MARIN PREDA (n. 1922) Nascut dintr-o familie de {arai muncitori din cimpia Bar&iganului, Ma- rin Preda gi-a inceput activitatea lite- rara_ca autor de schife si nuyele spre sfirgitul celui de-al doilea razboi mon- dial. El a continuat si a dezvoltat aceasta © activitate indat& dup Eliberare, remar- : cindu-se prin realismul aspru al. tablou- rilor si prin capacitatea exceptionala de a surprinde specificul vietit {frinesti. O parte a acestor Iucriri au fost adunate in 1948 in volumul Intilnirea din péminturi. Prozatorul aducea in literatura noastra cu tema satului note noi, infatisind eu deosebire influenta nefasta a relatiilor capi- taliste in toate sectoarele vielii {arinesti. In 1949, Marin Preda publica nuvela Ana Rosculet, istorisire inc& nu indeajuns de constituits artistic, despre destinul unei muncitoare, trezitt la viati de procesul innoirilor revolutionare. Urmeaz% nuvela intinsi, cu subiect din viata socialista a satului, Desfdsurarea (1952), care-] asazi pe autor in rindul celor mai de seam prozatori contemporani. Opera cea mai amplaa lui Marin Preda este romanul Moromefii (1955), in care autorul dezvolt& si implineste tabloul schitat in Jntilnirea din piminturi, de data aceasta intr-o constructie solida, eare s-a impus ca una din cele mai valoroase opere ale literaturii noastre. In ultivnii ani Marin Preda a publicat nuvelele intinse Ferestre intunecate, Indrdzneala, de asemenea cu subiecte din viata firanilor in perioada réz- boiului si de dupa Eliberare. ; y MOROMETII Tema si compozi{ia romanului Romanul Moromefii este o operi ampl&. Acti gurindu-se pe mai multe planuri paralele, se intind intregi, intr-un sat al Munteniei. In miezul narati familii de farani, anume a lui Ilie Moromete; 4 din familia acestuia, sint urmarite si destinele a(ironului sézvedtit Tugurlan, care ajunge in cole din urmi in ‘lloruge din caxiza conflictului pe eare-t are en geful postului de jandarmis, sien purulni Balosu, veein ca Moromete, Dragostea dintre tinkeol sired 1 ieee Polina, fata tui Balom, cearta dintrs 6a si pirinyi #1 Tafruntarea Hired Wiried si socri shi goupl de asemenea un loo tnsemnat. in roman, dios, plan al romanulai tnfatigeard drama {éranuhni Botoghind, care vn ie aproape tot pimntntul, ea 8 poatd pleca. tntr-un sanatoriu, 6k 30 jjoreuloza 60-1 macing trupul. Episodic, dar expresiv zugrawvite, jun mare numér de alte personoje, ca primarul Aristide, inviyatorii, Cocosili, fierarul Locan, Maria, sora ui Tie Moromete, poreclité Guica, $i multe altele. i Datorita introtiierii numeroaselor planuri ale actiunii, romanul Moro mepit, in ansamblu, realizeazt imaginea complex a unui sat gi fave parte wtfel din categoria acelor Iucrari Jiterare despre care se spune cd sint gi nigte ,monogralii sitegti® (Jon de Liviu Rebreanu, A pastol de Cezar Petrescu éte.). In romanul lui Marin Preda putem sé ne, documentim asupra rela- filler sociale, a situafiet economice si obiesiurilor dintr yn sat eituat ie ira de sud a Muntonioi, intr-o perioads istorie’ pe care literatura noastré Pampeflectase Incé; e Yorba de perioada din ajunul celui de-al doilea rizboy inondial, dupa marea crizk economic din anti 1929- 933. Din punct de vedere tematic, romanul aduee fn literatura o problem — ‘eu totul now, care ar putea fi definité ca ,experienta proprietatii' . Setea de pamint a constituit tema prineipala a multor lucréri Jiterare infajisind viaja (ardnimii, Ramésijele exploatirii fendale care one that in ara noastri, o datd cu dezvoltarea relatiilor capitaliste, au it, izvorul unor mari suferinfe pentru locuitori: satelor. Lipsa de pam! demoraliza pe {aran, 11 facea dependent de mosier gi de oi #i vind’ pe nimic forfa sa de munch gi adincea an de zeria vie Din aceast’ cauz4, revendicarea principala a fost veacuri de-a rindul p tl, problema abordata si in cunoscuta poezic a lui Cogbue, Not int, §i in romanele lui L. Rebreanu, Jon si Réscoala si in multe po ale lui Mihail Sadoveanu etc. Tot problema pamintului se gaseste Preda, dar privita dintr-o perspectivi not {irani improprietdrifi prin aga-numita reform! ‘rézboi mondial. Sint deci oameni care au iluzia —a fost tmplinit, cel putin Ei tr&iesc, prietatii mici in condifiile soc devenit propristati ei nu pot scipa_ zi ce trece la ruind, in timp ce doar pe clld vreme in literatura anterioar& care totea individualé asupra pimintu fardinesti, In Morometii se do cientd, ck e departe de a resolv iluziilor > ay Bacalfotusi nu preocuparile familiale, ci cele economice ocupt locul get nat = important in roman, Ele constituie totodata punetul de pleeare al majo Hilitconflictelor. In sinul familiei Moromete dugmania intro copii buchos din cauza c& cei trei fii mai mari, afifati de matuga Guica, Tes placa a Pani mina pe o parte din averea Cattlui lor; cearta intro Biricd gi family ¢hiaburului Bilosu e o cearta tipicd dintre un ginere strae 4i soctti z Bojoghina, pentru a-gi salva viata, se hotirdste si-gi sacrifice averea gurlan © continuy precenpat de sdrécia sa si a altora ete. Pogint din roman euprind diseutii prelungite, in cursul edrora eroii cauth d modalitéyi de a scipa de datoriile pentru réscumpirarea pimintului eu Gare fusesor tmpropriotérifi, de a araina sau evita impozitele, taxele, de @ so Iimprumuta, factnd tot felul de caleule complicate, cum sk vinds san 64 cumpere ete, Multitudinea unor asemenea preocupari nu numai oh nu lasa loc pentru nici un fel de yidilism*, dar demonstreazd Jn chip gréitor Cum orinduirea capitalista schimonoseste, deformeani caracterele, face sk ne dezvolte rapid trasituri degradante ca Jicomia, invidia, eruzimen, spiritul de concurents ete. Marin Preda araté cum, patrunzind in sat, relayiile capitaliste ealbitivese viala, 0 trag in mocirla unor preoeuptri tnjositoare pentru om, Figura lui Ile Moromete Eroul cel mai reprezentativ pentru tema romanului, cel care st& In central actiunii, este Tie Moromete, {ran mijlocas, aparent destul de fnstérit, pentru ca posedd doua loturi de pamint (al lui gi al celei de-a doua sotii) gi are In cast multe brate de munc&. Hie Moromete e un. gos- jodar bun, chibzuit gi are destule calit%{i care, in. conditii prielnice, Lar lace sd ducd o viata fara griji. El prejuieste din viata mai ales libertatea si independenta, bucuria de a sta do vorbi ycw un om destept tn stare stt glumeased inteligent’, i place si fie mereu ‘intre cameni, si comentend diferite evenimente §i zvonuri. Desi fine foarte mult la proprietate, desi face mereu tot felul do caloule ca s-0 consolideze, el nu are veleitati de Imbogitire. Autorul reliefeazé eu diferite prilejuri adversitatea organiok a lui Moromete fatit de tendingele de cipituire pe care le manifesté unit Yirani din cat gi chiar membri ai familiei sale. Din acest punct de vedere, © 0 mare deosebire intre perconajul Ton, din romanul Iui Rebreanu, si [ie Moromete; in timp ce, pentru Ton, nevoia de pimint se transforma treptat in sete de bogitie, pentru Iie Moromete pimintul ¢ doar cheziigia liberti}ii gi independentei mult rivaite, cares dau posibilitatea si nu se mai umileasci in fata celor avuti, ci sX se bucure de viata. morale, mostenite din strimogi. In fond, Moromote lupta pentru a ‘aga cum o concepeau faranii inc in perioada viefii patriarhale. Moromete vrea si fie in primul rind om gi si se bucure ca fiecare clipé liber&. E un caracter ferm, 0 personalitate pute aro plicero mai mare dectt si-gi manifoste aceasta personali adevérat artist al glumei, el traieste ou bucurie fiecare triumf sale, atunci cind reugeste s& pund o intrebare isteata cuiva. 278 Scopul lui ¢ si duct o existent linigtita, bazatd pe annmite normeint dominante In sufletul Lai Moromete, $1 oeea ce-1 descumpaneste pe el, Srunei cind numa devine inevitabilf au propria-zs piorderoa pamtatus jai, ci gindul ed prin accasta el pierde putinja de a se simi liber, de as blege cut oamenil sntelege “Tnanut lui Marin Preda, destinul tui Tlie Moromets ¢ tragic, Diuph cum aratd autorul, situatia de propriotar nui creeazi doar iluzia libertitit i yndependentei, ci, la inceput, gi iluzi ‘iclrea clstigat ¢ solid’ si Surabild, De aici elementul de seningitate, subliniat in caracterul persona- jului, Se poate spane eX Moromete Intrupeazi intr-un fel ultima fazt de iMistenta a patriarhalismului, fazi in care acesta Inceared s se adapteze folafiilor capitaliste. Istoria a dovedit insi ca acest ucru © imposibil. Soarta Iui Moromete o confirma. Ele nevoit si piardd aproape tot ce prefuia: wLupta pentra apararea vechilor tui bucurit se sflrsea™, noteank Patorul. Rezisten{a pe vechile pozifii se doyedea a fi cu neputin{i. Viala gerea drumuri noi pentru realizarea fericirii rivnite. O atare perspectiva © intredeschide, chiar dact nu indeajuns de deslusit, finalul romanului; ‘Moromete, cu toate ci se ruineazii ca proprietar, nu capituleazi ca om. El vinde o mare parte a pamintului siu lui Tudor Balosu gi aecepta conditiile acestuia, dar chiaburul nu avn totusi satisfactia pe care si-o dorise: Moro- ete arila ca si atunci cind vinduse salcimul, netulburat si nepisttor*. Si ‘eu toate cl nu mai fu edzut stind ceaswri intregi pe prispaé sau la drum pe stinoagé*, cu toate ch nu mai fu auzit réspunzind cu multe cuvinte la-salut si gnu mai fe auzit povestind’, Moromete n-a renuntat la virtufile din care ~ isi facuse un fel de regula in viaji. Aceasta se infelege, printre altele, si din hotarirea de a-si trimite copilul eel mai mie, pe Niculae, la gcoali, ou toate ci acum era ruinat, Intre apiirarea propri gi apirarea virtu- {ilor morale, ela ales cea de-a doua alternativa. De aici sipind laangajarea, in viitor, pe drumul socialismului e doar un. pi ie ee Alte personaje ale romanulul Dintre celelalte personaje ale romanului se reliefeazi {aranul Tugurlan. Caracterul Jui se aflé, intr-un fel, la antipod fata teal le woe >. In timp ce acesta din urmi e senin, calculat, linigtit, atit de linigtit ine! exaspereaza pe unii cu aparenta sa nepiisare, ‘lan, dimpotriva, e vegnic agitat, nemultumit, pornit pe har{i. E un fran. @ sitac, care a rdmas nelmproprietarit, ca si inc o treime din gospodai ntru ¢ 1923 obstea a lésat si-i scape din mink : incrincenat impotriva consttenlor, A e 2 comtiint& revolufionard, Un. A-aia dAdsoifetim delicatetea, blindetea, finefea sufleteased. Concludenta In deecifetin Craayia ai foamilia Yui Birloll, wale eurcen renunji la sone ertftoare huynai ca sK oibii ou oe se, imbréca fratele lor, care treby cise insoare. La fel de concludenti este intelegerea .calda a lui Morom pentra fiul’ sin mezin Niculae, score invee carte, e& $i Pentre sofia Tui Bologhing actoptt ping la urmé vinzares pamintului, ea salvezo viata birbatului ei. La polul celalalt se situeaz: insonsibile la suferintele umane. a personajele negative, cu inima impictrita, — personnlel~ getora 6 mumeroasd, bogatd th nant purnl Balosu este zgircit, lacom, crud; chiaburul Anisti e diplomat, insinuant, afigeani bundtatea gi Infelogerer. Fiul mai mare Ine Moromets, Paraschiv, e violent, lipsit de serupule In afifarea impotri tatailui stu; cel&lalt fiu, Nilé, e un personal govaielnic, ursuz, leapadi gre de obligatiile morale si familiale. Mai ‘putin proeminent gint personajele feminine ale romanului, tolugt solia Tui Hie Moromete, Catrina, caracteristicd narea tipie {ardneased cu care. suporta loviturile sorti persona} pitorese, Indinjitd si ea Impotriva fratelut impotriva. Stilul romanului Romanul Méromofit videsto alese ealitati stilistice. Marin Preda exce- JoazX mai ales in capacitatea de a conduce narajiunea pe doud planuri paralele: cel al actiunii si cel al analizei starilor sufletesti, unde monologul Piforior joacd adesea un rol de prim ordin, Toemai aceasta intretdiere de planuri ale naratiunii creeaza senzatia de ,disimulare®, subliniat& de eritie Titerard ca fiind trisitura distinctiva a eroilor prozei lui Marin Preda. As cum apare ea la personajele lui Marin Preda, disimularea ¢ obignuinfa otiului de la faré de a fi mereu atent, de a nu-gi trida gindurile intime, oun de ta ford do af meres une, ©. pinday o banuel’, care-L obliga la giretenie, la grija de a. spune in vi i altceva decit ceea ce gine gi simte. Taranii lui Marin Preda iferiti a tofii fac din aceasta art& a disimularii un fel de arma de autoaparare, dat cireia sperk s& poati evita micar in parte loviturile dezlantuit lor de asupritori, de intreaga orinduire caré le e ostild. Exemplificatoare din acest punct de vedere © una din pri alo romanului. Chiaburul Bijlosn vrea si-l convingi pe M vind un salcim. Moromete, desi in sinea lui il injuré pe vorbe rispunde foarte binevoitor; insi_atunci cind vecinu de salcim, Moromete in loc si rispunda precis ofertei chiaburu bitindu-gi joc de feciorul, acestuia, care, de cind e voiajor, sapa pentru’ c& ,nu-l mai aranjeazi''. Balosu nu se lasa Urmeazi un dialog savuros, un adevarat duel de repli Drept rispuns, Moromete inoopu si se uile pe oe — Sa Y 4: wie {i minté cd la noapte o si ploug. Dack dX ploaia, asta & sii 2ic8 de-aceea nu mai avea nevoic mai tise nimio, apoi se prefaicu ci Retin or— Mi intilnii Ja pring eu Albei. Zicea i a 03 impozite- eW mine dimineajx o pomeste prin sat dup’ Marin Proda foloseste cu o. improsionant& precizie posibilitayile li enter subliniorea atitudinit sale fat de diverse perecnare al etuatnc ee se alia parte, romanul © mai bogat in pasaje descriptive decit alte scrieri die salo. O pasink de. mare forjx evocatoare eaceea a secerigului, continual de aceea in care se povesteste cum, dup& plecarea lui Botoghina la spital, fotita sa Irina, premiantt 1a scoalii, este pus pentru prima data la secerd, peatra ci nui aro cine face treburile. Semnifieatia ce se desprinde din des: Perea primului strop de sudoare al copilului, obligat atit de timpuriu si - fa parte la grijile $1 muncile paringilor, este un act de acuzare tmpotriva orinduitii trecute. : ‘Agemenva pasaje, in care deserierea interyine ca un refren menit si - sublinieze sensu! dramatic al faptelor, sint numeroase. La theeputal actiunii, tiierea selcimului capiti, mai alos in inchipuirea Catrinel, nevasta Tui Moromete, semnificatia unui avertisment prevestitor de rele. Perspectiva romanulul ___Deseriind in culori puternice tragica experien}A a proprietiitii indivi- ‘duale in conditiile capitalismului, aritind cum se destram’ iluzia c& aceasta roprietate ar asigura omului libertate si independenta, Marin Preda dez- Pate in romanul Moromofii, dintr-un panct de vedere nou, si o problem& mai general — aceea a virtutilor {arinesti. ; mmanitorismul ineercase s% acrediteze chipul artificial al unui 4aran idilic, patriarhal, impeat cu siricia lui, smerit, devotat pink la oe hoierului. Scriitorii poporanigti, desi se tidicau tmpotriva denatur ‘semantoriste, co wu, In mod eronat, & mica proprietate rural ar : i ; ei combateau capitalismul r Slee micii burghezii sia {Ardinimii instarite, idealizau lucitor. Ca o reachie impotriva unor asemenea denaturdri, it ceva mai tirziu o literatura care cduta si arate cum p&trunderea fillor capitalisto 1a sate duce la silbiticirea traiului {irdneso, la destré- _ marea obiceiurilor, la invrajbirea satului, care ia treptat chipul si aseminarea burgheziei. Caracteristic& pentra aceasti literatura este opera lui Rebreanu. Moromefii problema virtujilor pe care le dezvolti in oameni fe viefii rurale capaté dimensiuni cu totul noi. Autoral nu le neagé, nu constath cu resemnare disparitia lor, ci, dimpotriva, le afirma, o le apird, zadarnic insti, pentru cit pozijiile lor de aptirare sint veohile pozifii patriarhale, Suflul se-simta. Desi intors cu fa rect, un ideal inaintat, de cea a eroilor unei ¢ e procesul eroului “Jui Moromete