MEDICINALIS PENTRU CADRE MEDII3. BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR 3.1. NOTIUNI DE ANATOMIE, Inima este un organ situat in mediastn,orientat cu varfal la stinga, in jos si inainte, si ‘cu baza in sus, la dreapta si napoi. Din punctele de vedere: anatomic, fiziologie si pato- logic se deoscbese o inima (cord) stingi gio inima dreapt Inima stangi este aleStuti din atrul si ventricull sting, separate prin orifiil atrio- ‘ventricular, Atrial sting primeste singe arterial, care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare. Onfiewl atrioventricular stang sau mutral este prevazut eu dou valve, care Inchid in timpul sistole i I las desehis in timpul dastolei. Ventricuul sting primeste tn iastoli singele care vine din aril sting, iar in sistold il evacueazi in artera aorti prin orificiul aortic, prevazut eu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoid aortic), Orificiul mitra si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatilor reumatismale (stenoza mitral $i insuficienta aortica), Inima deeapti este aledtuiti din atrial gi ventrculul drept, separate prin oti ‘ventricular drept. ‘Atrial drept primeste singe venos din marea eirculaie prin orificile venei cave supe- ses ale venei cave inferioare. ‘Onifisiul atrioventricular drept suv orfiial tricuspid este proviut cu tri valve, ears inchid orifciul in sistolf iil desehid in diasto, Ventricuul drept primeste singele din atriul drept in timpul diastolei sii] evacueaza in timpul sistolei fm artera pulmonass, prin orificiul pulmonar, previzut- ca gi orifieiul aortic - eu tei valve de aspect somilunar.Ini- ‘ma dreapts este motoral miei circulayi. Exist deci o mare circulate sau circulaje siste- ied $i 0 mied ciulatie sau cireulajie pulmanand. Perefi atsiilr gi ai venticulilor se contract rtmic: mai inti cele doud atsii, apoi cei doi ventriculi,sineron, expulzind ace- casi camttate de singe pe care o primese. Atri drept primeste singele venos din intreg ‘organismal prin venele cave gil impinge in ventrieulul drept, de unde, prin arterele pul- ‘onare, ajunge in ariul sting, de unde trece in ventriculul sting gi de aiei - prin artera ort ~ este dstribuit in toate fesuturile si organele,Inima este aleatuita din tri tunic: en- ddocardul, miocardul si pericardul = Endocardul sau tnica intern edptuseste interior inimii, ir plirile sale formeaz apaatele valvulace ~ Miocardul sau rousehiul cardiac este tunica mijlocie, find aledtuit din miocardut propriu-zis au miocardul conivactil si din esutul specific sau excitoconductor. Miocar- dul contractil are o prosime diferits in cei dot veatriuli. Aste, venteiculul sting, cu rolul de a propulsa singele in tot organismal, are un perete mult mai gros decat cel drept, eare impinge singcle numai spre cei doi plimini. Atiile au un perete mult mai subjire deed al ventriculior. ‘Tesutul specific (Fi. 30) este consttuit dint-un mugehi eu aspect embrionar, foarte ‘bogat in celule nervoase, i cuprinde: jul atcio-BOLILE APARATULULCARDIOVASCULAR 271 Nu Keh ack ee Fase a i Rema sndngi Ait ape tical sing Vw an iran Lar SK ig. 30- esta spectc (steal Keih Tawar His nod sino-atrial Ket-Fack,situat in peretleatrului drept, aproape de or -vitsare al venei cave superioare: = sistema de conducere atrioventricular, aleituit din nodul atrio-ventricular Aschof “Tawar, situat in partea postero-inferoar septuui intratrial, i fascculul is, care ia najtere din nodul Aschoff-Tawara,coboard in peretele interventricular 9 se impart in dou ramuri (deapta si stinga), care se termina prin rejeaua snastomoticd Purkinje in rigcardal ventricular. ~ Pericardul este tunica extema a im ~ 0 seroasi care euprnde, ca st pleura, doud foi: una visceral, care acopera miocardal, i alta parical, care vine in contact eu orgse nele din veeinatate. Inre cele dou foi se aii cavitatea pericardiacd In stare patologiea, cele rei toniei pot fi afeetate separat(miocardit, endocarditt sau pericarditi) sau simulta (pancardit). ‘Vascularizati inimii este realizati prin cele doud astere coronate. Venele coronare ut= rmeazitraicetlarterelor 5 se vars in sinustl corona, are se deschide in atiuldrept. Tnervatiainimii se face prin frigoare nervoase primite dela sistemal simpatc i para simpatic ul de 3.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE Revolujia cardiacd: Tyecerea simgelvi din ati in ventsiuli gi apoi in arborele vas- cular improuni cu fenomenele care determind si insotese accasté deplasare de poarté numele de revolutie cardiac (fi. 31). Revolutia cardiaca dureazi 0,8 secunde si cuprinde contract atrilor sau sistola airiala, care dubleaza 0,1 secunde; contraetia ventrcullor sau sistola ventricular, care dureazi 0,3 secunde, relaxarea (repaust) in tregilinimi, sau diastola generald, care duseaza cirea 0,4 secunde, Tima este o pomp aspiratoare-respingitoare, citulasia singeluifiind posibila dato- titi contractiloreiritmice. Revolutia cardiacd incepe cu umpletea alo intimpal dias- ‘olei atrial singele venos din venele cave pitrunzind in aril drept, iar singele din ve- rele pulmonate, in cel sting. Patrunderea singelui destinds perei relaxati ai atilor, paini la o anumité limit, eld incepe contracfia atrial, deci sisiole atrial, care eva ‘eucazi fo singele arial in ventricul272 MANUAL DE MEDICINA INTERNA Ap, ve, ot vs, Fig 31 Dito stl (dup Bare) sting ina diss, la reap sista, inima sting haga nies deop nally ‘AA stra art: AP- area pulmonar: VP- veel ulmonare: OA = oii sri ‘OM oneal itl; VS vente ang ‘Acumularea singelui in ventriculi duce la eresterea presiunil intraventriculare gi Tnee- ‘peren sisvole’ ventriculare (conttaetia ventriculilor. In timpul sistolei ventriculare, dato- Fit presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea din artera pulmonari gi ‘Aorta, se inchid valvulele atrioventricular si se deschid valvulele sigmoide. Dupii expul- zarea singelui din ventriculi, pere{i acesora se relaxeaza st incepe diastola ventricular’, ‘ind, datorti presiuni scizute din ventriculi, se inchid valvulele sigmoid si se deschid cele atrio-venticulare ‘La inceputul diastolei ventricular, singele este aspirat din atrii de edtre ventreuli, La First diastole’ ventsicnlare, conteacia atriald (sistolaatrialé) contribuie la visarea in ventriculi a restului de singe din ari, Rezulta cd, in timpul revolutici cardiace, atile gi ventriculii prezintd sistole (con- tracfi) si diastole (sclaxiri) succesive, eare so efectuenzi in acelasi timp in cavititile in spatial al V-tea intercostal, pe linia medio-claviculars stings spatial V-lea intercostal, pe linia axiar anterior’ =n spatul al V-lea intercostal, pe linia axilaré mijlocie. V, si Vz exploreazi ventsiculal drept, V3 si Vy septul interventricular, iar Vs si Ve ‘euticulul Sting. Elev sunt fiat de Yortee cu 0 cured, Pentru efeeruaea electtocar iogramei, sora medicald trhuie si pregateasca bolnavul si aparatal. Holnavl se afli in Aeeubit dorsal, relaxat fizic si psihic. Temperatura camerci si fie de cea 20°. Teyumen- tele vor fi degresate cu alcool, iar electroziipusi in contact ctr membrele pe repiuni ne- piirease, prin intermediul unot figi de pinzi udate eu soluie salind (clorurd de bicar- bona de sodin). Aparatul se pune in contact cu sursa de curent, se controleazi functionarea, se fixeazi ‘lectrozi si se procedeazi la inregistrare ‘Dupd examen se retrag eleetrozii gi se eur. Pent ficeare bolnay se noteazi nume- le, virsta, profesia, diagnostcul clinic, dacd a lat medicamente care pot influenta ECG (digital, chinidin’). Tnterpretarea unei electrocardiograme este 0 problemi dificil, care-] priveste pe me- slic. Totusi, unele noyiuni elementare trebuie si le posede si asistenta. Flectrocardiograma normal prezinti 0 serio de deflexiuni (unde), segmente 51 intevale, Deflexinile s© numese P, ORS si T. Segmentele sunt portiuni de trasen euprinse intee unde: PQ si ST, jar inervalele sunt portiuni de traseu eare cuprind unde gi segment P-O si Q-7. Unda P reprezinia procesul de aetivare atrial. Are o forma rotunjiti si obisnuit este pozitivs. Durexzi 0,08" - 0,11" si are o amplitudine de 1 ~ 2,5 mi, Intervalut P-O sau P-R (dupi cum complexul ventticular incepe eu Q sau R) espunde activari atrial si timpului de conducere atrio-ventriculae. Dureazii 0,12” = E mai seurt in tahicardie gi mai tung in bradicardie Compleeul ORS reprezint rctivarea Ventrculara. Se mai numeste gi fiz infil ass ‘rapid. Prima deftexiune pozitivi se desemneazi eu R, iar prima deflexiune negativa eu Q. Cand complexul Q.RS. este alestuit din mai multe deflexiuni, undcle pozitive care turmeazii undei R se noteaza RR”, iar undele negative care urmeazi unde Rese not cu 5. $1 5 Cand complexul ventricular este aledtuit dintr-o singuri unda negativ, aceasta se notexzi cu QS. Durata complexului este de 0,6 - 0,10" in derivatile membrelor side 0,6 0,11" in precordiale. Cand se depigese aceste valor, exist tulburare de eon- ducere Segment! ST si unda T reprezinti procesul de repolarizare ventsiculars. Segmental ‘STreste de object izoelectre gi rar denivelat deasupra sau dedesubtul linieiizoclectrie. Unda T corespunde retrageri undei de excitatie din ventriculi, Este rotuniti side ob cei positiva Segmental ST 51 nda 7 constitle fiza terminals a ventvieulogramel, Sf282. MANUAL DE MEDICINA INTERNA, situl unde 7 marcheazi sffrgitul sistolei ventriculare, ar intervalut tala electri lectrocardiograma este o metodi grafici precisi si simpli care reflect fidel active tatea miocardalui, permitind uncorichisr loelizarea leziuni. in practic’ este foarte utili pentru diagnostical tulburdrilor de rtm, tulburiitor de conducere (blocuri de ramuri), hipertrofillr ventriulare, cardiopaiilor echomice coronarione, intoxieafici eu unele dro- ‘gurl (Chinidina, Digital). Dar electrocardiograma mu di indicagi asupra compensitii sau ‘decompensiii cordulu,ssupraetiologii si prognosticului cardiopatilor. ite metode grafice. Vectocardiagrafia este 0 metodi yrafied devivati din ECG, care dio reprezentare spatial a activititi electrice a ini, Fonocardiografia este 0 metods care inregstreszi grafic zgomotele gi suflurile pro dluse de inimnd, cu ajutorul unui mierofon asezat pe difertele focare de auscultatc. Se inregstreaza de obicei simultan cu electrocardiograma. Fonocardiograma normal pre~ inti grupari de vibrai eare reprezinta zgomotele | $i 2, uneori chiar gi zzomotele 3 gi 4 ‘Sfigmografia consti in inseriorea grafic a pulsului arterial, in special a celui radial Se poate inregistra gi pulsul carotidian, Flebografia incegisteazi pulsatile veneijugulare. Cateterismul inimit este © metodi de explorare a cordului care cons -P reprezint dias introducsres tunei sonde radioopace speciale prin sistemul vascular peviferic, permitind recoltiri de ge 5 inregistii de prosiun’ in cavititileinimi. Metoda permite: * precizarea diagnosticului unor boli congenital, prin evidentierea traiectelor anato- ‘mice (sonda find radioopaci, est viibilk radiologic); = misurarea presinnilor intracavitare; recltiri de probe de singe pentru dozarea O, gi (CO; efeetuarea unor examene speciale: angiocardiografia, proba Selectivi cu eter gi exc- ‘cotarea de electrocardiograme si fonocardiograme intracavitar Cantraindicapi: infaret miocardic recent, endocarditi lent, roumatism articular acut, tshicordit paronistice ventrioulae, insuficien|i cardiac’, stir febrile ote ‘Complicapt: tlburii de rit, Febra si frisoane, edem pulmonar acut, accidente trom boembolice ete CCateterismul inimi drepte este cel mai freevent gi se face prin una din venele de la plica cotului, pitrunzind apoi in vena cavi superioari, atriul drept, venticulul drept, artera pulmonari, sub control radioseopic. 3.33.4, EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMIL In mod obisnit se practies: = Radiascopia, eximen direct, proicetindy-se silueta cardiovascular pe un ecran fluorescent. Permite examenul in miseare, dar ramane un examen subiectiv, care ni permite eomparatia in imp. = Radiagrafia oferi o imagine obiectiva care permite comparatia In timp, sesizeazit snumeroase aminunte eare seapa radioscopici si prezinti un grad mai redus de peticulo- zitate pentru medie, Astizé exists tendinja ea primul examen si fie grafic, pentru a fixa toate detail. « Teleradiografia este un examen radiografic care se face de la distant (2 m de la film). = Kimografia este un examen care permite inregistrarea migedtilor inimii pe o plac radiografic, Se bazeaz8 pe intrebuintarea unei grile care se deplaseazi in timpul inte ssistrari cu o vitezd uniform + Radiocardingrama consth in introduecrea intravenoasi a unei substante radivcative, care, ajunsi prin ciculayia venoasi la inimd, este detectatd de un contor Geiger-Miller.