ike 2 = manll De la Talons la Genghis - Han Ef HUMANITASDE LA ZALMOXIS LA GENGHIS-HANMIRCEA ELIADE (Bucuresti, 28 februarie 1907— Chicago, 22 aprilie 1986) a facut studii de filozofie la Bucuresti, incheiate cu o tez& despre filozofia Renasterii (1928) si la Calcutta, India (decembrie 1928—decembrie 1931). Isi sustine doctoratul in filozofie, la Bucuresti, cu 0 lucrare asupra gindirii si practicilor yoga (1933). intre ani 1933 si 1940, simultan cu o intensa activitate teoretica, beletristicd si publicisticd, tine cursuri de filozofie si de istoria religiilor la Universitatea din Bucuresti. in timpul razboiului, este atasat cultural al ambasadei Romaniei la Londra (1940-1941) gi al legajiei romane de Ja Lisabona (1941-1945). Din 1945 se stabileste la Paris, unde preda istoria religi- ilor, inti la Ecole Pratique des Hautes Etudes (pina in 1948), apoi la Sorbona. Invitat in S.U.A., dupa un an de cursuri finute ca Visiting Professor pentru ,,Haskell Lectures“ (1956-1957), accepté postul de profesor titular si de coor- donator al Catedrei de istoria religiilor (din 1985 Catedra «Mircea Eliade“) a Universitatii din Chicago. Cronologia operei stiintifice gi filozofice (prima editie a volumelor): Solilocvii (1932); Oceanografie (1934); Alchimia asiaticd (1935); Yoga. Essai sur les origines de la mystique indienne (1936); Cosmologie si alchimie babiloniand (1937); Fragmentarium (1939); Mitul reintegrarii (1942); Salazar $i revolugia tn Portugalia (1942); Insula lui Euthanasius (1943); Comentarii la legenda Mesterului Manole (1943); Os Romenos, Latinos de Oriente (1943). Techniques du Yoga (1948); Traité d'histoire des religions (1949); Le Mythe de I’ Eternel Retour (1949); Le Chamanisme et les techniques archaiques de I'extase (1951); Images et symboles (1952); Le Yoga. Immorrtalité et liberté (1954); Forgerons et alchimistes (1956); Das Heilige und das Profane (1957) — Le Sacré et le profane (1965); Mythes, réves et mys- teres (1957); Birth and Rebirth (1958) — (Naissances mys- tiques (1959); Méphistophélés et I’Androgyne (1962); Patafjali et le Yoga (1962); Aspects du mythe (1963); From Primitives to Zen (1967); The Quest (1969) — La Nostalgie des origines (1970); De Zalmoxis 4 Genghis-Khan (1970); Religions australiénnes (1972); Occultism, Witchcraft and Cultural Fashions (1976); Histoire des croyances et des idées religieuses I-III (1976-1983); Briser le toit de la maison (1986).MIRCEA ELIADE De la ZALMOXIS la GENGHIS-HAN Studii comparative despre religiile si folclorul Daciei si Europei Orientale Traducere de MARIA IVANESCU si CEZAR IVANESCU HUMANITASCoperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Vinieta: Coif de argint aurit din tezaurul de la Agighiol (detaliu) MIRCEA ELIADE DE ZALMOXIS A GENGIS-KHAN © Payot, Paris, 1970 © Humanitas, 1995, pentru prezenta editie. Intr-o prima editie aceasta traducere a aparut la Editura stiintific si enciclopedic4, 1980. ISBN 973-28-0554-4Prefata la traducerea romaneasca Cind m-am hotfrit s4 adun fn volum citeva studii despre religiile si folclorul Daciei si Europei orientale, speram ca voi avea ragazul s&redactez macar incé doua mici monografii, una despre Colinde si sarbatorile de iarna, si cealalté despre Calusari si dansurile cathar- tice. Dar aceste monografii n-au putut fi incheiate la timp ca sa fie incluse in De Zalmoxis a Gengis-Khan (Paris, Payot, 1970), si le-am aminat pentru o editie ulterioara. (Cf. deocamdata ,,Notes on the Calusari“, in The Gaster Festschrift The Journal of the Ancient Near Eastern Society of Columbia University, vol. 5, 1973, pp. 115-122; »Observations on European Witchcraft“, in Occultism, Witchcraft and Cultural Fashions. Essays in Comparative Religions, Chicago, University Press, 1967, pp. 78-85, 129-130). Dar citeva cursuri si Seminarii recente, tinute la Universitatea din Chicago — despre mitologiile mortii si riturile funerare, despre urmele scenariilor initiatice in ceremonialele gruparilor tineresti, specifice societatilor turale din Roménia si Europa oriental, si, mai ales, despre necesi- tatea integrarii materialelor etnologice si folclorice europene in ori- zontul istoriei universale a religiilor — m-au convins ci De Zalmoxis @ Gengis-Khan trebuie completat cu un al doilea volum, in care, alaturi de studiile despre Colinde si Calusari, toate aceste probleme vor fi analizate cu atentia pe care o meritd. De data aceasta cartea, desi alcdtuita ca si De Zalmoxis a Gengis-Khan din mici monografii in legatura cu materialele emografice gi traditiile folclorice romanesti, se va adresa in primul rind istoricilor religiilor si istoricilor culturii. Jntr-adevar, asa cum am observat deja fn volumul II din Histoire des croyances et des idées religieuses si voi arata pe larg in volumul II], traditiile folclorice constituie o mina inepuizabili de informatii istoric-religioase, deocamdati insuficient exploatate sau gresit inter- pretate. Este drept, metodologia acestui nou demers, care vizeaza6 DE LA ZALMOXIS LA GENGHIS-HAN promovarea materialelor folclorice la rangul de documente istoric-reli- gioase, nu este inc4 pusa la punct. (Ea va constitui, fara fndoiald, una din principalele preocupari ale tinerei generatii de istorici ai religi- ilor.) Dar chiar fn aceast4 faza initiali a cercetarilor nu mai pot fi trecute sub tacere rolul si importanta traditiilor religioase populare intr-o istorie cu adevarat universald a religiilor. Analiza ,,crestinis- mului cosmic“, specific populatiilor rurale din Europa orientala, schifata fn cartea de fata (capitolul VIID) si continuata in volumul IT din Histoire des croyances (capitolul XXX), va fi completata in volumul III. Dar valoarea de documente istorice a traditiilor fol- clorice se verifica gi in alte zone culturale. Atit hinduismul si Islamul, cit si istoria religioasa a Chinei, a Japoniei sau a Americii Centrale isi descopera noi dimensiuni gi noi valori fn m&sura fn care sint corect si exhaustiv analizate traditiile religioase populare, si sint descifrate, pe de o parte originile lor protoistorice, iar pe de alta raporturile lor cu sistemele culturale si teologiile dominante. Nu este deloc intimplator ca redactarea studiilor despre Colinde gi CAlusari, despre mitologia mortii si ceremonialele it romani fnainteaz paralel cu redactarea volumului III din Histoire des croyances et des idées religieuses. Exegeza materialelor romanesti si sud-est europene inlesneste analiza traditiilor religioase populare din India, Asia Centrala, Extremul Orient si Mesoamerica, si este, la rindul ei, validata de rezultatele obtinute in aceste arii culturale exotice. * * Ca si pentru traducerile in limbile engleza, italiana, germana, spaniold si japoneza, am corectat greselile de tipar care se strecu- rasera fn textul francez, si am completat indicatiile bibliografice. Pentru traducerea de fata am adaugat, in plus, un numéar de publi- catii mai recente. N-am fncercat, totusi, si Inregistrez ultimele con- tributii aparute in tara; pe de o parte, pentru ci volumul se adreseazi mai ales cititorilor nespecialisti, pe de alta parte pentru ca bibliografia folcloristicd recenta este usor accesibila cercetitorilor romani. MIRCEA ELIADE Chicago University, 25 noiembrie 1978Cuvint inainte in paginile care urmeaza ne propunem sa prezentam ceea ce este esential in religia geto-dacilor si cele mai importante traditii mito- logice si creatii folclorice ale romanilor. Aceasta nu implic&, cu necesitate si in am&nuntime, continuitatea intre universul religios al geto-dacilor si acela care se lasa descifrat in traditiile populare romanesti. Dacd vrem s& vorbim de ,,continuitate“, ea trebuie ciutata la un nivel mai adinc decit cel circumscris de istoria geto-dacilor, a daco-romanilor si a descendentilor lor, rom&nii. Caci cultul lui Zal- moxis, de exemplu, la fel ca si miturile, simbolurile si ritualurile care stau la baza folclorului religios al romnilor, isi au radacinile intr-o lume de valori spirituale care precede aparitia marilor civilizatii ale Orientului Apropiat antic si ale Mediteranei. Ceea ce nu vrea si spun, totusi, c4 toate conceptiile religioase ale geto-dacilor sint cel putin ,,contemporane“ cu cele pe care le descifrim in traditiile popu- lare romanesti. S-ar putea ca un obicei agrar din zilele noastre sa fie mai arhaic decit, de exemplu, cultul lui Zalmoxis. Se stie ci anumite scenarii mitico-rituale, existente inca la taranii din Europa centrala si sud-orientala la inceputul secolului al XX-lea pastrau fragmente mitologice si ritualuri disparute, in Grecia anticd, inainte de Homer. Lucrarea aceasta nu constituie 0 istorie religioasi a Daciei. Data fiind saracia documentelor, este de altfel indoielnic ci o asemenea istorie ar putea fi scrisi vreodatd. Oricum, cercetirile arheologice nu si-au epuizat inca surprizele. Si, in ciuda unui efort considerabil, traditiile populare rom4nesti sint inca insuficient cunoscute. Atit timp cit nu vom dispune de un corpus comparabil celui furnizat de Oskar Loorits prin Grundziige der estnischen Volksglauben, orice efort de sinteza ar fi prematur. Deocamdata, nu putem avansa fn cunoasterea vietii religioase a acestei regiuni a Europei decit prin monografii independente, desi complementare. Am reunit fn acest volum o serie de studii privind