~ actvtii din sfera medicine! muncil? + instruire specifics? = instrucjiuni de exploatare? = planur interne de alarma si aparare Impotrva pericolelor? + efectuarea gi documentarea verfcarlor? - experize efectuato? =folosirea firmelor externe? = utilizarea echipamentelor personale de protectie? - fluxul de informatii $i comunicarea? = programe de intejinere? + ordine gi curstenie? = principle securtafji gi stabiliroa obiectivelor? ~ analiza accidentelor? manipularea substantelor periculoase i securitatea circulafei? 4. Efectuarea investigator pe subdomenii intré in competenfa personalului de conducere, a angaiajilor din domeniut securitatil sau a specialistilor? 7.5. Evenimente 41. Ge reglementari exist cu privire la Inregistrarea accidentelor, avarilorincidentelor, precum gi a celor care s-ar fi putul Intampla? 2. Inregistrarea accidentelor gi a “accidentelor care s-arf pututintémpla" este reglementaté print-o decizie a ttularului de activate (reglementare referitoare la obligativtatea notiicari etc)? Se verificé respectarea decizici acestuia? 3. inregistrarea (noliicarea accidentului/avarieiincidentulu confine: =locul de producere? -numarul de persoane afectate (ranifi etc.)? ~tipurile de daune? +amploarea? - substanjele chimice implicate? - echipamentelesinstalajile mecanice implicate? 4, Care este procedura de analiza gi evdenyiere a cauzelor accidentului? 5. Este procedura de analiza si evidentiere a cauzelor accidentului raglementata printr-o decizie? wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, t92723.08.2012 Procedura din 23/12/2008 6. Este respectarea reglementrilor acestei decizii supravegheata (de preferin{é de caite titularul de activitate)? 7.Ge reglementar esta cu privire la implementarea masurilor rezultate? 8. Se veriicd efectul masurilor asupra sigurantei instalatilor cu ajutorul metodei iniiale de analiza (metoda cu care s-a analizatinstalatia inainte de punerea in functiune)? 9. Pentru aplicarea masurilor sunt reglementate competentele? 10. Ce reglementéri exista pentru controlul aplicarii masurilor rezultate? 11. Poate titularul de activitate demonstra ca importanta, completivitatea, calitatea gi cantitatea masuratorilor performantei SMS sunt adecvate? 12, Poate titularul de activtate demonstra c& procedurile de raportare a accidentelor majore sau a avarillor, n special a acelora care determina egecul masurilor de protectie, sunt aplicate in practic&? 13. Sunt rezultatele monitorizani performantel scrise, retinute si prezentate ca date importante pentru verificdri si revizuii? "Verificare gi evaluare sistematica” 8.1. Concept privind prevenirea accidentelor 1.Ce reglementar exista pentru veriicarea obiectivelor, principilor si PPAWSMS ale obiectivului? 2. Existd crterii dupa care are loc verificarea: =celor mai bune practici? -ratei accidentelor? *succesului” exercipilor? -implementarii masurilor? - evidentieri gi analizei accidentelor care s-ar fi putut ntampla (rata, efecto)? . Existé un interval de timp stabilit pentru efectuarea verificérilor (de exemplu, anual)? |. Sunt corelate gi distincte responsabiliaijle, inclusivcompetentele de decizie? Cum se implica conducerea obiectivutui? Sistemul de managemental securitati Ce criteri de evaluare a SMS se folosesc? Cum se realizeaza verificarea eficientei SMS? . in ce mod este implicata conducerea obiectivului in activitatea de verificare si evaluare? - Ce prioritate au verificarea si evaluarea SMS? |. La ce intervale de timp au loc verificarea si evaluarea? . Evista reglementari cu privire la actualizarea SMS? Sunt stabilite competentele? - Ce reglementari exist cu privire la veriicarea indepliniri, in cadrul obiectivulul, a deciailor referitoare la secutitate? Verificarea se realizeaza regulat, conform proceduri stabilite? Daca confinutul procedurii este 0 lista de verificare, este aceasta structurata diferit, in funciie de domeniile instalatilor sau de aria atributilor? 9. Sunt rezultatele verifcarilor scrise gi fécute publice in cadrul obiectivului? 8.3. Flunul de informagi 1. Ce reglementair existé cu privre la diseminarea rapoartelor referitoare Ia inspectile in domeniul securitati? Sunt stabilite res ponabilitatdistincte? Se disemineaza acestea imediat, pentru a permite o prelucrare rapid a acestora? 2. Are loc un schimb de informati intre obiective similare? 3. Sunt stabilite pentru toate domenille SMS persoane de contact? V2.2. Subiecte relevante privind verificarea sistemelor tehnologice 1.[dentitatea instalafeilcontormitate - Schemele de conducte gi de proces, liste cu aparate. Compararea acestora cu situalia reali = Marcaje clare gi vbile pe aparaturé/conducte = Conformitatea acestora cu documentatile de referinta. 2. Potentialul de pericole = Tipul instalatiei $i procedurile aplicate -Dimensiunite gi caracteristcile de constructio - Substanfele folosite 1 manipulate -Parametrii de exploatare relevant pentru siguranta. 3. Parile instalatiei relevante pentru securitate - Lista cu partile relevante pentru secutitate, dupa caz dacd aceasta nu exist, va fl intocmita tn colaborare cu responsabilul instalagei - Partie instalatiei care contin substante speciale gi dispozitive de protectie.. 4, Analiza pericoleloride ris - Analiza de risc sistematica-analitica, dupa caz; se preleva probe reprezentatve pentru partie instalafiei relevante pentru securitate 5. Inchidere tn conditi de siguranta + Scurgerile de substante - Uslizarea de materiale rezistente in diverse medit - Gamituri de etangare, respectiv Imbindir cu flanga, rezistente tn diverse medii gi pentru care existé siguranfa c& nu rasutls -Protectia impotriva coroziunii -Etangeitate -Protectia impotriva deteriorarii exterioare - Eventuale fisuri, scapari PNP REENaemay wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, zor23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 - Utlizarea materialelor adecvate fiecdrui mediu - Dupa caz, probe prelevate din toate partile instalatiei - Recipient sub presiune. Conformitale. Verificari de proba. Declaratii de conformitate. Registre de verificari. Manuale de verificare = Condit in imprejurimi, medii acide, agresive -Presiuni, tensiuni mecanice = Temperaturi inalte in conducte/aparate - teolatti - Umiditatea aerulul =Rugina -Prezenta agentilor de oxidare -Prezenta scurgerilor (de exemplu, dis pozitive de avertizare a degajaiii de gaz). Documentatii de verificare = Pompe, dispoaitive de protectie Impotriva golirii de gazeilichide a conductelor - Lichide/gaze lichefiate in conducte. Vane, robinete, ventie etc. 6. Materiale/corozune = Documente de verificare a utiizarii materialelor -Protectie anticorosiva -Materiale adecvate mediului corosiv. Aparate emailate - Recipiente exploatate fra presiune sau vase de presiune operate fara presiune. Documente de verificare. Intervale de vorificare, 7. Conducte = Niveluri de presiune imbinari cu flanga sau prin sudura -Poduri pentru conducte. Stalpi de sustinere. Protectie impotriva impactului neprevézut. Managementul acestora -Protectia la pornire - Constatarea scurgerilor -Retentia substantelor care pericliteaza apele evacuate, inclusiv apa de stingere a incendillor -Galitatea suspendarii conductelor (verificare prin sondaj). Verificarea tensiunilor = Conductele din subsol gi cele de la suprafafa. Respectarea normelor -Protectia Impotriva fisurarii prin actiune mecanica -Protectia apei freatice gi de suprafata impotriva poluaril - Conducte care depagesc zona instalatiei (conducte magistrale). Protectia impotriva explozilor = Documente privind protectia Impotriva exploailor - Evitarea mediilor ce pot genera explozii in incinta gi in exteriorul parlor instalafiei, Etangeitate, Curatenie, Masuri antiexplozive - Evitarea surselor de aprindere: flacari deschise, suprafele fierbinji, gaze fierbinti, scdntei mecanice, descarcari electrice sielectrostatice, reactiichimice (descompunerea, autoaprinderea), arderi mocnite etc. - Masuri constructive: rezistenté la explozil, sisteme pentru decompresia explozel, suprimarea exploziel, decuplarea tehnicd impotriva explozillor ete - Verificari efectuate inainte de punerea tn functiune a instalatiei gi reluate la intervale regulate de timp -Date caracteristice ale substantelor privind potentialul explozv - Masurile de protectie impotriva exploziilor - Parjle instalatiei rezistente a explozie gi la presiune, Verificarea integritati - Autorizaji/avize/declaratii de conformitate = Gaze inerte (scurgerea gazulul inert, presiunea gazului inert, continutul de origen) - Dispozitive de protect electronice - presiune - temperatura. Verificare -Alimentare cu azot = Decuplarea tehnica Impotriva exploailor a parlor instalatiel protejate din construct. Certificatele de verificare gi de aprobare ~Ventilatie. Ventlatoare, Functionare = Dispoaitive impotriva incendiilor. Dispozitive impotriva explozillor. Capacitatea de functionare - Clapete/guri de viitare - deschise sau neetange - Garnituri de etangare defecte. Neetangeita - infltrir -Sonde de masura - Medii ce pot genera explozii Inainte de efectuarea lucrarilor de reparatie -Medii capabile de a genera exploziila schimbarea substantelor + Surse de foc si lumina aprins& - Indicatoare de orientare - Lucrari cu aer cald gi flama. Instrucfiuni. Proceduri de evacuare = Clapete de explozie gi membrane de presiune. Amplasare. Verificarea functionarii -Tevi de evacuare + Dispozitivele pentru protectie Impotriva fulgerelor, de impaméntare gi de reglare a potentialului electric. Avize de construire. 9. Protectia impotriva incendiltor wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, aver23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 = Masuri preventive (din constructe, inteme $i organizatorice) si de aparare -Pereji ignifugi -leolare antifoc - Inchideri de protectie impotriva focului -Instalafi de evacuare a fumului gia calduri -Instalalie de detectare a incendiulul din timp + Evitarea surselor de aprindere - Reducerea volumului de materiale inflamabite -Plan de alarmare si de avertizare a pericolelor = Autorizati/avize/declaratii de conformitate pentru utilizarea focului -Pompieri -Instalati de stingere a incendiulul(staffonare, semistationare, mobile) - Aprovizionarea cu substante de stingere a incendiului -Retinerea substanjelor de stingere a incendiulul - Golurile din plafon sau din pereli pentru introducerea cablurilor gi a tevilor = laolaile a foc - Tavane prevazute cu guri de stropire, Extinctoare de stropire adecvate gi in numa suficient = Simulati - exerci. Legatura cu pompieri 10. Reacti exoterme - Entalpia de reactie, inclusiva reacfilor secundare, ulterioare -Degalare de gaze, viteza de degajare/cantitatea evacuata, reaullata in urma posibilelor reactil sau descompuneri + Gradientul de crestere a calduri - Capacitatea totala a sistemului de evacuare a calduri ~ Temperatura limita prevazuts pentru stabiltatea termica a substantelor gi a amestecurilor reactive =Capacitatea de racire -Decompresia - Dispodttve de protectie electronice - presiune - temperatura = Metoda de constructe rezistenta la presiune = Sisteme de oprire a reacfilor ~Conttolul temperaturii cu dispoative de protectie electonice = Racire prin evaporare ~ Tehnica privind protectia munci -Controlulratei de producere a caldurii in procese adiabatice 111. Dispozitve de protectie electronice - presiune - temperatura -Unitatea de masura -Domenille de rise = Senzori. Ventile - Vorificarea cu regularitate a functionarit - Transmiterea semnalelor. Prelucrarea semnalelor. Aarme = Schemele de conducte gi de proces. Planurle de pozite ale dispozitvelor de protecte electronice. Planuri ale circuitelor ¢lectice gi planuri logice. Documentafia producatorulul -Pozitile de siguranté ale ventlelor - Asigurare impotriva inchideri din eroare - Masurile pentru protectia dis poztivelor impotriva deteriorarii mecanice - Masur luate pentru evitarea gi controlul defectiunilor + Sigurantele de preaplin. Avze, aprobari necesare -Marcaje ale dispozitvelor Acces rapid la dispozitivele de inchidere de urgent = Dispoditive de avertizare a evacuarii de gaze (detectarea amesteculul gazlaer ce poate declanga explodi sau pentu masurarea gazelor toxce). Praguri de semnalizare. Verificare cu regularitate = Semnale optice/acustice = Instructunile privind masurile pe care trebuie sa le ia personalul in caz de declangare a alarmei care semnalizeaz evacuarea de gaze. 12. Manipulare gresita - Misuri organizatorice sau tehnice de evitare 2 manipularli gresite -Instrucfiuni de funcfonare - Sistem de identiicare cu mecanism tehnologic de blocare sau sistem de alarmare =Marcaje, dispoaitive de comunicare si documentali ale racordurilor - Semnalizarea defectunilor - Principle tehnicii privind protectia muncii gi principille ergonomice = Instruiri. Documents - Condit de siguranta ale dispozitivelor de intrerupere in caz de urgenta - Sisteme de identifcare cu blocare tehnologica si/sau sistem de alarmare pentru evitarea confundairii substantelor, respectiva produselor intre ele ~Instructiuni de funcfonare si planuri de alarmare si de aparare Impotriva pericolelor. wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, zor23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 13. legiri de urgenta - Marcaje. Identificare = legirile de urgenté nu vor fi ingustate prin amplasarea unor obiecte in calea lor. 14. Furnizarea de energie si alte utlitat -Protectia la Incetarea furnizarii de energie si a altor utiitagi - Efecte cauzate de Incetarea furnizarii de energie g! alte utility + Asigurarea furnizarii - Masuri in cazul Incetariifurnizarii de energie gi alte utilitat - Misuri complexe, de exemplu s& existe posibilitatea s& nu mal funclioneze agitatorul, Insé pompa din parcul de rezervoare s& poatd extrage in continuare - Asigurarea furnizarii de curent electric In cazde avarii/incidente, 15. Manipularea/depozitarea substantelor periculoase Lichide inflamabile - Substante periculoase - Substanfe periculoase eliberate tn cazde explozie = Substanfe periculoase pentru mediu 16. Siguranfa la seism + Siguranta la seism = Gradul zonei seismice - Cladirile aferente instalafjei sunt in concordanta cu cerinfele prevazute pentru zona seismica, 17. Limitarea efectelor accidentelor = Spatii de captare a substanjelor periculoase evacuate - Spatii de captare a apei contaminate, ca urmare a stingerii incendiilor - Instalatii de tratare a apelor reziduale = Ziduri de protectio -Rosturi de dilatare -Instalatii de stropire = Vane, stavile pentru Inchiderea sistemelor de canalizare Liang - Dispoaitive de avertizare a evacusrll de gaze V.3. Desfagurarea inspectei ‘Scopul inspecfiei este de a verifca lipsurile in managementul existent, precum gi de promovare a conformari, pe baza expertizei gi experienfel inspectorilor, in vederea convingerii factorilor de decide din obiectivde necesitatea luarii masurilor pentru combaterea la sursa a avarillorfincidentelor si accidentelor majore. 4 Reuniunea initala: -prezentarea participantilor; + stabilirea canalelor de comunicare intre echipa de inspecie si responsabilii din abiectiv, - explicarea motivelor pentru inspectia pe teren gi a programulul; - observatiicomentarii asupra scrisori de notificare a inspectei = confirmarea agendei de lucru; - confirmarea datei gi orei reuniunii finale; - trecerea In revista a actiunilor ce urmeazé dupa inspectie; + trecerea in revista a modificdrilor recente din cadrul obiectivului, dupa caz; - prezentarea sistemului de referinia si a chestionarului, 2. Consultarea documentelor (depuse la autoritati, procedur privind sistemul de management al securitafi, registre etc.) = cltrea fiecdirel specificatii prescrise; -raspunsul de la operator gi Inregistrarea acestuia; - investigarea punctelor speciale: = selectarea gi analiza de documente (scheme, proceduri); - stabilirea zonelor ce vor fi vizitate; -notarea neconformitatilor gi a modificérilor/contradicfilor. Sistemul de management al securitai {in particular, trebuie revdzute documentele obiectiwilui referitor la SMS, dupa cum urmeazé: - informatja furnizata autortati (notifcarea, planul de urgenfa, dupa caz, pentru obiectivele de risc major gi raportul de securitate); =ragistrele generate. Se vor analiza accidentele si incidentete: - existenia unei clasificdri a evenimentelor (accidente, incidents, anomaliln operare etc.) alibuirea de responsabilitat gi proceduri pentru colectarea, analiza gi inregistrarea evenimentelor, - performanja actuala a analizel accidentelor, incidentelor §/ anomalilor proceselor in scopul de a identifica cauzele gi posibilele interventi; + existenta unui schimb efectvde informatii despre accidente; - diseminarea cunostintelor dobandite din experienta operationala (lech Invatate) catre personalul relevant wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, zara23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 Se vor avea in vedere urmatorii indicator 1. "indicatori negativ -numarul de accidente, incidente, anomalil fat de conditiile normale de operare; -numarul de ore de nefunctionare, neplanificate; -numarul de caderi pe sisteme sau echipamente crtice; -numarul de neganse; -numarul de neconformitatj punctate de inspectorii extemi; -numarul de neconformitatj ale SMS-ului, indicate de auditori; -resursele cheltuite In restaurarea Instalatilor sau refacerea mediulul = costurile pentru compensarea daunelor catre tert; 2. "indicator pozitivi: -numarul de ore alocate proiectelor de reviauire a securitati sau pentru modificari; -resurse alocate Intratinerli programate a instalatilor; -numarul de inspecti la instalatii si echipamente; -resurse alocate analizei de securitate -resurse alocate activitatii de informare, formare i instruire; -resurse alocate modernizarilor tehnice, Se vor verifica urmatoarele: 4.implementarea planurilor de urgenta: - stabilirea funcfilor in fiecare moment, - distribulrea de instructiuni serise; - evacuarea personalului si identificarea persoanelor lips; 2. intrefinerea planului de urgenta: - actualizarea permanenté a informafilor, + instruire periodic’; - testare gi evaluare; ~coordonarea de ansamblu in timpul situatilor de urgent = specificarea strategiei gi mijloacelor de interventie: intretinerea mijloacelor de interventio; -selectarea scenarillor de accident reprezentative; = daca modelele utlizate includ: incendil, explozil, emisli de poluanti si dispersia atmosferica a acestora, infiltrari tn sol/subsol, scurgeri th cursuri de apa, inclusivm odele dinamice (cémpur' tridimensionale pentru simularea vecinatatilor cu obstacole/cladiri), modele care utilizeaza sistemul de referin{a GIS, + efectul Domino prin utllizarea de modele cascada; 3. daca exista personal gi resurse pentru luarea decizillor n timp real in managementul situafilor de urgenta: 4, dacd planurile de urgenta includ modele anticipative; 5. daca managementul comunicarii externe este controlat print-un sistem de reguli bazate pe timp real; daca informatie relevante din punct de vedere al securitafji au fost transmise publicului gi personalului din obiectiv, - daca informatie transmise publicului au fost evaluate la intervale de cel putin 3 ani - daca informatile transmise publicului au fost reactualizate la intervale de cel putin 5 ani Vita pe amplasament Se va avea in vedere §/ Incadrarea obiectivului fn rise minor sau risc major. Verificarea planutilor de urgenta va flidentic& indiferent de incadrarea obiectvului. Pe parcursul inspectiei se vor verifica urmatoarele aspecte: - veridicitatea datelor furnizate in documentele prezentate autoritatii de catre titularul de activitate; - dezvoltarea i implementarea politcil de prevenire a accidentelor majore gi a SMS, 6 7. 8 3. Identifcarea riscurilor de accidente majore Inspectia pe amplasament va acoperi urmatoarele: Clair - exista materiale de protect, sigillle sunt intacte, exista usi de evacuare in caz de incendii, pereti (zdit, panouri etc.) protecti electrostatice. Echipament: -reactoare, rezervoare, conducte, ventlatie, cmpur electrostatice, senzorl Camera de control -manuale, un panou de alarmare gaze, sisteme de notificare a alarmei Zona de depozitare: = conditii generale, marcaje clare, loc de descarcare a rezervoarelor, scurgeri, cmpuri electrastatice; - distantele de securitate intre rezervoare si clair. Marcaje: = simboluti de avertizare, denumirea continutului; - pe rezervoare, pe conducte, pe usile depozitelor, Echipament contra incendillor: « stingatoare de incendii si echipament auxiliar de conectare a acestora Monitorizarea gi controlul traficului fn obiectiv: wor egenetindaco.ro!%page=view_acthactune=viewprintkinaiss=oknqO347jnegvkmtuS458b03, 2arorrae2012 Procedura din 28/2/2005 + permis de acces in zonele resttictionate; = limita de witeza; ~ controlul accesului vaficului + marearea rutelor/controlul fuxslui trafcului; - documentatia vitatorlor; ~ controlul documentajeltraficulu care intré pe amplasament, + sisteme de securitate: control video, garduri, port: ~ controlul accesului ih zonele de ris. Se va acorda 0 atentie deosebita urmatoarelor: + senzorlor de gaz, = rezervoarelor cu pereti dubli - controlului scurgerilorlajonctiuni; + senzorilor de preaplin gi de depasire a debitulu; - senzorilor de gazicanale de conducte; - documentatie pring echipamentul de lucru sub presiune; + rapoartelor de verificare gi inspecfe periodica; - documentatie priind rezervoarele de depozitare; - planurilor schemelor, echipamentului aferent, rapoartelor de inspecte $i intervalelor, fgei rezervorulu + documentajie priind conductele; = rapoartelor de conformitate $i inspecti periodice, inclusiv pentru conductele de gaz natural; ~ schemelor punctelor cu atmostera potential exploziv + lichidelor gi gazelor (inclusiv GPL) infamabile; ~ schemelor actualizate; = inspectarii echipamentului electric, cAmpurilor electrostatice, + cerificirii raportului de inspecte; = raportului de inspecte periodic; - documentelor privind impamantarea; + impamantari legaturllor cu acelasi potential, protect luminatulul; - inspectiilor $i masuratorilor; - documentelor privind ventilatia; + documentelor privind fluxil de aer; - planurilor prvind aerul condifionat gi canalele de evacuare; ~funolionati $i automatizarli proceselor + contolului privind securitatea, sistemele de alarma gi indicator = cine poate schimba valorile stabilite? = rezervorului de stingere a incendilor $i echipamentulul de racire; + rapoartelor de inspect, protectei impatriva inghetului - echipamentului automatizat de stingere a incendillor, - cerificatelor de inspectie Inspector, insoji de reprezentantul titularului de activtate, vor examina punet cu punct conformarea cu specificafile sctise, in baza documentatilor transmise autoritafi, De asemenea, vor fi efectuate teste: testarea detectorlor, teste de protectie impotriva incendilr,testarea izolatilor et. in tmpul inspecfei chestionarele servesc ca baz pentru consemnarea observatilor. 4. Intervievarea personalului Pe parcursul desfasuratilinspectei se vor realiza intevederi profesionale cu personalul, pe care echipa de inspectie le consider’ necesare, atat cu responsabilil zonei inspectate, ct gi cu alte persoane. La intrebarle formulate, inspectorl vor evita discufile in contradictoriu cu persoanele intervievate, adoptand o aitudine poztv, in sensul limuriri problemelor. Informatile objinute tn timpul Thtevederilor se vor compara cu cele din documente gi registre. Declaratile care nu se verificd se vor identifica gi consemna ca atare. in cursul acestor intervuri se va verfica dac& PIU este operational De asemenea, se va discuta cu personalul muncitor gi de supraveghere si se va verifica daca principile de operare sunt clare pentru tot personalul §i daca suntaplicate. 5.Reuniunea echipei de inspectie Reuniunea echipei de inspectie se face in absenta titularului de activitate, in scopul analizari gi identiicdrii punctolor- chele privind neconformitatle constatate, realizandu-se urmatoarele: = compararea specificatilor planificate pentru inspeciie cu cele verifcate, evidentiindu-se, dupa caz, aspectele neverificate; ~ elaborarea strategie’ actiunilor ce urmeaza a fntreprinse in urma vite + descrierea in detaliu a neconformitaplor constatate; ~ analiza $i evaluarea riscuilor de accidente majore identiicate; -intocmirea raportului de inspecti + elaborarea concluzilor vite pe amplasament. 6. Reuniunea finala Reuniunea echipei de inspeciie se face in prezenfa titularului de activtate sau a reprezentantului legal al acestuia, reliefandu-se si explicandu-se neconformitale observate fati de sistemul de referinta Scopul principal este prezentarea rezultatelor inspect inr-o forma care $a asigure infolegerea clara a acestora gi sa wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, 2siar23.06.2012 Procedura din 23/12/2005 permité definirea acjiunilor corective adecvate. Reuniunea are ca scop Insusirea raportului de inspectie gi semnarea acestuia, \V.A. Raportul de inspectie Dupé finalizarea oricarai inspecti integrale sau parfiale, autoritatea competenté are obligajia de a intocmi un raport Acest raport este deosebit de important deoarece evidentiaza rezultatele evaluarii sistemelor de securitate utiizate pe amplasament si gradul de conformare a titularulul de activtate la cerintele H.G. nr. 95/2003. Raportul de inspecjie va confine, in principal, urmatoarele informati - detalii privind scopul inspecfei si partle din unitate controlate; - constatari si rezultate ale evaluaril sistemelor inspectate: + concluaii privind respectarea de cAtre operator a cerinjelor legislaliei nationale, reglementiirilor gi prevederilor administrative care implementeaza H.G. nr. 95/2003, precum si a altor cerinte legale relevante pentru prevenirea accidentelor majore (cerinte legate de proiectarea gi inspectia echipamentelormardware), + concluai privind necesitatea Iuarii unor masuri suplimentare/masuri de remediere, inclusiv limitele de timp pentru realizarea lor; ~ concluaii privind necesitatea urmaririi activitatilor postproductie, inclusiv discutiulterioare cu titularul de activitate sau vite la amplasament, - acfiuni legale de constrangere sau sanctionare; -intervalul de timp stabilit pentru ins peotile vitoare. Rapoartele de inspectie trebuie pastrate o perioada de timp pentru a se putea crea un istoric al obiectivului respectiv. Mai mult, aceste rapoarte pot fi utlizate in activitatea de revizuire a prioritatilor programului de inspect RAPORT DE INSPECTIE = Model si confinut - Lit ELLL ale obie menele de realizare: girea m&surilor svabilite Semnivura gi stampi larul de activitace V5. Monitorizarea realizar masurilor Secretariatele de risc din cadrul autortajlor de protectie a mediului vor urmaii realizarea masurilor dispuse th urma inspectilorn colaborare cu conducerea obiectvuul In situafile in care raportul de inspect spacificé nocesitatea realizar unor masuri suplimentare sau a unor masuri do wor egenetindace.r0!%page=view_actBactune=viewprintina jkngO247jnegvkentu3458b09, zener23.08.2012 Procedura din 23/12/2008 remediere, este obligatorie urmérirea realizarii acestor masuri in limitele de timp prevazute in rapor Interzcorea utilizar sau pune in functiune a oricarui obiectv, a oricdrei instalafi sau unitayj de stocare ori a oricarei par din acestea se va face in baza prevederilor art. 16 alin. (1) din H.G. nr. 95/2003. V6. Informarea publicului Sinteza raportului de inspectie va fi pusd la dispozitie publicului. Accesul publicului la informatii se va realiza prin: comunicate de presa, articole publicate, conferinte de presa, informatii pe site-ul autoritaqiimunicipalitatititularului de activitate, in condifile respectarii prevederilor legale privind confidentjalitatea VL Alte masuri Ate masuri de control sunt luate de autoritaii specializate, care nu au legéturé directé cu obligatiile prevézute th H.G. ne, 95/2003, de ale cror avize/ acorduri/autorizatii depinde functionarea in siguranté a instalatilor. Rapoartele de inspectie ale acestor autoritti gi rezultatele evaluari sistemelor verificate vor fi folosite de catre autortatile competente cu atrbutii de inspect jow_actBactune=viowprint&in2iss-o)knq0347}negvkm4uS458bg, 2irer wor egenetindace.r0!%pa